Deputaţii europeni au aprobat noile reguli europene care asigură utilizarea în siguranță a dronelor și actualizează regulile de siguranță în aviație.
Marți, 12 iunie 2018, deputații din Parlamentul European au aprobat o propunere agreată în noiembrie 2017 între Consiliul Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European privind aplicarea unor principii comune la nivelul UE pentru asigurarea unui nivel comun de siguranță în utilizarea dronelor și pentru crearea unui cadru predictibil în care operatorii și producătorii de drone să-și poată dezvolta serviciile și produsele. În prezent majoritatea dronelor sunt concepute și utilizate conform unor reguli care diferă de la un stat la altul, ceea ce poate afecta dezvoltarea pieței.
Conform noilor reguli, dronele trebuie să fie proiectate într-un mod care să permită operarea lor fără a reprezenta un pericol pentru oameni. Ținând cont de riscuri precum cele legate de greutatea aparatului sau de zona de operare, dronele vor avea nevoie de caracteristici suplimentare precum posibilitatea de aterizare automată în cazul în care operatorul pierde contactul cu drona sau sisteme de evitare a coliziunilor.
Operatorii de drone trebuie să cunoască toate regulile care li se aplică și să poată să utilizeze o dronă în condiții de siguranță, fără a reprezenta un pericol pentru oameni și pentru utilizatorii spațiului aerian. Aceasta înseamnă că unii operatori de drone vor trebui să fie instruiți înainte de a utiliza o dronă.
Raportorul dosarului a fost deputatul român Marian-Jean Marinescu (PPE).
Negociatorul șef al Celor 27, Michel Barnier, a avertizat vineri că perioada de tranziție dorită de Regatul Unit nu a fost „obţinută”.
La mai puțin de paisprezece luni până la Brexit, programat pentru 29 martie 2019, incapacitatea premierului britanic Theresa May, de a defini natura viitoarelor relații pe care le dorește între Londra și Uniunea Europeană (UE), exasperează Bruxelles-ul și resuscită tensiunile.
Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale, a declarat francezul Michel Barnier, negociatorul-șef al celor douăzeci și șapte, la o conferință de presă, care a avut loc vineri, 9 februarie, la Bruxelles.
După două zile de discuții interne, guvernul britanic trebuia să-şi prezinte alegerile în dosarul care ar fi trebuit să fie cel mai simplu: perioada de tranziție care, la cererea Londrei, trebuie să mențină un statu-quo de douăzeci și una de luni pentru a evita un șoc brutal și pentru a negocia un viitor acord comercial. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, cercurile de afaceri manifestă o nerăbdare crescândă din cauza incertitudinii.
Dar Downing Street, paralizat de pozițiile ireconciliabile ale diverșilor miniștri conservatori, nu a făcut nicio declarație oficială. Această perioadă de tranziție „nu este dobândită”, a avertizat Michel Barnier, afirmaţie care a dus la deprecierea lirei sterline.
Reprezentantul Celor 27 a declarat că a avut „dificultăți în înțelegerea” reticențelor Londrei”, deoarece însăși Marea Britanie este cea care a cerut o perioadă de tranziție”. Între martie 2019 și sfârșitul anului 2020, țara, formal în afara UE, va fi exclusă din deciziile adoptate, dar va trebui să respecte în continuare normele europene, în contrapartidă cu dorința sa de a avea acces la piața unică.
Pentru a-și liniști miniștrii eurofobi, care văd în această situație o „vasalizare” a țării, d-na May solicită angajamente. Ea dorește să-i priveze de unele drepturi sociale pe europenii care vor intra în Regatul Unit după 29 martie 2019.
În plus, Londra dorește să se poată opune noilor reguli europene pe care le-ar considera contrare intereselor sale. În cele din urmă, Regatul Unit dorește să poată beneficia de noile inițiative ale UE în materie de justiție și poliție, cum ar fi cooperarea transfrontalieră pentru a vâna criminalii.
„Am câteva dificultăți în a înţelege, ca să fiu absolut sincer”, a spus dl.Barnier, reamintind că Londra dorește să se rupă complet de UE din 2021.
Joi, s-a ridicat tonul între Londra și Bruxelles atunci când Davis Davis, ministrul pentru Brexit, a pus la îndoială „buna-credință” a negociatorilor europeni și tactica lor „nepoliticoasă”, ca urmare a publicării în presă un document al UE care prevede posibilitatea sancțiunilor împotriva Londrei în cazul nerespectării normelor europene în timpul tranziției.
Pentru dl.Barnier, această precauție urmează doar „logica” potrivit căreia accesul la piața unică este permis pentru o perioadă suplimentară de douăzeci și una de luni numai în anumite condiții. „Sincer, nu există nicio voință de a pedepsi”, a adăugat el ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora el ar încerca să încetinească negocierile pentru a spori presiunea asupra Londrei.
Impasul legat de problema frontierei irlandeze alimentează, de asemenea, tensiunea. UE i-a informat pe britanici că proiectul de acord Brexit ar prevedea menținerea Irlandei de Nord (atașată Regatului Unit) pe piața unică europeană și în Uniunea vamală. Exact ceea ce d-na May exclude pentru Regatul Unit. Decizia Londrei de a părăsi piața unică „ar face inevitabile controalele la frontiere”, a spus Barnier, reamintind că UE este garantul acordurilor de pace din Irlanda, care ar fi repuse în cauză de o restabilire a unei frontiere.
Problema irlandeză ilustrează cel mai flagrant contradicția poziției britanice: să părăsească piața unică (pentru a-i satisface pe eurofobi) fără a reface o frontieră (pentru a menține economia). Dar această împărțire a cercului vizează de fapt întreaga țară. Incapabilă, din motive întemeiate, să rezolve ecuația, d-na May este redusă la repetarea unor formule goale, cum ar fi dorința ei de a stabili un „parteneriat profund și privilegiat” cu UE.
Ca o ilustrare a acestei schizofrenii în evoluţie, o „notă tehnică”, publicată vineri de „Financial Times”, solicită țărilor partenere ca din aproximativ 700 de acorduri de cooperare semnate de UE să ia în considerare, în perioada de tranziție, adică după Brexit, calitatea Regatului Unit de membru UE. În timp ce Londra dorește să beneficieze în continuare de aceste texte, care acoperă domenii atât de diverse precum transportul aerian, schimbul de date sau drepturile de pescuit, țările terțe nu vor mai fi legate de un stat care a părăsit UE. Confruntată cu coșmarul negocierii acestor tratate în mod individual, Londra dorește ca țările terțe să fie de acord să includă Regatul Unit în toate mențiunile referitoare la termenul „stat membru al UE” în aceste texte. O controversă care contrazice un alt slogan al d-nei May: „Brexit înseamnă Brexit”.
Perioada de tranziție solicitată de Marea Britanie după plecarea din UE „nu este dobândită” în cazul în care dezacordurile vor persista în mai multe chestiuni-cheie, a avertizat negociatorul-șef al UE, Michel Barnier.
„Având în vedere aceste dezacorduri, tranziția nu este dobândită”, a declarat Barnier la o conferință de presă de la Bruxelles, după ce a enumerat trei puncte principale de divergenţe dintre negociatorii ambelor părți.
Francezul, care s-a dus la Londra pentru a se întâlni cu omologul său britanic David Davis și cu premierul Theresa May, a declarat că are „dificultăți în înțelegerea” diferențelor de poziție, deoarece chiar Regatul Unit este cel care a cerut o perioadă de tranziție”.
„Regatul Unit a insistat să se găsească un acord pentru această perioadă de tranziție în martie, dar în același timp interlocutorii noștri ne-au spus despre o serie de neînțelegeri pe care eu le consider substanţiale”, a explicat dl. Barnier.
UE solicită ca în perioada de tranziție, pe care o dorește de la data Brexitului – sfârșitul lunii martie 2019 – până la sfârșitul anului 2020, legislația europeană să continue să se aplice în cazul Regatului Unit. Care nu ar mai participa la deciziile luate acum în 27 de membri.
Dl Barnier a prezentat trei puncte de divergență.
Primul se referă la dreptul cetățenilor europeni. Deşi Londra recunoaște principiul liberei circulații a persoanelor în timpul perioadei de tranziție, ea nu dorește să acorde aceleași drepturi cetățenilor sosiţi în perioada de după expirarea termenului precum celor care au venit în Marea Britanie înainte de Brexit.
În plus, guvernul britanic dorește să continue să se poată opune noilor reguli votate în perioada de tranziție, dacă acestea nu-i convin.
În fine, în ceea ce privește justiția și afacerile interne, el dorește să continue să participe la anumite dosare ale UE, a declarat Michel Barnier.
„Sincer, sunt surprins de aceste dezacorduri, pozițiile Uniunii Europene sunt foarte logice”, a insistat negociatorul-șef, pentru care Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale.
UE, la rândul său, solicită protecția „integrității” pieței sale unice în perioada de tranziție, pe parcursul căreia Regatul Unit va continua să participe la piața comună și la Uniunea vamală.
„Dacă aceste dezacorduri ar persista, ar exista o problemă în mod sigur. Eu sper că vom putea rezolva aceste dezacorduri în următoarele runde”, a asigurat totuşi Michel Barnier.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
