Statuia Regelui Mihai I va fi dezvelită la Sinaia în data de 25 octombrie, la împlinirea la o sută de ani de la naşterea suveranului, anunţă Casa Regală a României pe pagina sa de Facebook.
Autorul statuii care este realizată în bronz, în mărime naturală, reprezentându-l pe Regele Mihai în uniforma de mareşal al Armatei Române, este sculptorul Bogdan Ioan.
Acesta a câştigat concursul naţional lansat în acest sens în urmă cu un an.
Proiectul este realizat printr-un parteneriat al Asociaţiei pentru Patrimoniu Regal Peleş cu Ministerul Culturii şi cu Primăria Oraşului Sinaia.
Ceremonia va avea loc în parcul din faţa Primăriei Sinaia, la ora 11:00, iar la eveniment vor participa reprezentanţi ai autorităţilor centrale, locale, membri ai societăţii civile, ai Armatei României şi ai Bisericii Ortodoxe Române, precizează sursa citată.
„Alături de statuile Regelui Carol I şi Reginei Elisabeta, amplasate pe terasa Castelului Peleş, monumentul Regelui Mihai este un nou reper al identităţii naţionale şi al istoriei comunităţii din Sinaia”, arată Casa Regală a României.
Piaţeta din faţa Palatului Administrativ din Deva, va purta numele Regelui Mihai I, în semn de respect faţă de personalitatea fostului suveran, a anunţat primarul Florin Oancea.
Potrivit edilului, piaţeta din faţa a două sedii de instituţii de interes judeţean este locul potrivit pentru ca oamenii să-şi aducă aminte de Regele Mihai I, dar şi de momentul când fostul prim-ministru Petru Groza l-a silit pe rege să abdice. În imediata apropiere se află, de altfel, casa lui Petru Groza. Primarul Devei consideră că este momentul să ne asumăm istoria, cu bune şi rele, şi să nu repetăm greşelile trecutului. Propunerea va fi înaintată Consiliului Local al municipiului Deva.
Administraţia publică locală din Deva a depus ieri coroane de flori în memoria Regelui Mihai în cadrul unei ceremonii la Monumentul Luptătorilor Anticomunişti din Deva.
La Templul Coral săptămâna a început cu istorie și aminitiri
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
13 decembrie 2017, 07:07 / actualizat: 13 decembrie 2017, 8:16
La Templul Coral săptămâna a început cu o adunare comemorativă organizată de Federatia Comunitatilor Evreiești din România, Forumul Bnei Brith și Comunitatea Evreilor din București pentru a cinsti memoria Majestații Sale Regele Mihai I.
Templul Coral s-a umplut în scurt timp de oameni de toate vârstele de la cei pentru care amintirea regelui Mihai este sinonimă cu cea a tinereții lor până la cei care au auzit de el întâi din povestirile bunicilor lor. Evenimentul desfășurat sub titulatura ”Regele Mihai I si evreii” a fost nu doar un gest de reverență față de Regele Mihai I și regalitate, ci și o adevarată lecție de istorie.
De altfel, în istoria României există multe momente și dovezi ale apropierii dintre regalitate și evreii din țara noastră. Doctor Aurel Vainer președintele Federației Comunităților Evreiești din România a amintit câteva dintre ele, cum ar fi donația Regelui Carol I pentru refacerea grabnică a Templului Coral care fusese supus unui atac antisemit; de asemenea tot Regele Carol I a dorit să acorde mai multe drepturi evreilor și a susținut această nevoie de încetățenire a acestora – evreii neavând până în anul 1923 regimul de cetățeni chiar dacă mulți dintre ei erau născuți în România. Evreii sunt recunoscuți ca cetățeni ai României din anul 1923 odată cu noua constituție, la conducerea țării fiind atunci Regele Ferdinand. De asemenea, numeroși evrei, care au fost pe câmpul de luptă în armata română, în primul război mondial, au fost decorați. Regele Carol al II-lea a încurajat prezența evreilor în economia, dar și în cultura românească. De altfel, în enciclopedia realizată de Fundația pentru Artă și Literatură Regele Carol al II-lea este arătată contribuția evreilor la dezvoltarea României. Dar tot în timpul lui Carol al II-lea, spre sfârșitul domniei acestuia, înaninte de abdicare, el a aprobat și primele elemente de legislație anti-evreiască. După abdicarea lui Carol al II-lea, Mihai I devine rege și își păstrează acest titlu, deși conducător al țării este mareșalul Ion Antonescu. Și chiar dacă prezența tânărului rege s-ar fi dorit oarecum cosmetică, prin prezența reginei-mamă Elena, dar și a caracterului regelui Mihai sfătuit în permanență de aceasta, evreii au putut beneficia de o ușurare a suferințelor lor. De altfel, regina-mamă Elena, a fost cea care a oprit deportările evreilor în Transnistria, ea fiind printre cei care au primit post-mortem titlul de ”Drept între popoare” conferit de Insitututul Yad Vashem din Israel în anul 1993.
Un rol important l-a avut Regele Mihai în viața evreilor, când, la 23 august 1944, citește la radio declarația potrivit căreia România rupe alianța cu Axa formată din Germania-Italia-Japonia și se alătură puterilor aliate Statele Unite ale Americii-Marea Britanie-Rusia-Franța. Din acel moment se schimbă și destinul evreilor din România, legile rasiale sunt abolite. Regele Mihai a fost cel care a semnat toate actele constituționale prin care evreii sunt repuși în toate drepturile lor cetățenești, inclusiv dreptul de proprietate.De altfel, el a fost cel care a sprijinit reintrarea în normal a vieții evreilor. De aceea, așa cum a precizat doctor Aurel Vainer, evreii din Romania îi vor purta veșnică recunoștință.
Apoi istoricul Lya Beniamin a arătat pe larg sprijinul acordat evreilor in timpul Holocaustului de către familia regală, întâlnirile dintre rabinul Alexandru Safran, dar și Wilhelm Filderman cu familia regală, precum si sprijinul adeseori tacit acordat de aceasta evreilor.
Apoi au urmat amintiri povestite de unii dintre participanți aflați în Templul Coral: de exmplu doctorul Alexandru Elias și-a amintit că grațierea, de la condamnarea la moarte pe care a primit-o la 17 ani pentru niște acuzații false, alături de alți elevi de la liceul Cultura a fost semnată de regele Mihai. Au fost evocate amintiri foarte diferite, de la acte care purtau semnătura regelui Mihai și care, pentru familiile respective, au însemnat de multe ori schimbarea destinului, și până la întâlniri și interviuri realizate cu Majestaea Sa.
” De aceea, noi avem pentru domnia sa o amintire pe care o păstrăm extraordinară și o recunoștință. Noi aducem acum un omagiu de recunoștință regelui Mihai I pentru tot cea a făcut în anii domniei sale în favoarea vieții evreilor. Și au fost lucruri văzute și lucruri nevăzute, care, până la urmă, s-au simțit”, a mai spus președintele FCER.
Cristina Toma, redactor Radio România București fm
Am aflat cu adâncă mâhnire de trecerea în nefiinţă a Majestăţii Sale, regele Mihai I al României. Ne-a părăsit un om unic, cu o statură morală şi politică exemplară, care până în ultimele sale clipe, de vremelnică slăbiciune şi durere omenească, a rămas cu inima şi gândul la naţiunea căreia i-a dedicat întreaga viaţă.
În aceste momente, toţi cei care facem parte din Societatea Română de Radiodifuziune privim în urmă şi vedem nu doar oglinda unei epoci, nu doar anii de domnie zbuciumată, nedreptatea unei abdicări impuse şi anii de exil, departe de ţară. Vedem, mai ales un tânăr carismatic, un rege care a ştiut să-şi îmbărbăteze ostaşii, un om de stat care, în pofida vârstei, a găsit înţelepciunea necesară unor dificile dar inspirate decizii istorice prin care a fost scurtată conflagraţia mondială şi au fost salvate sute de mii de vieţi omeneşti.
Privim în urmă cu mândrie şi vedem parcursul a două instituţii fundamentale ale României moderne, Regalitatea şi Radioul public. Societatea Română de Radiodifuziune s-a născut la 1 noiembrie 1928, dar actul de naştere a fost semnat de Regele Ferdinand, încă din octombrie 1926. Putem spune cu mândrie că Radio România a pornit la drum prin iniţiativă regală.
La Radio România s-au transmis către naţiune cele mai importante mesaje ale regelui, rămânând memorabil anunţul repetat „Atenţiune! Lăsaţi aparatele deschise! Vom transmite un comunicat important pentru ţară!”, anunţ care prevestea proclamaţia către ţară, din seara de 23 august 1944, privind întoarcerea armelor împotriva nemţilor şi alierea cu Uniunea Sovietică. Majestatea Sa, regele Mihai I al României a redevenit, din 1990, o prezenţă frecventă la Radioul public şi în publicaţiile pe care radioul le-a editat.
Radio România a încercat prin toate gesturile sale nu doar să consemneze documente istorice, oricât de complexe, ci mai ales să dovedească, cu respect şi onoare, că a fost alături de rege din tot sufletul.
Cu durere în suflet îi mulţumim Majestăţii Sale, regelui Mihai I al României pentru căldura, simpatia şi înţelegerea pe care le-a arătat mereu faţă de Radio România.
Conducerea Muzeului Naţional Peleş a dispus, marţi după-amiază, coborârea drapelului în bernă la Castelul Peleş, după anunţul privind moartea Regelui Mihai I, fost suveran al României.
Casa Regală a anunţat că trupul neînsufleţit al fostului suveran va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi, pentru două zile, în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei.
Începând de miercuri, cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile.
Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală, iar înmormântarea la Curtea de Argeş, în Noua Catedrala Arhiepiscopală şi Regală. La dorinţa Custodelui Coroanei, funeraliile vor respecta tradiţia înaintaşilor Majestăţii Sale Defuncte, arată sursa citată.
Custodele Coroanei, principesa Margareta, a decis anularea călătoriei simbolice cu Trenul Regal, de 1 Decembrie, din cauza stării de sănătate a fostului suveran al României, regele Mihai I.
”Datorită stării de sănătate a Majestății Sale, Custodele Coroanei a decis, cu părere de rău, anularea călătoriei cu Trenul Regal de 1 Decembrie din acest an. Călătoria simbolică a Trenului Regal pe traseul prevăzut pentru ziua de astăzi va fi reprogramată la o dată, în cursul anului 2018″, se într-un mesajul publicat pe portalul www.romaniaregala.ro.
Principesa Maria a ajuns joi seară la reședința privată din Elveția a regelui, unde îi va sta alături până la mijlocul săptămânii viitoare, conform sursei citate.
În preajma primului 10 mai redevenit sărbătoare naţională Radio România vă invită să participaţi la un eveniment simbolic, ce va avea loc vineri, 8 mai, de la orele 12:00, în Foaierul Central al Sălii Radio (Str. Gen. Berthelot 60-64): lansarea volumului 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), publicat de Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei Carol I. Albumul (carte cu CD inclus) reprezintă o culegere de documente din colecţiile Societăţii Române de Radiodifuziune, reunite şi îngrijite de Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive Radio România.
Între Cuvântul către Parlament al Regelui Carol al II-lea, transmis în direct la Radio pe 8 iunie 1930, ordinul de mobilizare a Armatei Române, din 28 iunie 1940, şi Proclamaţia M.S. Regelui Mihai I, din seara de 23 august 1944, se derulează aproape 15 ani din viaţa societăţii româneşti surprinşi – aşa cum observă istoricul Gabriel Badea-Păun, care semnează cuvântul-înainte al cărţii, „în discursuri ceremonioase, conferinţe istorice ce oscilează între profesionalism, anecdotic şi oportunism de moment, în fapt imaginea oficială a societăţii româneşti, în instantanee cu precădere culturale şi sociale.”
La microfon se perindă de la numele ilustre – Tudor Arghezi, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Alexandru Rosetti, C.Rădulescu-Motru, Mihai Ralea sau Gheorghe Brătianu, până la funcţionari ai statului, însărcinaţi cu reformele Regelui Carol II, şi asistăm astfel la recompunerea prin aceste „cronici radiofonice” a unei panorame a României acelor ani, o societate dinamică care stă sub semnul modernizării vieţii culturale şi ştiinţifice, a bilanţurilor agrare, economice, legislative, urbanistice… În acelaşi timp, din culegerea de „cronici” se detaşează, creionate în tuşe sigure, sensibile, portretele unor fiinţe dedicate, Carmen Sylva şi Regina Maria.
Dacă intervalul istoric cuprins în volum este dominat de Carol II (1930-1940), adevărata figură tutelară a cărţii este tocmai eroul de al cărui destin este legată sărbătoarea de la 10 mai: Regele Carol I, cel pe care Tudor Arghezi, de la microfonul Radioului, îl numea „creatorul Regatului românesc”, cel care „n-are corespondent în nicio epocă la niciun alt popor. Viaţa lui a fost numai acţiune şi înfrânare, stăpân şi pe sine, şi pe ţară. Izolat în camera lui de lucru, el a dus o existenţă de pustnic al voinţei şi dacă este adevărat că nu l-a văzut niciodată nimeni râzând, e o dovadă mai mult de viaţă concentrată interioară şi de o disciplină de sine împinsă până la îngenuncherea şi a legitimelor bucurii şi satisfacţii […] Şi dacă ne uităm atenţi în jurul nostru trebuie să ne descoperim: Vodă Carol I stă şi azi în mijlocul nostru…”
O iconografie bogată, extrasă exclusiv din revistele radio ale vremii şi manuscrisele din Arhiva Radio însufleţeşte textele antologate, iar CD-ul care însoţeşte cartea ne redă alături de inestimabile discursuri istorice şi o înregistrare unică de la 1 mai 1939 a Imnului regal, unde pot fi auzite versurile lui Vasile Alecsandri, care au emoţionat generaţii la rând: Trăiască regele / În pace şi onor…
Oglindă a unei epoci, documentele reunite în volumul 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), surprind nu mai puţin parcursul a două instituţii în faţa meandrelor dramatice ale istoriei: Regalitatea şi Radio România.
La lansarea albumului-eveniment 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944) vor fi prezenţi Alteţa Sa Regală Principele Radu, Adrian-Silvan Ionescu – directorului Institutului de Istoria Artei G. Oprescu, Prof. Univ. Dr. Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei Carol I, Ovidiu Miculescu – Preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Oltea Şerban-Pârâu – Directorul Centrului Cultural Media al Radio România. Moderator: Maria-Denise Theodoru, coordonatoarea acestui proiect editorial.
Album apărut cu sprijinul S.C. Sonimpex Topoloveni SRL. Mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro.
Împreună cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) deschid vineri, de la ora 11.00, la sediul muzeului tomitan, expoziția „Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii”.
Vernisajul va avea loc în Aula „Adrian Rădulescu” și va fi urmat de masa rotundă cu tema „23 august 1944: 70 ani de controverse istoriografice”. Expoziţia cuprinde documente emise de poliţia politică pe toată durata urmăririi informative a membrilor Familiei Regale (1948-1989), fotografii, unele dintre ele inedite, puse la dispoziţie de Casa Regală a României și articole de presă.
Organizată în parteneriat cu Asociaţia „General Nicolae Rădescu”, expoziția benficiază de sprijinul Casei Regale a României şi va rămâne deschisă până pe 25 septembrie.
Materialele de arhivă privitoare la „Regele urmărit” oferă imaginea celui mai sărac dintre monarhii europeni, proprietar, la începutul anilor ’50, al unei mici ferme de păsări în Anglia, apoi angajat pe un post de pilot de încercare, devenit patronul unei mici întreprinderi de aparatură de zbor în Elveţia şi broker la bursă în Statele Unite ale Americii.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
