Picturi, colaje și fotografii create de copii români și ucraineni au fost prezentate marți într-o expoziție de artă organizată de UNICEF pentru a sprijini incluziunea copiilor refugiați în România. Această inițiativă a fost rezultatul unei invitații adresate copiilor ucraineni și români de a-și explora și exprima prin artă emoțiile declanșate de călătoriile lor personale, în cadrul unei serii de ateliere.
Sursa foto: UNICEF
Expoziția #E-Motions a fost precedată de mai multe ateliere de artă pentru copii ucraineni refugiați și copii români organizate de UNICEF. Inițiativa își propune să sprijine incluziunea copiilor refugiați, creând în același timp un spațiu dedicat pentru exprimarea gândurilor, ideilor și sentimentelor inspirate de călătorii personale, pe care copiii le-au trăit sau la care au fost martori în perioade de tranziție fizică sau emoțională.
Prin această expoziție de artă, UNICEF încurajează copiii să fie martori-cheie, actori și mesageri cu privire la situația actuală din Ucraina și din țările vecine, cu privire la mediul social în această situație de urgență și cu privire la probleme mai structurale.
Peste 70 de copii ucraineni și români cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani au participat la ateliere de artă organizate la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Școala Gimnazială „Uruguay” și Asociația ANAID în București, dar și la Centrul Blue Dot CATTIA din Brașov.
Sursa foto: UNICEF
Atelierele #e-MOTIONS au avut ca scop crearea de spații sigure în care copiii să fie implicați și susținuți în explorarea emoțiilor declanșate de călătoriile lor personale prin pictură și colaje, de către profesorii de artă și membri echipei UNICEF. După ce au învățat despre teoria culorilor și legăturile dintre artă și emoții, copiii au fost încurajați să-și exprime sentimentele pe pânză, concentrându-se asupra procesului și pe relatarea propriilor povești.
Prin lucrările lor, copiii care au participat la ateliere și-au exprimat sentimentele de speranță și dorințele de pace.
„Sunt sigură că, în ciuda situațiilor dificile din lume, viața noastră continuă și cred că voi putea să-mi găsesc pacea interioară, indiferent unde sunt”, a spus Elizaveta, în vârstă de 16 ani, din Harkov, Ucraina.
„Vreau să arăt că suntem foarte mici, și totuși atât de puternici, în fața acestei mari, mari lumi”, a spus Catia, în vârstă de 15 ani, din Odessa, Ucraina, despre pictura sa.
Sursa foto: UNICEF
„UNICEF promovează dreptul la educație incluzivă pentru fiecare copil, prin încurajarea unor medii în care copiii se simt în siguranță, unde sănătatea lor mentală este susținută și unde sunt implicați într-un proces de învățare de calitate, inclusiv prin artă și activități sociale și recreative. Obiectivul nostru este să sprijinim toți copiii în accesarea serviciilor esențiale și în respectarea nevoilor și drepturilor lor. Copiii refugiați ucraineni din România trebuie să își continue educația și dezvoltarea, iar UNICEF lucrează neîncetat încă din primele zile ale crizei, astfel încât aceștia să poată învăța în siguranță”, a spus Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.
În săptămânile următoare, lucrările de artă vor fi afișate în mai multe locații din România.
Copiii refugiați din Ucraina care au ajuns în atenția Organizației Salvați Copiii România, fiind asistați umanitar, împreună cu familiile lor, au povești greu de dus, chiar și pentru un adult. Specialiștii organizației le acordă sprijin socio-emoțional și educațional, pentru ca trauma să poată fi depășită.
La capătul a zece luni de război care a dislocat milioane de copii din Ucraina, Salvați Copiii România demarează o campanie de conștientizare publică și spune poveștile câtorva dintre acești copii, pentru ca ororile prin care au trecut să fie știute și înțelese. Sunt copii care și-au abandonat casele, școlile și, în majoritatea cazurilor, tații. Unii dintre aceștia au murit.
Copiii refugiați din Ucraina care frecventează școala au un risc mai mic de a se simți singuri, însă ratele de înscriere la școală pentru copiii care au fugit din cauza războiului din Ucraina rămân îngrijorător de scăzute în Europa, arată datele recente ale unui raport internațional Save the Children (”Aceasta este viața mea și nu vreau să irosesc niciun an din ea: Experiențele și bunăstarea copiilor care fug din Ucraina „).
Mai mult de jumătate dintre copiii intervievați au considerat că situația lor s-ar îmbunătăți dacă ar avea prieteni din comunitatea gazdă (57%), dacă ar avea posibilitatea de a face sport sau de a-și practica hobby-urile (56%) și dacă ar învăța limba locală (54%).
Băieții declară, într-o proporție semnificativ mai mare decât fetele, că își doresc să aibă prieteni în comunitatea gazdă (64% față de 52%, respectiv). Jumătate dintre copii au declarat că se simt mai neliniștiți de când au fugit din Ucraina, această cifră ajungând la 78% în cazul copiilor de peste 16 ani.
Salvați Copiii România și-a diversificat programul destinat copiilor refugiați din Ucraina și, dincolo de asistența umanitară imediată, a creat un program de incluziune educațională pentru acești copii: astfel, au fost sprijiniți peste 1.500 de copii, dintre care 600 de copii în cadrul programului special de tip After School, în limba ucraineană, respectiv în cadrul școlilor de vară, derulate în 14 școli/centre educaționale și 900 de copii prin activitățile Școlii Mobile.
British Council, în parteneriat cu UNICEF în România și Organizația Internațională pentru Migrație, organizează în perioada 16-18 decembrie cursul „Predarea și învățarea în vremuri dificile”. Acest curs se adresează atât profesorilor români ce predau elevilor ucraineni refugiați în țara noastră, cât și profesorilor ucraineni ce își desfășoară activitatea în România.
Prin workshop-uri specializate și introduceri în teme precum gestionarea comportamentelor dificile ale elevilor ce au trăit trauma războiului, cei 71 de profesori ucraineni, români și bulgari vor fi ajutați să învețe cum să recunoască problemele emoționale ale copiilor refugiați și cum să își facă orele de curs mai primitoare pentru toții elevii.
Elevii ucraineni veniți în România se află în situații diverse privind accesul la educație, cei mai mulți dintre ei urmând cursurile școlii ucrainene online. Doar unu din 10 copii refugiați este înscris într-o școală sau grădiniță din sistemul nostru de învățământ, de cele mai multe ori în calitate de „audient”. O parte dintre elevii ucraineni beneficiază fie de cursurile hub-urilor educaționale înființate de profesori ucraineni în România, fie de activitățile didactice și extracurriculare oferite de diferite centre educaționale create de organizații non-guvernamentale.
În toate aceste circumstanțe, însă, copiii ucraineni au nevoie de sprijin emoțional, întrucât întâmpină numeroase probleme ce îngreunează predarea și învățarea, de la bariera lingvistică dintre ei și profesori, la anxietate, teamă și incertitudine continuă legată de situația de acasă.
Profesorii, pentru a înlesni integrarea elevilor ucraineni în sistemul de învățământ românesc, trebuie să poată gestiona dificultățile întâmpinate, în primul rând prin recunoașterea lor, iar apoi prin aplicarea unor metode pedagogice și psihologice adaptate dispoziției emoționale a „copiilor cu traume, speriați de război și împușcături”, după cum a precizat una dintre doamnele profesoare participante la această ediție a cursului, atunci când a fost întrebată care sunt problemele cărora trebuie să le facă față în relația directă din clasă.
În luna octombrie organizațiile partenere au oferit deja cursul pentru 45 de profesori care au apreciat necesitatea acestuia.
„Predarea și învățarea în vremuri dificile” este un curs ce deservește un dublu scop. Pe de o parte, acesta facilitează accesul la educație și subliniază nevoia de sprijin acordat tuturor copiilor, în special acum, când contextul extern îngreunează fără doar și poate procesul educațional. Pe de altă parte, el favorizează integrarea tuturor copiilor ucraineni în România și evidențiază felul în care oferirea suportului emoțional este primordială, în cazul elevilor refugiați, ce și-au părăsit țara natală, fugind din calea războiului.
Astfel, principalele obiective ale cursului sunt relevate prin fuziunea dintre suportul garantat tuturor copiilor în procesul de învățare și integrarea acestora în România, atât din punct de vedere educațional, cât și din punct de vedere social.
Cei 71 de profesori care vor urma acest curs intensiv de 30 de ore vor învăța:
cum să creeze un mediu de învățare care să ia în considerare trauma elevilor;
cum să gestioneze comportamentele dificile ale copiilor, atât români cât și ucraineni, care ar putea fi un răspuns al acestora la traume;
cum să facă lecția și sală de clasă mai primitoare pentru copiii refugiați.
Cursul se va desfășura în perioada 16-18 decembrie 2022 la București. Dintre cei de 71 de profesori care vor participa la curs, 19 provin din București, 50 din alte 18 județe din întreaga țară, iar 2 din Bulgaria.
Aceștia sunt reprezentanți ai diferitelor entități educaționale naționale, de la inspectorate școlare la școli gimnaziale și grădinițe, dar și ai organizațiilor non-guvernamentale ce sprijină refugiații ucraineni, și chiar ai hub-urilor educaționale înființate de profesori ucraineni în România.
Persoanele strămutate din Ucraina care locuiesc în judeţul Constanţa au la dispoziţie, începând de astăzi, un call center. Aici pot primi informaţii precum accesul la servicii medicale, înscrierea copiilor la şcoală sau accesarea unui loc de muncă.
Call center-ul poate fi apelat la numărul cu tarif normal (+4) 0377 30 30 30, de luni până vineri, între orele 9:00 – 17:00.
Apelurile telefonice sunt preluate de personal de specialitate, iar dialogul se poate purta în limbile română, ucraineană şi engleză. Numărul poate fi utilizat şi de românii din judeţul Constanţa care doresc să îşi ofere ajutorul ori să semnaleze faptul că un cetăţean sau o familie din Ucraina are nevoie de susţinere.
Operatorii call center-ului oferă şi detalii referitoare la sprijinul acordat de Constanţa pentru Ucraina: educaţie şi dezvoltare personală, asistenţă individuală, consiliere psihologică, servicii de stare de bine, integrare culturală, suport pentru familie şi copii.
De asemenea, pot fi preluate cazuri de persoane aflate în situaţii de risc şi urgenţă sau de încălcări ale drepturilor mamelor şi copiilor.
De la escaladarea războiului din Ucraina, aproximativ 234.000 de refugiați din Ucraina au putut utiliza serviciile de protecție și sprijin oferite de 36 de centre Blue Dot (Punct Albastru) înființate de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, și UNICEF, Fondul ONU pentru copii, în șapte țări.
„Centrele Blue Dot” sunt spații sigure cu ghișeu unic, echipate pentru a oferi informații, consiliere, servicii pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial, asistență juridică și servicii de protecție pentru refugiați.
Aceste centre au ca scop să ofere asistență tuturor refugiaților, cu un accent special pe copii, persoane cu dizabilități sau cu nevoi medicale, persoane în vârstă, persoane traficate, supraviețuitori ai violenței și refugiați din comunitatea LGBTQI+.
Persoanele cu nevoi specifice sau deosebit de vulnerabile pot fi identificate și îndrumate către servicii specializate. Punctele Albastre (Blue Dots) au un rol esențial servind, de asemenea, la identificarea și sprijinirea copiilor neînsoțiți și separați care călătoresc singuri, precum și la asigurarea educației informale și a îngrijirii copiilor aflați în primii ani de viață, care ajung în țara noastră.
„Conflictul armat internațional din Ucraina a creat o criză de protecție pentru femei, copii și persoanele cele mai vulnerabile, care reprezintă marea majoritate a celor care fug din Ucraina”, a declarat Pascale Moreau, Coordonator Regional pentru Situația Refugiaților din Ucraina. „Centrele Blue Dot, care vizează sprijinirea centrelor comunitare și a eforturilor la nivel municipal, joacă un rol esențial în identificarea și oferirea de sprijin femeilor, copiilor, persoanelor cu dizabilități și altor persoane vulnerabile, despre care știm că se confruntă cu riscuri mai mari de violență bazată pe gen, trafic, abuz, suferință psihologică și separare a familiilor.”
Pe măsură ce milioane de persoane au fugit din Ucraina începând cu luna februarie a acestui an, UNHCR și UNICEF au înființat rapid centrele Dot la punctele majore de de trecere a frontierei, de-a lungul rutelor de tranzit și în zonele urbane din țările vecine Ucrainei, care au primit refugiați.
Printre acestea se numără gări, puncte de frontieră, centre de înscriere pentru asistență în numerar, centre de cazare pentru refugiați și centre comunitare. Până în prezent, au fost înființate 36 de centre Blue Dot în Bulgaria, Ungaria, Italia, Moldova, Polonia, România și Slovacia, care completează activitatea guvernelor și a altor parteneri în sprijinirea refugiaților.
„Se estimează că 7,1 milioane de ucraineni, majoritatea femei și copii, sunt refugiați în Europa”, a declarat Afshan Khan, Director Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Centrele Blue Dot au fost o extensie vitală a serviciilor oferite de guvernele gazdă de identificare și trimitere a celor mai vulnerabili către sistemele naționale de îngrijire și protecție.
Cu toate acestea, munca noastră nu se oprește aici. Copiii refugiați din Ucraina se confruntă cu provocări multiple și au nevoie de acces continuu la învățare, protecție socială, asistență medicală și alte servicii esențiale. Extinderea accesului la aceste servicii prin intermediul noii platforme digitale Blue Dots, care consolidează informațiile și direcționarea serviciilor sub o singură umbrelă incluzivă, ne va permite să continuăm să ajungem la cei care au cea mai mare nevoie de sprijin relevant și în timp util.”
UNHCR și UNICEF au lansat, de asemenea, o platformă „Digital Blue Dot”, https://bluedothub.org/
Această platformă digitală completează centrele Blue Dots fizice, oferind refugiaților acces la informații actualizate, exacte și localizate pe telefoanele lor mobile, inclusiv cu privire la drepturi, servicii sociale și furnizori cheie și cum să le acceseze, precum și cum să rămână în siguranță.
Punctul Albastru digital este ușor de utilizat pe mobil și tabletă, este actualizat în permanență și este disponibil în limbi-cheie, inclusiv în ucraineană și rusă. Pentru a afla mai multe despre punctele albastre, puteți să consultați această broșură.
Guvernul Republicii Coreea donează un milion de dolari pentru consolidarea sprijinului pe care UNICEF îl oferă Guvernului României ca răspuns la criza refugiaților ucraineni. Anunțul donației a fost făcut de Excelența sa, domnul Rim Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România și de către doamna Anna Riatti, reprezentantul UNICEF în România, astăzi, după vizita la centrul de sprijin Blue Dot pentru copiii și familiile de refugiați, aflat în Sectorul 6 din București.
Centrul Blue Dot face parte dintr-o rețea de centre de sprijin înființate de UNICEF și partenerii săi pe teritoriul țării, printre care se numără autoritățile centrale, județene și locale, organizații ale societății civile și Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR), pentru a răspunde nevoilor de bază ale copiilor și familiilor care s-au refugiat în România, oferindu-le servicii esențiale.
Sursa foto: UNICEF
„Guvernul coreean este foarte conștient de suferințele poporului ucrainean și ale refugiaților, cauzate de războiul prelungit. În acest sens, guvernul nostru și-a arătat sprijinul prin donații continue. Pe lângă asistența umanitară de 100 de milioane de dolari către guvernul ucrainean, guvernul coreean își diversifică canalele de asistență prin UNICEF, pentru a le oferi celor cu nevoi urgente sprijin direct, iar această donație reprezintă unul dintre aceste eforturi.
Este foarte important să vedem cum sprijinul nostru se materializează în ajutor oferit copiilor și familiilor din centrul Blue Dot din Sectorul 6, iar ambasada va continua cooperarea cu centrul Blue Dot. Republica Coreea va participa activ în eforturile de reconstrucție și refacere ale Ucrainei”, a spus Excelența sa, Rim Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România.
„Suntem recunoscători pentru contribuția generoasă a Republicii Coreea, care ne permite să ne extindem sprijinul acordat Guvernului în răspunsul la criza umanitară generată de războiul din Ucraina. Această donație ne va ajuta pe noi și pe partenerii noștri să oferim servicii esențiale integrate precum cele de informare și consiliere, reunificare a familiilor, spații dedicate mamei și copilului celor care în prezent și-au găsit adăpost în România, concentrându-ne în special pe copiii cei mai vulnerabili. În aceste momente dificile, copiii și familiile lor necesită și merită un mediu sigur, în care să li se acorde protecție adecvată”, a afirmat Anna Riatti.
Sursa foto: UNICEF
Până în prezent, UNICEF și partenerii săi au înființat 11 centre Blue Dot în România și lucrează pentru a deschide și mai multe centre de sprijin pentru copiii refugiați și familiile lor în alte zone ale țării, în funcție de nevoile copiilor refugiați. Scopul este acela de a conecta aceste centre Blue Dot pentru a ne asigura că toți copiii sunt protejați pe parcursul călătoriei lor și că ajung în siguranță la destinație.
Până la începutul lunii august 2022, peste 42.000 de femei și copii refugiați ucraineni au beneficiat de cel puțin un tip de serviciu de sprijin oferit în centrele Blue Dot din România.
Pe termen mediu și lung, UNICEF lucrează cu partenerii săi pentru a se asigura că familiile și copii primesc toate serviciile și sprijinul necesare – de la cele de sănătate până la cele de educație și protecție, din momentul trecerii frontierei până la destinația lor în România sau dincolo de granițele țării.
Organizaţia Salvaţi Copiii România a deschis cel de-al treilea centru de consiliere şi informare pentru familiile refugiate din Ucraina, în Suceava, a informat, miercuri, Biroul de presă al organizaţiei.
Conform autorităţilor naţionale, dintre cei 1,7 milioane de cetăţeni ucraineni care au intrat în România de la sfârşitul lunii februarie, 368.000 sunt copii, iar dintre aceştia au rămas în România aproximativ 37.000, în sistemul de protecţie specială fiind integraţi 220 de copii ucraineni.
Salvaţi Copiii România a început şi activităţile de sprijin socio-educaţional şi lucrează cu copiii ucraineni în două şcoli din judeţ, respectiv Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” şi Liceul Teoretic Filadelfia.
Până în prezent, au fost asistate umanitar 154.719 de persoane, dintre care 87.532 de copii ucraineni şi 67.187 de adulţi (femei, vârstnici, familii extinse). Aceştia au primit sprijin umanitar, asistenţă socială şi educaţională, precum şi psihologică. Au fost distribuite 13.938 de tichete sociale pentru familiile cu copii, iar 10.532 de persoane (3.602 de familii) au fost înregistrate în programul de asistenţă financiară pentru a primi suport pentru o perioadă de 3 luni.
„Războiul din Ucraina are consecinţe tot mai dramatice şi tot mai mulţi copii sunt nevoiţi să-şi abandoneze casele, să-şi părăsească prietenii şi să se refugieze cel mai adesea numai cu mamele lor într-o ţară străină, a căror limbă nu o înţeleg. Solidaritatea şi generozitatea românilor i-au ajutat să-şi depăşească emoţiile şi aceşti copii au acum nevoie de sprijin pe termen mediu şi lung, de asistenţă psiho-emoţională şi de integrare educaţională. Perioada care urmează va fi una dificilă şi solicitantă şi este important să dezvoltăm instrumente prin care aceşti copii să fie sprijiniţi pe multiple paliere”, a arătat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România
De la lansarea în urmă cu o săptămână a Primero – cunoscutul software internațional de gestionare a cazurilor pentru protecția copilului – și până în prezent, 830 de copii refugiați din calea războiul din Ucraina, sosiți în România, au fost înregistrați cu succes în platformă.
Primero este un software open-source care ajută lucrătorii sociali să identifice și să înregistreze copiii refugiați și să-i îndrume către servicii specializate, în funcție de nevoile acestora. De asemenea, identifică din timp potențialele identificarea timpurie a potențialelor situații de abuz, neglijare sau trafic și adoptă măsurile necesare pentru asigurarea și protejarea drepturilor copilului.
Majoritatea copiilor înregistrați în prima săptămână au fost în județele Timiș (93), Arad (84), și Sectorul 2 al Bucureștiului (82 copii înscriși). Se estimează că un total de 37.000 de copii refugiați ucraineni sunt în prezent în România. Unii copii au venit cu familiile lor, alții cu alte persoane din afara familiilor sau chiar neînsoțiți.
Utilizând Primero, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție poate identifica, înregistra și monitoriza rapid toți copiii care vin din Ucraina în România, care locuiesc temporar în țară ori se află doar în tranzit.
„Prin intermediul aplicației Primero vor fi centralizate informațiile despre locurile de cazare organizate sau despre comunitățile în care sunt găzduite familii cu copii ucraineni sau copii ucraineni însoțiți de alte persoane adulte decât părinții lor.
Pe lângă identificarea și înregistrarea copiilor ucraineni refugiați în România, aplicația permite accesul la servicii esențiale de protecție a copilului, inclusiv servicii de monitorizare şi reunificare a familiei, astfel încât să-i ajutăm pe acești copii să traverseze cât mai ușor această experiență traumatizantă din viața lor„, a declarat Gabriela Firea, Ministrul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse.
„Încă din primele zile ale războiului, UNICEF a lucrat îndeaproape cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție pentru a se asigura de protecția adecvată a copiilor refugiați. Introducerea Primero este un pas esențial în a oferi copiilor și familiilor lor protecția și serviciile de care au nevoie, deoarece înregistrarea și monitorizarea copiilor este o parte importantă a acestei activități. Împreună cu numeroșii noștri parteneri, vom continua să sprijinim autoritățile pe toată durata crizei”, a afirmat Gabriel Vockel, Reprezentant UNICEF a.i. în România.
Echipa Primero din teren este formată până acum din 317 utilizatori instruiți, responsabili cu identificarea și înregistrarea copiilor. De asemenea, 47 de coordonatori județeni ajută la generarea rapoartelor la nivel de județ. Identificarea și înregistrarea se vor face numai pe baza consimțământului.
După evaluarea inițială și stabilirea nivelului de risc, fiecare copil este îndrumat către instituțiile care pot oferi serviciile necesare, precum direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului, direcțiile pentru asistență socială, autoritățile din domeniul imigrației etc.
La Casa de Oaspeți din Târgul Mureș sunt găzduiți 20 de refugiați, 5 adulți și 15 copii, iar la Hotel Tineretului se află 30 de persoane, 18 adulți și 12 copii. Totodată, alte aproximativ 100 de persoane sunt găzduite de persoane fizice din municipiu.
Numărul refugiaților aflați în spațiile publice din Târgu Mureș a crescut în ultima perioadă, după ce aceștia au fost nevoiți să plece din hoteluri și pensiuni, odată cu deschiderea sezonului turistic.
De la începutul războiului din Ucraina, prin Târgu Mureș au trecut peste 1.000 de refugiați.
Astăzi este Ziua Mondială a Refugiatului, marcată încă din anul 2001, la inițiativa ONU. Sloganul sub care se desfăşoară Ziua refugiatului în anul 2022 este „Whoever. Wherever. Whenever. Everyone has the right to seek safety” (Oricine. Oriunde. Oricând. Toată lumea are dreptul de a căuta siguranţă) şi este un apel la dreptul fiecărei persoane de a căuta siguranţă – oricine ar fi acesta, de oriunde ar veni şi oricând ar fi nevoit să fugă.
Potrivit Agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR), cel puţin 82,4 milioane de oameni din întreaga lume au fost obligaţi să-şi abandoneze casa. Printre aceştia se află aproape 26,4 de milioane de refugiaţi, dintre care aproximativ jumătate au sub 18 ani.
Cu acest prilej, la Romexpo, în Capitală, sunt inaugurate astăzi două cabinete destinate refugiaţilor, unul de asistenţă medicală primară, celălalt pentru servicii de sănătate mintală.
Primul cabinet va furniza servicii de medicină de familie, ginecologie, planificare familială şi sănătatea reproducerii, iar celălalt, consiliere psihologică şi psihoterapie individuală şi de grup.
Materialele de informare despre utilizarea antibioticelor, despre vaccinare şi despre drepturile pacienţilor privind serviciile medicale vor fi disponibile în limbile ucraineană, română şi engleză.
Cele două cabinete au fost înfiinţate cu sprijinul Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din România, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. În Bucureşti se află cel mai mare număr de refugiaţi din Ucraina, majoritatea, femei şi copii.
La Constanţa, săptămâna trecută s-a aflat o echipă a agenţiei ONU pentru refugiaţii din România, pentru a evalua situaţia celor 4.000 de refugiaţi ucraineni prezenţi în judeţ.
Asociația Suryam a lansat programul Mureș Hub prin care își dorește să contribuie mai eficient la integrarea refugiaților ucraineni.
În momentul de față, în județul Mureș se află aproximativ 550 de refugiați ucraineni, iar principala problemă, spune președintele asociației, Marius Dumitrescu, este comunicarea rapidă.
Prin Mureș Hub se va întocmi și un ghid al refugiaților din Mureș, dar vor avea loc și activități de sprijin psihologic.
Programul include și concerte, excursii sau tabere de vară, la Lăpușna.
Ileana Rotaru: Aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihologie cognitivă, iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată
Constantin Herţeanu: Bun găsit și bine ați revenit în emisiunea Jurnal Militar!
Ileana Rotaru:Mulțumesc frumos pentru invitație! Şi eu mă bucur că am revenit în studioul dumneavoastră și în cadrul emisiunii Jurnal Militar.
Constantin Herţeanu: De ce este important, pentru cei care sunt pe recepție, să facem aceste analize, să știe care este percepția publicului larg asupra unor subiecte sensibile cum este acesta privind războiul din Ucraina?
Ileana Rotaru:Este foarte important pentru fiecare dintre noi într-o formă sau alta să știe cam în ce zonă, în ce val de cunoaștere se regăsește vizavi de problemele cu care se confruntă la modul personal sau la modul societății, la modul general, la nivel societal.
Războiul din Ucraina într-adevăr este un subiect foarte sensibil, ne-a surprins pe toți, așa cum ne-a surprins acum doi ani pandemia, dar mai mult decât atât, desfășurându-se la granițele de est ale României, plus valul de refugiați și tot ce s-a întâmplat acolo și se întâmplă în continuare din păcate, gradul de îngrijorare al populației a fost unul extrem de important.
Deci prin urmare s-a conturat o problemă la nivelul societății, vizavi de autorități, de statul român de cum reacționează fiecare sau cum şi-ar dori fiecare dintre cetățenii României să reacționeze în această situație. Este foarte important de menționat că aceste sondaje, iată cel de față, a fost comandat de către o organizație nonguvernamentală.
Constantin Herţeanu: New Strategy Center.
Ileana Rotaru:Exact, New Strategy Center care este unul dintre think tankurile din România care are ca obiect principal de interes promovarea unei culturi de securitate la nivelul cetățenilor din România; desfășoară o serie de activități legate de securitatea României și relațiile externe ale României, în special în zona bazinului Mării Negre, dar și în Balcani.
În urma cercetării realizate de INSCOP, este iarăși un lucru foarte important pe care l-am remarcat când m-am uitat și eu peste aceste date, faptul că așa cum știm, în perioada dinaintea declanșării războiului în Ucraina, la nivelul spațiului public online românesc și nu numai, existau o serie de tendințe să spun, sau niște atitudini favorabile proruse.
Constantin Herţeanu: Plecând și de la știrile false și de la acțiunile concertate ale Rusiei în ceea ce privește media din România și nu numai, media din Uniunea Europeană.
Ileana Rotaru:Acum că aţi deschis acest subiect, această propagandă sau aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihosociologie, de psihologie cognitivă iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată care a încercat să sedimenteze în mentalul colectiv o anumită atitudine și anumite comportamente.
Acest sondaj – și de ce spun că este important și ne furnizează niște date extrem de interesante, este legat de faptul că a fost derulat în timp. Este o cercetare de tip panel și putem să observăm anumite tendințe legate de modul în care a evoluat, de la declanșarea conflictului în Ucraina până în data de 21 mai…
Constantin Herţeanu: Şi ne arată exact trecerea și schimbarea de opinie a cetățenilor.
Ileana Rotaru:Pe anumite dimensiuni, da, se pot remarca unele modificări care au fost aduse, dar în același timp altele care au fost întărite și care confirmă de fapt pentru marea majoritate a românilor că nu sunt singuri. Şi că sunt şi alţii care gândesc și simt la fel și că anumite mituri – că era și acea emisiune la un moment dat pe un program de știri, documentarul acela cu…
Constantin Herţeanu: În cinci zile, ruşii sunt la Berlin sau la București sau unde vor ei.
Ileana Rotaru:Exact. Şi, de fapt, totul a fost un balon de săpun până la urmă, desigur, cu mari sacrificii și cu pierderi de vieți omenești și cu tot ceea ce se întâmplă în continuare în Ucraina și cu milioanele de refugiați care au părăsit teritoriul Ucrainei, dar, practic, a demonstrat că Marele Urs de la Răsărit nu este chiar atât de mare și nu este nici chiar atât de înfricoșător.
Constantin Herţeanu: 65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne pot apăra de Rusia, în creștere față de februarie 2022, când procentul era mai mic.
Ileana Rotaru:Da, pentru că forța exemplului a fost și este în continuare covârșitoare. Oamenii au observat că este mult mai bine să fii, de fapt, în NATO și să fie o întreagă structură extrem de importantă de state, de la cele mai mici până la cele mai mari, care vin să te sprijine, au început să înțeleagă ce înseamnă acel Articol 5 – „Toți pentru unul, unul pentru toți”.
Constantin Herţeanu: Şi astăzi, doar 11,9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO.
Ileana Rotaru:Atenţie, acest sondaj a fost realizat pe o populație reprezentativă la nivelul României, deci acum să ne înțelegem că vorbim doar despre o anumită categorie de persoane din perspectiva vârstei. Deci este un sondaj reprezentativ național. Lucrurile acum sunt un pic mai clare, dar nevoia te-a învățat ca să înțelegi un lucru pe care alții ţi-l spuneau înainte.
Constantin Herţeanu: Peste 70% dintre români cred că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina, iar mai mult de jumătate cred că Ucraina va ieși câștigătoare.
Ileana Rotaru:Şi mai mult decât atât, este încă un item care a fost dezbătut în acest sondaj. Se referă la faptul că liderii ruși ar trebui să plătească pentru crimele de război din Ucraina și este iarăși o proporție covârșitoare – de 87%.
Da, cum am spus, din păcate, cu prețul a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, oamenii, de fapt, au înțeles că totuși o agresiune a unui stat frate, cum i se spunea, este cu totul și cu totul inacceptabilă, pierderea de vieți omenești, pierderea de copii, pierderea de persoane vulnerabile care au rămas, nu au putut să plece şi au rămas în diferite orașe și au fost bombardaţi nu este acceptabilă și că orice formă de genul acesta de război nejustificat este ceva care nu poate să fie trecut cu vederea.
Opinia se schimbă foarte ușor sau destul de ușor, în funcție de diferite variabile, de diferite cauze. Este un moment, este un semnal, este o tendință care sperăm să se manifeste și mai departe, să fie o lecție învățată și, desigur, sperăm ca și acest război să se termine și cu câștigul din partea celor care au dreptate și care sunt mai buni.
Constantin Herţeanu: A fost alături de noi doamna conf. univ. dr. Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim!
Ileana Rotaru:Vă mulţumesc şi eu frumos pentru invitație și mult succes în tot ceea ce faceți! Şi, de asemenea, să fie pace!
O slujbă va fi oficiată, în noaptea de Înviere, în limba slavonă bisericească, pentru refugiaţii din Ucraina, în vechea Catedrală Mitropolitană, în Biserica „Sfântul Gheorghe” din Iaşi.
Directorul de comunicare al Arhiepiscopiei Iaşilor, Lucian Apopei, a declarat că în noaptea de Înviere, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, persoanele refugiate din Ucraina vor putea participa la Slujba de Înviere oficiată în limba slavonă bisericească, aşa cum se slujeşte în Ucraina.
„Conform rânduielii, după ce vom primi la miezul nopţii lumina sfântă de la Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, credincioşii ucraineni vor putea participa apoi în incinta Ansamblului Mitropolitan la Slujba de Înviere oficiată în Biserica ‘Sfântul Gheorghe’ – vechea Catedrală Mitropolitană, unde vor sluji părintele Dumitru Popescu, etnic român din Ucraina, şi părintele Vladislav Nedelcu, vorbitor de limbă slavonă şi slujitor la Biserica Talpalari din Iaşi”, a declarat Lucian Apopei.
Guvernul Japoniei donează 1.792.800 de dolari către UNICEF în România pentru a sprijini activitatea UNICEF de susținere a copiilor și familiilor din Ucraina care fug din calea războiului. Joi, Excelența Sa, domnul Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, împreună cu Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România, au vizitat centrul Blue Dot din Brașov.
Blue Dots (Punctele Albastre) sunt centre de sprijin dedicate copiilor refugiați și familiilor și reprezintă un model integrat care se axează pe nevoile imediate ale copiilor și femeilor. Blue Dots au la bază sistemul de protecție național al statului și sunt conectate la sistemele și serviciile naționale și locale de referire către sprijin specializat.
UNICEF lucrează cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), autoritățile județene și locale, UNHCR și alți parteneri relevanți din domenii strategice și ONG-uri locale pentru a înființa și operaționaliza centrele Blue Dot la punctele de trecere a frontierei și pe traseele fluxurilor principale de refugiați. UNICEF își propune să conecteze centrele Blue Dot deschise în România și în regiune pentru a se asigura că toți copiii pot fi monitorizați și protejați pentru a ajunge în siguranță la destinație și pentru a beneficia de serviciile necesare astfel încât drepturile copiilor să fie respectate.
Centrele Blue Dot includ spații dedicate copiilor care oferă servicii integrate, inclusiv reîntregirea familiei și restabilirea legăturilor familiale, birouri de informare și consiliere, înregistrarea celor mai vulnerabili, spații dedicate mamelor și bebelușilor/copiilor de vârste mici, sprijin psihologic și un prim ajutor pentru igienă, sănătate și alimentație, precum și servicii juridice de bază, servicii de trimitere către asistență specializată pentru cazurile de violență sau afecțiuni medicale, etc.
În centrele Blue Dot sunt disponibile pături, haine groase, kituri sanitare, jucării, precum și produse de igienă și hrană pentru bebeluși. Intervențiile concepute de UNICEF sunt dedicate și refugiaților care vor rămâne pe teritoriul României pe termen lung și care au nevoie de acces la servicii medicale, de educație, sociale și psihosociale.
„Datorită generoasei contribuții a guvernului japonez, UNICEF și partenerii săi vor putea extinde intervențiile pe teritoriul României și în regiune pentru a sprijini copiii și familiile refugiate din Ucraina. Zeci de mii de copii ucraineni sunt acum în România, din cele peste două milioane de copii care au părăsit Ucraina, iar alte milioane de copiii sunt strămutați pe teritoriul Ucrainei. Copiii care fug din calea războiului au nevoie de protecție și de servicii esențiale acum, dar și pe termen lung. Suntem recunoscători guvernului japonez pentru sprijinul acordat“, a spus Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
În urma întâlnirilor de pe teren cu autoritățile de la Chișinău, Organizația Salvați Copiii a decis să acorde asistență umanitară mamelor și copiilor care s-au refugiat în Republica Moldova.
Astfel, un transport umanitar cu 245.200 de produse de necesitate imediată, igienico-sanitare (scutece, șervețele umede și absorbante), pentru 22.000 de bebeluși, copii de vârstă mică si mamele lor, a plecat, marți dimineața, spre Chișinău, prin vama Albița (cu punct de intrare în Rep. Moldova – vama Leușeni).
Aproape 100.000 de refugiați ucraineni sunt pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care aproximativ 40.000 de copii, potrivit Direcției de asistență externă a Republicii Moldova.
Mamele și copiii refugiați din Ucraina sunt cazați în 100 de centre pentru refugiați, gestionate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova.
Un raport al Agenției ONU pentru refugiați arăta că Republica Moldova dispune de o capacitate de gestionare a unui flux de 25 de mii de refugiați și în prezent găzduiește un număr de patru ori mai mare, potrivit datelor oficiale.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a vorbit despre necesitatea coordonării serviciilor umanitare: „Republica Moldova este un exemplu de solidaritate, de la începutul acestei crize umanitare fără precedent în Europa ultimelor decenii. Aici au ajuns multe mame cu copii care au nevoie de asistență medicală și de servicii sociale. Salvați Copiii România își extinde astfel aria asistenței umanitare și, în funcție de solicitările și nevoile concrete, este prezentă cu ajutoare umanitare și servicii medico-sociale la Chișinău”.
Cei care doresc să sprijine programul de asistență umanitară o pot face aici: https://bit.ly/SalvatiCopiiiUcraina sau pot trimite un SMS la 8827 cu textul SALVEZ, donație singulară de 2 EURO.
Un punct de sprijin și asistență umanitară pentru refugiații din Ucraina este deschis de astăzi, 5 aprilie, la Cluj-Napoca. Acesta va funcționa la Hotel&Vila Granata. Programul va fi de luni până vineri, de la 10:00 la 12:00.
Centrul poate oferi cazare pe termen lung și mediu pentru un număr de peste 80 de persoane. Asociația „O Masă Caldă” se ocupă în continuare de asigurarea meselor de prânz.
Pe de altă parte, refugiații ucraineni pot beneficia de asistență medicală specializată din partea Caravanei cu Medici, precum și de consiliere psihologică sau juridică.
Totodată, copiii și tinerii luați în evidență au posibilitatea să se înscrie pentru a urma cursurile la zi în instituțiile de învățământ, prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean Cluj.
În plus, cei mici au la dispoziție spații special amenajate pentru socializare și joacă, incluzând chiar și o mini-bibliotecă cu titluri în limba maternă.
În incinta hotelului va fi amenajat și un depozit de haine și de produse de igienă pentru copii și adulți, gestionat de către Crucea Roșie.
Asociația „Suryam” a demarat vineri, la Târgu Mureș un proiect prin care refugiații ucraineni să poată beneficia de sprijin și asistență medicală în limba cu care sunt familiarizați.
Pacienții pe care asociația dorește să îi ajute sunt cei care suferă de afecțiuni cronice și care au fost nevoiți să își întrerupă tratamentul.
Deocamdată cele 2 posturi de translator sunt neocupate. În plus, refugiații ucraineni vor fi informați și ajutați să se înscrie în sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
„Angajăm două persoane, ideal refugiați sau persoane din Târgu Mureș sau județul Mureș, care vorbesc limba ucraineană și română, maghiară sau engleză. Aceste persoane vor ajuta refugiații să se deplaseze la medici, în funcție de necesitate, îi vom transporta, le vom face programări și le vom asigura traducere pe timpul consultului medical. Mai mult, toate medicamentele prescrise sau recomandate de medic vor fi asigurate din banii de proiect.”, a declarat președintele organizației, Marius Dumitrescu.
Asociația Suntem Vocea Lor organizează un concert caritabil, care are ca scop strângerea de donații pentru refugiații ucraineni. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 2 aprilie, începând cu ora 17:00, la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet.
Pe scenă vor urca artiști locali precum Adrian Danciu și Rodica Gheorghiu, dar și invitați speciali precum Johnny Bădulescu, concurent la Eurovision.
Printre invitații de seamă al concertului se numără artista Lesia Horova, din Ucraina, al cărei soț luptă pentru apărarea orașului Liov.
Din banii strânși în urma concertului, se vor cumpăra materiale sanitare și produse farmaceutice destinate armatei Ucrainei.
În această săptămână avem un material de la Jurnal Militar Cluj, de la colegul nostru, Constantin Herțanu, care l-a intervievat pe managerul Radio Cluj, Bogdan Roșca.
Acesta a făcut o radiografie pertinentă a ceea ce se întâmplă astăzi în societate și cum vede rolul radioului clujean, care, săptămâna trecută a împlinit frumoasa vârstă de 68 de ani.
Totodată, domnia sa a scos în evidență noile provocări generate de războiul din Ucraina, în ceea ce privește fenomenul fake news, cum putem să îl combatem, dar și cum procedează jurnaliștii Radio Cluj pentru a informa corect ascultătorii.
Bogdan Roșca:Inclusiv la nivelul Radio România sunt monitorizate surse de informații de presă, inclusiv conturi de twitter, facebook și instagram, care sunt cât mai aproape de acest conflict.
Vă rog să tratați cu foarte mare rezervă orice știre care vine din gura unui personaj care stă confortabil într-un studio. Cât aș fi de jurnalist, nu am cum să verific toate sursele de la Cluj, nu am legături acolo, nu cunosc oamenii, nu pot să intru informațional acolo.
În partea a doua a interviului, Bogdan Roșca ne-a vorbit despre războiul din Ucraina și implicarea Radio Cluj la punctul de trecere a frontierei, Sighetul Marmației, dar și despre importanța radioului, modul în care poate acest mijloc de comunicare să adune comunități în jurul său, despre utilitatea sa dar și eficiența cu care ajunge la ascultători.
Bogdan Roșca: După ce am avut personal o experiență ca voluntar la o organizație ce își desfășoara activitatea în gara din Cluj, am zis că e momentul să facem o chemare la acțiune.
Pur și simplu i-am rugat pe cei care ne ascultă și cei care au vrut să ne ajute a colecta alimente pentru migranții care trec zilnic prin gara Cluj, aproximativ 500 trec zilnic, fie rămân acolo, fie merg mai departe…
Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați intenționează să deschidă un birou la Iași. Decizia a fost luată ieri, după convorbirile purtate între prefectul Bogdan Cojocaru și reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați în România, Desire Bateck.
În cadrul dialogurilor, a fost abordată problematica refugiaților din Ucraina care tranzitează Iașul și care au nevoie de intervenții punctuale privind asistența medicală, alimentară și asigurarea unei cazări temporare.
„Din discuțiile pe care le-au avut și cu autoritățile locale, doresc să deschidă un birou la Iași. Am avut astăzi o primă întâlnire. Am discutat de mai multe activități pe care deja le-am desfășurat pentru refugiații care au ajuns și au tranzitat județul nostru. Erau interesați de modul în care s-au desfășurat acestea. Ne-am asigurat că beneficiază de toate condițiile.
Apoi, celălalt lucru discutat a fost legat de faptul că o parte din cei care tranzitează județul nostru, fiind deja peste 56.000 de ucraineni, o parte din aceștia, cu siguranță, își vor dori să rămână pentru o perioadă mai lungă de timp, iar atunci, Agenția ONU pentru Refugiați va dori să vină în sprijinul autorităților locale și centrale, pentru a putea asigura în continuare integrarea acestora și alte activități necesare, în funcție de modul în care vor evolua lucrurile”, a declarat Bogdan Cojocaru.
Comisia Europeană va trimite, săptămâna aceasta, la București, o echipă care să evalueze cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiații ucraineni și să stabilească modul de decontare a acestora.
Între timp, executivul pregătește un plan național pentru sprijinirea refugiaților care au venit în România.
Până acum sunt peste 80 de mii care au decis să rămână, cel puțin temporar, în România. Ei ar urma să fie ajutați de autorități să-și găsească un loc de muncă, să aibă acces la asistență medicală, iar copiii – la educație.
Dintre aceștia peste 4.000 au aplicat deja pentru azil, spunea purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru. El a precizat că primele cereri de decontare a cheltuielilor angajate de România până în acest moment au fost deja transmise la Bruxelles.
Șase grupuri de lucru vor gestiona problemele refugiaților ucraineni care decid să rămână în România. Acestea vor avea în atenție zonele nevralgice, cum ar fi educația, sănătatea, accesul pe piața muncii, accesul locativ, sprijinirea persoanelor vulnerabile, mai ales a copiilor, spune consilierul de stat Mădălina Turza.
Aceste grupuri vor elabora în cel mai scurt timp un plan de măsuri pe termen mediu și lung care va permite României să intre din luna aprilie în faza a doua de răspuns umanitar.
Un punct de informare destinat refugiaților ucraineni este deschis pe A1, la kilometrul 316, la Pianu, pe sensul de mers Sibiu – Deva.
Acesta funcționează începând de ieri și are ca scop consilierea celor, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și tranzitează județul Alba, pe cale rutieră.
La punctul de la Pianu sunt puse la dispoziție apă, produse alimentare, cartele telefonice, ceai și cafea.
Județul Alba este tranzitat de unul dintre coridoarele verzi destinate refugiaților din Ucraina care au intrat în România prin punctele vamale din est și sud-est și care se îndreaptă spre Ungaria.
Preşedintele Crucii Roşii Române, Majestatea Sa Margareta, se va afla, miercuri şi joi, într-o vizită publică în judeţul Tulcea.
Miercuri, de la ora 16:00, aceasta va avea o întâlnire cu membrii comunităţii ucrainene din Tulcea, iar de la ora 17:00 se va afla la filiala Crucii Roşii Române din Tulcea.
În urmă cu o săptămână, preşedintele Crucii Roşii Române a vizitat tabăra mobilă pentru refugiaţi din Siret.
La începutul acestei săptămâni, Majestatea Sa Margareta l-a primit, la Palatul Elisabeta, pe reprezentantul ad-interim al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în România, Pablo Zapata, pe agenda discuţiilor figurând acţiunile comune în sprijinul refugiaţilor din Ucraina.
Asociația Culturală Olt-Artis, Asociația Culturală Center Inter Art și Centrul Cultural Eugen Ionescu, în parteneriat cu Societatea Română de Cruce Roșie – Filiala Olt organizează, joi, 31 martie. la ora 19:00, în cadrul proiectului derulat de Societatea Română de Cruce Roșie, pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina în România, un spectacol caritabil, cu piesa „Toți banii merg la Lola”.
Din distribuție fac parte Eva Moise, Milică Marian Costea, Aurelia Dincă, Cristi Călătoru, Ionela Mateșică, Luigi Marian Dumitrescu, Sorina Preduț, Larisa Zorlescu, Paul Bălășcan, Tony Dincă, Mihai Firoiu. Text și regie: Nicolaie Tony Dincă.
Prețul unui bilet este de 25 lei. Toți banii rezultați din vânzarea de bilete vor fi donați Societății Române de Cruce Roșie – Filiala Olt.
Biletele s-au pus în vânzare de astăzi. Casa de bilete este deschisă zilnic, de luni până vineri, între orele 12:00 – 18:00.
Numărul refugiaților cazați în stațiunile din sudul litoralului este în continuă creștere, astfel că, la sfârșitul săptămânii trecute erau aproape 800 de persoane, față de aproximativ 200, câte erau în urmă cu o săptămână.
În cea mai mare parte este vorba despre bătrâni, femei și copii, care au fugit din calea războiului, venind în România de la Odesa sau alte localități ucrainene, din apropierea graniței cu România.
În Mangalia, cei mai mulți refugiați sunt cazați în unitățile hoteliere din stațiuni, dar unii dintre aceștia sunt găzduiți și de persoane fizice la domiciliile lor.
Astfel, autoritățile locale recomandă persoanelor fizice și juridice, care cazează refugiați, să anunțe Poliția Națională Mangalia, la numărul de telefon 0241502425 și Poliția din Neptun, la numărul de telefon 0241731549, pentru o centralizare cât mai precisă a datelor din teren, iar în caz de forță majoră să apeleze numărul unic de urgență 112.
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a creat un centru de ajutor și consiliere pentru refugiații din Ucraina care continuă să vină în număr mare la noi în țară.
Peste 500 de voluntari, studenți și profesori ai Universității sunt implicați și îi sprijină pe partea de cazare, transport sau alte servicii esențiale de care aceștia au nevoie.
„O primă direcţie este Interpretariatul, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei desfăşoară diverse activităţi cu copii refugiaţilor, studenţii de la Asistenţă Socială organizează diverse activităţi legate de consiliere, sprijinul necesar celor care au ajuns în România. Avem studenţi care participă la sortarea ajutoarelor care vin din diverse părţi ale României dar şi din afara ţării pentru Ucraina. Universitatea a pus la dispoziţie spaţiile de cazare disponibile provizoriu pentru a asigura, măcar pentru câteva zile, cazare pentru cei care se îndreaptă în alte părți ale Europei.”, a declarat prorectorul Ștefan Purici.
Prorectorul Universității din Suceava, Ștefan Purici, a adăugat că un efort deosebit îl depun studenții originari din Ucraina şi Republica Moldova, prezenți atât la vama Siret, cât și în taberele mobile din zonă. Ei traduc informațiile și asigură, astfel, comunicarea dintre refugiați și autorități.
50 de refugiați din Ucraina au beneficiat de asistență medicală gratuită în unitățile sanitare din Dobrogea, în decurs de o săptămână.
Potrivit Casei Județene de Asigurări de Sănătate, în județul Constanța au fost eliberate 30 de coduri de identificare, 10 dintre ele pentru copii.
În județul Tulcea, au fost emise 20 de astfel de coduri. Directorul CJAS, Eugenia Vasile, spune că un caz mai special a fost cel al unei persoane care a avut nevoie de dializă.
De o săptămână, casele de asigurări de sănătate au program prelungit, inclusiv în weekend, pentru a putea emite codurile de identificare, în baza cărora serviciile medicale acordate refugiaților sunt decontate.
Pentru a beneficia de asistență medicală gratuită, refugiații trebuie să prezinte documentul pe baza căruia au intrat în țară.
O patiserie din Brașov, de la poalele Tâmpei, angajează refugiați ucraineni. Firma a anunțat că vrea să angajeze, dintre refugiați, persoane calificate în meseriile de patiser și brutar.
„Încă nu avem înregistrați ucraineni în evidența agenției Brașov. În schimb avem o societate care dorește să angajeze persoane din Ucraina în diverse meserii; firma este de patiserie, panificație. Aceasta este deocamdată singura solicitare oficială, de acest tip în jud. Brașov. În alte județe din centrul țării nu s-au înregistrat cazuri similare, până acum.
Reprezentanții AJOFM apreciază că e devreme pentru a exista astfel de solicitări, atât din partea firmelor ce pot angaja refugiați cât și din partea ucrainenilor care au solicitat viză de ședere în România și vor să-și găsească un job.”, a declarat Cristina Trifan, purtătorul de cuvânt al AJOFM Brașov.
Grupul de iniţiativă „Braşov pentru Ucraina” a lansat un site, ua.brasovcity.ro, care conţine informaţii necesare refugiaţilor ucraineni, dar şi pentru braşovenii care vor să ajute.
Secţiunea în limba ucraineană conţine toate informaţiile de care are nevoie un refugiat, de la numărul de telefon (+40371784071) al call-centerului și până la formulare de înregistrare, formulare pentru nevoi imediate sau pe durată mai lungă.
De asemenea, sunt informaţii despre servicii medicale şi chiar despre evenimente organizate în Braşov pentru aceştia.
În cea de-a doua secţiune a site-ului, există sfaturi privind siguranţa şi evitarea traficului de persoane, o listă de instituţii, numere de contact şi adrese care le pot fi utile refugiaţilor, inclusiv informaţii despre solicitarea rezidenţei sau cetăţeniei, înregistrarea pentru continuarea studiilor sau pentru cursuri de limba română şi chiar sfaturi juridice sau pentru consiliere psihologică.
928 de persoane erau cazate luni dimineaţă în taberele mobile amplasate pentru refugiaţii din Ucraina în Siret şi Rădăuţi, precum şi în sălile de sport şi de clasă amenajate cu aceeaşi destinaţie în Rădăuţi, Milişăuţi, Siret, Dumbrăveni şi Suceava.
Alte 7.285 de persoane au plecat spre alte locuri de cazare temporară sau continuă tranzitul spre alte destinaţii, a informat Prefectura Suceava.
Potrivit Prefecturii Suceava, capacitatea totală de cazare a refugiaţilor este în prezent de 1.977 de locuri şi, de la debutul conflictului şi până în prezent, prin taberele de cazare temporară au intrat, de la operaţionalizare, 8.213 persoane, la această dată fiind 1.049 locuri disponibile.
Traficul la intrarea în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret se menţine ridicat, cele mai multe persoane fiind cetăţeni ucraineni.
Se prelungește programul de lucru la casele de asigurări de sănătate, inclusiv în weekend. Măsura intră în vigoare începând de astăzi. Refugiații o să poată beneficia, gratuit, de asistență medicală, investigații și tratament. De asemenea, pentru urgențe nu este nevoie de cod de identificare.
„Începând de astăzi, vom lucra în intervalul orar 8:00 – 20:00, inclusiv sâmbătă și duminică. Orice furnizor care primește o astfel de persoană va trimite documentul de trecere a frontierei, de fapt o copie, la o adresă indicată de noi. Noi vom opera în sistemul nostru, iar funrizorul respectiv îi poate asigura cetățeanului cardul, îi poate prescrie medicamente…Vor fi plătite furnizorilor de servicii, iar ei vor face o facturare și o raportare distinctă a acestor servicii.
Au ajuns câțiva pacienți la Spitalul Județean Tulcea, dar niciun pacient nu a fost internat și nu a fost nevoie să îi acordăm acest cod de identificare, astfel încât să decontăm noi serviciile, dar au mai fost patru cazuri în ambulatoriu, situații pe care noi le-am operat în sistem și au fost acordate serviciile medicale.”, a spus Eugenia Vasile, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Tulcea.
CFR Călători a anunțat că au suplimentat toate garniturile de tren care fac legătura între Suceava și Sighet cu București.
Vagoanele suplimentare sunt destinate refugiaților din Ucraina. Călătoriile vor fi gratuite pentru aceștia.
Trenurile pe relația Sighet-București circulă pe ruta Miercurea Ciuc-Brașov, în timp ce de la Suceava călătoria se desfășoară pe ruta Bacău-Brașov.
Cinci garnituri de tren circulă zilnic de la Suceava și două garnituri de la Sighet, iar vagoanele vor fi suplimentate pe tot parcursul evenimentelor din Ucraina.
Instituția Prefectului Județului Covasna a centralizat miercuri locurile de cazare oferite către refugiați, la nivelul județului. Datele privesc numai locurile de cazare gratuite disponibile până la ora actuală în mediul urban.
Sunt peste 300 de astfel de locuri oferite atât de autorități cât și de cetățeni, dar există alte locuri de cazare și în mediul rural.
În prezent, la nivelul județului Covasna nu există persoane cu statut de refugiat, iar autoritățile nu se așteaptă să apară refugiați în viitorul apropiat, însă fac pregătiri pentru a-i primi în cele mai bune condiții.
Eurodeputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați
Foto: Migrants who arrived on the island of Lesbos in the past four days, are seen at the port of Mytilene, as they wait to board a Greek navy ship, in Mytilene, Greece, March 4, 2020. REUTERS/Costas Baltas
Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.
În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.
Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.
Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.
Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.
Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.
Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.
Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.
După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.
Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.
Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.
Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.
Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.
Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.
Guvernele Germaniei, Italiei și Austriei afirmă că s-au angajat să coopereze intens pentru a „reduce, dacă este posibil, la zero”, imigrația ilegală în Uniunea Europeană.
„Lucrurile sunt relativ simple: cele trei (guverne) sunt de acord să pună situația în ordine” și „să transmită un mesaj clar că în viitor nu va fi posibil să calce pe solul european decât dacă cineva are dreptul la protecție”, a declarat ministrul de interne austriac, Herbert Kickl, înainte de întâlnirea cu omologii italian și german.
Este vorba despre o întâlnire tripartită dintre miniștrii justiției și de interne din Germania, Austria și Italia, care are loc astăzi în orașul austriac Innsbruck și care examinează problema „imigrației ilegale”.
Reprezentanții celor 28 de țări se vor întâlni apoi în cadrul unui Consiliu Informală al Uniunii Europene privind problemele migrației, care va discuta, printre altele, propunerea miniștrilor de la Berlin, Roma și Viena.
Întâlnirea de astăzi dintre Germania, Italia și Austria urmăreşte „împiedicarea cât mai mult cu putinţă a imigrației, chiar şi aducerea ei la zero”, a declarat Herbert Hickl, care a anunțat desfăşurarea unei întâlniri ce „caracter tehnic” și care va reuni reprezentanți ai celor trei țări pe 19 iulie la Viena.
Din partea Italiei, Matteo Salvini a declarat că „de acum înainte” cele trei țări vor conlucra pentru a „reduce plecările (din afara Europei), debarcările pe teritoriul european și decesele (în Marea Mediterană)”.
Salvini a adăugat că Italia „nu poate continua să fie singurul punct de sosire pentru refugiați” și că Roma trebuie să „reducă problema, costurile economice și sociale ale imigrației”, care nu mai pot fi susținute de țară.
Germanul Horst Seehofer a subliniat că „nu traficanții de fiinţe umane sunt cei care decid ce țări ar trebui să găzduiască persoanele”, nici care state ar trebui să acorde statutul de azil.
„Această chestiune este pe deplin convergentă între noi și acum așteptăm cu nerăbdare o întâlnire cu comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avromopoulos, care ne va spune cum va aborda Comisia Europeană noua poziție privind politica în domeniul migrației”, a declarat Seehofer. (Agenţia Lusa)
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 7 – 13 mai:
Comerțul UE – China. O delegație a Comisiei Internaționale pentru Comerț va vizita China pentru a promova progresele înregistrate în negocierile privind investițiile și protecția indicațiilor geografice și va urmări anunțul recent al Beijingului de deschidere a accesului pe piața chineză. Membrii vor discuta, de asemenea, despre supracapacitatea de producție, dar și despre tarifele recente ale SUA în privinţa oțelului și aluminiului, cu reprezentanţi ai Ministerului Comerțului, Congresului Naţional Popular al Chinei și ai sindicatelor. (de duminică până miercuri)
Autorizarea pesticidelor. O delegație a Comisiei speciale pentru procedura de autorizare a pesticidelor va vizita Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară din Parma. Deputații europeni se vor întâlni cu directorul executiv EFSA, Bernhard Url, dar și cu personalul științific al autorității, pentru a discuta procedura de evaluare a riscurilor la nivelul Uniunii, procesul de evaluare reciprocă în ceea ce priveşte evaluarea pesticidelor, dar şi evoluţiile în curs, inclusiv interzicerea neonicotinoidelor. (luni şi marţi)
Uganda / refugiaţi. Membrii Comisiei pentru Dezvoltare vor monitoriza răspunsul Ugandei în legătură cu sosirea refugiaţilor din sudul Sudanului şi implementarea ajutorului UE şi a programelor de dezvoltare. Uganda găzduieşte 1,4 milioane de refugiaţi, ceea ce o face a treia ţară gazdă pentru refugiaţi din lume şi are nevoie de sprijin internaţional sporit. Deputații europeni vor vizita proiecte finanțate de UE, se vor întâlni cu refugiați, comunități gazdă, ONG-uri și donatori, împreună cu parlamentari, oficiali de stat și prim-ministrul Ruhakana Rugunda. (de luni până vineri)
Georgia / menținerea păcii. O delegație a Subcomisiei pentru securitate și apărare va merge în Georgia pentru a face o evaluare a cooperării dintre UE și Georgia și a situației de securitate din tara și din regiune. Delegația va vizita misiunea de monitorizare a UE și linia de frontieră administrativă din Abhazia pentru a evalua eforturile misiunii de menținere a păcii și contribuția sa la stabilizarea și normalizarea situației din zonele afectate de războiul de cinci zile dintre Rusia și Georgia din anul 2008. (marți și miercuri)
Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va afla în Spania marți și miercuri. Marți, acesta se va întâlni cu prim-ministrul spaniol, Mariano Rajoy și va participa la un dialog cu cetățeni din industria culturală spaniolă, ca parte a Anului European al Patrimoniului Cultural. Miercuri, Președintele va primi premiul European Carlos V pentru contribuția sa la procesul de integrare europeană și apărarea valorilor europene. Vineri, președintele Tajani va susține un discurs la conferința privind starea uniunii, organizată de Institutul European Universitar din Florența.
În urma negocierilor statelor membre, care au loc în grupele de lucru, a apărut propunerea reformei sistemului de azil în Uniunea Europeană.
După cum a stabilit RMF FM, majoritatea țărilor membre vor ca în Uniune să existe – într-o oarecare formă – sistemul obligatoriu de relocare a refugiaților și să fie introdus permanent.
Negocierile mai continuă, dar deciziile în această problemă vor fi luate în iunie. Și – așa cum spune interlocutorul postului de radio RMF FM – în sistemul relocării va fi prezent în mod sigur elementul obligativității.
Și cu toate că țările Grupului de la Vișegrad se opun în continuare primirii obligatorii a refugiaților, Uniunea speră că după alegerile din aprilie Ungaria va ceda în urma avantajelor sub forma ocrotirii granițelor și a posibilității de a alege refugiații primiți.
Premierul maghiar Viktor Orban a refuzat din nou să-i accepte pe refugiați în Ungaria, numindu-i „invadatori musulmani”. Aşa a declarat el într-un interviu acordat pentru ziarul „Bild-Zeitung”.
„Noi considerăm că un număr mare de musulmani va conduce, în mod inevitabil, la apariția unor societăți paralele, nu vrem acest lucru și nu vrem să fim forțați să facem acest lucru”, a spus premierul ungar. Noi nu considerăm acești oameni doar refugiați musulmani. Noi îi vedem ca pe nişte invadatori musulmani”.
Potrivit lui Viktor Orban, imigranții sunt migranți economici, ei caută doar condiții mai favorabile pentru viață, ceea ce, inevitabil, creează probleme pentru țara care i-a adăpostit. În acest context, el a respins acuzațiile că Ungaria primește asistență din partea Uniunii Europene și că nu își asumă responsabilitatea pentru primirea lor.
„Aceasta este o compensație corectă pentru faptul că am deschis piața noastră pentru o concurență liberă, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu problema refugiaților”, a spus Viktor Orban.
În paginile publicaţiei Bild-Zeitung, el a cerut, de asemenea, politicienilor germani, în special lui Martin Schultz, liderul Partidului Social-Democrat, să manifeste mai mult respect pentru țara lui.
Anterior, Viktor Orban le-a cerut țărilor din Europa Centrală și de Est să se unească pentru a respinge migrația ilegală. „Polonezii, cehii, slovacii, românii și maghiarii trebuie să se unească în acest proces”, a spus politicianul, „dorim o Europă sigură, dreaptă, creștină și liberă”.
Criza migrației a apărut la începutul anului 2015, ca urmare a creșterii fluxului de refugiați către Uniunea Europeană din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Teritoriul Ungariei a fost traversat de aproximativ 400 de mii de persoane care călătoresc în Europa Centrală. În acest scop, Budapesta a construit un gard la granița cu Serbia și a întărit controlul frontierelor.
Situația cu refugiații a fost unul din motivele pentru care diferite structuri legate de finanțatorul american George Soros au fost închise în Ungaria. El promovează activ ideea găzduirii refugiaților în Ungaria, atitudine care este contrară poziției guvernului țării.
La un an de la lansarea sa, cei 1.701 tineri înregistrați în Corpul european de solidaritate plasează România printre țările cu cel mai mare număr de participanți la această inițiativă, ea clasându-se pe locul 6 la nivel european, după Italia, Spania, Portugalia, Germania și Franța. Pe ansamblul Europei, numărul tinerilor înscrişi din toate statele membre a ajuns la 42.745, dintre care 2.166 şi-au început deja activitatea în plasamentele oferite de 1.434 de organizaţii.
De la momentul lansării, participanţii din cadrul Corpului european de solidaritate (CES) au fost activi în întreaga Europă. În august 2017, de exemplu, primul grup de voluntari din CES a sosit în Norcia, Italia, pentru a contribui la eforturile de reconstrucție și reparare a pagubelor şi de restabilire a serviciilor sociale pentru comunitatea locală afectată de cutremurele grave din urmă cu un an. Alţi participanţi lucrează, de exemplu, cu tineri care provin din medii defavorizate sau cu nevoi speciale, inclusiv cu refugiaţi sau cu persoane în vârstă, de la Rotterdam în Olanda, până la Aveiro în Portugalia, precum şi în multe alte locuri din Europa.
Propunerea Comisiei referitoare la consolidarea Corpului european de solidaritate, prin atribuirea unui buget propriu şi a unui cadru juridic specific, precum şi prin extinderea activităţilor sale, este în prezent în curs de dezbatere în Consiliul UE şi în Parlamentul European.
Corpul european de solidaritate a fost lansat cu obiectivul de a ajunge la 100.000 de tineri participanţi până la sfârşitul anului 2020.
Cancelarul german, Angela Merkel a anunţat că negocierile pentru formarea unei majorităţi şi a guvernului vor începe la data de 18 octombrie. Într-o declaraţie de presă, Angela Merkel a spus că vor fi invitaţi la negocieri mai întâi liberalii şi apoi, ecologiştii, iar pe 20 octombrie vor avea loc discuţii cu toti partenerii. Liberalii şi ecologiştii – parteneri necesari cancelarului Merkel pentru formarea unui guvern – s-au arătat rezervaţi faţă de înţelegerea la care au ajuns aseară partidul său, Uniunea Creştin-Democrată şi aliatul bavarez, Uniunea Creştin-Socială de a limita la două sute de mii, anual, numărul imigranţilor care cer azil în Germania. Perspectiva primirii acestui număr de imigranţi şi refugiaţi, în fiecare an, a fost calificată de Comisia Europeană drept un obiect pozitiv al Germaniei.
În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.
Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.
Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.
Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.
Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.
Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.
În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.
S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)
Publicat de adinaiftime,
14 septembrie 2017, 09:10
Un bărbat din județul Neamț a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT Iași pentru acte de terorism. Bărbatul e suspectat că a pus la cale atacuri cu bombă vizând trupele speciale ale Ministerului de Interne.
El se afla sub control judiciar şi a executat o pedeapsă cu închisoarea pentru tentativă de omor după ce a înjunghiat un bărbat.
Cristian Bîrzu a fost condamnat în februarie 2015 de către Tribunalul Neamţ la cinci ani de închisoare pentru tentativă de omor, după ce, în februarie 2013, a înjunghiat în gât un bărbat de 42 de ani.
Procurorii spun că în timp ce executa o pedeapsă cu închisoarea într-un penitenciar din Germania, bărbatul a intrat în contact cu mai mulţi deţinuţi de religie musulmană, unii dintre aceştia radicalizaţi.
De asemenea, el făcea parte dintr-o grupare care falsifica documente pentru refugiaţi si îi ajuta pe aceștia să pătrundă în spațiul european.
În urma unor percheziții, 5 persoane au fost aduse la audieri, iar patru au fost aduse în fața Curții de Apel Iași cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.
Curtea Supremă a SUA îi dă dreptate lui Trump privind blocarea accesului refugiaților
Publicat de adinaiftime,
13 septembrie 2017, 12:00
Curtea Supremă a Statelor Unite a decis marți că președintele Donald Trump poate aplica în sens mai larg interdicția de acces pentru refugiați, informează Reuters. Cea mai înaltă instanță a aprobat cererea puterii executive de blocare a unei sentințe la nivel de curte de apel care ar fi permis intrarea în SUA a încă 24.000 de refugiați, conform estimărilor Departamentului de Justiție.
Pe 6 martie, președintele a semnat un ordin executiv care interzicea accesul pe teritoriul american al refugiaților din șase țări cu populație majoritar musulmană — Iran, Libia, Siria, Somalia, Sudan și Yemen — timp de 90 de zile. Diferite instanțe au restricționat ulterior aplicarea ordinului.
O instanță de trei judecători a celui de-al nouălea circuit de Curte de Apel din SUA a respins joia trecută încercarea guvernului de la Washington de a interzice temporar accesul în țară al majorității refugiaților. Curtea a decis că refugiații care au relații cu o agenție de transfer trebuie excluși din ordinul executiv de interdicție semnat de președintele Donald Trump. Ordinul referitor la interzicerea călătoriilor în SUA pentru cetățenii a șase state cu populație majoritar musulmană nu se poate aplica, potrivit judecătorilor, nici bunicilor, unchilor, mătușilor și verilor celor care au reședința legală în Statele Unite.
Departamentul de Justiție nu a făcut apel și împotriva acestei părți a sentinței Curții de Apel. Aceasta a decis însă că politica prezidențială are un domeniu prea larg de aplicare și prin urmare a permis accesul refugiaților pentru care garantează o agenție de transfer. La acest punct, contestat de Departamentul de Justiție, Curtea Supremă a dat dreptate guvernului.
Aproximativ 50 de migranţi clandestini aflaţi la bordul unei ambarcaţiuni de mici dimensiuni, ce plutea în derivă, au fost salvaţi, în cursul nopţii trecute, de către poliţiştii români ai Gărzii de Coastă, după ce ore în şir au plutit în derivă pe marea agitată.
Refugiaţii, printre care se află şi femeii şi copii urmau să fie aduşi în această dimineaţă la Mangalia, unde să fie trecuţi prin filtrul de securitate, examinaţi medical şi, pe cât posibil, identificaţi.
O tabără improvizată clandestină de refugiaţi a fost ridicată în Calea Aradului, la Timişoara. Polițiștii însoţiţi de jandarmi au descins au încercat astăzi să îi preia pe transfugi. Majoritatea sunt din Bucuresti, Giurgiu si Timisoara si dețin documente care atestă că sunt solicitanți de azil. Este vorba despre 42 de refugiati, din Siria, Iran si din Irak. Sunt 15 barbati, 10 femei si restul copii. Cel mai mic dintre ei are 1 an. Toţi refugiaţii au fost duşi la sediul poliției şi verificaţi, apoi preluaţi de polițiștii de la Imigrări.
Se numeşte Alacan. Este din Siria. Existenţa lui, a soţiei şi a celor 11 copii se desfăşura acolo cu incertitudinea siguranţei de la o clipă la alta. Îşi aminteşte de suferinţă şi de sărăcie. În Siria, familiile se destramă, copiii se pierd de părinţi, oamenii sunt forţaţi să facă lucruri degradante, care îi fac să îşi piardă umanitatea şi să coboare la un nivel animalic, instinctual, pentru a-şi păstra viaţa. Revolta se simte în vocea lui Alacan. A ajuns într-o ţară liniştită – Serbia, dar aici au apărut alte incertitudini.
”Viaţa aici e normală dar este foarte greu, pentru că am 11 copii, unii mici, care au nevoie în primul rând de educaţie. Îmi doresc să plec de aici pentru că nu am o slujbă ca să pot să îmi întreţin familia. Eu sunt kurd şi chiar dacă războiul în Siria ar înceta nu m-aş întoarce acolo, pentru că toate şcolile sunt în limba arabă. Casa este de asemenea dărămată de bombardamente. Vreau un viitor pentru copiii mei, aşa că vreau să plec din Serbia, nu contează în ce ţară, doar să asigur viitorul copiilor mei.”
Şi Ahmad intenţionează să treacă ilegal graniţa. A fugit din Afganistan, din cauza unor probleme, şi a traversat ilegal mai multe ţări.
”Mă numesc Ahmad Zubair, sunt din Afganistan și trăiesc în Serbia, de aproximativ nouă luni. A fost greu și până am ajuns aici în Serbia. Până aici am traversat cinci țări și le-am traversat ilegal, ceea ce nu e tocmai ușor. Am trecut de Turcia, mare, Grecia, Macedonia și Serbia, unde am rămas. Acum o să vedem ce traseu urmăm – fie Croația – Slovenia – Italia, fie România – Slovenia – Italia, dar e mai greu. Călăuzele vor luat în jur de 300-350 de euro de persoană. Nu ştim încă sigur ce va fi. Mi-am început călătoria acum un an și 5 luni, undeva în anul 2015. Aici, la început m-am înregistrat la Poliție, mi-am luat acte și acum stau aici la Krnajca. Aici nu prea am ce să fac. Merg în oraș, în Belgrad, unde mai sunt festivaluri. Mai este și centrul pentru refugiați, e un spațiu mare unde mai ajut pe gratis dacă au nevoie de mine, fără salariu, fără nimic…așa voluntar. Seara mă întorc şi dorm la Krnajca. Cam așa decurge o zi.”
Pentru Akan, Serbia a devenit a doua casă. Este din Ghana şi este de aproape 2i ani în tabăra de refugiaţi din Krnajca.
”A durat ceva să ajung din Ghana în Serbia, aproape un an şi jumătate. Am plecat din Ghana şi am ajuns în Nigeria. De acolo în Libia, din Libia în Liban, apoi în Turcia, din Turcia în Bulgaria iar de acolo în Serbia. Când am ajuns aici am vrut, de fapt să merg mai departe, undeva în Europa de vest, în ţări precum Germania. Dar aici am găsit oamenii de treabă, m-au tratat ca pe un fiu aşa că m-am decis să rămân în Serbia. Uneori mă gândesc că este destul de dificil aici în Serbia, pentru că economia ţării nu este foarte dezvoltată.”
Serbia nu este nici pe departe un El Dorado. Nu e un punct ţintă, dar este unul de tranzit pentru migranţi din diverse ţări din lumea largă. Alacan, Ahmad şi Akan s-au oprit la Krnajca, pentru a avea un punct, din care eventual să poată aspira spre alte zone. La Krnaja sunt aproape 1000 de refugiaţi. Despre viaţa lor în tabără – mâine în matinal.
Războiul, violenţa şi persecuţia au condus la strămutarea forţată a unui număr de oameni mai mare ca oricând, conform unui raport publicat astăzi de Agenţia ONU pentru Refugiaţi.
Noul raport arată că până la finalul anului trecut, la nivel global, 65 de milioane de persoane erau strămutate forţat, cu aproximativ 300 de mii mai mult decât cu un an înainte.
„În România numărul persoanelor care solicită azil sau care cer protecție statului roman rămâne modest. De exemplu, anul trecut au fost 1.900 de persoane, adică 1.900 de cereri de azil. Anul acesta 1.200 de cereri. Acesta nu este un număr mare, este un număr perfect gestionabil”, ne-a vorbit Gabriela Leu, ofiţer de relaţii cu presa la Biroul ONU pentru Refugiaţi Bucureşti, despre situaţia refugiaţilor din România.
În România, există 5 centre pentru refugiaţi, care oferă cazare şi ajutor persoanelor care cer azil în ţara noastră.
De asemenea, există şi programe de integrare, care îi ajută pe refugiaţi să se stabilească la noi în ţară şi se înveţe limba română.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
