Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Două aeronave ale Forțelor Aeriene Române, un C-27 Spartan configurat pentru stingerea incendiilor și un Hercules C-130 pentru sprijin logistic, au sprijinit forțele de intervenție din Republica Macedonia de Nord pentru stingerea incendiilor de pădure. Misiunea s-a desfășurat în urma unei hotărâri emise de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Forțele Aeriene Române au mai executat în ultimii ani astfel de misiuni pentru stingerea mai multor incendii de pădure din țara noastră, în județele Mehedinți, Alba, Hunedoara și Buzău, dar și în Franța, Republica Slovenia și Grecia.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit cu omologul său din Republica Macedonia de Nord, generalul-locotenent Vasko Gjurchinovski, aflat în zilele de 26 și 27 februarie în vizită oficială în țara noastră. Cei doi au discutat despre situația de securitate, accentul fiind pus pe regiunea Balcanilor de Vest și pe flancul estic al c. Programul șefului apărării din Republica Macedonia de Nord a inclus vizite la unități din compunerea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est, una dintre ele fiind Batalionul 1 Infanterie Olt, acolo unde este dislocat, la a treia rotație, contingentul macedonean. În cadrul unei ceremonii, generalul Gjurchinovski a mulțumit pentru sprijinul oferit de militarii români în programul de instruire din țara noastră.
Vasko Gjurchinovski: În calitate de comandant nu poți simți o satisfacție mare decât să asiști la progresele făcute încă de la început. Pentru noi, militarii Republicii Macedonia de Nord, să luăm parte la aceste activități înseamnă mult, chiar dacă suntem doar un pluton de 34 de militari. Națiunea noastră trebuie să înceapă de undeva și, mulțumită partenerilor și aliaților noștri, construim o forță mai puternică, bazându-ne pe lecțiile învățate și îmbunătățind doctrinele și conceptele naționale.
Sonia Raicu (realizator rubrică): La rândul său, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a apreciat contribuția celor trei rotații ale militarilor macedoneni, subliniind că pregătirea în comun și participarea la misiuni NATO și UE consolidează parteneriatul dintre cele două armate.
Gheorghiţă Vlad: Militarii noștri se instruiesc umăr la umăr pe pământ românesc, la granița de est a NATO. Militarii români și cei nord-macedoneni au îndeplinit mai multe misiuni împreună în KFOR EUFOR ALTHEA. În ultimul an, am realizat un parteneriat și o prietenie puternică. Dialogul politico-militar dintre țările noastre este pe un trend ascendent și cred într-o continuă dezvoltare a acestor relații și în viitor.
Parlamentul elen a ratificat acordul privind numele Macedoniei. Din cei 300 de deputaţi, 153 au votat pentru şi 146 împotrivă, Macedonia devenind astfel Republica Macedonia de Nord. Grecia va renunţa la obiecţiile sale privind intrarea Skopje în NATO, punând capăt unui diferend care durează de mai multe decenii.
Acest vot nu a rămas fără urmări. El a provocat multe proteste, soldate cu ciocniri de stradă, iar premierul Alexis Tsipras conduce acum un guvern minoritar şi a avut nevoie de susţinerea deputaţilor independenţi şi de cea a opoziţiei pentru a prezenta acordul în faţa Parlamentului.
RAINEWS (Italia) întăreşte valoarea acestui vot istoric prin declaraţia postată pe Twitter de prim-ministrul grec: „Macedonia de Nord care s-a născut astăzi va fi o ţară amică, va fi un aliat şi un susţinător al Greciei în eforturile sale de securitate, stabilitate şi dezvoltare a regiunii. Generaţiile viitoare din ambele ţări vor fi recunoscătoare deputaţilor care au pus cu curaj bazele unui viitor de pace, de solidaritate şi de coexistenţă armonioasă”.
LE MONDE vine cu salutul premierului macedonean Zoran Zaev pentru victoria acestei probleme spinoase care a otrăvit relațiile dintre Atena și Skopje de la proclamarea independenţei acestei foste republici iugoslave, la începutul anilor 90:
„Felicitări, prietenul meu [Alexis Tsipras], împreună cu popoarele noastre noi am obţinut o victorie istorică. Trăiască acordul de la Prespa! Pentru pace și progres veșnic în Balcani și în Europa1”, a postat pe Twitter șeful guvernului.
În articolul semnat de Soraya Melguizo în EL MUNDO se prezintă o analiză succintă, pe înţelesul publicului larg, pornind de la originea conflictului dintre cele două ţări şi până la ratificarea numelui Macedoniei de Nord:
Care este originea istorică a conflictului?
Conflictul dintre cele două țări datează din 1991, când Macedonia și-a declarat independența față de Iugoslavia și s-a autodenumit Republica Macedonia. Grecia a denunțat că statul vecin şi-a însușit un nume și o identitate care nu îi corespundeau, deoarece Macedonia este şi o regiune a țării elene. Atena a revendicat ca propriile simboluri Soarele de Vergina (o stea cu 16 raze prezentă pe steagul național al Macedoniei) sau figuri istorice precum Alexandru cel Mare, căruia macedonenii, de exemplu, i-au dedicat aeroportul din capitală. Fondul chestiunii îl reprezintă teama grecilor a fost și este că, în viitor, Skopje ar putea pretinde teritoriile Macedoniei elene.
Ce revendică grecii?
Ani de zile, Grecia a cerut fără succes ca Macedonia să-și schimbe numele și a împiedicat intrarea ei în organizații internaționale precum NATO sau Uniunea Europeană Intervenția ONU a forțat Fosta Republică Iugoslavă să-și modifice drapelul național și unele articole din Constituție, pe lângă acordarea numelui provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM).
Ce este Acordul de la Prespa?
În iunie 2018, premierul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Zoran Zaev, și omologul său elen, Alexis Tsipras, au semnat un acord istoric cu care sperau să îngroape definitiv cei 27 de ani de conflict bilateral legat de legitimitatea numelui micului stat balcanic, în timp ce mii de oameni au demonstrat de ambele părţi ale frontierei pentru a-și demonstra respingerea.
În ce punct se află conflictul acum?
În octombrie 2018, Macedonia a organizat un referendum consultativ cu privire la acordul cu Grecia prin care fosta republică iugoslavă va fi redenumită Republica Macedonia de Nord. Peste 90% dintre macedoneni au votat în favoarea acestei decizii, deși participarea a fost de numai 36%. În ciuda absenteismului mare, Zaev a decis să continue procesul, iar, luna aceasta, Parlamentul de la Skopie a ratificat acordul cu țara vecină. Vineri, 25 ianuarie, şi Parlamentul elen a ratificat Acordul de la Prespa într-un vot foarte strâns, care l-a ţinut în tensiune pe premierul Alexis Tsipras.
Care este denumirea finală a Macedoniei?
Odată cu ratificarea acordului în Parlamentul Greciei, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se va numi de acum înainte Republica Macedonia de Nord.
Care sunt implicaţiile internaţionale ale acestui conflict?
Schimbarea numelui poate deschide negocierile pentru aderarea Macedoniei de Nord la la NATO și la Uniunea Europeană, aderare care până acum a fost împiedicată de însăşi Grecia.
De ce o schimbare de nume a provocat demonstraţii stradale?
Majoritatea grecilor se opun folosirii numelui de Macedonia de către vecinul său nordic. Ultimele sondaje din Grecia arătau că aproximativ 70% din populație este împotrivă, în special în nordul țării, unde se află regiunea grecească omonimă.
Care este poziția partidelor grecești cu privire la Acordul de la Prespa?
Majoritatea partidelor politice grecești se opun noului nume Macedonia de Nord, deoarece consideră că acordul este o concesie acordată ţării vecine. S-au arătat împotriva acestei denumiri conservatorii din Noua Democraţie, socialiștii din Kinal, comuniștii din KKE, extrema dreaptă din Zori Aurii și chiar grupul de dreapta Grecii Independenți, partener guvernamental al lui Alexis Tsipras.
De ce a fost declanșată o criză guvernamentală în Grecia?
Șeful Executivului și liderul Syriza, Alexis Tsipras, și-a pierdut principalul aliat. Ministrul Apărării, Panos Kammenos, liderul Grecilor Independenți, a demisionat și a anunțat plecarea partidului său din coaliție în semn de protest față de acord. Câteva zile mai târziu, Tsipras a suferit o moțiune de încredere care i-a permis să-și măsoare sprijinul în Parlament și să-şi salveze „in extremis” guvernul
Ce consecințe ar putea avea , în Grecia, acordul ratificat de ambele state?
Acordul ar putea trezi aspirațiile vechi separatiste în regiunea grecească a Macedoniei, potrivit analiştilor. În octombrie vor avea loc alegeri generale în Grecia. Atunci vom putea afla dacă încheierea conflictului istoric dintre cele două state va avea vreun efect asupra premierului grec.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
