Un focar de COVID-19 a fost depistat pe o navă sub pavilion maltez, aflată în docuri, în Şantierul Naval Constanţa pentru lucrări de reparaţii.
Au fost confirmaţi pozitiv cu virusul SARS-COV-2 cinci marinari filipinezi şi trei tehnicieni bulgari. Aceștia rmează să fie internaţi în unităţi medicale din oraş.
Ceilalţi membrii ai echipajului, toţi străini, vor rămâne în carantină la bordul navei. De menționat că se fac deligenţele necesare pentru ca 12 dintre ei, tehnicieni bulgari, să fie trimişi în ţara lor pentru efectuarea perioadei de carantină.
Are loc o anchetă epidemiologică pentru a determina dacă marinarii au intrat în contact cu alte persoane.
Hotelierii de pe litoral amenință cu grevă fiscală dacă lucrările de reparații pe A2 nu vor fi gata până pe 15 iunie.
Federatia Patronatelor din Turism acuză faptul că lucrările au loc la început de sezon estival, ceea ce afectează grav fluxul de turiști către litoral.
Patronatele cer demiterea directorului Companiei Rutiere și a Șefului Poliției Autostrăzi, pe care-i consideră vinovați de blocajele existente.
Hotelierii spun că, deși necesare, reparațile nu se desfășoară după o planificare rațională de către Compania de Infrastructură Rutieră.
Purtătorul de cuvânt al Companiei de drumuri, Alin Șerbănescu a declarat că lucrările se vor derula pe cât posibil la început și final de sezon estival:
”Avem două tipuri de lucrări, este vorba despre lucrările din zona Drajna, unde se va lucra până în data de 28 iunie, dacă nu mă înșel, și pe sectorul București – Fundulea, lucrările vor începe în funcție de sezonul estival. Încercăm să nu începem lucrările în plin sezon estival pentru a nu bloca autostrada.”
Multe biserici din lemn aflate în patrimoniul naţional îşi pierd din valoare din cauza intervenţiilor neautorizate făcute tocmai de sătenii care ar vrea de fapt să le repare.
Şeful Direcţiei de cultură şi patrimoniu a judeţului Cluj, Constantin Cubleşan, spune că există biserici la care uşile şi ferestrele din lemn au fost înlocuite cu unele din termopan. Constantin Cubleşan arată că, în alte cazuri, s-au constatat lucrări la acoperiş sau la pereţi care alterează atât estetic cât şi tehnic valoarea unei biserici din lemn.
S-a amplasat termopan în exterior şi în interior la Cutca, în biserica de lemn. Dar nu e singura situaţie. Sunt diverse tipuri de intervenţii: s-au făcut reparaţii cu şindrilă din aceasta, debitată mecanic, plus că sunt o serie de intervenţii făcute după ureche, pentru că sătenii au placat cu ce au avut la îndemână, au tratat lemnul cu ce au crezut de cuviinţă. Nici nu mai există meşteşugari calificaţi, pentru că toate aceste biserici, acum o sută de ani, nu erau întreţinute de experţi ai Ministerului Culturii, ci de meşteşugari care ştiau meseria. Nu mai există aceşti meşteşugari şi atunci o face săteanul după cum îl trăzneşte pe el ideea.(Constantin Cubleşan)
Pentru a stopa fenomenul, prefectul de Cluj Gheorghe Vuşcan a cerut o listă completă a bisericilor din lemn din judeţ la care s-au făcut reparaţii neautorizate. Prefectul va avertiza toţi primarii care au în comunele lor clădiri de patrimoniu că intervenţii la aceste obiective pot fi făcute doar cu avizul Comisiei Zonale a Monumentelor.
Lista asta o să ne facă surprize neplăcute. În primul rând că vor fi monumente istorice, biserici din lemn la care s-a intervenit brutal şi o să fie o mare dezamăgire pentru noi şi va trebui să găsim soluţii să revenim la situaţia iniţială. Vrem să avem şi un inventar al lor, ca să-i protejăm pe cei care, ştiu eu, sunt mai puţin informaţi din acest punct de vedere, ca să fiu elegant în exprimare, să nu intervină asupra lor, dacă nu ştiu cum şi cu ce materiale.(Gheorghe Vuşcan)
Astfel de intervenţii neautorizate s-au făcut în majoritatea zonelor ţării. Mai grave decât cazurile de la Cluj sunt lucrările de reparaţii făcute de săteni la biserici din lemn din Maramureş, aflate în patrimoniul UNESCO.
In aprilie 2014, fostul primar general, Sorin Oprescu, demara un ambitios program de reabilitare a trotuarelor de pe marile bulevarde din centrul Bucurestiului. Programul cuprindea intreaga axa principala nord-sud, de la Piata Romana, pana la Piata Unirii, deci bulevardele Gheorghe Magheru, Nicolae Balcescu, I.C. Bratianu plus Regina Elisabeta, artera pe care se afla si sediul Primariei Capitalei.
Programul presupunea reabilitarea a 28 de intersectii, intre care se aflau pietele Romana, Universitatii si Unirii si intersectia Bulevardului Regina Elisabeta cu Calea Victoriei.
Au fost refacute trotuarele, asfaltul fiind inlocuit cu placi de piatra, a fost schimbat mobilierul stradal, inclusiv stalpii care interzic accesul masinilor pe trotuare, si a fost modernizat sistemul de iluminat public, fiind inlocuiti stalpii de iluminat vechi, care nu se aflau in proprietatea Municipalitatii, cu unii noi. Lucrarile s-au intins pe durata intregului an 2014 si in tot anul urmator. Nu am reusit sa aflam care au fost costurile intregului program, nicidecum costurile pentru reabilitarea fiecarui bulevard in parte.
Astazi, la doi – trei ani de la aceste lucrari de reabilitare, trotuarele de pe cele trei mari artere reprezentative din centrul Bucurestiului, bulevarde strabatute, zilnic, de zeci de mii de bucuresteni si de sute de turisti straini, au nevoie de reparatii serioase. Placile de piatra sunt in multe locuri sparte si stau intr-un echilibru instabil, iar, in altele, au disparut ramanand pur si simplu goluri in trotuare. Aceste portiuni, care pot fi intalnite la tot pasul, de la Romana, pana la Universitate, la terminalul RATB de la Sfantul Gheorghe si pana la Piata Unirii, sunt adevarate curse cu obstacole si capcane pentru pietoni, care se pot dezechilibra, se pot impiedica, chiar si pe vreme buna, cand nu este zapada sau gheata si chiar daca se afla intr-o buna conditie fizica. Nu are rost sa mai subliniem riscurile la care sunt expuse persoanele cu necesitati speciale in privinta deplasarii, varstnicii, persoanele cu dizabilitati… Imaginati-va un nevazator care trebuie sa treaca printr-o asemenea zona plina de capcane mortale pentru el, mamele cu copii in brate sau in carucioare sau chiar persoanele intr-o stare fizica perfecta, dar care au un bagaj voluminos…
Cat priveste elementele decorative de mobilier urban care au inlocuit traditionalii stalpisori de plastic sau de metal, pentru a interzice accesul masinilor pe trotuare, nici acestea nu au avut o soarta mai buna decat pavajul de piatra. „Ouale lui Oprescu” din Piata Romana au fost dislocate, adunate cate doua-trei la un loc, pentru a face loc masinilor de aprovizionare sau limuzinelor smecherilor care nu pot parca la mai mult de 20 de metri de biroul unde isi desfasoara activitatea prodigioasa ori de magazinul de fite sau de cafeneaua unde doresc sa isi desfete simturile.
Alte „oua” au fost taiate pe jumatate si transformate in scrumiere ad-hoc, de catre expozantii de la targurile organizate de catre Municipalitate in Piata Romana, de Craciun, de Martisor etc.
Bolarzii de piatra au fost si ei rasturnati, mutati din loc, sparti, iar unii dintre ei au disparut chiar. Tot pentru a le face loc domnilor soferi.
Desigur, Primaria Capitalei a anuntat demararea unui program de reparatii, care include si trotuarele, de la Romana, pana la Unirii, inclusiv Bulevardul Unirii, ale carui trotuare nu au mai fost reparate din anii ’80, de pe vremea cand Nicolae Ceausescu finaliza asa-numitul Centru Civic. Intrebarea este insa, dat fiind faptul ca au trecut doar 2-3 ani de la executia lucrarilor de reabilitare a trotuarelor de pe Magheru, Balcescu si Bratianu, de ce trebuie facute deja reparatii? Evident ca dupa aceasta intrebare vine in mod firesc o alta: daca lucrarile au fost de proasta calitate, de ce trebuie sa plateasca Municipalitatea pentru aceste reparatii? Oare constructorii care au executat lucrarile pe cele trei mari bulevarde nu ar trebui sa faca reparatiile gratuit, in baza garantiei pe care trebuie sa o dea pentru orice lucrare?
Cred că nu sunt singurul care îmi doresc o maşină. Dovadă e faptul că în ultimii 25 de ani, parcul auto al României a crescut cu aproape 200%. Până la urmă nu e un lucru rău, să-ţi doreşti şi să şi reuşeşti să-ţi cumperi o maşină. Partea proastă e faptul că mai bine de jumătate dintre maşini sunt second hand şi au o vechime mai mare de 10 ani.
În ultima vreme, pe lângă samsarii de maşini, Germania e colindată de sute de români, dornici de o achiziţie bună: euro 4 să fie taxa mică, să arate bine, să meargă şnur, să nu coste mai nimic şi…gata. Mi-am dorit o maşină şi iată acuma o am, vorba cântecului. Întrebarea care se pune e de ce încurajează statul achiziţia de maşini vechi? Dacă încerci să înmatriculezi în România o maşină mai nouă de 7 – 8 ani, sau cu euro 5, în ideea că nu vrei să poluezi, plăteşti o taxă de multe ori egală cu valoarea maşinii pe care o aduci de dincolo. Şi atunci care e avantajul?
Avem multe maşini în circulaţie, peste 6 milioane şi majoritatea nu sunt într-o stare tehnică tocmai bună. Avem în schimb drumuri; care drumuri nici ele nu sunt bune şi nici la nivelul pe care ni-l dorim: autostrăzi, drumuri expres. Avem în schimb foarte multe ateliere auto. Nici nu e de mirare la câte gropi găsim prin carosabil şi raportându-ne la vechime maşinilor.
Poate că odată, nu ştiu când, dar odată, vom avea şi noi posibilitatea să ne cumpărăm maşini noi, performante, vom avea şi noi drumuri bune care să ne permită să ne deplasăm rapid şi în siguranţă, sau altfel spus, vom avea posibilitatea să circulăm civilizat. Până atunci însă, trebuie să ne mulţumim cu aceleaşi maşini vechi aduse de prin ţările europene, care cu siguranţă au norma de casare îndeplinită, dar care pentru noi reprezintă o maşină nouă.
Nouă în comparaţie cu ce am avut, pentru că la 12 – 15 ani vechime numai nouă nu e. Sau mai rău, să nimerim o maşină accidentată, adusă de samsarii de maşini, reparată de mântuială, vopsită şi lustruită, cu câteva zeci de Km daţi înapoi, astfel încât putem spune: „Mi-am luat o maşină nouă; nou nouţă, dacă a fost lovită odată sau de două ori”.
În judeţul Caraş-Severin, aproximativ 15% din cele peste 150 de cantoane silvice, care mai sunt în administrarea Direcţiei silvice sunt nelocuite şi lăsate în paragină. Doar o parte dintre acestea sunt reparate în funcţie de priorităţi şi necesităţi, spune Dan Câmpan, purtătorul de cuvânt al instituţiei, pentru că sunt folosite ca locuinţe de serviciu de către pădurarii gestionari. Cantonul Ştiubei de pe Valea Ducinului, aflat în proprietatea statului român, deservind la administrarea fondului forestier de stat prin ocolul silvic Bozovici, subunitate a Direcţiei silvice judeţene este în curs de reamenajare, demarate fiind lucrările de schimbare a acoperişului şi de reabilitare a tencuielilor interioare. Potrivit lui Dan Câmpan, mai multe cantoane nu mai aparţin Direcţiei silvice. Spre exemplu, la Cantonul Comarnic de pe raza de activitate a Ocolului silvic Reşiţa, aflat în stare avansată de degradare, nu pot fi demarate lucrările de reparaţii până la reglementarea situaţiei juridice a acestui obiectiv întrucât în prezent figurează ca proprietar în cartea funciară comuna Caraşova.
Pentru că nu aduc profit, ba chiar „înghit” bani pentru întreţinere şi reparaţii, Romsilva a decis, la nivel naţional, să scoată la licitaţie mai multe cabane, puncte de lucru şi cantoane silvice aflate în proprietatea Direcţiilor silvice. Problema, spun silvicultorii, este că, pentru a le face funcţionale, noii proprietari trebuie să investească şi de zece ori mai mult decât suma licitată, asta pentru că multe dintre acestea sunt în paragină, n-au reţea de electricitate şi nici apă curentă. Însă pe lângă construcţie, viitorii proprietari pot lua în concesiune şi terenul din împrejurime în suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi.
RADET a obţinut în instanţă suspendarea provizorie a executării silite impuse de ELCEN.
Astfel, Regia va avea acces la banii necesari realizării reviziilor şi reparaţiilor la instalaţiile de alimentare cu energie termică a Capitalei.
Sistemul de termoficare are uzura mare şi sunt probleme frecvente în funcţionare, a declarat recent preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, Gabriel Dumitraşcu.
Reamintim ca planul de revizii si reparaţii prevede înlocuirea a aproximativ 18 kilometri de reţea.
Decizia duce la suspendarea provizorie până la judecarea pe fond a contestaţiei la executarea silită, care va avea ca prim termen de judecată data de 25 august, suspendarea executării silite a RADET de către ELCEN fiind obţinută ca urmare a unei acţiuni depuse pe 23 iulie, la Judecătoria sectorului 3.
“Salutăm pozitiv decizia instanţei dată în dosarul privind suspendarea executării silite impuse de către ELCEN. Deşi este vorba despre o suspendare provizorie până la judecarea cauzei pe fond, vom avea acces la banii necesari realizării reviziilor şi reparaţiilor la instalaţiile de alimentare cu energie termică a municipiului Bucureşti. Prin această decizie banii pot fi folosiţi pentru a asigura continuitatea serviciului de utilitate publică”, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, Gabriel Dumitraşcu.
El a spus că va acţiona pentru a le asigura bucureştenilor căldura şi apa caldă în sezonul rece.
“Îi asigurăm pe bucureşteni că vom continua să acţionăm pentru a realiza ce ne-am angajat la preluarea mandatelor în Consiliul de Administraţie şi pentru a asigura în sezonul rece căldura şi apa caldă”, a adăugat Gabriel Dumitraşcu.
Acoperişul Castelului Corvinilor din Hunedoara are nevoie de reparaţii pentru ca apa să nu se infiltreze în sălile monumentului istoric. Autorităţile locale au decis să aloce bani din resurse proprii şi să înceapă lucrările. De astăzi, muncitorii vor ridica primele schele şi vor continua apoi să refacă acoperişul.
Programul de vizitare al castelului rămâne neschimbat.
Reparaţiile la unităţile de învăţământ din municipiul Cluj Napoca au început imediat după terminarea anului scolar, în aşa fel încât lucrările să poată fi finalizate până în 15 septembrie
Reprezentanţii municipalităţii doresc să evite situaţiile din anii trecuţi, când elevii au început şcoala printre schele şi muncitori.
Ca să fie sigur că vremea caldă nu-i moleşeste pe cei care execută lucrările, primarul Emil Boc a verificat stadiul reparaţiilor de la şcoala Constantin Brancuşi din cartierul Gheorgheni.
Până în prezent au fost finalizate reparaţiile interioare la 12 unităţi de învăţământ, printre care şi şcoala Brancuşi.
Directoarea acestei unităţi, Eugenia Marcu, a declarat că momentan se lucrează la faţadă, unde nu s-a intervenit niciodată în cei 40 de ani de când a fost construită şcoala.
Lucrările de reparaţii la şcolile din Cluj-Napoca sunt finanţate exclusiv de la bugetul Consiliului Local. În acest an au fost alocate 5,7 milioane de lei.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
