Datorită noilor reglementări ale UE, dacă vrei să pleci în vacanță însoțit de animalul tău de companie ai nevoie doar de un pașaport care să ateste că acesta este vaccinat împotriva rabiei.
Grație regulilor armonizate, referitoare la călătoria cu animalele de companie, europenii pot merge în vacanță cu câinele sau pisica. Prietenul cu blană nu mai trebuie să rămână acasă în timp ce dumneavoastră profitați de timpul liber.
Înainte de plecare, însă, asigurați-vă că animalul dumneavoastră este identificat cu microcip înregistrat sau cu tatuaj și că are pașaport eliberat de un veterinar autorizat care dovedește că a fost vaccinat împotriva turbării și poate călători. Câinii care călătoresc în Finlanda, Irlanda, Malta, Regatul Unit și Norvegia trebuie tratați împotriva parazitului Echinococcus multilocularis.
În mod normal, puteți călători cu maximum cinci animale, cu mențiunea că este vorba despre câini sau pisici. Dacă vrei să pleci cu iepurele sau cangurul, e un pic mai complicat, reglementările pentru alte animale de companie fiind diferite de la țară la țară.
Încă de anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că Facebook, Google şi alte companii specializate în difuzarea de conţinut online au convenit, în mod voluntar, asupra unor măsuri de combatere a ştirilor false (fake news) pe fondul temerilor că acestea ar putea influenţa alegerile europarlamentare. În tot acest timp, principalii actori ai internetului au făcut progrese în lupta împotriva dezinformării, dar se pare că nu sunt suficiente.
Cum putem verifica dacă materialele care circulă pe internet sunt efectiv înșelătoare și în ce măsură. Aceasta este prerogativa Google, Facebook și Twitter, cărora Comisia Europeană le cere să intervină, aşa cum arată cel mai recent raport al executivului UE privind progresele realizate de cei trei giganți ai internetului în punerea în aplicare a codului de conduită semnat în octombrie anul trecut.
Publicația italiană La Stampa abordează acest subiect de interes major pentru buna democrația și implicarea civică la nivel european, explicând că există patru comisari europeni care se exprimă, împreună, cu privire la activitatea giganților web. Mariya Gabriel (economie digitală), Andrus Ansip (piața unică digitală), Vera Jourova (Justiția și protecția consumatorilor) și Julian King (uniunea securității) solicită în mod unanim „îmbunătățiri tehnice suplimentare, partajarea metodologiilor și a seturilor de date privind conturile false pentru a permite experților, analiștilor și cercetătorilor terți să efectueze o evaluare independentă”. Pe scurt, se văd „eforturile” și progresul, dar „rămân multe de făcut”. Aceasta este părerea echipei Juncker.
În fiecare lună, executivul comunitar întocmeşte rapoarte pentru a verifica îmbunătățirile privind combaterea știrilor false și, încă din luna martie, Bruxelles-ul a cerut progrese majore cu scopul de a proteja desfășurarea alegerilor europen. „Este regretabil că Google și Twitter nu au raportat încă noi progrese în ceea ce privește transparența publicității bazate pe subiecte fierbinți, adică probleme care fac obiectul unor dezbateri importante în timpul alegerilor”, se plânge o bună parte din colegiul comisarilor.
De exemplu, Facebook a raportat numărul de conturi false la nivel mondial desfiinţate în primul trimestru al anului 2019 și eliminarea a opt rețele neregulate provenind din nordul Macedoniei, Kosovo și Rusia. Cu toate acestea, în raport nu s-a spus că aceste rețele priveau şi utilizatorii din UE.
În ceea ce privește Twitter, reţeaua a raportat actualizarea politicii sale de publicitate pentru campanii politice și a furnizat detalii suplimentare privind dezvăluirea publică de anunțuri politice în Centrul pentru Transparența Anunțurilor Twitter. Twitter a furnizat date privind acțiunile întreprinse împotriva spam-urilor și a conturilor false, dar nu a oferit informații suplimentare despre aceste acțiuni și despre modul în care sunt legate de activitatea din UE.
Comisia Europeană va continua să efectueze evaluări lunare privind comportamentul giganților web și, la sfârșitul anului, va face un bilanţ general. În cazul în care rezultatele se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia este pregătită să ia în considerare toate acțiunile care trebuie luate, inclusiv cele de natură reglementară.
Parlamentul European a aprobat normele care îi protejează pe avertizorii de integritate
În ultimii ani, avertizorii de integritate („whistleblowers”) au jucat un rol important în a face lumină asupra scandalurilor privind evaziunile fiscale (de exemplu Lux Leaks și Panama Papers) sau abuzul de date personale (Cambridge Analytica). Cu toate acestea, multe acte falsificate rămân necunoscute pentru că avertizorii de integritate se tem că, în cazul în care le raportează, și-ar putea pierde locurile de muncă sau mai rău.
Parlamentul European a aprobat, cu 591 de voturi pentru, 29 împotrivă și 33 de abțineri, standarde minime comune de protecție pentru persoanele care raportează încălcări ale legislației UE. Până acum, protecția informatorilor se făcea diferit în statele membre UE și acoperea doar anumite domenii politice.
„Trebuie să protejăm informatorii care apără interesele Europei”, a declarat europarlamentara Virginie ROZIÈRE (S&D, Franța). „Aceștia ne apără pe noi, democrația și binele comun european”.
Principalele aspecte ale legislației
Măsurile provizorii convenite în martie cu Consiliul European au ca scop protejarea potențialilor informatori. Acestea ar oferi informatorilor siguranța de a denunța iregularitățile observate fără a fi pedepsiți.
Normele acoperă mai multe domenii: frauda fiscală, spălarea de bani, achizițiile publice, siguranța produselor și transporturilor, protecția mediului, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția datelor.
Organizațiile publice și private cu peste 50 de angajați vor trebui să creeze canale interne de raportare care să le permită oamenilor să raporteze chiar în cadrul organizației. Autoritățile naționale vor trebui, de asemenea, să creeze canale independente de raportare externă. Informatorii vor fi protejați indiferent dacă decid să raporteze la nivel intern sau extern, la organismele naționale sau europene.
Directiva prevede, de asemenea, posibilitatea de a raporta în mod public, de exemplu către mass-media, în anumite cazuri, cum ar fi absența unui răspuns la raportul inițial, în cazul unui pericol iminent pentru interesul public sau al unui risc de represalii.
Noua legislație a UE interzice explicit represaliile și introduce măsuri de protecție pentru a evita ca persoana care denunţă să fie suspendată, degradată, intimidată sau să se confrunte cu alte forme de represalii.
De asemenea, vor fi protejaţi şi toţi cei care-i asistă pe informatori, cum ar fi intermediarii, colegii și rudele.
Statele membre ar trebui să se asigure că avertizorii de integritate au acces liber la informații complete și independente și la consiliere completă şi independentă privind procedurile și căile de atac disponibile, precum și asistență juridică. În timpul procedurilor judiciare, informatorii pot primi sprijin financiar și psihologic.
Angajamentul Parlamentului privind protecția informatorilor
Parlamentul sprijină de ani de zile introducerea unor norme comune privind protecția informatorilor. Această problemă a fost subliniată în anchetele parlamentare privind scandalurile referitoare la evaziunea fiscală. Într-o rezoluție din februarie 2017, deputații europeni au solicitat Comisiei să propună o lege care să protejeze interesele financiare ale UE. În octombrie 2017, aceștia au reiterat apelul.
Pentru a intra în vigoare, noile norme au nevoie de aprobarea Consiliului. După aceasta, statele UE vor avea la dispoziție doi ani pentru a le implementa în legislația națională.
Este punctul final al unui maraton de doi ani. Reforma controversată a dreptului de autor european a fost definitiv validată luni, 15 aprilie, printr-un ultim vot al miniștrilor Uniunii Eropene (UE), reuniți la Luxemburg. Această ultimă etapă trebuia să fie o formalitate după negocieri foarte dificile asupra reformei, pe fondul unui lobby fără precedent din partea partizanilor ca și a opozanților săi.
Șase țări au votat totuși împotrivă, potrivit unor surse europene: Italia, Finlanda, Suedia, Luxemburg, Polonia și Olanda. Totuși, o minoritate, insuficientă pentru a bloca textul. Belgia, Estonia și Slovenia s-au abținut.
Transpunerea în legislațiile naționale
Odată ce noile reglementări vor fi publicate în jurnalul oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni să le transpună în legislațiile naționale. Reforma a primit aprobarea eurodeputaților la sfârșitul lui martie, într-un hemiciclu divizat până la sfârșit (348 de voturi pentru, 274 împotriva și 26 de abțineri).
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat de asemenea încheierea procedurii, lansată în septembrie 2016, când executivul european a prezentat această reformă cu mize financiare importante.
“Europa va dispune de acum înainte de reguli clare care vor garanta o remunerare echitabilă a creatorilor, drepturi solide pentru utilizatori și responsabilitatea platformelor”, a afirmat dl. Juncker într-un comunicat.
Două articole cotroversate
Două articole se aflau în colimatorul opozanților.
Articolul 13 are drept obiectiv să întărească poziția de negociere a creatorilor și deținătorilor de drepturi (compozitori, artiști…) față de platforme ca YouTube sau Tumblr, care le folosesc conținuturile. Unii se tem de utilizarea de filtre de descărcare automate, acuzate de partizanii libertății pe Internet că ar deschide calea unei forme de cenzură.
“Lobby-ul divertismentului nu se va opri aici; în următorii doi ani, se vor face presiuni pentru aplicații la nivel național care ignoră drepturile fundamentale ale utilizatorilor. Va fi mai important ca oricând pentru societatea civilă să mențină presiunea în statele membre”, a reacționat pe Twitter eurodeputata Julia Reda, de la partidul Pirate și figură centrală a opozanților.
Celălalt articol controversat, 11, preconizează crearea unui “drept vecin” dreptului de autor pentru editorii de presă. El trebuie să permită media, precum Agenția France-Presse (AFP), să fie mai bine plătite la reutilizarea online a producției lor de către agregatorii de informație, ca Google News sau rețelele de socializare ca Facebook. La rândul său, CCIA Europe, reprezentant al lobby-ului industriei digitale la Bruxelles, a denunțat un text “disproporționat”. “Ne temem că aceasta să nu dăuneze inovației online și să nu restrângă libertățile online în Europa. Îndemnăm statele membre să evalueze în mod aprofundat și să încerce să minimizeze consecințele textului la punerea sa în aplicare”, a declarat Maud Sacquet, de la CCIA, într-un comunicat.
Nota red: LE MONDE este membru al Alianței presei de informație generală care grupează trei sute de media franceze și susține textul.
Europa are nevoie de reglementări clare în sectorul transportului auto, iar menţinerea situaţiei actuale este imposibilă, a declarat comisarul european al transporturilor, Violeta Bulc, care s-a întâlnit, la Bruxelles, cu miniştri ai transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania şi Polonia, relatează BGNES. În opinia sa, „dacă nu va fi găsită o soluţie adecvată, ne vom confrunta cu o serie de condiţii naționale necoordonate”. Bulc a subliniat că acest lucru ar duce la fragmentarea pieței interne, la incertitudine, la costuri mai mari și la scăderea competitivității din UE.
Pentru a face față acestor probleme, CE a prezentat, în mai 2017, câteva reforme legislative importante în cadrul pachetului pe tema mobilităţii. Comisia Europeană consideră că aceste măsuri vor aduce beneficii mari atât pentru şoferi, cât şi pentru operatori. Aplicarea unor reguli clare, valabile pentru toată lumea în toate statele membre, va conduce la condiții de concurență echitabile – toţi transportatorii vor lucra în aceleaşi condiţii. „Ca urmare a acestor măsuri, se vor îmbunătăţi, de asemenea, condiţiile de muncă ale şoferilor şi se va putea căuta o soluţie pentru această problemă, legată de numărul insuficient de şoferi, care afectează întreaga industrie europeană. Aplicarea regulilor de detașare va asigura o remunerare corectă a muncii în alte state membre, ceea ce ar duce la un grad ridicat de mobilitate a lucrătorilor în acest sector. Asta va reduce totodată considerabil şi povara administrativă a operatorilor”, a explicat comisarul european Bulc.
„Acordul politic, la care au ajuns miniștrii transporturilor pe 3 decembrie 2018, a fost un pas important în acest proces. Prin urmare, invit Parlamentul European și Consiliul UE să demareze cât mai curând posibil dezbaterile pe tema propunerilor legislative. Comisia Europeană este gata să ajute în desfăşurarea discuţiilor şi la demararea negocierilor interinstituţionale”, a mai spus comisarul Bulc.
Joi, sute de transportatori bulgari vor fi la Bruxelles pentru a protesta împotriva schimbărilor prevăzute în pachetul „Mobilitate”, pe care ei le califică drept discriminatorii. Ei ar urma să fie primiţi de Comisia pentru Transporturi din Parlamentul European.
Pescuitul recreativ maritim în atenţia Uniunii Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 mai 2018, 08:17 / actualizat: 25 mai 2018, 13:27
Pescuitul recreativ din zonele maritime va fi mai bine reglementat și monitorizat la nivelul Uniunii Europene, după ce Comisia Parlamentară pentru pescuit a adoptat, acum două zile, raportul eurodeputatei liberale Norica Nicolai privind situația pescuitului recreativ în UE, cu o majoritate de 21 de voturi pentru și 2 împotrivă.
”Am propus și am lucrat acest raport de inițiativă deoarece la nivelul Uniunii avem din ce în ce mai multe discuții cu privire la importanța economică și socială a pescuitului recreativ maritim, dar și cu privire la impactul asupra stocurilor de pește pe care această activitate o are. Trebuie subliniat faptul că domeniul de aplicare al raportului se referă doar la pescuitul recreativ maritim, care se află într-o situație duală. Această activitate este reglementată la nivelul statelor membre, fiind de competența acestora și nu a Uniunii Europene. În același timp, pescuitul recreativ maritim vizează aceleași stocuri de pește capturate și de pescuitul comercial sau artizanal, stocuri ce se află sub reglementarea Uniunii. Din păcate, nu avem date complete cu privire la acest impact, nu avem date complete cu privire la importanța economică a acestei activități, deși pescuitul recreativ maritim este inclus din ce în ce mai mult în planurile multianuale sau în planurile de urgență”, a explicat Norica Nicolai (MEP, ALDE) motivul pentru care a promovat acest subiect.
În consecință, raportul adoptat cere explicit statelor membre să își îndeplinească obligația de a culege datele necesare, cere Comisiei Europene să evalueze din toate punctele de vedere această activitate și să prezinte argumente dacă pescuitul recreativ maritim trebuie sau nu să fie inclus în Politica Comună în domeniul Pescuitului și astfel să devină o competență a Uniunii Europene.
***
În aceeași ședință a Comisiei Parlamentare pentru pescuit, a fost adoptat și raportul privind un sector durabil și competitiv al acvaculturii europene, unde eurodeputata Norica Nicolai, ca urmare a unui dialog constructiv cu Romfish, a reușit să promoveze o serie de amendamente de importanță majoră pentru România și pentru industria de piscicultură din țara noastră.
”Amendamentele pe care le-am depus, vizând sprijinirea sectorului piscicol din România, dar nu numai, au fost adoptate. O mare reușită o consider în același timp aprobarea, cu o diferență de un vot, a amendamentelor ce au eliminat din acest raport paragraful referitor la condiționarea accesului la Fondurile Europene pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) de îndeplinirea a cel puțin 50% din obiectivele definite în planurile strategice naționale”, a subliniat vicepreședinta grupului ALDE din Parlamentul European.
Vremea încă mai e bună pentru scăldat?
Agenția Europeană de Mediu publică anual, în luna mai, un raport privind calitatea apelor pentru scăldat din statele membre ale Uniunii Europene. Conform raportului anului 2017, 70% din locurile de scăldat din România oferă o calitate excelentă a apei.
Raportul complet:
https://goo.gl/zy8Nn6
La nivelul Uniunii Europene există reglementări cu privire la calitatea apelor pentru scăldat încă din 1970.
Comisia Europeană a adoptat miercuri măsuri care modifică prevederile Directivei în vigoare.
Astfel, persoanele fizice nu vor mai putea deţine anumite categorii de arme semiautomate .
Se doreşte, de asemenea, autorizarea colecţionarilor de arme de foc şi înregistrarea tuturor armelor, chiar şi a celor dezactivate.
Comisia Europeană îşi propune ca, prin noile prevederi, să armonizeze, la nivel european, legislaţia în domeniu, toate statele membre fiind obligate să se supună unor reguli comune.
Comisarul European Elzbieta Bienkowska:
“ Dorim să asigurăm trasabilitatea armelor de foc prin impunerea unor reguli de comerţ stricte şi armonizate. Vrem să fim siguri că nicio persoană fizică nu poate vinde sau cumpăra arme de foc sau, şi mai important, părţi din acestea, online. Până acum nu au fost reglementări europene unitare şi ştim că în special în atacul de la Thalys una dintre armele de foc folosite a fost realizată din părţi cumpărate legal de pe internet.”
Comisarul European Elzbieta Bienkowska
Pentru a intra în vigoare, măsurile trebuie să obţină aprobarea Parlamentului și a Consiliului.
Comisia europeană pregăteşte şi un Plan de Acţiune pentru combaterea traficul ilicit de armament. Acesta va fi prezentat în viitorul apropiat, după cum a anunţat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei.
Vechile reguli privind productia de lapte in Uniunea europeana au fost eliminate de ieri. Si tot de ieri devin obligatorii noi prevederi privind etichetarea carnii, alta decat cea de vita. Amanunte aflam de la colegul nostru, Sorin Pavel de la Bucurestifm
Noile reglementari sunt valabile si pentru statele care nu sunt membre ale Uniunii europene si obliga producatorii sa mentioneze pe eticheta tara in care animalele au fost crescute si sacrificate.
Normele sunt mai putin stricte decat cele referitoare la carnea de vita- care se aplica din 2oo2- si care cer sa se precizeze inclusiv locul unde s-a nascut animalul.
Daniel Rosario, purtatorul de cuvant al Comisiei europene pentru agricultura:
“Este vorba despre intrarea in vigoare a noi norme privind etichetarea carnii de porc, pasare, oaie si capra si se refera la carnea proaspeta, refrigerata ori congelata si nu se aplica produselor procesate ori preparate”
Prevederile privind etichetarea au starnit critici din partea consumatorilor dar si a Parlamentului european de-a lungul timpului dupa ce in ianuarie 2o13 s-a decoperit ca hamburgerii vanduti in mai multe lanturi de magazine din Marea Britanie si Irlanda contin carne de cal, scandal ce s-a extins ulterior in mai multe tari din Uniunea europeana.
Fără plase de pescuit în derivă în apele Uniunii Europene
Foto: arhiva
Publicat de Monica Slavici,
29 mai 2014, 11:19 / actualizat: 30 mai 2014, 4:53
Comisia Europeană crea să interzică, de la 1 ianuarie 2015, utilizarea oricărui tip de setcă în derivă pentru pescuitul în apele UE. În pofida normelor în vigoare, în aceste plase se fac capturi accidentale de mamifere marine, de broaşte testoase şi de păsări de mare, unele specii capturate fiind protejate prin legislaţia europeană.
Detaliază subiectul Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional-European, EuranetPLus.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
