Comisia Europeană a prezentat recomandările specifice fiecărui stat membru

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 iunie 2019, 11:46

Comisia Europeană a prezentat, pe 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019.  Acest raport definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.

Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.

Recomandările specifice fiecărei țări

Recomandările oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor

De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.

S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.

Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.

Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate

Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).

Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere

Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Pe 5 iunie, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.

Context

Recomandările specifice fiecărei țări se bazează pe prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Acestea sunt revizuite în fiecare an pentru a reflecta progresele realizate și evoluția situației. Statele membre ale zonei euro primesc și ele recomandări privind politica economică a zonei euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

De la preluarea mandatului său, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. De exemplu, a fost redus numărul recomandărilor, iar conținutul acestora a fost concentrat, lăsându-se însă o marjă de manevră statelor membre pentru a putea acționa în conformitate cu practicile și cu situația lor națională specifică. S-a acordat o atenție sporită provocărilor care decurg din situația agregată a zonei euro, inclusiv eventualelor efecte de propagare de la o țară la alta. Recomandarea privind zona euro a fost prezentată mai devreme în cadrul ciclului (în luna noiembrie), astfel încât să se ofere statelor membre posibilitatea de a ține cont în planurile lor de perspectiva la nivelul zonei euro. S-a acordat prioritate considerațiilor de ordin social și acestea au fost integrate în toate etapele evaluării, în conformitate cu prioritățile definite în Pilonul european al drepturilor sociale și prin utilizarea tabloului de bord social. În plus, în ciclul din acest an, Comisia s-a axat asupra nevoilor de investiții ale fiecărui stat membru, în vederea pregătirii pentru programarea viitoarei generații de fonduri UE și pentru a se asigura că prioritățile în materie de reformă și de investiții sunt convergente la nivel național, astfel încât sprijinul UE să poată fi utilizat în mod optim.

În plus, Comisia a avut mai multe inițiative de promovare a dialogului, de comunicare cu părțile interesate și de sporire a gradului de asumare a reformelor la nivel național. Înainte să publice rapoartele de țară, Comisia s-a consultat cu statele membre cu privire la părțile analitice ale acestora. În ultimele luni, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale și cu părțile interesate pentru a aborda principalele provocări și pentru a verifica modul în care ar putea fi transpuse acestea în recomandările specifice fiecărei țări. În paralel, Comisia organizează consultări periodice cu partenerii sociali și a invitat statele membre să fie mai receptive la contribuțiile partenerilor sociali naționali. De asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei oferă statelor membre, la cererea acestora, asistență specifică pentru măsurile de reformă, sprijinindu-le în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor.

În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.

În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

Recomandările, publicate pe 5 iunie, se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.

Etapele următoare

Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.

Recomandările specifice României

Miniştrii din UE abordează la Sofia reforma eurozonei  şi a taxei digitale 

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 mai 2018, 09:09 / actualizat: 3 mai 2018, 17:01

Miniştrii Economiei şi Finanţelor din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc mâine şi sâmbătă la Sofia, pentru a aborda reforma în vederea realizării de progrese în zona euro în iunie, acum că există un guvern în Germania, şi va fi discutată pentru prima dată propunerea de a se crea un impozit pentru companiile digitale mari. Întâlnirea din capitala Bulgariei va începe vineri cu o întâlnire a Eurogrupului, în care titularii zonei euro vor analiza situaţia salvării greceşti, unde rămâne să închidă cea de-a patra revizuire a îndeplinirii de către Atena a condiţiilor de creditare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă nicio decizie până în iunie, după ce se confirmă faptul că ţara s-a conformat, când va decide, de asemenea, perioada post-program, care ar trebui să se încheie la 20 august, sau o eventuală uşurare a datoriei greceşti. Miniştrii vor aborda reforma zonei euro pe baza propunerilor prezentate în decembrie de Comisia Europeană, pentru a proteja zona monedei unice de viitoare crize.

Pe agendă, există planuri de a acorda mai multă putere Mecanismului european de stabilitate (fondul de salvare), de a finaliza uniunea bancară – în special pentru a pune în aplicare Sistemul european de garantare a depozitelor şi paravanul de protecţie pentru Fondul unic de soluţionare a situaţiilor de criză bancară – mecanismul de stabilizare fiscală. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au insistat săptămâna trecută că vor prezenta o propunere comună în iunie, dar impulsul reformist al Parisului se contrazice cu îndoielile Berlinului. Pe de o parte, acordul de coaliţie sprijină consolidarea MES şi liniile specifice ale bugetului pentru reforme structurale care „ar putea fi punctul de plecare al unui viitor buget pentru a investi în zona euro”. Pe de altă parte, conservatorii insistă ca anumite ţări să continue să-şi asaneze băncile şi finanţele, iar noul ministru de finanţe, socialistul Olaf Scholz, a avertizat că nu tot ceea ce cere Macron poate fi făcut.

În acest context, premiera lui Scholz în cadrul Eurogrupului, în care îşi va prezenta programul economic, ar putea arunca o lumină asupra poziţiei germane şi va începe să scoată la iveală reforma limbii în care a aşteptat câteva luni pentru executivul german. Spania pledează pentru un sistem de garantare a depozitelor pe deplin mutual, o capacitate de stabilizare fiscală pentru a răspunde crizelor într-o singură ţară şi un paravan comun pentru uniunea bancară. De asemenea, miniştrii vor dezbate pentru prima dată crearea unei taxe temporare privind facturarea marilor companii digitale propuse de Comisie la cererea Franţei şi a altor ţări care au solicitat măsuri urgente ca aceste companii să plătească impozite în cazul în care generează valoare. De asemenea, Bruxelles-ul a propus ca o soluţie pe termen lung de modificare a normelor privind impozitul pe profit, pentru a ţine seama de prezenţa lor digitală atunci când se stabileşte unde ar trebui să plătească.

Franţa, Spania, Germania, Italia, Austria, Portugalia, Grecia, Bulgaria, România şi Slovenia au declarat deja în septembrie anul trecut că vor susţine o astfel de măsură, în timp ce Irlanda, Malta şi Luxemburg şi-au exprimat reticenţa. În orice caz, deciziile nu sunt aşteptate în Consiliu, deoarece sunt informale şi propunerea necesită o analiză mai detaliată, potrivit surselor europene. Guvernul francez, apărătorul principal, doreşte să aprobe impozitul temporar înainte de sfârşitul anului.

Consiliul Europei va investiga reformele judiciare din România și Polonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 decembrie 2017, 11:54

Consiliul Europei va trimite două misiuni de evaluare în România și Polonia, unde proiecte de reformă judiciară suscită mari îngrijorări, după cum o fac și în străinătate, a anunțat luni organizația.

Grupul de State Contra Corupției (GRECO), organ al Consiliului Europei, „a decis să întreprindă evaluări de urgență ale noii legislații privitoare la sistemul judiciar în România și în Polonia”, a declarat organizația paneuropeană într-un comunicat. „În cele două cazuri, GRECO va realiza aceste evaluări în ianuarie și/sau februarie 2018”, a precizat Consiliul Europei. Aceste misiuni vor permite realizarea unor „rapoarte de evaluare ad-hoc” ce ar putea fi adoptate în martie 2018.

„Aceste evaluări urgente ad-hoc” se referă la „proiecte de lege privind justiția în România” și la „două proiecte de lege privind reorganizarea Curții Supreme și Consiliului Național al Justiției în Polonia”, a precizat Consiliul Europei.

În premieră, GRECO a activat „articolul 34 din regulamentul său de procedură, care permite lansarea unei proceduri excepționale ad-hoc”. Aceasta poate fi aplicată în „circumstanțe excepționale”, cum ar fi o „reformă instituțională, o inițiativă legislativă sau o modificare de procedură (care) poate duce la o violare gravă a normelor Consiliului Europei”, a subliniat organizația compusă din 47 de state.

Proiecte de lege contestate

În România „Parlamentul a înregistrat trei propuneri legislative privind justiția, spre a fi adoptate printr-o procedură de urgență”, iar ele ar putea „amenința eficacitatea luptei anticorupție și submina independența puterii judecătorești”, a subliniat Consiliul Europei. El este totodată îngrijorat din cauza a două proiecte de lege privind reorganizarea Curții Supreme și Consiliului Național al Justiției [din Polonia – n.trad.].

De când s-a constituit, în octombrie 2015, guvernul conservator al partidului Lege și Justiție (PiS) s-a angajat într-o serie de reforme ale justiției criticate de mediul judiciar polonez și de Comisia Europeană.

În România, mai multe proiecte de lege contestate sunt în prezent dezbătute de parlament. Opoziția cere retragerea mai multor proiecte de lege care vor reduce competențele parchetului anticorupție (DNA) și îi vor interzice să ancheteze magistrați.

Comisia Europeană anunţă măsuri pentru reducerea fraudării TVA

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 octombrie 2017, 09:40

Diferenţa dintre ceea ce Belgia aşteaptă de la TVA şi ceea ce încasează efectiv s-a adâncit

Comisia Europeană se referă la „gaura” din TVA ca fiind diferenţa între ceea ce un stat aşteaptă să încaseze de pe urma TVA-ului şi ceea ce percepe efectiv. Potrivit cifrelor publicate astăzi, în Belgia, gaura a fost, în 2015, de 3,3 miliarde de euro, adică 11% din încasările aşteptate – ceea ce înseamnă un punct procentual în plus faţă de anul precedent.

Belgia este unul din cele şapte state membre a căror situaţie se degradează pe acest subiect. Dar Bruxelles-ul rămâne în media europeană. „Gaura” este considerabilă în ţări ca România (37%) sau Grecia (28%) şi foarte slabă în Spania (3,5%), de exemplu. În total, statele membre UE au pierdut 152 de miliarde de euro din veniturile TVA, indică cifrele Comisiei.

Fraudă transfrontalieră03

Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, trebuie să prezinte luna viitoare noi reguli privind TVA transfrontalieră. „Reformele noastre vor contribui la reducerea fraudării TVA transfrontaliere cu 80%”, indică acesta.

Potrivit executivului european, frauda transfrontalieră adânceşte cu 50 miliarde de euro pe an gaura din bugetul TVA. Reforma anunţată ar urma să contribuie la lupta împotriva finanţării crimei organizate şi să ajute la dezvoltarea pieţei digitale unice, potrivit aceleiaşi surse.