Adrian Cioroianu“…rezumându-ne la 23 august, a fost, din păcate, o încercare de a ieşi onorabil, şi am ieşit onorabil dintr-o conjunctură absolut nefastă. Ieșirea noastră onorabilă a fost doar pe termen scurt atunci, pentru că știm ce avea să urmeze.”

Publicat de gabrielasaksa, 29 august 2023, 12:26

Cristian Dumitrașcu (reporter): Evenimentul istoric 23 august, fosta sărbătoare naționa României, controversate și acum, după atât și după ce am trecut la democrație. Care sunt cluziile pe care dvs. le prezentați studenților de la cursul de Istorie a Comunismului, pe care știu că îl aveți și la master?
Adrian Cioroianu: Da, e adevărat, eu îi încurajez pe toți cei care trăiesc în România de azi sau pe toți românii, indiferent unde ar trăi, să se gândească în continuare la 23 august ca la o zi importantă din istoria noastră, chiar dacă după 1990 nu a mai fost Ziua Națională, chiar dacă înainte de 1990, din păcate, ea fusese însușită în mod raudulos de către Partidul Comunist, partid unic atunci. Dar 23 august 1944 rămâne o zi realmente importantă în istoria noastră, atât de de zbuciumată, în contextul celui de-al II-lea Război Mondial, și anume ziua în care am ieșit din alianța cu Hitler. Nimic mai complicat, nimic mai simplu de atât. Sigur că totul ar necesita o discuție de detaliu, cu rolul pe care l-a jucat fiecare actor al momentului, de la Regele Mihai, la liderii politici, la mareșalul Ion Antonescu, că totul este pe fondul acestui nenorocit de Război al II-lea Mondial, în care România, cum se știe, se afla între sovietele lui Stalin și Germania nazistă a lui Hitler.

Cristian Dumitrașcu (reporter): Între ciocan și nicovală.
Adrian Cioroianu: Exact, între două rele pact nu aveam de ales sau orice ar fi făcut, intram în sfera de influență a unuia dintre cei doi tirani.
Cristian Dumitrașcu (reporter):Izvoarele istorice spun că Antonescu era deja în negocieri, că dacă ar mai fi fost lăsat puțin, era pus să avem parte de un armistițiu mult mai avantajos.
Adrian Cioroianu: Da, din păcate, e o interpretare în care eu nu cred, nu cred, pentru că, dincolo de unele afirmații circumstanțiale, nu am avut un gest din partea mareșalului Antonescu prin care să se arate dispus să rupă acea alianță. Intrase, sigur, obligat, cum spuneam, de conjunctură, dar atenție, intrase fără un tratat scris, noi nu am avut.
Studenții de azi, ca și studenții de ieri, le înțeleg foarte greu. Cum am intrat noi în Al Doilea Război Mondial fără ca Antonescu să aibă o hârtie, un tratat scris cu Hitler, ce dăm, ce așteptăm. E o mare diferență între Primul Război Mondial și Al Doilea, e una dintre marile vine ale lui Ion Antonescu, în opinia mea, această încredere ne-bazată pe un tratat oficial, pe un tratat, vreau să spun, formal, între noi și Germania. Altfel, c-ar fi dorit să iasă din alianță pot să admit, dar un gest concret, chiar și în condițiile în care Regele Mihai i-a cerut lui să iasă din alianță, mareşalul Antonescu nu a făcut-o. Putem face un inventar de istorii contrafactuale, dar, repet, dincolo de unele afirmații, ca bază documentară nu ne putem baza pe ceva solid în această afirmație că el ar fi fost în prag de negocieri. Din păcate, lucrurile sunt cu mult mai complexe de atât. Că știa că unii negociază e adevărat, că avea propriile lui antene în Europa este adevărat, dar nu erau semne concrete că se pregătește pentru ieșire din alianța cu Hitler.

Cristian Dumitrașcu (reporter): Referitor la această lipsă de tratat, a fost mult invocată demnitatea, onoarea militară și înțelegerea unui militar cum era  Antonescu, dar e clar că nu stă în picior atâta vreme cât avea în responsabilitate țară întreagă.
Adrian Cioroianu: Păi sigur că armatele au onoare, sigur că ofiţerii au onoare, asta vine de la sine înţeles, dar cineva a pus la îndoială onoarea armatei franceze în Primul Război Mondial sau a Armatei Ruse, sau chiar şi a armatei ţariste? Cu toate astea, oamenii noștri politici au cerut un tratat în Primul Război Modi. Deci nu e vorba despre onoarea armatelor sau a țărilor. Aceată există, dar declararea unui război este un act politic, ori actele politice trebuie să se bazeze totuși se tratate, altfel de la ofițer la ofițer rezolvăm multe lucruri, dar cum rezolvi de la țară la ţară, de la stat la stat în lipsa unui tratat? Asta e problema. Sigur că în definitiv poate că mareşalul Antonescu s-a bazat pe cuvântul de onoare al lui Hitler, nu vreau să spun neapărat că nu ar fi fost şi reciproca valabilă.
Şi Hitler avea motive pentru care să-l prefere pe Antonescu în dauna altor lideri români, dar până una-alta chiar dacă știm astăzi că în istorie tratatele pot fi încălcate și sunt încălcate de nenumărate ori, vedem și în istorie, vedem, iată, și prezent, dar cu toate astea actele politice au nevoie de astfel de documente oficiale. Noi nu am avut și nu zic neapărat că ne-ar fi salvat cu mult, dar rămâne un un dat al istoriei noastre și sigur nu mai luăm în discuție alte tipuri de politici condamnabile și față de anumite minorități pe care noi le-am aplicat în Al Doilea Război Mondial. Astea vin la pachet, dar, rezumându-ne la 23 august, a fost, din păcate, o încercare de a ieşi onorabil, şi am ieşit onorabil dintr-o conjunctură absolut nefastă. Ieirea noastră onorabilă a fost doar pe termen scurt atunci, pentru că știm ce avea să urmeze.

Cristian Dumitrașcu (reporter): Sunt voci care spun că această ieșire la 23 august din alianța cu Germania a salvat practic o bună parte din Ardeal.
Adrian Cioroianu: Da, sigur, asta e adevărat. Pe de altă parte, în egală măsură a însemnat pierderea Basarabiei.
Cristian Dumitrașcu (reporter): Exact!

Adrian Cioroianu: Era evident că în momentul în care ieșim din alianța cu Germania și intrăm în alianța din care făcea parte și Uniunea Sovietică asta punea cruce pretenţiilor noastre referitoare Basarabia istorică, lucru care de altfel s-a văzut la tratatul de pace din februarie 1947. Sigur că Transilvania a rămas românească, Basarabia a rămas în componența Uniunii Sovietice. Deci lucrurile din acest punct de vedere au fost și cu plus spre vest și cu minus spre est.
Cristian Dumitrașcu (reporter): Până la tratatul din 1947 a fost armistițiul din 12 septembrie ’44.
Adrian Cioroianu: ’44.

Cristian Dumitrașcu (reporter): ’44, da și acolo este o perioadă neagră. De la 23 august până în 12 septembrie armata română a fost în multe locuri decimată, au fost luați prizonieri și au fost lucruri pe care nici acum nu le știm foarte bine.
Adrian Cioroianu: Da, în linii mai știm, cum să spun, știm conturul general. Sigur că nu cunoaștem încă toate detaliile, da în timp se vor reconstitui. A fost o răzbunare a Armatei Roşii. Rusia, mă rog, Uniunea Sovietică a considerat România, pe drept cuvânt din punctul ăsta de vedere, ca fiind iresponsabilă de atacarea Uniunii Sovietice alături de Germania lui Hitler, drept care după 23 august, deși Armata Română și ofierii, cum se ştie, au primit ordin să nu mai lupte împotriva trupelor sovietice, armata română, soldaţii români, ofiţeri români, au continuat să fie luaţi prizonieri, unii aveau să se întoarcă acasă peste ani şi ani de zile, prizonieri în condițiile în care ei nu opuneau rezistență și nu luptau, dar a fost o formă de răzbunare a sovieticilor împotriva acestei armate care într-adevăr intrasem peste ei alături de armata germană în 1941. Intrasem într-un anumit context, dar a venit răzbunarea cum bine spuneați.… două săptămâni, aproape trei săptămâni, între 23 august 1944 și semnarea armistiţiului în noaptea dintre 11 și 12 septembrie, după care, după acest armistiţiu, sfera de influență sovietică s-a concretizat prin așa-numita comisie aliată de control, care era dominată de sovietici și deja în acel moment ea era mai puternică, această comisie decât Guvernul României, deci guvernul pus de Regele Mihai. Mareșalul Antonescu era deja arestat, cum se știe, și încet-încet, România intra într-o altă paradigmă, în sfera de influență a lui Stalin, care se prefigura a fi unul dintre marii învingători ai celui de-al Doilea Război Mondial.

Cristian Dumitrașcu (reporter): Au urmat cei 45 de ani de comunism, primii 20, să spunem, foarte negri, cu închisorile politice, apoi o perioadă de relaxare. Voiam să vă întreb dacă, din punctul ăsta de vedere, al zilei naționale, așa cum am început interviul, cum a fost 23 august zi națională, dacă evenimentele din decembrie au făcut dreptate? Pentru că, iată, am trecut la 1 Decembrie, Ziua Națională și nu 23 august.
Adrian Cioroianu: E greu de spus, pentru că şi 1 Decembrie e o zi importantă în istorie, 23 august este o zi importantă, 9 mai, 10 mai sunt zile importante. Istoria României nu de zile importante duce lipsă. Evident că fiecare epocă istorică are anumite priorități, are anumite mesaje de dat. Armata Română trebuie să fie în continuare foarte mândră de ceea ce s-a întâmplat în 23 august. Nu că am întors spatele fostului aliat, și pentru că am ieșit dintr-o alianță în care fusesem constrânși să intrăm. Să înțelegem, totuși, că alianta noastră cu Hitler nu a fost una de voie, a fost de nevoie, în condițiile în care cei doi tirani erau prinși într-o luptă din care nu puteam evada. România nu e pe locul de pe hartă al Elveției. În locul nostru de pe hartă trebuia să facem o alegere atunci, şi între noi fie vorba, niciuna nu era strălucită. Franța, principalul nostru aliat, partenerul nostru strategic de atunci căzuse, cum se știe, ș.a.m.d. Dar armata română, care a ascultat de comandantul ei suprem, în acel moment regele, potrivit constituției, constituție care fusese, urma să fie repusă după 23 august. Armata Română, practic de la ofițeri la soldaţi, au ascultat de rege, nu s-au produs rebeliuni, n-au fost ofițeri care să rămână credincioşi Reich-ului. Din acest punct de vedere, 23 august, în istoria Armatei Române reprezintă în continuare o zi la care trebuie să ne raportăm cu mândrie, chiar dacă ea nu mai e zi națională, dar, pentru noi, 23 august, a fost încercarea de a ieşi dintr-o situație aproape fără ieșire. Cât de paradoxal ar suna, am câștigat câțiva ani în care măcar am putut spera revenirea la democrația dinainte de al Doilea Război Mondial.

Cristian Dumitrașcu (reporter): Invitat la subiectul săptămânii a fost Adrian Mihai Cioroianu, istoric, profesor universitar, fost ministru de externe. Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult și vă mai așteptăm la Radio România Actualități, la „Jurnal militar”.
Adrian Cioroianu: Oricând, oricând voi fi onorat. La revedere, tuturor și numai bine!

Anul 2017, pe scurt

Publicat de adinaiftime, 3 ianuarie 2018, 18:30

Activitatea publică a Familiei Regale a României în anul 2017

(toate vizitele și toate evenimentele de la reședințele regale au fost acoperite financiar din fondurile personale ale Regelui Mihai I)

-50 vizite în comunități din țară (3xSăvârșin, 2xPloiești, 2xFocșani, Bacău, 3xIași, Constanța, Albești, Coroana, Cotu Văii, Alba Iulia, 5xCluj-Napoca, Călărași, Slobozia, Piscu, 6xSinaia, Târgu-Jiu, Mărășești, Mărăști, Oituz, Onești, Brașov, Arad, 4xTimișoara, 2xCurtea de Argeș, Sibiu, Micloșoara, Râmnicu-Vâlcea, Târgoviște, Sânnicolau Mare, Pecica, Câmpulung Muscel);

-214 acțiuni publice în Capitală și în comunități din țară, pe teme militare, diplomatice, economice, educaționale, sociale, sportive, de sănătate, științifice și artistice;

-8 vizite în străinătate (Anglia, Turcia – Summit-ul Marmara, Republica Moldova, Polonia, Franța – Soultzmatt, Bulgaria, Iordania, Elveția). Toate vizitele au fost acoperite financiar din fondurile personale ale Regelui Mihai I;

-3 evenimente regale cu mare impact public: Trenul Regal al Aducerii Aminte (Mărășești-Mărăști-Oituz, 11 iulie), unde au venit mii de oameni în cinci din gările țării; Garden Party de 10 mai, unde au luat parte mii de români din toate comunitățile locale ale României și din Republica Moldova; funeraliile Regelui Mihai, 16 decembrie 2017;

-45 de școli, licee, universități și organizații poartă nume regal, în România și în Republica Moldova;

-74 de școli, licee, organizații, congrese și festivaluri au Înalt Patronaj regal, în România și în Republica Moldova;

-17.6 milioane de accesări pe www.romaniaregala.ro de pe IP-uri unice, la sfârșitul anului 2017;

-10 cărți cu teme legate de Familia Regală au fost publicate în anul 2017;

-2 mesaje adresate de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Camerelor reunite ale Parlamentului României (27 aprilie și 11 decembrie 2017);

-Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, a fost declarată cea mai influentă femeie din România (Forbes România 2017).

Palmares la 20 de ani de prezență publică a Familiei Regale (1997-2017), sărbătoriți în martie 2017, la Palatul Elisabeta:

-10 000 de activități publice în țară;

-315 vizite oficiale externe;

-105 întâlniri cu șefi de Stat.

Săvârşinul trist, în imagini surprinse de una dintre fiicele Regelui Mihai

Publicat de adinaiftime, 31 decembrie 2017, 11:30

Principesa Sofia, aflată de sărbători la Castelul Regal de la Săvârşin, a realizat o serie de fotografii în parcul castelului, într-un moment de tristeţe al familiei regale.

Principesa Sofia se află la Săvârşin alături de Majestatea sa, Margareta, surorile sale şi de Principele Radu. Principesa Sofia a imortalizat Săvrâşinul trist după dispariţia Regelui Mihai. Colecţia de fotografii înfăţişează diverse instatanee ale parcului şi castelului, în plină iarnă, care parcă împărtăşeşte tristeţea familiei regale şi a locuitorilor Săvârşinului. Fotografiile au fost postate pe site-ul romaniaregala.ro.

Familia Regală va rămâne la Săvârşin până după Anul Nou.

Regele Mihai, care a încetat din viaţă pe 5 decembrie, obişnuia să petreacă sărbătorile de iarnă alături de Regina Ana la Săvârşin, unde era înconjurat de oameni simpli şi de colidători.

Parcul Herăstrău se va numi Parcul Regele Mihai, au decis consilierii municipali.

Publicat de adinaiftime, 24 decembrie 2017, 19:00

Parcul Herăstrau va purta numele Regele Mihai I, potrivit unui proiect de hotărâre propus de primarul Gabriela Firea si adoptat marti de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

De asemenea, un segment din Soseaua Kiselff, intre Piata Presei si Arcul de Triumf, se va numi Bulevardul Regelui Mihai.

Patriarhul Daniel va oficia sâmbătă slujba de înmormântare a Regelui Mihai I, împreună cu un sobor arhieresc

Publicat de adinaiftime, 15 decembrie 2017, 21:01

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va oficia sâmbătă slujba de înmormântare a Regelui Mihai de la Catedrala Patriarhală, împreună cu un sobor arhieresc format din mitropoliţi, preoţi şi diaconi.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, la ceremonie vor fi prezenţi mai mulţi membri ai Sfântului Sinod al BOR, care nu vor sluji, ci vor asista la slujbă din strană. Răspunsurile liturgice la slujbă vor fi date de corul Tronos al Catedralei Patriarhale.

La ceremonii sunt aşteptaţi să participe preşedintele Klaus Iohannis, premierul Mihai Tudose, miniştri, reprezentanţi ai Parlamentului, ai Academiei Române, membrii Familiilor Regale străine prezenţi la tristul eveniment.

* Sâmbătă, de la ora 10,30, la catafalcul Regelui Mihai I din Sala Tronului de la Palatul Regal va fi oficiat un scurt serviciu religios.

* La ora 10,55, sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal. Acolo va avea loc o scurtă ceremonie religioasă şi militară.

* La ora 11,10, sicriul va fi urcat pe un afet de tun. Se va forma un cortegiu funerar, la care vor lua parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Procesiunea se va face pe jos, iar afetul de tun va fi tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional.

* De la ora 11,30 la ora 12,45, cortegiul funerar va merge pe jos, pe traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei. De la ora 12,50 la ora 14,00, la Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare.

* La ora 14,00, cortegiul funerar se va deplasa la Gara Regală Băneasa, pe ruta Piaţa Unirii – Piaţa Universităţii – Piaţa Romană – Arcul de Triumf – Şos. Kiseleff – Şos. Bucureşti-Ploieşti.

16 cai ai Detaşamentului de Cavalerie al Jandarmeriei Capitalei, care păstrează în gena lor sângele nobil al unor rase apreciate – Nonius şi Calul Românesc de Sport -, vor însoţi cortegiul funerar al Regelui Mihai I pe traseul Arcul de Triumf – Gara Regală Băneasa, unde se va desfăşura un ceremonial militar, cu participarea Gărzii de Onoare şi a Muzicii Militare Reprezentative a Jandarmeriei Române, informează Inspectoratul General al Jandarmeriei.

* La ora 14,40, Trenul Regal, în care se va afla sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai şi în care vor călători Custodele Coroanei şi membrii Familiei Regale a României, va pleca din Gara Băneasa. Prezenţa presei şi a publicului va fi permisă.

* Trenul Regal va circula cu viteză redusă în următoarele localităţi: Chitila (ora 14,51) – Titu (ora 15,41) – Piteşti (ora 16,46). Toţi cei care vor dori să aducă un ultim omagiu Regelui Mihai I sunt aşteptaţi în gara oraşului lor.

* Trenul Regal va ajunge la ora 17,30 în gara din Curtea de Argeş, unde prezenţa presei şi a publicului va fi permisă. Cortegiul funerar se va deplasa apoi de la gară la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală.

* La ora 17,50 va avea loc slujba de îngropare a Regelui în Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeş. La ora 18,20, sicriul va fi purtat într-o procesiune pe jos către Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, unde va avea loc ceremonia religioasă a îngropării, la ora 18,40.

Prezenţa presei nu va fi permisă în cele două incinte, nici înainte, nici pe parcursul celor două ceremonii funerare. Va fi o ceremonie privată, în prezenţa Custodelui Coroanei, a Familiei Regale a României şi a membrilor Familiilor Regale străine prezenţi la eveniment.

Noua Catedrală nu va putea fi vizitată în primele şapte zile după înmormântare.

Pe teritoriul României a fost decretat de joi până sâmbătă doliu naţional în memoria Regelui Mihai.

Regele Mihai s-a întors în țară pentru totdeauna

Publicat de adinaiftime, 13 decembrie 2017, 18:52

Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost adus în România cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române. În aeronavă s-au aflat membri ai Familiei Regale și ai Casei Majestății Sale.

Aeronava a sosit la ora 11:00 pe Aeroportul Henri Coandă din București, unde se află Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, membri ai familiei regale, reprezentanţi ai Preşedinţei, ai Guvernului, ai Parlamentului, ai Armatei şi ai Bisericii. Între membrii familiei regale se află şi nepotul regelui Mihai, fostul principe Nicolae, care a sosit printre primii la Aeroportul Otopeni, alături de logodnica sa.

La ora 11:00, au fost trase clopotele catedralelor, mănăstirilor şi bisericilor din întreaga ţară.

Sicriul Majestăţii Sale defuncte a fost purtat de 8 militari ai Brigăzii 30 Gardă. Pe Aeroportul Otopeni se desfăşoară o ceremonie, în cadrul căreia sunt intonate imnul naţional şi cel regal.

De la Aeroportul Otopeni, sicriul Majestății Sale defuncte va fi transportat cu maşina la Castelul Peleş, iar la ora 14:00 va fi aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş. La Sinaia se vor afla custodele Coroanei şi Familia Regală. Programul vizitei oficialităţilor pentru a transmite condoleanţe la Castelul Peleş este următorul:

14:00-15:00: Instituţia preşedintelui României, Preşedinţia Republicii Moldova, Membrii Guvernului României şi ai Guvernului Republicii Moldova, Membrii Parlamentului României şi ai Parlamentului Republicii Moldova.

15:00-16:00: Reprezentanţii instituţiilor statului, centrale şi locale.

16:00-17:00: Reprezentanţii Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO şi ai Organizaţiilor Internaţionale.

17:00-18:00: Reprezentanţii Academiei Române şi Academiei de Stat a Republicii Moldova, ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Catolice şi ai celorlalte instituţii ale Credinţei.

Publicul nu va avea acces pe durata şederii sicriului la Domeniul Regal Sinaia.

La ora 18:00, corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale va fi transportat de la Castelul Peleş la Sala Tronului din Palatul Regal, unde va ajunge la ora 20:30. Ceremonia va avea caracter privat. Publicul şi presa nu vor avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei. Presa va avea acces doar la intrarea în Palatul Regal.

Toţi cei care vor dori să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal din această seară între orele 21:00 și 24:00; mâine între orele 8:00 șo 22:00 şi vineri, 15 decembrie, între orele 8:00 și 22:00.

Cei prezenţi la Palatul Regal pentru a aduce un ultim omagiu Regelui Mihai I sunt rugaţi să respecte următoarele reguli:

– Să fie îmbrăcaţi în ţinută corespunzătoare, cu culori închise.

– Să nu poarte sacoşe, genţi ori bagaje voluminoase de niciun fel.

– Să nu vină însoţiţi de copii sub 7 ani, nici cu cărucioare de copii.

– Să nu folosească aparate de fotografiat, telefoane mobile ori alte instrumente electronice. Fotografierea şi filmarea sunt interzise, din respect pentru solemnitatea ocaziei.

– Să aibă la ei un document de identitate.

– Nimeni nu va putea depune florile personal, la catafalc. Florile vor fi aşezate în grădina din faţa Palatului Regal sau pe trotuarul din faţa grilajului Palatului. Personalul Casei Majestăţii Sale va fi la faţa locului, pentru a îndruma publicul participant.

– Persoanele care vin la catafalc sunt rugate să nu aducă volume, scrisori, ilustrate, timbre, documente sau fotografii. Toate acestea pot fi trimise ulterior, prin poştă, pe adresa Palatului Elisabeta.

– În incinta Palatului Regal, fumatul şi vorbitul la telefonul mobil sunt strict interzise.

Pe perioada accesului la Palatul Regal va funcţiona un post de prim-ajutor.

Sâmbătă, la ora 10:25, un scurt serviciu religios va fi oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal. Presa nu va avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei.

La ora 11:00, sicriul cu corpul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal, unde va avea loc o scurtă ceremonie religioasă şi militară.

La ora 11:10, sicriul va fi urcat pe un afet de tun. Se va forma un cortegiu funerar, la care vor lua parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Procesiunea se va face pe jos, iar afetul de tun va fi tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional. De la ora 11:30 la ora 12:45, cortegiul funerar va merge pe jos, pe traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei. De la ora 12:50 la ora 14:00, la Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare. La ora 14:00, cortegiul funebru se va deplasa la Gara Regală Băneasa, pe ruta Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Arcul de Triumf, Şos. Kiseleff, Şos. Bucureşti-Ploieşti.

Sicriul cu corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale va fi transportat la ora 14:40 cu Trenul Regal de la Bucureşti la Curtea de Argeş. Vor călători în Trenul Regal Custodele Coroanei şi membrii Familiei Regale a României.

Trenul Regal va circula cu viteză redusă în următoarele localităţi: Chitila (ora 14:51) – Titu (ora 15:41) – Piteşti (ora 16:46).

De la 17:30, cortegiul funerar se va deplasa de la gară la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş. La ora 17:50, va avea loc slujba de îngropare a Regelui Mihai I în Catedrala Mânăstirii Curtea de Argeş. Sicriul va fi purtat într-o procesiune pe jos către Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, după care va avea loc ceremonia religioasă a îngropării în Noua Catedrală Arhiespiscopală şi Regală.

La funeraliile regelui Mihai sunt aşteptaţi regina Sofia a Spaniei, regina Greciei Anne-Marie, prinţul Charles al Marii Britanii şi zeci de reprezentanţi ai marilor familii nobiliare europene. La funeralii este aşteptat şi regele Filip al Belgiei, al treilea cel mai tânăr monarh european în exerciţiu, precum şi Prinţul Lorenz al Belgiei, Arhiduce de Austria.

Regele Mihai – care împlinise 96 de ani în 25 octombrie – a încetat din viaţă în 5 decembrie, la reşedinţa sa din Elveţia.

Guvernul declară doliu național pe 14, 15 și 16 decembrie, când au loc funeraliile Regelui Mihai

Publicat de adinaiftime, 6 decembrie 2017, 23:00

Premierul Mihai Tudose a anunțat miercuri că va fi decretat doliu național în zilele de 14, 15 și 16 decembrie, când sunt programate funeraliile Regelui Mihai.

„Astăzi, pe ordinea de zi, dacă Secretariatul General al Guvernului s-a mișcat corespunzător, va fi decretată stare de doliu național în zilele de 14, 15 și 16 decembrie, zilele în care practic se desfășoară funeraliile fostului rege al României”, a precizat Tudose, la începutul ședinței de Guvern.

Regele Mihai a murit, marți, la vârsta de 96 de ani, la reședința din Elveția.

România in doliu. Regele Mihai s-a stins din viață!

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 decembrie 2017, 15:25

Mihai I a fost ultimul rege al României.
A domnit în două rânduri, între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunțat mai târziu).

Mihai s-a născut la Sinaia, fiu al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena.
Din partea tatălui a fost nepot al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei.
Astfel, Mihai al României a fost descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, împărați habsburgi, regi ai Prusiei si Portugaliei.

Regele Mihai a fost ste stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă, fiind văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Mihai I a devenit pentru prima dată Rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate.
Minor fiind, atribuțiile regale erau îndeplinite de o regență, care din pacate pentru tara nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieții politice, întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistență.
Detronat de propriul sau tată, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia.

Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența.
Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă dar nu a fost pregătit pentru domnie.

În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut, fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.
La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai.
Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, Regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații.
Astfel, Regele Mihai nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.

Când balanța războiului s-a întors iar forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, Regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944 prin arestarea Maresalului Antonescu și restaurarea Constituției din 1923.
Uniunea Sovietică a tărăgănat semnarea unui armistițiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga țară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit.
Lipsit de sprijinul Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii, cu situația Transilvaniei ca mijloc de santaj al rușilor, Regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu și să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniștilor.
În protest față de abuzurile noului guvern, regele a intrat în așa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care și-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituțională.

În acești ani suveranul s-a profilat într-un simbol național al rezistenței.
Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „a câștigat” detașat, iar 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului Național Țărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”.
La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată…pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară.

În ianuarie 1948 Regele Mihai a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a puterile aliate vestice, Statele Unite si Marea Britanie, facusera targul cu sovieticii iar actiunile Regelui Mihai erau sortite esecului.
S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveția.
Cuplul regal al Romaniei are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.

După Revoluția din 1989 Regele Mihai a fost oprit de regimul Ion Iliescu să întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă.
De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română, ulterior fiindu-i retrocedate și o parte din proprietăți.
Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României care ar putea servi drept model de bun simt si civism pentru politicienii acestei tari.
In primele zile ale lunii martie Casa regala a anunțat îmbolnăvirea Sa de cancer și retragerea din viața publică.

Dumnezeu să-L odihnească!

Surse: Wikipedia & Familiaregala.ro

Monarhiștii arădeni, intrigați de situația relatată din Elveția

Publicat de adinaiftime, 12 noiembrie 2017, 21:00

Monarhiștii arădeni, printre cei mai vechi și cunoscuți din țară, au lansat mai multe întrebări legate de ceea ce se întâmplă cu Regele Mihai.

Una dintre cele mai renumite asociații pentru sprijinirea monarhiri din România, Asociația “Amicii Regelui Mihai”, cu sediul central la Arad, ridică o serie de semne de întrebare cu privire la întâmplările din ultimele zile din jurul Regelui.

Monarhiştii se arată îngrijoraţi de situaţia încordată generată de refuzul membrilor casei regale de a-l primi pe fostul principe Nicolae în vizită la bunicul său, Regele Mihai, a cărui stare de sănătate ar fi gravă. Membrii asociației se arată mirați de faptul că “doar doi membri ai familiei sunt alături de Majestatea Sa Regele”. Conducerea asociaţiei mai spune că “în plus, din Comunicatele Familiei Regale lipseşte un buletin medical semnat de medicii curanţi”.

Potrivit ultimelor informaţii apărute pe surse în cursul zilei de sâmbătă, 11 noiembrie, starea de sănătate a Regelui Mihai, îngrijit medical la reşedinţa lui din Versoix, Elveţia, s-ar fi îmbunătăţit.

Mesajul monarhiştilor este semnat de Alexandru Tiberiu Dekany şi Artur Chomiuc, vicepreşedinţii asociaţiei, precum şi de avocatul Alin Gherga.

Starea de sănătate a Majestăţii Sale Regele Mihai este în continuare fragilă, dar stabilă

Publicat de adinaiftime, 7 august 2017, 19:20

Starea de sănătate a Majestăţii Sale Regele Mihai este în continuare fragilă, dar stabilă, a declarat, ieri, la Săvârşin, Principesa Moştenitoare Margareta.

Regele Mihai, care a împlinit 95 de ani, s-a retras din viaţa publică la începutul lunii martie anul trecut, când Casa Regală a anunţat că acesta a fost diagnosticat cu cancer de piele şi leucemie cronică şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale la o clinică din Lausanne, Elveţia.

Bucurie pentru Casa Regală a României!

Publicat de Mihaela Costache, 25 octombrie 2015, 16:00

Regele Mihai sărbătorește astăzi a 94-a aniversare.
Cu această ocazie, Ateneul Român va găzdui seară cea de-a opta ediţie a concertului anual de binefacere organizat de Fundaţia Principesa Margareta a României. Evenimentul va începe la ora 18:00.

Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia. El este ultimul rege al României și unul dintre puținii șefi de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. A domnit în două rânduri, între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen, la care a renunțat mai târziu.

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, dat fiind că tatăl său a renunțat în decembrie 1925 la tron și a rămas în străinătate.

Din 14 septembrie Alege România!

Publicat de Mihaela Costache, 12 septembrie 2015, 09:30

Principesa Maria, cea mai mică dintre fiicele Regelui Mihai I al României, va participa la deschiderea oficială a noului an şcolar la Colegiul Naţional Pedagogic ‘Regina Maria’ din Deva.

Istoria singurului liceu cu profil pedagogic din judeţul Hunedoara este legată de numele Reginei Maria, care, din fonduri personale, a modernizat şi extins şcoala între anii 1937-1938.

Colegiul Naţional Pedagogic ‘Regina Maria’ a fost înfiinţat în acest an printr-o hotărâre a Consiliului Local Deva, din luna aprilie. Consilierii au aprobat atunci schimbarea numelui fostului Liceu Teoretic ‘Sabin Drăgoi’ în ‘Regina Maria’, cu începere din luna septembrie, în semn de cinstire a memoriei Reginei Maria.

Ceremonia va începe luni, la ora 11:00, în prezenţa autorităţilor locale şi judeţene. Principesa Maria este cea mai mica dintre cele cinci fiice ale Regelui Mihai I al României şi strănepoata Reginei Maria a României.

Principesa Maria vine la deschiderea anului școlar de la Colegiul ‘Regina Maria’ din Deva

Publicat de Mihaela Costache, 11 septembrie 2015, 17:30

Principesa Maria, cea mai mică dintre fiicele Regelui Mihai I al României, va participa la deschiderea oficială a noului an şcolar la Colegiul Naţional Pedagogic ‘Regina Maria’ din Deva.

Istoria singurului liceu cu profil pedagogic din judeţul Hunedoara este legată de numele Reginei Maria, care, din fonduri personale, a modernizat şi extins şcoala între anii 1937-1938.

Colegiul Naţional Pedagogic ‘Regina Maria’ a fost înfiinţat în acest an printr-o hotărâre a Consiliului Local Deva, din luna aprilie. Consilierii au aprobat atunci schimbarea numelui fostului Liceu Teoretic ‘Sabin Drăgoi’ în ‘Regina Maria’, cu începere din luna septembrie, în semn de cinstire a memoriei Reginei Maria.

Ceremonia va începe luni, la ora 11:00, în prezenţa autorităţilor locale şi judeţene. Principesa Maria este cea mai mica dintre cele cinci fiice ale Regelui Mihai I al României şi strănepoata Reginei Maria a României.

Regele Mihai a retras titlul de „Principe al României” nepotului său Nicolae

Publicat de Mihaela Costache, 11 august 2015, 07:00

Regele Mihai a retras titlul de Principe al României nepotului său Nicolae si l-a exclus din succesiunea la Coroana României.
Aceste hotărâri au intrat în vigoare inca de la inceputul lunii.
Regele Mihai a luat aceste decizii cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei.
Majestatea Sa a afirmat că Familia Regală şi societatea românească din acele vremuri vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, cu principii morale, si respect
Regele Mihai nădăjduieşte că Nicolae va găsi, în anii viitori, un fel potrivit de a-şi servi idealurile şi de a folosi calităţile cu care Dumnezeu l-a înzestrat.
Potrivit Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, Principele Nicolae era al treilea în Linia de Succesiune la Coroana României.

Protocol de colaborare între Societatea Română de Radiodifuziune şi Casa Regală a României

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iulie 2015, 21:10

Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.

Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.

Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.

Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.

La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.

Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.