La Templul Coral săptămâna a început cu istorie și aminitiri
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 decembrie 2017, 07:07 / actualizat: 13 decembrie 2017, 8:16
La Templul Coral săptămâna a început cu o adunare comemorativă organizată de Federatia Comunitatilor Evreiești din România, Forumul Bnei Brith și Comunitatea Evreilor din București pentru a cinsti memoria Majestații Sale Regele Mihai I.
Templul Coral s-a umplut în scurt timp de oameni de toate vârstele de la cei pentru care amintirea regelui Mihai este sinonimă cu cea a tinereții lor până la cei care au auzit de el întâi din povestirile bunicilor lor. Evenimentul desfășurat sub titulatura ”Regele Mihai I si evreii” a fost nu doar un gest de reverență față de Regele Mihai I și regalitate, ci și o adevarată lecție de istorie.
De altfel, în istoria României există multe momente și dovezi ale apropierii dintre regalitate și evreii din țara noastră. Doctor Aurel Vainer președintele Federației Comunităților Evreiești din România a amintit câteva dintre ele, cum ar fi donația Regelui Carol I pentru refacerea grabnică a Templului Coral care fusese supus unui atac antisemit; de asemenea tot Regele Carol I a dorit să acorde mai multe drepturi evreilor și a susținut această nevoie de încetățenire a acestora – evreii neavând până în anul 1923 regimul de cetățeni chiar dacă mulți dintre ei erau născuți în România. Evreii sunt recunoscuți ca cetățeni ai României din anul 1923 odată cu noua constituție, la conducerea țării fiind atunci Regele Ferdinand. De asemenea, numeroși evrei, care au fost pe câmpul de luptă în armata română, în primul război mondial, au fost decorați. Regele Carol al II-lea a încurajat prezența evreilor în economia, dar și în cultura românească. De altfel, în enciclopedia realizată de Fundația pentru Artă și Literatură Regele Carol al II-lea este arătată contribuția evreilor la dezvoltarea României. Dar tot în timpul lui Carol al II-lea, spre sfârșitul domniei acestuia, înaninte de abdicare, el a aprobat și primele elemente de legislație anti-evreiască. După abdicarea lui Carol al II-lea, Mihai I devine rege și își păstrează acest titlu, deși conducător al țării este mareșalul Ion Antonescu. Și chiar dacă prezența tânărului rege s-ar fi dorit oarecum cosmetică, prin prezența reginei-mamă Elena, dar și a caracterului regelui Mihai sfătuit în permanență de aceasta, evreii au putut beneficia de o ușurare a suferințelor lor. De altfel, regina-mamă Elena, a fost cea care a oprit deportările evreilor în Transnistria, ea fiind printre cei care au primit post-mortem titlul de ”Drept între popoare” conferit de Insitututul Yad Vashem din Israel în anul 1993.
Un rol important l-a avut Regele Mihai în viața evreilor, când, la 23 august 1944, citește la radio declarația potrivit căreia România rupe alianța cu Axa formată din Germania-Italia-Japonia și se alătură puterilor aliate Statele Unite ale Americii-Marea Britanie-Rusia-Franța. Din acel moment se schimbă și destinul evreilor din România, legile rasiale sunt abolite. Regele Mihai a fost cel care a semnat toate actele constituționale prin care evreii sunt repuși în toate drepturile lor cetățenești, inclusiv dreptul de proprietate.De altfel, el a fost cel care a sprijinit reintrarea în normal a vieții evreilor. De aceea, așa cum a precizat doctor Aurel Vainer, evreii din Romania îi vor purta veșnică recunoștință.
Apoi istoricul Lya Beniamin a arătat pe larg sprijinul acordat evreilor in timpul Holocaustului de către familia regală, întâlnirile dintre rabinul Alexandru Safran, dar și Wilhelm Filderman cu familia regală, precum si sprijinul adeseori tacit acordat de aceasta evreilor.
Apoi au urmat amintiri povestite de unii dintre participanți aflați în Templul Coral: de exmplu doctorul Alexandru Elias și-a amintit că grațierea, de la condamnarea la moarte pe care a primit-o la 17 ani pentru niște acuzații false, alături de alți elevi de la liceul Cultura a fost semnată de regele Mihai. Au fost evocate amintiri foarte diferite, de la acte care purtau semnătura regelui Mihai și care, pentru familiile respective, au însemnat de multe ori schimbarea destinului, și până la întâlniri și interviuri realizate cu Majestaea Sa.
” De aceea, noi avem pentru domnia sa o amintire pe care o păstrăm extraordinară și o recunoștință. Noi aducem acum un omagiu de recunoștință regelui Mihai I pentru tot cea a făcut în anii domniei sale în favoarea vieții evreilor. Și au fost lucruri văzute și lucruri nevăzute, care, până la urmă, s-au simțit”, a mai spus președintele FCER.
Cristina Toma, redactor Radio România București fm
