Cetățenii UE continuă să aibă o imagine în general pozitivă despre UE, dar solicită reforme

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 iunie 2021, 14:36

Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.

În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.

Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.

Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.

În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.

Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni

La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.

Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute

În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.

Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea

Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.

În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic

În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.

Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.

Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE

74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).

Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice

Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).

Context

Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).

Raportul complet poate fi consultat aici.

Guvernul Maia Sandu – şansa de a accesa 100 de milioane de euro pentru parcursul european al Republicii Moldova

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iunie 2019, 13:03

Siegfried Mureșan, după misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău: „Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro” 

„Dacă este lăsat să-și desfășoare activitatea, Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene și să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice guvern din ultimii 28 de ani”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, după misiunea oficială a Parlamentului de luni la Chișinău.

Misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău a avut luni întrevederi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon,  cu liderul Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, și cu președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Pavel Filip.

„Scopul misiunii noastre de ieri de la Chișinău a fost să vedem cum putem ajuta cel mai bine din Parlamentul European parcursul european al Republicii Moldova. De aceea, m-am bucurat să văd la Chișinău un guvern nou, proeuropean, în care putem avea încredere, un guvern care vrea cu adevărat să adopte reforme și să aducă Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Este o diferență ca de la cer la pământ față de ceea am văzut la Chișinău în dialogurile cu guvernul precedent.

Dacă acest guvern este lăsat să facă ceea ce își propune și ceea ce ne-a prezentat ieri la Chișinău, va reuși să deblocheze într-un singur an toată asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro alocată de Uniunea Europeană. Această asistență macrofinanciară a fost blocată din cauză că precedentul guvern nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în fața partenerilor europeni privind combaterea spălării banilor, alegeri democratice, sistem transpartinic, combaterea corupției, întărirea sistemului bancar și reformarea justiției.

Noul guvern are capacitatea să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice alt guvern din ultimii 28 de ani, trebuie doar lăsat să își facă treaba”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după vizita de la Chișinău.

„Am transmis noului guvern de la Chișinău că îi voi acorda tot sprijinul meu în implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Voi reveni foarte curând la Chișinău și voi veni ori de câte ori va fi nevoie pentru a ajuta noul guvern în parcursul său european. La fel, mă voi lupta ca și până acum în Parlamentul European pentru ca Republica Moldova și celelalte țări din vecinătatea estică să beneficieze de cât mai multe fonduri europene care să ajute la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste țări”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Din misiunea Parlamentului European de luni de la Chișinău au făcut parte vicepreședinta Parlamentului European, Heidi Hautala, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și eurodeputata Clare Moody, din partea Grupului Socialiștilor Europeni.

UE laudă schimbarea de plan a României cu privire la reformele controversate

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2019, 14:44

Comisia Europeană a salutat angajamentul României de a renunţa la o reformă judiciară controversată, care a atras critici puternice şi ameninţări cu sancţiuni din partea Bruxelles-ului. Premierul român Viorica Dăncilă a fost primit la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi numărul doi al executivului, Frans Timmermans.

Cei doi oficiali UE au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare, a spus Comisia într-un comunicat emis după discuţii. Ei au felicitat şi „abordarea europeană” a dnei Dăncilă şi „munca excelentă” făcută de ţara sa în timpul preşedinţiei rotative de şase luni a UE, care se încheie la 30 iunie. Preşedinţia României a fost marcată de avertismentele repetate ale Comisiei cu privire la reformarea sistemului judiciar românesc. Pentru executivul UE, ca şi pentru opoziţia română, această revizuire a ameninţat independenţa judecătorilor români şi a pus în pericol lupta ţării împotriva corupţiei. Comisia a indicat că nu va ezita să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, care să ducă la sancţiuni financiare.

De asemenea, a invocat ameninţarea declanşării unei proceduri mai stricte, în temeiul articolului 7, deja activat împotriva Poloniei şi a Ungariei. Dna Dăncilă a apreciat marţi, pe Twitter, „dialogul foarte constructiv” cu Juncker şi Timmermans.

Săptămâna trecută, ea a dezavuat reforma Codului Penal iniţiată de omul forte al politicii, Liviu Dragnea, care a fost încarcerat pe 27 mai.

Deşi nu a deţinut o funcţie, Dragnea a dictat politicile guvernului social-democrat,  înainte de a fi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, şi imediat încarcerat. Asta a venit la o zi după ce Partidul Social Democrat (PSD) al lui Dragnea a suferit o înfrângere amară în alegerile europene, în care corupţia a jucat un rol major. În ultimii trei ani, Dragnea şi PSD – partidul succesor al comuniştilor – a curtat votanţii din zonele rurale mai sărace ale ţării cu promisiuni generoase şi cu critici aduse UE.

Franța a reafirmat sprijinul pentru realizarea reformelor proeuropene în Republica Moldova

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 februarie 2018, 11:36

Posibilitățile de intensificare a relațiilor moldo-franceze la nivel politic și economic au fost discutate astăzi, în cadrul întrevederii prim-ministrului Pavel Filip cu Ambasadorul Republicii Franceze la Chișinău, Pascal Le Deunff, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Cu această ocazie, premierul a exprimat recunoștință pentru sprijinul politic acordat de Franța în promovarea agendei europene de reforme a țării noastre, în calitate de co-inițiator al Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova. În context, Pavel Filip a menționat că mizează pe buna desfășurare a reuniunii Consiliului pentru Afaceri Externe din 26 februarie, la Bruxelles.

Totodată, prim-ministrul s-a referit la ultimele evoluții în implementarea reformelor, menționând că obiectivul ambițios al Executivului este să pună capăt oscilațiilor între Est și Vest, astfel încât calea europeană a Republicii Moldova să devină ireversibilă. „Popularitatea UE este în creștere. Avem nevoie de mesaje de susținere din partea UE și noi, aici la Chișinău, prin reformele pe care urmează să le implementăm în acest an, chiar dacă este an electoral, vom întări această viziune”, a spus Pavel Filip.

La rândul său, Pascal Le Deunff a reiterat sprijinul țării sale pentru calea europeană a Republicii Moldova. „Programul de reforme prevăzut de Acordul de Asociere va favoriza dezvoltarea economică și socială, în beneficiul tuturor cetățenilor”, a specificat diplomatul francez. În particular, Ambasadorul a subliniat importanța asigurării independenței justiției și a mass-media.

Oficialii s-au referit și la posibilitățile de majorare a volumului schimburilor comerciale în domeniul agricol și agroalimentar, precum și a investițiilor franceze în Moldova. În acest sens, Ambasadorul s-a arătat deschis să promoveze oportunitățile investiționale din țara noastră.

În prezent, în Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea 225 de întreprinderi cu capital francez al căror capital social totalizează 137 milioane de lei. Volumul comerțului bilateral a depășit 145 milioane de dolari în perioada ianuarie-noiembrie 2017.

Conducătorii României şi Croaţiei vor o Europă cu o singură viteză

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 octombrie 2017, 09:31

Preşedinţii României şi Croaţiei au cerut să se pună capăt neînţelegerilor apărute la nivelul Uniunii Europene ca urmare a reluării discuţiilor privind aderarea la spaţiul Schengen.

Unii membri mai noi ai UE sunt nemulţumiţi că nu se bucură de aceleaşi beneficii ca membrii mai vechi. Multe state est-europene nu folosesc moneda euro. Klaus Iohannis a declarat că el şi preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, au convenit luni asupra „unei eliminări a neînţelegerilor dintre diverse state, ceea ce este foarte important”, a declarat el.

În urma discuţiilor cu Iohannis, Grabar-Kitarovic a declarat că se opune „unei Europe cu două viteze”. Ea a mai afirmat că România şi vecina ei Bulgaria merită să fie şi membre ale spaţiului Schengen şi că, fiind în UE din 2007, nu ar mai trebui să fie supuse unui mecanism care le verifică dacă implementează reforme.

Grecia trebuie să prezinte până vineri propuneri de reforme!

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iulie 2015, 08:45

Comisia europeana nu exclude posibilitatea unui scenariu in care Grecia ar parasi zona euro, a declarat presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker la finalul summitului sefilor de stat si de guvern din zona euro de aseara.

“Comisia este pregatita pentru orice eventualitate. Avem un scenariu- in care Grecia iese din zona euro- pregatit in detaliu. Avem o varianta care ia in calcul posibilitatea acordarii de ajutoare umanitare. Si avem un scenariu, pe care il prefer, sa rezolvam problema acum si sa mentinem Grecia in zona euro.”

Si presedintele Consiliului europen, Donald Tusk a avertizat ca situatia este critica si ca toate partile implicate in negocieri trebuie sa isi asume responsabilitatea. Ajungerea la un consens inseamna ca toti au de castigat, nu exista invingatori sau infranti dar in cazul unui esec cu totii avem de pierdut, a mai spus Tusk.

“Realitatea este ca mai avem doar 5 zile la dispozitie pentru a ajunge la un acord final. Pana acum m-am ferit sa vorbesc depre termene limita. Dar acum trebuie sa o spun clar si tare ca termenul expira saptamana aceasta. Noi toti suntem responsabili pentru aceasta criza si cu totii avem sarcina sa o rezolvam”.

Uniunea Europeană susține reformele cheie din Republica Moldova

Publicat de Stefania Grigore, 30 iulie 2014, 16:00

Comisia Europeană a anunțat marți un nou pachet anual de sprijin pentru Republica Moldova.
Acesta este destinat modernizării instituțiilor publice importante, îmbunătățirii politicilor de finanțe și de management, prin implementarea Acordul de Liber Schimb, semnat cu Uniunea Europeană.

Această noua finanțare va stimula, de asemenea, competitivitatea în afaceri în mediul rural și va asigura protecție minorităților și grupurilor sociale vulnerabile.

Vorbim despre un prim pachet de asistență bilaterală ce prevede o alocare de 101 milioane de euro pentru țara vecină.
Cea mai mare parte din sumă, 64 de milioane, va fi folosită pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural.
Restul banilor se alocă sprijinirii instituțiilor cheie, precum Ministerul Finanțelor pentru a continua politicile fiscale eficiente.
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat în cursul unei vizite oficiale efectuate luna trecută,la Chișinău:

„Colaborarea noastră este puternică şi devine încă şi mai puternică. Moldova a investit mult în viitor şi e dornică să facă şi mai mult. Noi, Uniunea Europeană, vă împărtăşim încredera şi energia şi vrem să participăm alături de voi la acest efort.”

Pe 2 mai 2014, Comisia Europeană a mai aprobat un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova în valoare de 30 milioane de euro, destinat dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele UE și promovarii exporturilor.