Balul Panglicii şi sărbătoarea majoratului la Liceul „N. Bălcescu” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 martie 2020, 08:31 / actualizat: 5 martie 2020, 9:40

Un număr record – 750 – de participanţi s-au întrunit sâmbătă seara, pe 8 februarie, la serbarea majoratului, cunoscut la noi cu numele de Balul Panglicii, la Centrul Cultural Român din Jula. Absolvenţii celor două clase terminale ale Liceului „N. Bălcescu” din Jula, alături de diriginţii, profesorii, colegii şi foarte mulţi invitaţi ai lor au sărbătorit un moment important din viaţa şcolară: încheierea studiilor medii şi apropierea primului şi celui mai important examen din viaţa lor, bacalaureatul.

Inclusiv numărul absolvenţilor este unul record în viaţa liceului românesc. Cei 58 de elevi îi au ca diriginţi pe profesorii Teodor Martin şi Marta Selejan Bordaş, care i-au condus în cei patru ani de liceu şi îi ajută nu doar în trecerea cu bine a primului hop din viaţă, examenul de bacalaureat, dar le dau şi sfaturi bune pentru continuarea studiilor şi pentru o viaţă cu succes.

În cuvântul său festiv, rostit în limbile română şi maghiară, directoarea instituţiei, dr. Maria Gurzău Czeglédi a adresat gânduri şi sfaturi utile în primul rând elevilor absolvenţi, dar şi părinţilor lor, care îi ajută pe tineri să-şi găsească rostul şi locul în viaţă. I-a îndemnat pe tineri să nu uite niciodată de unde au plecat, satul sau oraşul natal, părinţii, familia, rădăcinile, să nu uite niciodată de prieteniile legate în anii de liceu, pentru că toate acestea pot fi o bază bună pentru o viaţă reuşită şi fericită. La rândul său, şi Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, s-a adresat tinerilor urându-le mult succes în viitor, atât la examenele ce îi aşteaptă cât şi în viaţă.

A urmat apoi programul cultural al celor 58 de elevi ai claselor a 12-a, care a început cu prezentarea unor fotografii din copilăria absolvenţilor, la care au adăugat poze actuale şi, în mod foarte haios, imagini (realizate cu ajutorul unor programe speciale) despre cum vor arăta ei când vor fi bătrâni. După aceste momente emoţionante şi vesele, tinerii au prezentat pe scenă un montaj literar-artistic, cu poezii şi cântece în limbile română şi maghiară. Apoi, aşa cum este scenariul tradiţional, colegii din clasele a 11-a au prins la pieptul fiecărui absolvent panglica cu anii 2016–2020 şi cu chipul lui Nicolae Bălcescu. Tinerii vor purta la piept această panglică până la serbarea de adio din luna mai.

După câteva momente de pauză, tinerii au aparut în sală îmbrăcaţi în haine de gală, oferind oaspeţilor un spectacol care a stors lacrimi din ochii multor părinţi şi bunici: fetele şi băieţii din ambele clase au dansat valsuri pe baza unor coregrafii elegante. Momentul s-a încheiat cu un vals cu părinţii: băieţii şi-au invitat la dans mamele, iar fetele au fost dansate de taţii lor.

Serbarea de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a fost onorată de prezenţa numeroaselor oficialităţi atât din Ungaria cât şi din România.

 A consemnat: Eva Şimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

 Interlocutori: Maria Gurzău, directoarea liceului; Teodor Martin și Marta Selejan, diriginți; Martin Orban, Antonia Daria Jivan, Reka Hanzecz, absolvenți

 Reporter: Ștefan Crâsta

„Eu personal mă simt mai împlinit așa, având și cetățenia română”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 august 2018, 19:51

„Eu personal mă simt mai împlinit așa, având și cetățenia română” – Interviu cu pr. Aurel Becan, primul etnic român din Ungaria care a obţinut cetăţenia română

– De curând, pe 6 iulie, ai fost anunţat că ai primit cetăţenia română? De ce ai vrut să fii cetăţean român?

– Aceasta a fost o veche dorinţă a mea. Încă în 1998, când s-a deschis Consulatul General al României la Seghedin, l-am abordat cu acest subiect pe domnul consul general de atunci, Andrei Oancea. Domnia sa mi-a prezentat procedura, care atunci mie mi s-a părut destul de complicată. Condiția fundamentală, în timpul respectiv, era ca înainte de solicitarea cetățeniei să pot dovedi că am avut timp de 5 ani domiciliul stabil în România. Bineînțeles că nu am putut îndeplini această condiţie, dar la ideea în sine nu am renunţat niciodată. Între timp, Legea Cetăţeniei Române s-a schimbat, procedura a devenit mai simplă, fapt care m-a favorizat să-mi depun dosarul pentru a obține cetățenia română.

– Care a fost principalul motiv pentru care ai vrut, ca pe lângă cetăţenia maghiară s-o ai şi pe cea română? Ce avantaje vei avea?

– Din punctul meu de vedere există o diferență esențială între cele două cetățenii. Membrii comunității istorice române din Ungaria niciodată nu au deținut cetățenia română, ei tot timpul au trăit sub administrația ungară, tot timpul au fost încadrați în structurile acestei țări. Deci sunt cetățean ungar pentru că și părinții mei sunt cetățeni ai acestei țări. Pe mine nimeni nu m-a întrebat dacă îmi doresc sau nu să fiu cetățean al Ungariei, am primit-o în mod automat, fără să fi avut vreo implicare personală. În cazul cetățeniei române, însă, aceasta am solictat-o eu personal, și am dobândit-o, pentru că statul român a considerat că o merit.

Sunt mai multe motive de natură sentimentală pentru care mi-am propus să devin cetățean al României. În primul rând pentru că sunt român, prin limbă, cultură și religia mea creștină ortodoxă aparțin de poporul român. Luând în considerare aceste realități mi-a fost foarte ușor să mă conving că îmi mai lipsește ceva, îmi lipsește cetățenia, care mă face să aparțin și juridic de poporul român, de România, ţara aceasta foarte mult înseamnă pentru mine. Eu în România mi-am terminat studiile superioare, am fost student la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu în perioada 1985–1989. Cu toate greutățile care existau atunci în România, acești ani au fost cei mai frumoși din viața mea, lăsând o amprentă adâncă în sufletul meu. Am un respect deosebit față de România și față de frații mei de acolo.

Vreau să fiu foarte bine înțeles, niciun moment nu am pus la îndoială faptul că poți fi român bun și atunci dacă nu deții cetățenia română. Am mulți prieteni și cunoscuți, etnici români din Ungaria, care se manifestă ca și români și poate niciodată nu s-au gândit că vor să dobândească cetățenia română. Doar că eu personal mă simt mai împlinit așa, având și cetățenia română.

Nu vreau să ascund nici faptul că politica actuală a Ungariei este absolut străină de mine, și adeseori îmi creează sentimentul disconfortului. Pe mine mă liniștește mult faptul că sunt și cetățean al României.

Nu pot să-mi dau seama, momentan, ce avantaje o să am. Statutul meu este similar cu al acelor români care trăiesc în străinătate, dar sunt cetățeni români. Termenul potrivit este: cetățean român cu domicilul în străinătate. Am toate drepturile și obligațiile pe care le dețin și ei.

– Te-a influenţat faptul că de 7 ani lucrezi la Consulatul General al României? Dacă ai fi şi astăzi jurnalist, ţi-ai fi cerut cetăţenia română?

– Aș minți dacă aș susține că nu m-a influențat cu nimic, cu toate că în 1998, când prima dată am făcut asemenea solicitare nici prin minte nu mi-a trecut că eu vreodată o să stau în slujba statului român. Vreau să subliniez faptul că nici la angajarea mea de la Consulatul General al României de la Jula nu a fost un criteriu. Eu am fost angajat pe plan local ca și cetăţean ungar.

Îmi cer scuze, dar cred că a doua întrebare nu este chiar bine formulată. Poate ar suna mai bine așa: Ai mai putea să fii jurnalist la Televiziunea Ungară dacă ți-ai fi cerut cetățenia română? Mult mi-e teamă că nu!

Dar ca să răspund și la întrebarea ta, sigur că și atunci aș fi cerut-o. Activitatea mea desfășurată în cadrul Redacției Românești de la Televiziunea Ungară timp de două decenii a avut un rol important în acordarea cetățeniei române.

– Cum a decurs procedura de solicitare a cetăţeniei? Când şi unde ţi-ai depus cererea?

– Nu știu dacă are rost să intru în detalii tehnice. Legea Cetățeniei Române este pe internet, toată lumea o poate consulta. Dealtfel, dacă îmi aduc aminte bine, și în „Foaia Românească” a apărut întrega procedură.

Dosarul a trebuit să cuprindă traduceri oficiale și legalizate ale documentelor mele de identitate și de stare civilă (buletin, certificate de naștere și căsătorie etc.), dar cel mai hotărâtor a fost opinia misiunii diplomatice, în cazul meu opinia Consulatului General al României din Seghedin, unde mi-am depus dosarul. Mă folosesc de acest prilej să aduc mulțumiri în primul rând domnului consul general Daniel Banu, dar și domnului consul Cristian Daniel pentru tot sprijinul acordat.

– Ce i-ai sfătui pe ceilalţi români din Ungaria, care ar vrea să obţină cetăţenia română?

– Nu sunt în măsură să dau sfaturi la nimeni, nu pentru că nu vreau, ci pentru că eu așa cred că această problemă este una absolut personală. Este greu să dai sfaturi la cineva în acest domeniu. Sigur că aș fi bucuros să mai fie și alții care și-ar dori, și la care și statul român le-ar acorda cetățenia română. Actualmente sunt singur în această situație, dar poate vor fi și alții. Doamne ajută să fie așa!

A consemnat: Eva Iova Şimon, redactor-şef, Foaia românească

Aurel Becan cetatenie

(Interviul a fost realizat în momentul depunerii dosarului de către pr. Aurel Becan / reporter: Iulia Kaupert)

Foto: Foaia românească

„Lungul drum al Unirii” – conferinţă şi concert de muzică folk, la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 22 iulie 2018, 08:30

Cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Bucureşti, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Arad şi Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad, a organizat vinerea, 6 iulie, un eveniment dedicat celor mai importante momente istorice, care au dus la Unirea românilor într-un singur stat, culminate la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. La manifestarea organizată la sediul Uniunii Culturale au participat diplomaţi şi preoţi români, profesori de istorie, români din diferite localităţi, dar şi câţiva români din Serbia şi Alba Iulia, sosiţi la prietenii lor români din Jula pentru un concurs organizat a doua zi, Cupa de Şah „Alexandru Hoţopan”. Astfel, manifestarea a întrunit români din România, Serbia şi Ungaria, contribuind la comuniunea spirituală a întregii naţiuni române, oriunde ar trăi aceasta.

Titlul conferinţei istorice „Lungul drum al Unirii” s-a inspirat din tematica propusă de către cei patru conferenţiari, care au dorit să prezinte evoluţia, împrejurările şi cele mai importante întâmplări istorice, care au dus apoi la momentul Adunării Naţionale din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Istoricul dr. Dorel Sinaci, directorul Bibliotecii Județene din Arad a vorbit despre „Vormärtz-ul românilor ortodocși din Banat și Crișana”, o perioadă din istoria Germaniei care precede Revoluția de la 1848, din martie, în statele Confederației Germane. Prelegerea făcea legătura şi cu câţiva membri de seamă ai comunităţii româneşti din Ungaria, cum au fost Moise Nicoară (născut la Jula) sau Andrei Şaguna (născut la Mişcolţ), personalităţi care au luptat mult pentru drepturile lingvistice, culturale şi religioase ale românilor din Ungaria şi Transilvania.

Despre contextul istoric şi despre delegaţii românilor din Ungaria de azi (26 la număr) la Adunarea de la Alba Iulia a vorbit pr. Aurel Becan, paroh la Cenadul Unguresc, în prelegerea intitulată „Români din Ungaria, participanți la făurirea Marii Uniri”. Înainte de a-şi prezenta lucrarea, pr. Becan a dorit să facă un anunţ în faţa publicului, neputându-şi ascunde emoţiile şi bucuria, spunând că exact în acea zi, la 6 iulie, a primit prin poştă o scrisoare din România, din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fiind informat că a primit cetăţenia română. Astfel, preotul de la Cenadul Unguresc este primul român din Ungaria care a solicitat şi a primit cetăţenia română din partea Statului Român, după regulile simplificate ale acordării acesteia.

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Arad, dr. Adrian Șimon a prezentat lucrarea „«Ruptură totală», negocierile dintre Consiliul Național Român și Ministrul pentru minorități Oszkár Jászi”, subliniind numeroasele încercări de înţelegere şi tratative politice dintre români şi unguri, care însă nu au dus la compromisul aşteptat. Prof. univ. dr. Corneliu Pădureanu, profesor la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a vorbit despre „Ștefan Cicio-Pop – părinte al Patriei”, evocând rolul foarte important al acestuia în evenimentele premergătoare Adunării de la Alba Iulia. Omul politic şi avocatul Ştefan Cicio-Pop a fost cel care şi-a pus la dispoziţie casa lui din Arad pentru lucrările comitetului care pregătea unirea românilor.

În a doua parte a manifestării, renumita interpretă de muzică folk Maria Gheorghiu, cu vocea ei inconfundabilă și talentul consacrat, a întărit în mod minunat ideile punctate în cadrul conferinţei, prin cântece patriotice destinate unor mari personalități ale românilor (Regina Maria, Vasile Lucaciu – „Doina lui Lucaci”), sau românilor din jurul granițelor, din Basarabia și Bucovina: „Nu plânge Maică Românie!”, „Drum bun, drum bun, doba bate!”, „Treceți batalioane române Carpații!, „Cântă cucul, bată-l vina!”, etc., și printr-un recital de muzică folk, cuprinse în ultimul său album intitulat: „Câmp de lavandă”.

Maria Gheorghiu nu este necunoscută pentru publicul românesc din Ungaria, susţinând acum câţiva ani un concert la Jula, dedicat Măriilor, cu titlul „Sub zodia Mariei” (Sfânta Maria, Maria de Mangop, Regina Maria şi Maria Tănase), iar acum doi ani, la Seghedin şi Budapesta, a susţinut concerte de colinde româneşti.

Astfel, în Anul Centenar, cu sprijinul unor artiști consacrați și al unor cercetători și istorici din Arad, au fost aduse și înaintea românilor din Ungaria datele importante și atmosfera care a contribuit la realizarea Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.

Evenimentul de la Jula a fost onorat şi de prezența Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și a altor clerici din cadrul Episcopiei, a domnului Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Jula, şi a domnului Cristian Daniel, Consul la Consulatul General al României la Seghedin.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească