Se așteaptă elaborarea unui plan concret pentru a face față crizei , inclusiv stabilirea modului în care liderii vor implementa Declarația de la New York pentru Refugiați și Migranți .
Întrebată dacă guvernele și societățile civile vor putea să se asigure că proiectul european este capabil să păstreze pacea, și să nu se dezintegreze, Federica Mogherini, înalt reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate al UE, a declarat:
Avem acum șansa uriașă să demonstrăm că investiția în dezvoltarea cooperării și în procesul integrării, reprezintă de fapt o investiție în propriul interes național. Asta facem, UE este cel mai mare donor de ajutor umanitar, s-a implicat în dezvoltarea cooperării, acum, trebuie să trecem la nivelul următor, să ne reunim forţele.
Premierul chinez Li Keqiang a declarat că țara sa intenționează să ofere o suplimentare de 100 milioane $ pentru asistență.
În ceea ce va fi , probabil, ultima sa conferință ONU , Ban Ki – Moon a declarat la summit: „refugiați și migranți nu trebuie văzuți ca o povară. Ei pot reprezenta un mare potențial, dacă vom ști să-l deblocăm.”
În schimb, Secretarul General al Amnesty International a fost sceptic în privința summit-ului, el a spus: „In loc de partajarea responsabilității, liderii lumii s -au eschivat. Summit-ul ONU a fost sabotat de către statele care acționează în interes propriu, lăsând milioane de refugiați în situații grave din întreaga lume, pe marginea prăpastiei.”
Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici spune ca ceea ce conteaza in primul rand este faptul ca reuniunea a putut avea loc, in contextul atentatelor de la Paris si a anchetelor din Franta si Belgia. In acelasi timp e important ca viata sa continue, sa aratam ca nu ne lasam intimidati si ca nu ne este frica, mai spune Moscovici.
In privinta Greciei, sunt vesti bune, s-au facut progrese in ultimele saptamani
“Mai intai, finalizarea primelor masuri a fost posibila mai ales datorita unui acord echilibrat cu bancile in privinta executarii silite a datornicilor. Este necesar sa imbinam stabilitatea financiara cu protectia gospodariilor cele mai vulnerabile. Cred ca am ajuns la un bun acord in acest sens. Apoi, sunt de asemenea progrese referitor la subiectul recapitalizarii principalelor banci din sectorul privat”.
In Italia sunt reforme importante si tara a iesit din recesiune. Dar guvernul italian cere mai multa flexibilitate, atat in privinta reformelor sociale cat si a investitiilor si a refugiatilor.
Cipru si Grecia nu au nevoie sa prezinte proiecte de buget deoarece in cele doua tari sunt in curs de implementare programe de ajustare macroeconomica iar politica lor fiscala este controlata in cadrul acestor programe.
Portugalia inca nu a prezentat un proiect de buget. Este de asteptat ca statele membre sa tina cont de rezultatele evaluarii cand vor adopta bugetele nationale pentru anul urmator.
Cel puțin 400 de grăniceri și experți în migrație vor fi trimiși de UE în Balcani, pentru a ajuta țările din regiune să stăvilească migrația refugiaților veniți dinspre Turcia și doritori să ajungă în Europa de vest
Foto: Migrants make their way through a field after crossing from Croatia, in Rigonce, Slovenia, Sunday, Oct. 25, 2015. Thousands of people are trying to reach central and northern Europe via the Balkans, but often have to wait for days in mud and rain at the Serbian, Croatian and Slovenian borders. (AP Photo/Darko Bandic)
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a întâlnit ieri după-amiaza cu liderii a 8 țări ale UE :Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, România, Slovenia şi Ungaria, dar și cu cei ai Serbiei și Muntenegrului- pentru a-i soma să răspundă coordonat afluxului de refugiaţi, înainte de venirea iernii.
Mini-summitul este ultima dintr-o serie de întâlniri UE la nivel înalt, care nu au reușit până în prezent să ajungă la o abordare comună a felului în care trebuie gestionată situaţia miilor de migranţi care ajung în Europa zilnic.
Bulgaria, Serbia şi România au anunţat că îşi vor închide frontierele, dacă Germania sau alte state închid uşa refugiaţilor, avertizând că nu vor lăsa Balcanii să devină o „zonă-tampon” cu migranţi blocaţi.
Decizia Ungariei de a-şi închide frontiera cu Serbia şi Croaţia a determinat alte ţări să-i urmeze exemplul, ceea ce a condus la blocarea a mii de oameni, în condiţii inumane, în frig.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că liderii din Europa Centrală şi de Est nu vor solutiona singuri criza migraţiei care afectează Uniunea Europeană şi au nevoie de ajutorul Turciei.
„Comisia (Europeană) se așteaptă ca fiecare să respecte regulile jocului, dacă nu vrem să punem sub semnul întrebării spațiul Schengen”, a spus înainte de întâlnire președintele Comisiei Europen Jean-Claude Juncker, cerând statelor din Balcani să pună capăt „politicii permisului de trecere”.
Țările din Balcani consideră însă că decizia închiderii frontierelor și blocării refugiaților nu trebuie să le revină lor. Martin Schultz, președintele PE, present la întâlnire, a declarant la final:
Țările trebuie să protejeze granițele externe ale uniunii-unele dintre ele sunt aici: Grecia, Bulgaria- instituțiile europene le vor furniza bani și personal, dar trebuie să fie pregătite să protejeze mai eficient frontierele.
Peste 12 mii de imigranti au intrat in tara in numai 24 de ore si alte mii sunt asteptati sa soseasca astazi si in zilele urmatoare. Sorin Pavel de la Bucuresti fm are amanunte
Comisia europeana a convocat pentru duminica la Bruxelles o reuniune la nivel inalt a tarilor din sud- estul Europei pentru a gasi solutii concrete, coordonate la nivel european, in contextul in care se apropie iarna si mii de refugiati vor continua sa soseasca in Europa, ne-a transmis Sorin Pavel, 98.3 fm sau bucuresti fm.ro
de discriminare ci doar de apărarea unor cuceriri ale înaintaşilor noştri, care ne-au permis să ne dezvoltăm şi să convieţuim până în acest moment. Ori, orice perturbare a bunului mers al acestor lucruri, ar trebui sancţionată cu expulzarea. Până la urmă atunci când ajung la cineva în casă, fie că sunt primit, sau intru ilegal în acea casă, dacă mi se dă drept de şedere e normal să respect regulile casei respective, nu să le impun pe ale mele în calitate de musafir.
În caz contrar, bunătatea arătată de o parte a liderilor europeni refugiaţilor musulmani se poate transforma într-o cutie deschisă a Pandorei, iar valul islamic ce a cuprins continentul va reprezenta începutul sfârşitului european.
Europa are o problemă în gestionarea crizelor, afirmă eurodeputatul Maria Grapini.
Oficialul european spune că este mai uşor să previi decât să rezolvi o criză, cum este cea a emigranţilor.
Salvarea de vieţi omeneşti trebuie să fie principalul obiectiv al Uniunii Europene în cazul crizei refugiaţilor, afirmă eurodeputatul Marian Jean Marinescu. Acesta spune că, astfel, se va micşora şi fluxul de emigranţi către Europa.
În privinţa României, vicepreședintele Parlamentului European, Ioan Mircea Pascu, spune că ţara noastră ar fi trebuit să lupte să intre în Spaţiul Schengen în primul val; acum contextul este diferit…
Patru cetăţeni de origine siriană, bărbaţi cu vârste cuprinse între 25 si 30 de ani, au fost depistaţi, azi-noapte, în staţia CFR din Păuliş, judetul Arad, transmite corespondentul Radio România, Ioan Suciu.
Cei patru au fost descoperiti de politistii Postului de Politie din localitate fără documente. Aceştia au fost preluaţi de către poliţişti şi conduşi la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Timişoara. Cetăţenii sirieni au solicitat azil în România, autorităţile începând procedurile legale pentru a se stabili dacă li se va acorda sau nu această formă de protecţie. Pe toată perioada analizării solicitării, cei patru vor fi cazaţi în centrul din Timişoara.
Afluxul de refugiaţi în Europa nu a apărut peste noapte, cum ar părea la prima vedere. Acesta ar fi un plan bine pus la punct de către ţările arabe – în special de către monarhiile din Golf, care nu au primit până acum niciun refugiat din ţări afectate de conflicte cu gruparea jihadistă Stat Islamic sau alte grupuri teroriste, dezvăluie site-ul televiziunii Al Jazeera.
De la începutul acestui an, aproximativ 340.000 de persoane refugiate în special din Siria şi Irak au ajuns pe continentul european. Pare un număr foarte mare de migranţi, dar reprezintă numai 0,045% din totalul de 740 de milioane de locuitori, cât are continentul nostru.
În contrast cu aceste cifre, Turcia este de departe „foarte primitoare”, dacă ne gândim că numai 1,8 milioane de refugiaţi în această ţară provin numai din Siria. Tot în rândul ţărilor islamice primitoare se numără şi Libanul, unde trăiesc peste un milion de sirieni şi chiar şi Irakul, care deşi este afectat de propriul său război intern a reuşit să găzduiască peste 200.000 de refugiaţi, relatează Al Jazeera, post de televiziune care îşi are sediul în Qatar şi este sponsorizat de regatul qatariot.
Qatarul nu a primit până acum nici măcar un „refugiat”, şi nici celelalte ţări din Golf, potrivit unui raport al Amnesty International. Toate ţările din regiune – Qatarul, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Kuweit şi Bahrain – au primit ZERO refugiaţi sirieni.
Ce le impiedică? Este tocmai un plan secret care se află în spatele recentelor migraţii în masă, la cote fără precedent, ale imigranţilor către Europa, prin care Qatarul ar putea da o lecţie de politică, potrivit Al Jazeera, potrivit onlinereport.ro.
Potrivit Ministerului de Interne, în două localităţi din judeţul Timiş, la graniţa cu Serbia, se desfăşoară un exerciţiu cu tabere temporare pentru refugiaţi.
Primarul localităţii Lunga a precizat că a pus la dispoziţia ministerului un hectar şi jumătate, pentru trei zile.
Echipele de intervenție se antrenează pentru posibila triere, amprentare și identificare a refugiaților.
Cele peste 50 de corturi au fost ridicate noaptea trecută.
Câmpurile de la granția cu Serbia sunt monitorizate continuu din aer de aproape o săptămână.
500 de oameni ar putea fi primiți simultan într-o astfel de tabără.
România va vota împotriva propunerii Comisiei Europene privind introducerea unor cote obligatorii de refugiați.
Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a declarat că are un mandat foarte clar, cu care va participa, mâine, la reuniunea Consiliului Justiţie și Afaceri Interne al Uniunii Europene, la care se va discuta această problemă.
El a precizat că România își respectă angajamentele inițiale, de a primi 1.785 de imigranți, atât cât este capacitatea statului român în momentul de față.
La rândul său, premierul Victor Ponta a explicat că problema imigranților trebuie privită din perspectiva cauzei și nu a efectelor produse.
El a mai spus că România trebuie să primească imigranți în limita posibilităților, în paralel cu încercarea de a găsi o soluție pe termen lung, împreună cu ceilalți europeni.
Reamintim că și președintele Klaus Iohannis a respins propunerea Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii de refugiați și s-a pronunțat pentru cote voluntare.
Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial încoace. Europa se luptă cu un flux formidabil de oameni care caută refugiu între graniţele ei. Conform regulamentului Dublin III, practic Grecia, Italia, Bulgaria şi Ungaria ar trebui să se ocupe în mare parte de preluarea lor, însă capacităţile de primire, înregistrare şi găzduire temporară ale acestor ţări sunt depăşite, iar reacţiile ostile din partea populaţiei apar din ce în ce mai des. Comisia Europeană a alocat ajutoare de urgenţă Italiei, Greciei, Marii Britanii şi Franţei, o cerere din partea Ungariei este în curs de analiză. Problema nu se rezumă însă la o chestiune financiară.
Ce soluţii se-ntrevăd la nivelul Uniunii Europene? Ne spune Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus
Bazele reglementării comune europene vizând primirea refugiaţilor au fost puse acum 25 de ani, la Dublin.
Intenţia a fost delimitarea clară a responsabilităţilor şi competenţelor, eliminarea cererilor de azil multiple. Regulile s-au ajustat pe parcurs, la ora actuală fiind în vigoare pachetul cunoscut sub denumirea de Dublin III.
În principiu, statul membru prin care solicitantul de azil intră pe teritoriul Uniunii este cel responsabil pentru preluarea lui.
Rutele pe care le aleg refugiaţii se schimbă însă în timp.
Dacă primele imagini dramatice ne-au parvenit de pe Mediterana, ţinta ambarcaţiunilor supraîncărcate fiind Italia sau Grecia, la ora actuală zilnic mii de refugiaţi aleg ruta balcanică, forţând din această direcţie graniţa Greciei, Ungariei sau Bulgariei. Aproape toţi migranţii doresc însă s- ajungă într-una din ţările bogate ale Uniunii Europene, cu precădere în Germania. Cu toate acestea, ţările din prima linie consideră că preiau o sarcină disproporţionat de grea.
Comisia Europeană a propus un sistem de cote de repartizare, bazat pe voluntariat, dar miniştrii de interne nu au căzut de acord. O soluţie permanentă de relocare este însă imperios necesară!
„Dacă există vreun fapt pe care nimeni nu-l mai poate contesta, acela este că în materie de migraţie Europa este vizată în întregul ei. Nimeni dintre noi nu face excepţie! „– spunea Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migraţie şi afaceri interne.
„Mi-e teamă că la ora actuală ruta balcanică este deschisă atât migranţilor ilegali cât şi refugiaţilor politici. Unele din aceste ţări nu iau măsurile necesare punerii sub control a acestei situaţii. Acum cred că încep să-şi dea seamă că sunt parte a jocului! Creşterea fluxului migraţionist din această regiune ne-a produs o mare îngrijorare. Avem în vedere abordarea repetată a acestei probleme. Avem nevoie de contribuţia, participarea şi ajutorul acestor ţări pentru a face faţă situaţiei din regiune.La iniţiativa Ungariei o conferinţă la nivel înalt va fi organizată în octombrie pentru a dezbate provocările cu care se confruntă Europa Centrală în contextul fluxului migraţional fără precedent via Balcanii de Vest.”
Problema refugiaţilor este o provocare complexă, care trebuie abordată din toate unghiurile posibile. Agenda Europeană privind Migraţia este răspunsul elaborat de Comisia Europeană. Unul din elementele de bază va fi efectuarea mai operativă a returnărilor şi aprofundarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit. În acest scop va fi organizată o reuniune la nivel înalt în cursul lunii noiembrie în Malta, La Valetta, cu toţi şefii de state ale ţărilor cheie din Africa. Comisia va avansa până la finele anului noi propuneri vizând mecanismul de relocare şi va lucra de asemenea la definirea noţiunii de ţară de origine sigură – a mai precizat Dimitris Avramopoulos.
„Aceia care au nevoie reală de protecţie internaţională, o vor avea! Însă cei care nu au nevoie de aşa ceva şi trec ilegal graniţele noastre, vor fi returnaţi” – a spus comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne.
Preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel vor discuta în această zi despre cotele de acceptare a refugiaţilor.
Potrivit presei franceze, cei doi lideri ar urma să vorbească despre armonizarea politicilor în materie de azil şi să stabilească o politică europeană completă pe această temă.
Printre priorităţi figurează o listă comună a ţărilor sigure, de unde imigranţii nu sunt consideraţi a priori ca solicitanţi de azil.
Aceste liste sunt alcătuite în prezent de fiecare dintre statele membre ale UE cu o lipsă de armonie semnificativă, în special asupra Balcanilor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
