Noi scenarii pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. De la Brexit la Br(re)enter?

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 februarie 2019, 13:54

Brexitul a fost oficial declarat, în 2016, după validarea alegerii celor care au votat pentru ieşirea Marii Britanii din UE (52%).

Chiar dacă acea campani pro-Brexit s-a bazat manipulări, minciuni şi mesaje populiste legate de semnificaţia lui, rezultatul final al referendumului a declanşat, la nivelul Parlamentului European, implementarea tuturor proceselor şi procedurilor de excludere a unuia dintre cei mai puternici membri ai Uniunii – Regatul Unit.

Membrii parlamentului londonez nu se pot pune de acord asupra unui plan anume, iar moţiunea respinsă de 303 deputați prevedea ca Theresa May să renegocieze acordul de ieșire, cu Bruxelles-ul.

În încercarea de a face faţă acestor presiuni şi de a-şi salva viitorul politic, prim-ministrul britanic, Theresa May, va vorbi “în zilele următoare” cu liderii fiecărui stat membru al UE și a adresat o scrisoare parlamentarilor conservatori pentru a-i chema la unitate în privința Brexit.

Potrivit cabinetului Theresei May, Secretarul pentru Brexit, Steve Barclay, urmează să se întâlnească azi (n.r. 18 februarie 2019)  cu negociatorul UE, Michel Barnier, pentru a discuta despre propunerile făcute de un nou “grup de lucru” format din juriști britanici care caută alternative la acordul “backstop” în Irlanda  (menținerea unei „plase de siguranță” cu privire la chestiunea frontierei irlandeze).

Clasicele scenarii Brexit, configurate până acum, au şi opţiuni extinse, desprinse parcă din ofertele comerciale.

Să reamintim cele trei variante principale subliniate şi de publicaţia The New York Times:

Opţiunea 1 este cunoscută drept „Brexit dur”: Marea Britanie părăseşte pur şi simplu zona comercială a Uniunii Europene fără vreun acord negociat care să cuprindă beneficiile şi restricţiile care decurgeau din apartenenţa la Europa. Dacă parlamentul nu mai face nimic de acum şi până pe 29 martie, intervine „Brexitul dur”.

Opţiunea 2 este una de mijloc şi este cea pentru care a pledat premierul Theresa May. Marea Britanie părăseşte zona comercială printr-un acord negociat.

În sfârşit, Opţiunea 3 – care pe vremuri părea de neimaginat – este aceea de a organiza o a doua votare, prin care Brexitul să fie repus în discuţie.

În afara celor trei scenarii au apărut încă două, cu puţine şanse reale şi anume:

Un aşa zis „nou acord” Brexit pe care Theresa May l-a promis Parlamentului înainte de sfârșitul lunii februarie. Însă, laburiştii din opoziţie acuză premierul că trage de timp pentru a  prezenta Parlamentului, în ultima clipă, un plan de ieșire din UE, urmând ca acesta să-l aprobe pentru a evita un Brexit fără acord.

O altă variantă, pentru care pledează şi Zoe Williams, de la „The Guardian”, ar fi acceptarea acordului negociat şi organizarea rapidă a unui nou referendum pentru reintrarea Marii Britanii în UE  – Br(re)enter. Acest al doilea referendum ar urma să aibă loc săptămânile următoare, iar alegătorii vor trebui să aleagă între Brexitul dnei May şi rămânerea în Europa, , scenariu puţin probabil, ţinând cont de complexitatea acţiunii.

Brexit: Primarul Londrei este îngrijorat de pierderile de locuri de muncă

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 octombrie 2018, 20:34 / actualizat: 29 octombrie 2018, 13:39

Aflat vineri la Bruxelles, primarul Londrei, Sadiq Khan, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că un acord prost cu UE s-ar traduce printr-o pierdere de locuri de muncă. Multe dintre acestea vor pleca din Marea Britanie în Statele Unite și Asia și nicidecum în Europa.

Referindu-se la cei care sunt „fericiți la Paris, Frankfurt sau Madrid” și cred că vor putea profita de „un Brexit rău sau de un non-acord”, dl.Khan a declarat presei: „Locurile de muncă nu vor merge către aceste oraşe. Ele vor merge la New York, Singapore și Hong Kong”.

„Am insistat asupra faptului că un acord prost privind Brexit sau, mai rău, niciun acord, este un lucru rău pentru Londra, rău pentru țara noastră, dar este rău şi pentru Uniunea Europeană”, a spus primarul Londrei după întâlnirea cu negociatorul UE, Michel Barnier.

Primarul a mai spus că britanicii ar trebui să se poată pronunţa cu privire la rezultatul negocierilor de divorț, în timp ce premierul Theresa May a exclus un nou referendum. Sadiq Khan a reamintit mobilizarea masivă care a avut loc la Londra sâmbăta trecută în favoarea unui al doilea referendum.

Negocierile privind termenii divorțului dintre Londra și „cei 27” sunt blocate în momentul de față cu privire la problema frontierei irlandeze, la doar cinci luni până la plecarea Marii Britanii din UE, programată pe 29 martie 2019.

Numărul britanicilor care au devenit cetățeni ai unui alt stat UE s-a dublat

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 aprilie 2018, 11:30

Numărul de britanici care au devenit cetățeni ai unui alt stat membru al UE s-a dublat în 2016, anul referendumului din Regatul Unit care a decis ieșirea acestei țări din Uniune.

În 2016, numărul resortisanților din Regatul Unit care au devenit cetățeni ai unui alt stat membru al UE (fără a-și pierde cetățenia de origine) a fost de 6.555, față de 2.478 în 2015, o creştere cu 165%, a anunțat Oficiul European de Statistică Eurostat.

La referendumul din 23 iunie 2016, majoritatea cetățenilor britanici au votat pentru ieșirea ţării lor din UE. Până la acel moment, niciodată populația unui stat membru al Uniunii nu a cerut să o părăsească.

De atunci, UE și guvernul britanic au început negocierile de ieșire, iar pe 29 martie 2019, la ora 23:00 GMT, Regatul Unit va înceta în mod oficial să facă parte din Uniunea Europeană.

Potrivit Eurostat, în 2016, aproape un milion de persoane (994.800) au primit cetățenia unui stat membru al UE, cu 18% mai mulţi decât în ​​2015.

Cetățenii marocani au format cel mai mare grup de noi cetățeni ai UE: 101.300 în total, care au devenit în mare parte spanioli (36.5%), italieni (34.8%) sau francezi (17.5%) .

Adio, dar rămân cu Europa – O nouă campanie pro-UE a fost lansată în Marea Britanie

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2018, 08:51

Organizația britanică pro-europeană Best for Britain a lansat miercuri o campanie națională de panouri publicitare în Marea Britanie pentru a încerca să obțină un al doilea referendum asupra Brexitului, cu un an înainte de ieșirea țării din Uniunea Europeană.

Această campanie include postere pe străzi, precum și mesaje în ziare și pe internet, care vizează atât susținătorii, cât și adversarii Brexitului.

Postere au fost afișate săptămâna aceasta la Londra (Leicester Square, Westfield Stratford și Canary Wharf), precum și în Birmingham, Manchester și Liverpool. „Când vom ști pentru ce am votat? Merităm să avem ultimul cuvânt în acordul Brexit”, se poate citi pe aceste afişe.

Pagini de anunţuri vor fi de asemenea publicate în cotidiene precum „The Evening Standard” și „The Guardian”.

„Se urmărește implicarea publicului în campania care solicită un nou vot asupra Brexitului”, a declarat Best for Britain într-un comunicat.

Alegătorii sunt „profund și din ce în ce mai frustrați că nu știu ce înseamnă Brexit”, explică Mark Malloch-Brown, președintele grupului, care a obţinut o donație de cel puțin 400.000 de lire sterline de la miliardarul american George Soros.

Mai multe inițiative pro-UE au apărut recent în Regatul Unit, pe baza incertitudinilor legate de Brexit, în încercarea de a inversa procesul de ieșire de sub tutela europeană, programată pentru 29 martie 2019.

La începutul lunii februarie, mișcările anti-Brexit au lansat o platformă comună, Grassroots Coordinating Group (GCG), pentru a-și coordona eforturile în vederea influențării negocierilor cu Bruxelles-ul sau chiar pentru a încerca să obțină un nou vot.

Andrew Adonis, un membru al Camerei Lorzilor, şi-a lansat propria campanie alături de un grup de tineri care încearcă să oprească în mod democratic Brexitul, „Our Future, Our Choice” (Viitorul nostru, alegerea noastră).

Mii de persoane au manifestat la Madrid și în alte orașe pentru apărarea unității Spaniei

Publicat de adinaiftime, 1 octombrie 2017, 18:00

Mii de persoane, fluturând steaguri spaniole, au manifestat sâmbătă la Madrid, Barcelona și în alte mari orașe pentru a apăra unitatea Spaniei, cu o zi înainte de un referendum privind autodeterminarea convocat de către separatiștii Cataloniei, în pofida interzicerii lui de către statul spaniol, relatează AFP și Reuters.

La Madrid, manifestanții s-au strâns în Plaza de Cibeles, în centrul Madridului, la apelul Fundației pentru apărarea națiunii spaniole (Denas).Arborând drapelul național, roșu-galben-roșu, manifestanții strigau ”Catalonia face parte din Spania”, dar și refrene ale suporterilor de fotbal, precum ”Eu sunt spaniol, spaniol, spaniol”.
Alți manifestanți strigau chiar ”Puigdemont, la închisoare”, referire la Carles Puigdemont, șeful executivului regional separatist catalan, care sfidează guvernul și justiția spaniolă organizând duminică referendumul, interzis de către Madrid, care îl consideră anticonstituțional.

La Barcelona, mai multe sute de persoane, fluturând drapele spaniole, au manifestat în fața clădirii unde se află sediul executivului catalan, aflat la originea referendumului.

Manifestații pentru unitatea Spaniei au avut loc, de asemenea, în sudul țării, în Sevilla și Malaga, în Alicante și Valencia (sud-est), în Santander și Valladolid (nord), precum și în Galicia, în Santiago de Compostela și La Coruna (nord-vest).

Guvernul Spaniei a anunțat sâmbătă că poliția a sigilat 1.300 din cele 2.315 școli din Catalonia care fuseseră alese pentru amenajarea secțiilor de votare în cadrul referendumului.

Potrivit unei surse oficiale guvernamentale, 163 de școli cu secții de votare au fost ocupate de către familii.

Persoane care susțin organizarea referendumului au petrecut noaptea în școli, în scopul de a împiedica un ordin al poliției de a evacua și de a închide secțiile de votare până la ora 6,00 a zilei de duminică. Scrutinul ar trebui să înceapă duminică la ora 9,00.

Justiția spaniolă a ordonat închiderea școlilor și a altor localuri ce pot fi utilizate duminică pentru votare în cadrul referendumului. Ea a ordonat, de asemenea, poliției regionale (Mossos d’Esquadra) să supravegheze intrarea oricărui material electoral și, la nevoie, să-l confiște.

Începând de vineri seara, grupuri de cetățeni au început să ocupe sediile de votare, în principal școli, pentru a împiedica închiderea lor. Membri ai Mossos d’Esquadra îi vizitează pentru a-i informa că vor trebui să iasă până la ora 6,00 a zilei de duminică.

Polițiștii au primit totuși ordin să nu recurgă la forță. Guvernul central a desfășurat ca întăriri circa 10.000 de agenți ai poliției naționale și ai Gărzii Civile.

”Votarem” (Vom vota, în catalană), au scandat vineri seara separatiștii, circa 10.000, veniți să asiste la ultimul miting al lui Carles Puigdemont, șeful executivului catalan.

Potrivit unui sondaj al guvernului separatist publicat în iulie, catalanii care se opun independenței sunt mai numeroși decât partizanii săi (49,4 %, față de 41,1 %).

(Agerpres/FOTO elpais.com)

LE VIF: Tăcerea UE ascunde îngrijorarea provocată de Catalonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 septembrie 2017, 08:17

Europenii refuză să comenteze pe fondul încleştării tot mai mari dintre Madrid și independenții catalani, fără a reuşi să-și mascheze neliniștea în fața acestei crize fără precedent din Uniune.

Cu câteva zile înainte de referendumul privind independența Cataloniei, aproximativ douăzeci de operațiuni ale poliției au dus la arestarea a 14 cadre din guvernul regional catalan și la confiscarea a milioane de buletine de vot, punând în pericol organizarea acestei consultări interzisă de justiţie.

„Ne-am exprimat poziția de mai multe ori la toate nivelurile”, a declarat, joi, un purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, presat să comenteze aceste evenimente.

Bruxelles-ul repetă neobosit „doctrina Prodi”, numită astfel după Romano Prodi, fostul președinte al Comisiei care a stipulat, în 2004, că un stat născut din secesiune în cadrul UE nu ar fi considerat în mod automat ca parte a Uniunii.

Săptămâna trecută, Jean-Claude Juncker, actualul președinte al executivului european, a avertizat că va lua în considerare „hotărârile Curții Constituționale spaniole și ale Parlamentul spaniol”, cu alte cuvinte că va aștepta undă verde din partea acestora, înainte de a recunoaște o declarație de independență a Catalonieia.

Din Paris, unde se cere „respectarea cadrului instituțional spaniol”, până la Bratislava, unde se cere să se acționeze „în conformitate cu Constituția spaniolă”, cancelariile europene se conformează aproape cuvânt cu cuvânt liniei urmate de Madrid.

„Criza este prea profundă și ar fi prea riscant pentru UE să ia parte sau să intervină, căci ea este în mod clar prea sensibilă în momentul de față”, declară Jérémy Dodeigne, profesor la Științe Politice la Universitatea din Namur (Belgia).

Întrebat despre arestările din ziua precedentă, dl.Schinas a asigurat că „nu are prea multe de adăugat”.

„Tăcerea UE este un răspuns în sine: Bruxelles-ul nu dorește nici măcar să ridice această problemă. Este o bombă care ticăie”, notează Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice şi Relații Internaționale din București.

„O recunoaștere a Cataloniei ar crea un precedent îngrozitor pentru UE, cu care Bruxelles-ul ar avea dificultăți de gestionare și de care s-ar putea folosi ulterior orice mișcare separatistă”, a spus el.

Spre deosebire de majoritatea celorlalte capitale europene, Madridul nu a recunoscut niciodată independența Kosovo, chiar dacă aceasta înseamnă frânarea eforturilor diplomatice europene întreprinse în vederea reducerii tensiunilor din Balcani.

Dar, în unele state membre, răul a fost perceptibil după operațiunile poliției, la care mii de susținători ai referendumului au ripostat întorcându-se pe străzile din Barcelona.

„Urmărim acest proces cu o foarte, foarte mare îngrijorare”, a recunoscut joi un diplomat de rang înalt, deși „ceea ce spunem noi în această etapă este că avem încredere în democrație”.

„Chiar dacă acționează în cadrul legii, guvernul spaniol gestionează foarte prost această situație”, s-a alarmat un alt diplomat, vorbind tot sub acoperirea anonimatului. „Folosirea forţelor din Guardia Civil pentru a face arestări trimite un semnal foarte negativ”, a insistat el.

„Nu este vorba doar despre independență – despre ‘da’ sau despre ‘nu’. Nu este vorba doar despre relațiile dintre Catalonia și Spania (…) Aici este vorba despre drepturi civice şi norme democratice” în UE, a declarat joi Amadeu Altafaj, reprezentantul guvernului catalan de la Bruxelles.

„Înțelegem totuşi că CE nu dorește să intervină”, dar ea ar trebui să trimită un „mesaj pozitiv și constructiv, care măcar să încurajeze părţile să participe la un dialog politic”, a spus el.

Nu este surprinzător faptul că separatiștii din Catalonia au primit sprijinul altor lideri separatiști, cum ar fi premierul scoțian Nicola Sturgeon, care a cerut respectarea „dreptul la autodeterminare al popoarelor”, sau al flamandului Geert Bourgeois, care a solicitat „o mediere internațională”.

USR nu este de acord cu modificarea definiţiei familiei în Constituţie

Publicat de adinaiftime, 15 august 2017, 10:40

Membrii Uniunii Salvaţi România nu sunt de acord cu modificarea definiţiei familiei în Constituţia României.

Majoritatea celor care au participat la un referendum intern în cadrul Uniunii Salvaţi România, ale cărui rezultate au fost anunţate azi-noapte, au votat împotriva iniţiativei privind redefinirea familiei.

Într-un comunicat, formaţiunea precizează că rezultatele acestui scrutin intern vor fi validate de Biroul Naţional al partidului, care se reuneşte, luni, 14 august, în şedinţă.

Amintim că iniţiativa cetăţenească privind redefinirea familiei a trecut de Camera Deputaţilor şi urmează să fie dezbătută la Senat. Documentul solicită ca, în Constituţie, să se precizeze că ‘familia se întemeiază pe căsătoria liber consfinţită între un bărbat şi o femeie’. În prezent legea fundamentală defineşte familia drept rezultat al căsătoriei liber consfinţite între soţi.

Plafonarea indemnizației pentru mame și redefinirea familiei, prin lege – subiecte principale pe agenda săptămânii politice

Publicat de Mihaela Costache, 12 mai 2017, 14:30

Două subiecte au tulburat, săptămâna aceasta, atât lumea politică, dar și opinia publică. Este vorba, mai întâi, despre plafonarea indemnizațiilor pentru mame, un proiect lansat de Ministerul Muncii. De asemenea, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, a fost votată marți de plenul Camerei Deputaţilor. Dacă propunerea va fi aprobată şi de Senat, românii vor fi chemaţi să îşi exprime votul în cadrul unui referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului.

Acestea sunt temele dezbătute, astăzi, în emisiunea Imperativ, după Radiojurnalul orei 17,00 de jurnalista Sanda Mihalcea și de deputații Tudor Ciuhodaru (PSD) și Pentru Movilă (PMP). Prin telefon va interveni deputatul USR, Cosette Chichirău. Realizator: Ioana Soreanu. Emisiunea va putea fi urmărită în transmisie vide-live pe pagina noastră de Facebook. (Radio Iași/ FOTO Informații profesionale)

USR îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să declanşeze referendum

Publicat de Mihaela Costache, 5 mai 2017, 14:00

USR îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să declanşeze referendumul pe tema justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei. Liderul formaţiunii, Nicuşor Dan, susţine că demersurile coaliţiei de guvernare pentru adoptarea unor legi care vizează graţierea, redefinirea conflictului de interese sau modificarea regulamentului comisiilor de anchetă parlamentară reprezintă atacuri asupra statului de drept şi a sistemului de justiţie.

Prima reactie a presedintelui Iohannis privind gratierea coruptilor. Ce se intampla cu referendumul

Publicat de Mihaela Costache, 8 martie 2017, 11:00

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, marti, ca, daca Parlamentul ar gratia coruptii, asa cum prevede un amendament depus de senatorul Serban Nicolae (PSD), ar da un semnal gresit.

Seful statului nu a dezvaluit daca ar declansa referendumul in situatia in care legea gratierii ar fi adoptata in forma controversata.

„Daca s-ar gratia coruptii, cred ca s-ar da un semnal total, total gresit in societate. Contez pe realismul si pe buna credinta a parlamentarilor”, a spus Iohannis la finalul sedintei de bilant pe 2016 a Ministerului Public.

Intrebat de jurnalisti daca intentioneaza sa foloseasca arma referendumului in cazul in care Parlamentul va intentiona sa gratieze si coruptii, presedintele a reamintit ca protestele de strada continua de mai bine de o luna.

„Societatea a devenit extrem de activa. Daca s-ar progresa (in Parlament – n.red.), cu siguranta am avea reactii foarte puternice din partea societatii. Sper ca nu se va intampla (…).

Cu referendumul am lasat-o mai incet, fiindca societatea s-a exprimat prin protestele care au avut loc si care au loc in continuare. Societatea isi doreste eliminarea coruptiei. Nu am anulat intentia, consider ca lucrurile trebuie sa se linisteasca„, a explicat presedintele Iohannis, fara sa spuna in ce conditii ar continua procedura.

Senatorul Serban Nicolae, liderul senatorilor PSD, a depus luni un amendament la proiectul de lege a gratierii trimis de Guvernul Grindeanu la Parlament, prin care propune sa fie gratiati si condamnatii pentru luare si dare de mita, trafic de influenta sau pentru abuz in serviciu.

Guvernul Grindeanu (PSD-ALDE) se angajase anterior ca nu va cere gratierea condamnatilor pentru fapte de coruptie.

La o zi dupa declansarea scandalului public, liderul PSD, Liviu Dragnea, si ministrul Justitiei, Tudorel Toader, au declarat ca nu sustin initiativa lui Serban Nicolae.

sursa:ziare.com

Marea Britanie va decide prin referendum viitorul relaţiei cu Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 mai 2016, 10:30

A rămas mai puţin de o lună până când cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord vor decide dacă rămân sau dacă doresc să părăsească Uniunea Europeană. Rezultatul referendumului de la 23 iunie va fi, cu siguranţă, unul strâns şi va influenţa viitorul Uniunii europene.

Dezbaterea organizată pe platforma Euranet Plus a oferit posibilitatea unui schimb de idei şi o frescă a unei realităţi mult mai nunaţată. Efectele unei retrageri a Marii Britanii anunţă consecinţe pentru statele membre dar şi repercusiuni economice, sociale inclusiv în regiunile engleze. O analiză a opiniilor exprimate de jurnaliştii participanţi la dezbateare arată că în cazul unui „Brexit” toate ţările membre vor resimţi decizia englezilor atât în planul relaţiilor economice cât şi în cel al pieţei muncii ori al legislaţiei.

Întrebată dacă se teme de o retragere a Marii Britanii din Uniune, Mercedes Bresso, membră a Parlamentului European, a Comisiei Mixte pt. Spatiul Economic European a evaluat situaţia actuală. Înregistrarea a fost realizată de Florin Orban de la Radio România Internaţional.

Sincer, din ce în ce mai puţin mă tem de Brexit. La început îmi era frică. Cred că ar fi o mare greşeală pentru ei. Cred că ar fi o mare greşeală dar şi o problemă pentru Uniunea Europeană. Acum sunt interesată să văd dacă vor fi într-adevăr 60% cei care vor spune „Nu”, dacă majoritatea va răspunde „Remain”, pentru că 60 – 40 ar fi un rezultat bun, un rezultat limpede. În cazul în care ar fi un rezultat foarte strâns atunci şi negocierile vor fi mai dificile.

Voci din viaţa politică europeană apreciază că în urma referendumului englez s-ar putea ca şi alte state să se simtă încurajate să organizeze consultări. Parlamentarul european Mercedes Bresso.

Întrebarea se pune la nivel naţional. Nu se poate pune întrebarea la nivelul Uniunii Europene. Cetăţenii ar dori să aibă posibilitatea să se exprime asupra mersului înainte al Uniunii Europene. Cred că ar fi optim să existe un statut cvasi-federal cum este cel din Elveţia, spre exemplu. Acolo se adoptă decizii cu majoritatea cetăţenilor şi majoritatea cantoanelor garantând, deci, că fiecare canton se pronunţă . Dacă vrem să decidem viitorul Europei vom face acest lucru împreună. E corect că cetăţenii doresc să se poată pronunţa. Ei ar trebui să poată avea acest drept. Este un viitor comun şi nu în fiecare stat individual.     

În privinţa propagării efectului Brexit şi în alte state, parlamentarul european  Mercedes Bresso se referă la situaţia ţării natale, Italia.

Cred că ar fi ca-n Anglia. Un număr de cetăţeni s-ar exprima contra actualei componenţe a Uniunii Europene dar ar fi, după părearea mea, 60% din voturi împotriva ieşirii din Uniune.  Ar trebui, fireşte, să existe şi o dezbatere. E normal pentru că cetăţenii nu cunosc toate datele. Abia după ce sunt edificaţi pot vota în cunoştinţă de cauză şi cred că ar fi 60 – 40 în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană. 

Într-o scrisoare înaintată preşedintelui Cosiliului European, premierul englez şi-a structurat cerinţele în patru propuneri de reformă privind guvernanţa economică, competitivitatea, suveranitatea şi imigraţia. Dintre acestea, ultima ar afecta România în mod particular. Britanicii cer impunerea unui mecanism de „salvgardare”, prin care migranţii ar trebui sa aştepte 4 ani, înainte sa primeasca ajutoare sociale.

Referendumul IN-OUT a fost programat de catre premierul David Cameron pentru 23 iunie 2016, când Marea Britanie va alege daca va continua drumul alaturi de UE sau se va desprinde de uniune.[

Rezultatul referendumului de ieri din Grecia stârnește îngrijorări în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iulie 2015, 13:30

Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.

Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.

Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.

Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.

Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.

Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.

Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila

“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)