Reuniunea miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a participat în această săptămână la o nouă întrunire a procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, desfășurată la Tirana. România deține până anul viitor președinția acestei inițiative. Pe ordinea de zi a întâlnirii s-a aflat, printre altele, creșterea importanței brigăzii din Europa de Sud-Est, elementul militar al inițiativei, la care contribuie cu trupe șase țări – Bulgaria, Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Turcia și România. Pe timpul mandatului României la conducere, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al acestui format. În Albania, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu omologul moldovean Anatolie Nosatîi, căruia i-a reafirmat sprijinul țării noastre în fața provocărilor de securitate și a încercărilor de destabilizare, parte a acțiunilor hibride ale Federației Ruse.

Anatolie Nosatîi: Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 08:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, este un fel de a spune bine ați venit, că de fapt noi am venit de la București și vă mulțumim pentru această premieră, este prima ediție a „Interviului săptămânii” realizată la Chișinău, aici, în sediul Ministerului Apărării.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu: Sunteți într-o funcție care nu-i ușoară deloc, într-o perioadă care nu este deloc una care să relaxeze cumva nici opinia publică, nici ceea ce aveți dumneavoastră de făcut. Pentru că suntem chiar de Ziua Armatei Moldovei, care e starea de spirit a militarilor și a opiniei publice față de siguranța pe care o furnizează armata, până la urmă, pentru ei?

Anatolie Nosatîi: Această situație pe care o trăim acum cu toții ne face să fim mai mobilizați și mai dedicați profesiei pe care o avem, să luăm lucrurile în serios și să lucrăm în interesul cetățeanului, să lucrăm în interesul dezvoltării acelor capabilități care ar asigura pacea, securitatea și stabilitatea.

Cristian Dumitrașcu: Este ceea ce am remarcat la ceremonia de mai devreme, unde a fost invitată și doamna președinte Maia Sandu, în care am auzit de mai multe ori: „suntem pregătiți să ne instruim pentru a asigura securitatea cetățeanului” și sintagma asta este una mult mai adevărată aici, în Moldova, pentru că sunt provocările pe care le știm cu toții. V-aș întreba despre felul în care este percepută armata de către civili, Armata Moldovei?

Anatolie Nosatîi: Pregătirea militarilor este o preocupare permanentă. Reieșind din circumstanțele de securitate și dispoziția geografică, aflându-ne în vecinătatea unui război nejustificat lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ne face ca lucrul care ni-l facem, să-l concentrăm pe o activitate concretă și mai rapidă pentru a consolida acea capacitate de apărare de care avem nevoie. Cu regret, paradigma de securitate s-a schimbat radical. Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări. Aceasta ne-a făcut ca să lucrăm împreună cu partenerii, să ne consolidăm capacitatea noastră națională pentru a atrage o atenție mai sporită la modernizarea și transformarea Armatei Naționale. Lecțiile învățate, analiza schimbărilor din ultima perioadă ne face ca să orientăm acele resurse care le avem și care ni le oferă partenerii pentru a atinge obiectivele de interoperabilitate și standardizare, pentru a fi capabili să ne instruim și să activăm în comun. În primul rând pentru a da acel spirit de încredere de care cetățenii au nevoie în această perioadă, cum ați menționat, și reieșind din celelalte provocări.

Cristian Dumitrașcu: Am vorbit cu câțiva militari și mi-au spus care este ritmul de instruire, care este implicarea lor în această reformă accelerată. M-am uitat la ei și am văzut Armata Română în urmă cu câțiva ani, în care și noi am fost implicați într-o reformă, dar parcă, și o să vă rog să-mi spuneți dacă eu greșesc, mi se pare că altă șansă nu este acum decât să concentrați această reformă la două-trei viteze mai mult decât am făcut-o noi, România, având în vedere contextul, având în vedere perioada.

Anatolie Nosatîi: Aceasta am și făcut-o, am revizuit documentele de planificare strategice. După câte cunoașteți, chiar și avem o nouă strategie națională de apărare. Am elaborat strategia securității naționale și suntem la finalizarea strategiei militare.

Documentele acestea strategice ne permit să ajustăm structura armatei și capabilitățile de care avem nevoie, precum corelarea cu planul de modernizare și dezvoltare. Am grăbit timpul de instruiri, o facem folosind resursele disponibile, dar la fel și colaborarea cu partenerii. Și aici aș remarca o bună cooperare cu Armata Română. Avem un număr sporit de activități, instruiri, antrenamente care sunt în beneficiul ambelor armate. Avem o bună cooperare a Statelor Unite. Aș vrea să menționez și alți parteneri care ne sunt alături în cadrul instruirilor, precum Lituania, Marea Britanie, Germania, Franța, ceea ce ne permite într-adevăr să atingem acel nivel de interoperabilitate pe care ni-l dorim în conformitate cu standardele occidentale și aceasta ne permite pentru a ne dezvolta, a ne instrui și a ne pregăti pentru activități în cadrul chiar și misiunilor internaționale. Chiar actualmente, militari noștri au finalizat instruirea comună în România pentru a fi detașați în misiunea Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, Althea.

Cristian Dumitrașcu: Și mai sunt și cele din Africa.  Sunt lucruri care vin și care pun cărămidă cu cărămidă, presupun, la instruirea și mai bună de mai târziu.

Anatolie Nosatîi: Este corect că acest schimb de informații și instruire comună este o valoare foarte importantă pentru a grăbi aceste procese. Și având în vedere că nu este bariera de limbă pe care o vorbim, putem să implicăm mai mulți militari în aceste activități folosind poligoanele și centrele de instruire din România.

Cristian Dumitrașcu: N-am cum să ocolesc un subiect foarte drag nouă, celor din România, Ziua Limbii Române, care a fost acum câteva zile, înaintea Zilei Armatei Moldovei.

Anatolie Nosatîi: Limba de comunicare în armata națională este limba română. Toți militarii folosesc pentru activitate doar limba română. Într-adevăr, avem și militari care de origine sunt de alte naționalități și au vorbit în familie sau din comunitățile din care vin alte limbi, dar avem o unică limbă de comunicare pentru comandă și control: limba română.

Cristian Dumitrașcu: Considerați că sistemul pe care mergeți în Republica Moldova, cu stagiul militar obligatoriu, este un capitolul important și real pentru că noi nu mai avem stagiu militar obligatoriu și pe lângă armata profesionistă este poporul însuși?

Anatolie Nosatîi: Este o formă de pregătire a rezervei active. Unele țări au modificat și nu mai au această posibilitate și, din câte am înțeles, regretă, iar alte țări reintroduc serviciu militar obligatoriu. Pentru armata profesionistă, completată doar prin militari pe contract, dumneavoastră cunoașteți, este nevoie de resurse, resurse considerabile și, totodată, o abordare, să spunem, la nivel politic, corespunzătoare. Noi suntem în proces de transformare și am analizat mai multe metode de care ar avea nevoie armata națională. E clar că numărul militarilor profesioniști trebuie să fie în creștere, fiindcă doar acel militar care are o experiență bazată pe un termen mai lung de aflare în serviciu, mergând prin diferite instruiri, aplicații, misiuni, e clar că el poate contribui mai mult la îndeplinirea și mai calitativă a îndeplinirii misiunilor. Dar, totodată, având acești tineri care vin de pe băncile școlii sau după școlile profesionale, tehnice sau alt fel de instruire, este posibilitatea de a le da o instruire primară militară, dar, totodată, poate și a-i îndrepta pentru viitorul acestora, pentru a le arăta valoarea profesiei militare, care este o profesie nobilă, în interesul țării. Și, într-adevăr, dintre acești tineri, peste un timp, avem un număr care doresc să devină și ei militari pe contract.

Cristian Dumitrașcu: Ziua Armatei Moldovei, 33 de ani. Am vorbit acum la Chișinău cu colegi ai dumneavoastră care mi-au spus un lucru foarte interesant: pentru noi, 1859, pentru noi românii, și eu aș spune că și pentru moldoveni, este un an cu o simbolistică extraordinară. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a unit cele două provincii românești și a apărut, chiar dacă mai târziu, la 1862, România – şi mi-au spus ceva ce n-am știut, că 1859 pentru oamenii din Republica Moldova a reprezentat altceva: de atunci au început opresiunile cu privire la limba română, la calitatea de român din partea, sigur, a imperiului ţarist de atunci, lucruri care s-au perpetuat până acum. Voiam să vă întreb: cum o vedeți dumneavoastră acum, că ați făcut și sunteți într-o reformă în care aveți nevoie de oameni care să vadă limba română, armata națională, Republica Moldova, să le vadă corect, având în vedere că în urmă au fost sute de ani de manipulări și de trimis într-o zonă de derizoriu, calitatea de români sau de limbă română?

Anatolie Nosatîi: Amprenta aceasta de schimbări istorice prin care a trăit Republica Moldova și dominanţa imperiului rusist pentru a distruge identitatea națională a poporului din meleagul acesta pe care îl numim Republica Moldova definitiv a avut un impact negativ și îl are şi acum, şi îl resimțim îndeosebi în această perioadă ca element al războiului hibrid, care vine cu o campanie foarte bine țintită pentru dezbinarea societății, pentru a readuce acele narative false de pe timpul fostei Uniunii Sovietice și a face ca cetățenii Republicii Moldova să se orienteze la diferite valori. Și aceasta vine ca rezultat al unei campanii bine organizate care are ca scop readucerea dominanţei Federației Ruse în Republica Moldova. O vedem, o simțim și avem de lucrat zilnic în acest domeniu. Campania de dezinformare și ştiri false care vine împotriva instituției de apărare este una dintre cele mai mari după Oficiul președintei, fiindcă armata națională este pilonul statalităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și de aici pornește identitatea noastră. Distrugând aceasta, ei urmăresc scopul lor principal, pentru a atinge obiectivele strategice într-un mod mai rapid și mai ales în această perioadă care este destul de importantă, când suntem în ajunul alegerilor și, cel mai principal, referendumului pentru obiectivul nostru strategic de integrare în Uniunea Europeană.

Cristian Dumitrașcu: Vreau să știți că aveți în România un prieten, în Armata Română un partener și spuneați despre știrile false care abundă și vin să atace imaginea armatei, imaginea statalității, aveți nevoie și de o presă militară puternică, și aici vom lucra împreună atât cât vom putea pentru ca aceste știri false să nu aibă nici un rezultat.

Anatolie Nosatîi: Într-adevăr, comunicarea strategică și aducerea la cunoștința cetățenilor informație corectă este o prioritate pentru noi, pentru a nu crea acel spațiu care este manipulat de către cei care își doresc să atingă obiectivele sale prin folosirea numeroaselor resurse pe care le au la dispoziție pentru a duce în eroare, pentru a dezinforma cetățenii. Apreciez foarte mult conlucrarea dumneavoastră și a colegilor de la Centrul de comunicare, de la mass-media, pentru a deveni mai buni, pentru a nu doar contracara, dar a preveni și a veni cu cele mai bune mesaje de explicare corectă a situației şi a nu permite ducerea în eroare a cetățenilor.

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. La mulți ani de Ziua Armatei Moldovei și să ne vedem cu bine, sănătoși, împreună.

Anatolie Nosatîi: Vă mulțumesc mult și apreciez extrem de mult prezența dumneavoastră aici și buna cooperare pe care o aveți cu colegii. Vă rog să continuați în aceasta acum, aici, așa și în România. La fel, doresc să vă văd în cadrul mai multor activități și să ne ajutați să devenim mai buni, să devenim mai pregătiți, colegii să-și facă misiunea la nivelul la care îl faceți dumneavoastră. Vă felicit și pe dumneavoastră pentru rezultatele obținute și pentru deschiderea pentru cooperare și împărtăşirea bunelor cunoștințe și practici pe care le aveți.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc foarte mult!

Anatolie Nosatîi: Cu mare drag!

Ștefan Ciochinaru: “Nato e ca vinul: cu cât mai vechi, cu atât mai bun”

Publicat de gabrielasaksa, 15 iulie 2024, 10:25

Constantin Herțanu (reporter): Domnule profesor, desigur, summitul NATO de la Washington este subiectul cel mai important al acestei săptămâni. Totodată, după cum bine se cunoaște, NATO a împlinit 75 de ani. Antropologic, atitudinile față de îmbătrânire variază considerabil de la o cultură la alta. În multe societăți tradiționale, vârsta înaintată reprezintă un factor social important, spunem noi, fiindu-i atribuite anumite valori, precum înțelepciunea. Domnule profesor, a ajuns NATO la cei 75 de ani împliniți la vârsta înțelepciunii?
Ștefan Ciochinaru: NATO e ca vinul: cu cât mai vechi, cu atât mai bun. La 75 de ani e mai puternic decât oricând în trecut. Cred că a ajuns și la vârsta înțelepciunii, văzând ce s-a discutat și ce s-a decis la Washington, în aceste zile când s-au aniversat 75 de ani de Alianță, de la crearea Alianței. Dar când au mai cel puțin trei paliere foarte importante de discuții și de luare a deciziilor privind provocările Rusiei și ale Chinei, ale Iranului, ale Coreei de Nord, apărarea și descurajarea în fața acestor provocări, de asemenea, asistența pentru Ucraina și, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu alte țări, în special din zona indo-pacificului, dar nu numai, pentru că au fost evocați Și Balcanii de Vest. Așa că, da, cred că putem răspunde afirmativ la întrebarea dumneavoastră: NATO pare să fie la înțelepctiune, la vârsta înțelepciunii.
Constantin Herțanu (reporter): Voiam să vă rog ca în minutele următoare să trecem un pic prin fiecare din subiectele atinse. Vă propun să începem cu Ucraina. NATO a decis continuarea procesului de integrare și, totodată, a promis un sprijin de 40 de miliarde de euro pentru anul următor.
Ștefan Ciochinaru: 40 de miliarde minim, așa este formularea. Deci discutăm de 40 de miliarde garantați, asigurați, aș folosi chiar un cuvânt – bugetați. Secretarul general al NATO spunea că intenționăm să asigurăm un pachet de bază de cel puțin 40 de miliarde de euro pentru anul viitor și apoi să menținem asistența de securitate la un nivel sustenabil. Foarte interesantă această formulare, un nivel sustenabil pentru ca Ucraina să câștige. Asta înseamnă că cei 40 de miliarde sunt garantați, dar finanțarea va fi asigurată la nivelul necesar Ucrainei ca să câștige acest război. Am citit printre rânduri pentru ascultătorii dumneavoastră. Sigur, s-ar putea discuta foarte mult dacă este suficient. Eu cred că NATO și-a luat rezervele necesare pentru a asigura tot ce este necesar Ucrainei ca să se apere în fața agresiunii Imperiului Rus. Acum, important a fost aici și că tot acest sprijin pentru Ucraina este privit de către Organizația Nord-Atlantică și ca o pregătire a condițiilor necesare pentru ca, atunci când acest război se va termina, Ucraina să fie practic pregătită pentru a adera imediat la Alianță.
Constantin Herțanu (reporter): În același timp, tot referitor la Ucraina, s-a anunțat că este în curs transferul de avioane de luptă F-16 din Danemarca, Olanda, și iată că îndelung solicitatele avioane de către Kiev sunt în curs de transfer către această țară greu încercată.
Ștefan Ciochinaru: Da, aici e foarte interesant, pentru că nu discutăm doar despre aceste avioane din Danemarca. În paranteză fie spus, la Kiev au existat unele nemulțumiri față de aparatele care ar urma să vină din Danemarca. Ei au spus că românii au luat tot ce era mai bun din Danemarca și acum trebuie o pregătire foarte serioasă a aparatelor care ar trebui livrate Ucrainei, pentru că sunt cam ieșite din parametri. Nu mă îndoiesc însă că odată ce avionica, ceea ce se va pune pe aceste aparate va fi suficient ca să le facă foarte bune. Ce e însă important în subiectul pe care îl propuneți dumneavoastră este faptul că Biden în discursul lui – apropo, un discurs foarte coerent și răspicat în comparație cu dezbaterea de la televiziune cu Donald Trump – ei bine, Biden acolo a vorbit de un ajutor mai mare care se va da Ucrainei, evocând și România. E vorba de mai multe sisteme Patriot. Este vorba de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, care vor fi livrate de mai multe țări, între care și România. Și aici trebuie amintit lucrul acesta, pentru că știm foarte bine ce discuții au fost în spațiul românesc față de această asigurare cu Patriot a Ucrainei de către România. Știți, Stoltenberg spunea așa, că nu există opțiuni fără costuri atunci când ai de-a face cu o Rusie agresivă și costurile acestea trebuie făcute de toată lumea, pentru că aici avea dreptate și președintele Iohannis, o înfrângere a Ucrainei ar însemna de fapt o înfrângere a întregului NATO, a întregii Europe și a întregii lumi libere; este de neacceptat așa ceva. De aceea cred că lucrurile sunt în momentul de față foarte bine așezate și acest ajutor antiaerian pe care-l primește Ucraina din partea Statelor Unite, Germaniei, Olandei, României și Italiei, ajutor care va consta, cum am spus, în zeci de sisteme tactice suplimentare de apărare antiaeriană, care probabil că până la sfârșitul verii vor ajunge în Ucraina, vor fi de natură nu să schimbe cursul războiului, dar în orice caz să asigure o protecție superioară civililor și infrastructurii critice din Ucraina, pentru că aici este o foarte mare problemă. Ați văzut ce scandal uriaș fac rușii atunci când le este bombardat un depozit, în vreme ce ei au făcut terci spitale, baraje, centrale energetice, infrastructuri de transport și alte asemenea facilități din Ucraina. Și atunci este nevoie ca ele să fie protejate. Dacă ucrainienii nu atacă asemenea obiective în Rusia, măcar să și le poată apăra pe ale lor.
Constantin Herțanu (reporter): Exact! Mai mult decât atât, faptul că România va dona acest sistem de apărare Patriot către Ucraina, președintele Iohannis a declarat că sunt negocieri în curs pentru înlocuirea acestui sistem pe care îl donăm. Și rămânând la președintele României, astăzi președinții Ucrainei și respectiv cel al României semnează un acord de securitate cu ocazia summit-ului NATO de la Washington.
Ștefan Ciochinaru: Exact, este foarte important! Acest lucru îl fac rând pe rând toate țările NATO, și nu numai, pentru că vom vedea astfel de acorduri bilaterale strategice și între țări din indo-pacific și Ucraina, dar România, într-adevăr, semnează astăzi. Și acest lucru este foarte corect, așa cum este foarte corect să trimiți unul din cele șapte grupuri de luptă Patriot în Ucraina, pentru că în Ucraina are loc acum războiul, și nu în România. România, pe de altă parte, să știți că eu cred că a fost exploatată politic, propagandistic și chiar electoral această temă a trimiterii unui grup Patriot, a unei baterii Patriot în Ucraina, pentru că s-a știut de la început – în mediile informate sau pentru oamenii care au vrut să fie bine informați – că se va primi ceva în schimb și se va primi apărarea antiaeriană de către România și sigur, se discută inclusiv de un sistem Patriot care să vină mai târziu.
Noi deja l-am operaționalizat pe al doilea, mai avem încă unul în curs de operaționalizare și încă patru în curs de sosire. Deci, nu se pune problema nicio clipă a unei slăbire a apărării României, cu atât mai mult cu cât aliații noștri și-au asumat apărarea aeriană a României.
Constantin Herțanu (reporter): Exact vorbim despre aceste inițiative. Aș vrea, domnule profesor, să trecem foarte repede în revistă și faptul că la acest summit, ministrul apărării a participat în trei rânduri la trei inițiative concrete la care România este parte, cea referitoare la Centrul de Excelență NATO în domeniul schimbărilor climatice și securității, cel referitor la supraveghere persistentă din spațiu la nivel aliat și, totodată, la proiectul multinațional de dezvoltare a infrastructurii digitale a NATO.
Ștefan Ciochinaru: Aș zice unul mai important decât celălalt. Nici nu știi dacă ai putea face o ierarhizare între aceste proiecte. Este semnalul integrării noastre depline în NATO și, pe de altă parte, eu cred că e și un semnal al, cum să vă spun, al seriozității cu care este privită România, la aprecieri de care se bucură militarii români în cadrul Alianței, pentru că nu oricine este invitat să se alăture acestor inițiative. Vedeți dumneavoastră, supravegherea continuă din spațiu la nivel aliat, în care, iată, intră și România prin semnarea unui memorandum de înțelegere, împreună cu alte 16 state aliate, după părerea mea, duce Armata Română la cel mai înalt nivel, la nivel cosmic, aș zice spațial. Este un lucru absolut extraordinar. Așa cum, la fel, ați amintit despre acea magistrală de mobilitate militară care să plece din Mediterana, din Grecia și care să treacă prin Bulgaria până la Marea Neagră. Și aici vorbim de o serie de patru porturi ale acestor trei țări aliate, care culminează cu portul Constanța. Nu poți să vorbești despre Constanța fără să amintești că la mică distanță de Constanța, va fi cea mai mare bază a Statelor Unite din Europa, o bază care este, în același timp, un factor critic de schimbare al jocului la Marea Neagră. Deci, nu vom mai vorbi niciodată de acum încolo de Marea Neagră ca un lac rusesc, așa cum se discuta nu cu multă vreme în urmă, amintiți-vă.
Constantin Herțanu (reporter): De altfel, declarația finală a summitului NATO menționează importanța strategică a regiunii Mării Negre.
Ștefan Ciochinaru: Da, aici aș vrea, în continuarea celor spuse de dumneavoastră și vă mulțumesc că ați amintit, pentru că Marea Neagră, iată, a devenit un obiectiv central în strategiile NATO, aş vrea să spun că în comunicatul final, în declarația finală, se amintește și de Republica Moldova și e un merit al României, aliații făcând apel ca Rusia să-și retragă toate forțele militare din Republica Moldova staționate acolo fără consimțământul Moldovei. Iar sprijinul pentru Moldova este menționat, cum să vă spun eu, la un punct referitor la importanța parteneriatelor NATO în asigurarea unei abordări „de securitate la 360 de grade”. Deci, pentru noi, românii, asta este o chestiune extraordinară. În sfârșit, am reușit să punem Marea Neagră acolo unde trebuie din punct de vedere strategic pe hărțile NATO și să aducem în centrul atenției sprijinul pentru Republica Moldova.
Constantin Herțanu (reporter): Aţi spus că NATO privește problematica securității la 360 de grade. Domnule profesor, o ultimă întrebare. Arată declarațiile finale ale acestui summit NATO 75 de la Washington faptul că Alianța se pregătește pentru o lungă perioadă de criză și poate chiar de un viitor conflict?
Ștefan Ciochinaru: Aș zice că arată că se pregătește pentru o criză îndelungată. Arată că lumea liberă, înfrunte cu NATO, este decisă să-și apere valorile, să apere democrația, să apere libertatea, drepturile omului. Dar aș zice că NATO încă încearcă să descurajeze începerea unui război, încă încearcă să evite un război cu aceste forțe fundamentaliste, iredentiste, revanșiste, care sunt grupate în jurul Moscovei și Beijingului./rpatulea/ilapadat
Pentru că să știți că este o iluzie pe care doar propaganda o vehiculează intens că Beijingul își urmărește doar propriile interese și nu va merge până la capăt alături de Rusia. Câtă vreme acolo conduce Xi Jinping împreună cu grupul său, China va sta până la capăt alături de Rusia și este pregătită să destabilizeze scena globală, pentru că vor să schimbe ordinea internațională bazată pe legi, bazată pe reguli, bazată pe tratate și pe dreptul internațional.
Constantin Herțanu (reporter): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații. Vă reamintesc că invitat la Subiectul săptămânii a fost profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru. Domnule profesor, vă mulțumim foarte mult și vă mai așteptăm cu multe informații la Jurnal militar, așa cum deja ne-ați obișnuit..
Ștefan Ciochinaru: Vă mulțumesc și eu. O zi bună vă doresc!

Vizita șefului Statului Major al Apărării în Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 1 iulie 2024, 11:44

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a aflat într-o vizită oficială de 3 zile în Republica Moldova, unde s-a întâlnit cu omologul său, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc și cu ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

Oficialii celor două țări au discutat despre colaborarea bilaterală în domeniul militar, modernizarea armatei naționale, participarea la operațiile de menținere a păcii sub mandat internațional și despre situația de securitate din regiune.

Ministrul Nosatîi a vorbit despre sprijinul primit de la Guvernul român pentru reforma sectorului de apărare și a subliniat că România a fost și este un partener strategic extrem de important pentru Republica Moldova.

Generalul Vlad și generalul Ohladciuc au trecut în revistă progresele înregistrate în ultimii ani prin numeroase la activități și proiecte comune de instruire ale celor două armate.

Anatolie Nosatîi: Implicarea Federației Ruse în problemele interne este permanent în creștere

Publicat de prosavioleta, 18 iunie 2024, 07:50

Ion Petrescu: Domnule ministru, vă mulțumesc frumos pentru posibilitatea acestui dialog. De la venirea dumneavoastră în fruntea Ministerului Apărării al Republicii Moldova, am observat, ca unul care am mai poposit și în alte împrejurări la Chişinău, că aţi introdus o notă de eleganţă și de echilibru în relațiile existente între civilii și militarii care activează în această structură importantă a statalității dintre Prut şi Nistru, și de aceea vă întreb care e principiul dumneavoastră de interacțiune profesională cu colaboratorii?

Anatolie Nosatîi: Principalul consider că este profesionalismul angajatului. Apreciez mult dedicația și implicarea fiecăruia și rezultatele obținute.

Ion Petrescu: S-a observat în Găgăuzia o serie de activități care arată o radicalizare a unora dintre liderii de acolo, o dorință a lor de a fi stat în stat, și la propriu, și la figurat, în condițiile în care în Transnistria, unde mai sunt așa-numiții pacificatori ruși, n-au fost semnale publice care să genereze dureri de cap celor care conduc la Chișinău.

Anatolie Nosatîi: Schimbările geopolitice și războiul din Ucraina au amplificat procesele politice în Republica Moldova. Implicarea Federației Ruse în problemele interne este permanent în creștere. Elementele războiului hibrid acuma au trecut și în alt domeniu și nu se mai axează doar la partea economică, dar este axată și pe partea de creare a tensiunilor în societate. Vedem că o nouă posibilitate de destabilizare a situației este axată pe regiunea din sudul Republicii Moldova, pe Autonomia Găgăuză, care este încercată pentru a aduce o tensiune bazată pe problemele etnice. Este creată artificial, nu există în Republica Moldova discriminare. Toți cetățenii au aceleași drepturi, chiar în unele cazuri cei din Autonomia Găgăuză au mai multe privilegii ca alţii, având în vedere accesul la fonduri și asistență economică. Cei care doresc această divizare în societate folosesc cetățenii din regiune pentru a compromite guvernul, structurile de ordine și pentru a aduce narativele Federației Ruse în interiorul țării.

Ion Petrescu: Cum evaluați la Ministerul Apărării, din dialogurile profesionale cu colaboratorii, pericolul unei ipotetice invazie a Republicii Moldova de către Federația Rusă? Este o ipoteză absurdă?

Anatolie Nosatîi: Actualmente este o ipoteză absurdă. Acum nu există o amenințare directă, cu caracter militar, la securitatea Republicii Moldova. Și aceasta se datorează faptului că acțiunile de luptă datorită curajului și sacrificiului forțelor armate ucrainene, a cetățenilor ucraineni, războiul este ținut mai departe de hotarele Republicii Moldova și nu mai auzim acele explozii și sirene de alarmă cum a fost în 2022. Suportul extern, solidaritatea internațională vor ajuta poporul ucrainean să-și elibereze teritoriile ocupate de Federația Rusă.

Ion Petrescu: Am aflat la București, de la domnul general Gheorghiţă Vlad, șeful Statului Major al Apărării României, un lucru care m-a bucurat și l-ați reiterat și dumneavoastră la întâlnirea cu delegația de formatori de opinie din România: existența brigăzilor înfrățite, brigăzi din Armata Națională a Republicii Moldova, brigăzi din Armata României. Care este sensul acestor înfrățiri, cum îl vedeți dumneavoastră?

Anatolie Nosatîi: Este o practică destul de reușită și frumoasă, care are mai multe plusuri și beneficii pentru ambele țări. În primul rând, ne permite ca să învățăm standardele și procedurile pe care Armata Română le-a obținut fiind țară membră NATO și experiența pe care a dobândit-o prin participarea în multiplele misiuni internaționale. Ne permite ca să avem o apropiere cu acele unități care se află doar la câțiva kilometri una de alta, ceea ce ne permite ca să folosim eficient baza tehnico-materială pentru desfășurarea diferitelor activități, cum pe teritoriul Republicii Moldova, așa și în România. Personal, consider că este o foarte bună abordare, ceea ce într-adevăr permite, chiar și simplu, să se cunoască militarii și am observat că în ultimul timp, în timpul liber preferă să meargă în vizite chiar și cu familia, ceea ce arată încă o dată acest spirit, nu doar de înfrățire, dar și de prietenie.

Ion Petrescu: Cum evaluați relația bilaterală dintre Armata Națională a Republicii Moldova și Armata României? Ce perspective sunt?

Anatolie Nosatîi: Avem o cooperare foarte frumoasă. Pe parcursul anilor, mulți militari s-au format în școlile, instituțiile de învățământ, la toate nivelele în România. Au preluat cele mai bune practici pe care le implementează în activitatea cotidiană, în Armată Națională. Cu 2 ani în urmă am semnat un acord de cooperare în domeniul învățământului și instruirii militare, ceea ce ne-a permis ca să avansăm în acest domeniu și anual desfășurăm circa 200 de activități comune, ceea ce permite atingerea acestui obiectiv de profesionalizare a Armatei Naționale. Doresc ca această cooperare frumoasă să continue și să atingem rezultate noi mult mai bune.

Ion Petrescu: Sunteți cetățean al Republicii Moldova și, ca atare, bănuiesc că veți vota la referendumul privind drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană și veți participa și la alegerea președintelui Republicii Moldova. Dar pentru că trăiți aici, aș vrea să spuneți celor care urmăresc acest interviu, care este starea de spirit actuală, cu câteva luni înainte de aceste momente, din momentul votului pentru viitorul președinte și pentru referendumul care să valideze determinarea europenilor dintre Prut și Nistru de a fi în Uniunea Europeană? Cum evaluați?

Anatolie Nosatîi: În primul rând, definitiv personal voi participa și alegerea am făcut-o, fiindcă cred că drumul european este o direcție strategică pentru dezvoltarea Republicii Moldova, ce ține de spiritul în Republica Moldova. Ultimele sondaje arată că majoritatea cetățenilor susțin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și rezultatele, dacă nu greșesc, conform ultimelor sondaje, sunt circa 60, aproape 70 de procente.

Anatolie Nosatîi: Evident este că acest parcurs deranjează Federaţia Rusă. În următoarea perioadă războiul hibrid se va intensifica în domeniul de a compromite acest exercițiu democratic care a fost inițiat de doamna președinte. Dar, totuși, am ferma convingere că cetățenii Republicii Moldova vor face cea mai bună alegere.

Ion Petrescu: Deci, ca ministru al apărării simţiţi un război hibrid continuu în Republica Moldova, generat de un anumit stat răsăritean. Am înțeles bine?

Anatolie Nosatîi: Ați înțeles corect. Şi vorbim direct, este războiul hibrid inițiat și condus de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova. Chiar și în strategia securității naționale, care a fost aprobată la finele anului trecut, Federația Rusă este menționată ca principala amenințare la securitatea națională a Republicii Moldova.

Ion Petrescu: Din perspectiva dezvoltării economice a Republicii Moldova, care este percepția cetățeanului din această statalitate despre avantajele intrării în Uniunea Europeană? Ce va câștiga concret un cetățean al Republicii Moldova din momentul în care Republica Moldova va deveni parte a Uniunii Europene?

Anatolie Nosatîi: Pe acest subiect putem discuta mult, dar cel mai simplu este să analizăm experiența țărilor care au trecut prin această experiență, și exemplul României, exemplul Bulgariei, exemplul altor țări care au devenit state membre ale Uniunii Europene sunt foarte pozitive pentru a aduce la cunoștință cetățenilor beneficiile pe care putem să le avem și noi. Republica Moldova merită un viitor mai bun, merită condiții mai bune de trai și o economie dezvoltată, ceea ce ar permite dezvoltarea țării.

Ion Petrescu: Am văzut zilele acestea cât am fost în Chișinău ofițeri din poliția germană, ofițeri din arma italiană, am simțit așa un spirit european în capitala Republicii Moldova și m-a bucurat în sensul că au înțeles și alte state europene relevanța unor conexiuni necesare și create pe teritoriul Republicii Moldova, nu numai de către Armata națională a Republicii Moldova, ci și de alte structuri care țin de întărirea statului de drept. Cum comentați această realitate?

Anatolie Nosatîi: Toate structurile statului interacționează activ cu partenerii strategici care doresc să contribuie la menținerea stabilității, securității în Republica Moldova, precum și dezvoltarea acestor instituții. Avem obiective clar definite pentru atingerea nivelului de interoperabilitate și aceste activități comune ne permit ca să devenim mai bine pregătiți, să învățăm cele mai bune practici și să le aplicăm în activitatea cotidiană pentru a asigura mediul de securitate și de apărare dorit pentru Republica Moldova.

Ion Petrescu: O să vă rog respectuos să adresați un mesaj.

Anatolie Nosatîi: În primul rând, vreau să vin cu o apreciere pentru toată susținerea și ajutorul acordat Republicii Moldova pe parcursul independenței noastre. Avem multe lucruri în comun și doresc și în viitor ca prietenia și colaborarea noastră să ne permită să avansăm în direcțiile strategice pentru interesul ambelor state.

Ion Petrescu: Domnule ministru, vă mulțumesc frumos pentru interviul acordat.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos.

Onor veteranilor de război – ediția a 4-a

Publicat de Gabriel Stan, 29 aprilie 2024, 13:42

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale desfășoară a patra ediție a campaniei „Onor veteranilor de război”. Reprezentanții armatei și voluntari din fundații neguvernamentale vizitează cu pachete și daruri simbolice circa 700 de veterani de război și văduve de război din toată țara, dar și din Republica Moldova.

Proiectul este organizat cu sprijinul Asociației „Oameni, Națiune, Onoare, Respect”, în parteneriat cu Asociația „Alături de Eroi”. Campania are loc în contextul Zilei Veteranilor de Război, sărbătorită în fiecare an la 29 aprilie.

Exercițiului internațional JCET 2024

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 16:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că militari din forțele speciale din Republica Moldova, România și Statele Unite se pregătesc în comun în cadrul exercițiului internațional JCET 2024.

Antrenamentele au loc timp de trei săptămâni în centrele de instruire ale Armatei Naționale și au ca scop schimbul de experiență între contingentele participante.

Militarii vor executa parașutări, trageri de luptă pe timp de zi și de noapte, exerciții în teren cu misiuni specifice, iar un alt exercițiu multinațional s-a încheiat în Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu, județul Brașov.

Red Scorpions 24 a reunit militari români, francezi, portughezi și nord-macedoneni din Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova.

Angel Tîlvăr: ”Nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stagiului militar obligatoriu”

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 15:02

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește de la aderare și se vorbește chiar și acum, la 20 de ani, despre politica ușilor deschise care se întâmplă în NATO. Vă rog să începem acest interviu plecând de aici. Dacă politica ușilor deschise este încă cea mai bună variantă pentru o alianță care, iată, a ajuns la o maturitate deplină, aș vrea să spun.
Angel Tîlvăr: Categoric că da. Așa se explică și faptul că, de-a lungul vremii, mai multe state, inclusiv România, și-au exprimat dorința de a face parte din această alianță. Cred că este bine că suntem membri ai acestui format, pentru că, iată, realitatea zilelor ne spune că provocările securitare nu au încetat, ele există mai mult ca niciodată. Astăzi, în proximitatea României, există un conflict generat de agresiunea nejustificată și profund ilegală a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care flancul estic, care este și flanc NATO și flanc al Uniunii Europene, are o importanță majoră din punct de vedere al securității. Iată de ce cred că România, în această perioadă, fiind un stat NATO, are garanții de securitate și are ceea ce este necesar pentru a asigura o viață normală în țara noastră. Nu în ultimul rând, și apartența noastră la Uniunea Europeană este un alt câștig enorm pentru România. Vedem în jurul nostru cât de important este acest lucru, așa cum parteneriatul strategic pe care l-am făcut cu Statele Unite își arată rezultatele pozitive și în această perioadă. Deci, clar, politica ușilor deschise, care este politică formulată în cadrul Alianței de multă vreme, se justifică pe deplin. Și faptul că săptămâna trecută, în curtea ministerului am arborat steagul Suediei, al NATO și al României, cred că vorbește la sine, despre dorința noastră și efortul pe care România îl face, pentru că este nevoie de un efort de validare din partea țărilor membre ale Alianței. Spuneam că acest lucru vorbește de la sine despre cât de mult ne-am implicat și cât de important este acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Este cu siguranță o confirmare a acestei politici a ușilor deschise. Ați mai avut o întâlnire foarte interesantă cu adjunctul șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la București, în care ați discutat despre asistența de securitate atât de importantă în zilele astea, în care, iată, împlinesc doi ani și o lună de când Ucraina a fost invadată, la început.
Angel Tîlvăr: Da, este o discuție pe ca am avut-o și care se înscrie și pe linia colaborării excelente pe care o avem cu partenerul nostru strategic. Este o discuție care mi-a dat posibilitatea și să formulez anumite solicitări în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare. Și eu și echipa care m-a însoțit cred că am reușit să formulăm așa cum se cuvine ceea ce dorim. În același timp, am accentuat și cât de importantă este contribuția României la păstrarea securității flancului estic al Alianței. Dacă adăugăm la asta și extindea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dacă adăugăm și o prezență militară americană semnificativă pe teritoriul României, cred că obținem formula unei povești de succes, pentru că acest parteneriat și colaborarea noastră cu Statele Unite și-au dovedit utilitatea.
Cristian Dumitrașcu: Ați discutat, de asemenea și despre asistență de securitate pentru Republica Moldova și în general pentru granița de est a NATO, zona Mării Negre?
Angel Tîlvăr: Am vorbit despre cât de important este bazinul Mării Negre și regiunea Mării Negre, regiune din care, evident, și Moldova face parte, Moldova, care din punct de vedere militar este o țară neutră, dar care, ținând seama de relația specială pe care o are cu România, a beneficiat din partea României de sprijin atât la nivel economic, dar și colaborarea mea cu omologul meu, cu dl Nosatîi, este una foarte bună și din punct de vedere neletal, am sprijinit și noi pe prietenii noștri de peste Prut. Deci, în acest context, în contextul Mării Negre, dar și în contextul faptului că Moldova este o țară care, împreună cu Ucraina, se află în proces de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a dobândit anul trecut statutul de țară candidată, Moldova este o țară care, nu mai este nevoie să discut cu dumneavoastră acum cât de importantă este pentru România, este o țară care nu dă vești foarte bune Rusiei în ceea ce privește parcursul european pe care și-l dorește, parcursul european care mi-ar plăcea să cred că este ireversibil, dar este o țară care suportă elemente de…
Cristian Dumitrașcu: De război hibrid…
Angel Tîlvăr: De război hibrid, motiv pentru care cred că are nevoie de sprijinul nostru şi din acest punct de vedere.
Cristian Dumitrașcu: Şi această așa-zisă cerere a Transnistriei să înscrie…
Angel Tîlvăr: Putem să o citim în această cheie, evident, nu era nimic imprevizibil, evident. Discuţiile și formulările sunt, dacă vreți, repetitive. Ele au apărut de-a lungul vremii, în mod regulat. Dar îmi place să cred că autoritățile de la Chișinău pot să gestioneze situații de genul acesta.
Cristian Dumitrașcu: Venind către Armata României, în ultimii doi ani, sigur, s-au schimbat multe lucruri și măsurile pe care le-ați luat împreună cu membrii Guvernului și cu, până la urmă, toată clasa politică, „retenţia personalului” este o sintagmă pe care o auzim din ce în ce mai des, pentru că sunt foarte multe cadre militare care au plecat din sistem și se punctează, poate voit, doar aceste plecări și nu se spune că sunt eforturi de a echilibra această situație.
Angel Tîlvăr: Evident, nu este prima dată când o spun, dar n-am să ezit să repet ori de câte ori va fi cazul. Pe lângă dorința noastră de a avea echipamente de cea mai bună calitate din punct de vedere militar, principala noastră preocupare se îndreaptă și asupra elementului care este cel mai important într-o armată și anume, personalul militar. Motiv pentru care și eu și colegii mei, dar și membrii Guvernului înțeleg nevoia de a face acele demersuri care să ducă la o decizie de a rămâne în continuare în Armata României pentru cei care doresc să plece și nu în ultimul rând, de a-i încuraja pe alții să își dorească să îmbrățișeze o astfel de carieră. Pe lângă măsurile de retenție, sunt și măsuri care, așa cum spuneam, încurajează tinerii și pe toți cei care doresc să servească sub drapelul României, să o facă, măsuri care se concretizează fie în creșterea numărului locurilor în instituțiile de învățământ de specialitate, fie în a acorda anumite facilități care să-i determine pe oameni să ia decizia de a intra în Armata României. Știți că au fost multe discuții vizavi și de un serviciu voluntar în termen. Există mai multe inițiative și mai multe discuții referitoare și la creșterea soldei de grad, la creșterea cuantumului sumei alocate echipamentelor militare, a normei de echipare, lucruri legate de creșterea diurnei în cazul unor anumite exerciții sau de încurajare a celor care doresc să ocupe locuri în zone în care există un anumit deficit, să o facă. Deci, avem pe agendă cele două tipuri de acțiuni și anume, o acțiune îndreptată spre cei care doresc să plece din armată și o altă acțiune pentru cei care doresc sau ar putea să intre în rândurile noastre, pentru că eu cred că e o meserie absolut respectabilă, o meserie care de-a lungul vremii s-a bucurat de respectul pe care o merită în rândul cetățenilor României și cred că este datoria noastră să avem o armată care să satisfacă nevoile noastre, ținând seama – și aici subliniez – ținând seama faptul că Armata României a trecut prin două etape de reformă, în care de la peste 300.000 de militari, suntem acum în situația de a avea în jur de 70.000, la care putem adăuga personalul civil.
Cristian Dumitrașcu: Există acest proiect legat de modificarea soldelor de grad. Astăzi, când vorbim care este situația, oamenii și-au pus mari speranțe în această inițiativă, în sfârșit palpabilă, pentru că până acum au fost mai mult…
Angel Tîlvăr: Nu, cred că de-a lungul vremii, și anul trecut s-au luat măsuri care care au venit în întâmpinarea dorințelor. Oamenii… Suntem în situația în care se parcurge, conform legii, un anumit circuit de avizare. În continuare avem discuții de îmbunătățire a oricărui text care sprijină demersul nostru. Deci cred că suntem pe un drum bun.
Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare, domnule ministru Tîlvăr. S-a rostogolit în spațiul public revenirea, în contextul pericolului unui război ipotetic, revenirea stagiului militar obligatoriu. Cât poate fi adevăr în ceea ce au spus și foști, chiar și un fost președinte al României, de curând?
Angel Tîlvăr: Așa cum am mai spus, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Am spus că există alternative prin care, în mod voluntar, oamenii pot să contribuie la apărarea țării. Deci, repet, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Știu discuțiile, nu sunt de acum o săptămână, nu sunt de acum două săptămâni, sunt de când am venit în acest minister. Una din discuțiile care s-au purtat în spațiul public a făcut trimitere la acest lucru, pe undeva justificat și de existența contextului de securitate în care ne aflăm. Dar, repet, nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stadiului militar obligatoriu.
Cristian Dumitrașcu: Având în vedere ultimele lucruri care s-au întâmplat, ultimele construcții în ceea ce privește NATO, aș vrea ca la final – și acum vă întreb de obicei și pentru interviul de la radio, dar și în cele de la „Pro Patria” – oamenii de acasă dacă se pot simți în siguranță, având în vedere că sunt comentarii foarte multe care spun: nu aţâţați pericolul de la est prin prezența puternică a Alianței aici, la graniță. De fapt, adevărul este că noi trebuie să mergem mai departe cu întărirea forțelor din care facem parte.
Angel Tîlvăr: Întrebarea dumneavoastră a conținut în parte și răspunsul la ea și anume, lucrurile nu se petrec la întâmplare. Componenta militară face evaluările pe care orice armată din lume le face. Suntem beneficiarii unor garanții de securitate care decurg din apartenența noastră la cea mai puternică alianță politico-militară din istoria omenirii. Pe lângă faptul că beneficiem de garanții de securitate și de sprijin la rândul nostru – și vreau să spun și acest lucru în cadrul emisiunii noastre: la rândul nostru, și noi donăm stabilitate și securitate, fie că vorbim de Bosnia-Herțegovina, fie că vorbim de regiunea Kosovo. Participăm cu militari și în alte zone din lume, dacă vreți, Polonia, Bulgaria, Republica Centrafricană. Deci România este un partener de nădejde în cadrul Alianței, un partener care este recunoscut ca fiind un partener valoros, iar deciziile politice care au dus la apartenența noastră la această structură politico-militară, la această alianță, au fost decizii care s-au bucurat de suportul cetățenilor și îmi face plăcere să vă spun că și momentul în care îmi luați acest interviu, suportul cetățenilor României pentru NATO și pentru Uniunea Europeană este un suport de o robustețe care nu ridică niciun semn de întrebare. Voci sunt și vor mai fi vizavi de ceea ce facem, de ceea ce se întâmplă, dar cred că este un drept câștigat să putem să ne exprimăm în spațiul public așa cum credem noi, în funcție de conștiința noastră, lucru care pe mine mă determină să merg în continuare pe linia pe care am stabilit-o împreună cu colegii mei, dar, nu în ultimul rând, să țin seama de toate semnalele care apar din spațiul public, pentru că este normal să se întâmple așa, dar, repet, viața în România se poate desfășura normal. Armata României este o armată bine pregătită, care își face datoria, iar serviciul militar obligatoriu nu este la ora actuală pe agenda Ministerului Apărării Naționale.
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Angel Tîlvăr, vă mulțumesc mult pentru prezență în această dimineață! Vă mai așteptăm și cu altă ocazie.
Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult! O zi bună!

Întrevederea ministrului apărării naționale cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București

Publicat de Gabriel Stan, 18 martie 2024, 12:29

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Prezența militarilor americani pe teritoriul României consolidează angajamentul comun în menținerea stabilității regionale, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, în discuțiile purtate la București cu adjunctul șefului misiunii diplomatice al Statelor Unite ale Americii în România, Michael Dikerson.

Oficialul român a subliniat importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite și a apreciat angajamentul american constant pentru întărirea securității în regiunea Mării Negre.

În cadrul întâlnirii a fost reafirmată susținerea deplină a României pentru avansarea Republicii Moldova pe traseul european.

Ioan Mircea Pașcu: După Primul Război Mondial, Japonia n-a vrut să recunoască unirea Basarabiei cu România. Au avut ezitări, au avut socotelile lor cu rușii

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 19:30

Pe 29 martie se vor împlini 20 de ani de când România a aderat la NATO. Invitat la „Interviul săptămânii” este fostul ministru al apărării între anii 2000-2004, profesorul și politologul Ioan Mircea Pașcu, cel care a condus reformele necesare pentru adaptarea Armatei Române la standardele Alianței.

Ioan Mircea Pașcu a fost prezent inclusiv la Praga, în 2002, când România a fost invitată să adere la Alianță, iar după reușita din 2004 a urmat o strălucită carieră politică, fiind 14 ani europarlamentar, dintre care cinci vicepreședinte al Parlamentului European.

Interviu realizat de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule profesor Ioan Mircea Pașcu, bun venit la „Interviul săptămânii”! Care credeți dumneavoastră că ar fi pericolul cel mai mare, dacă ar fi să se întâmple ceva neplăcut de la est, având în vedere că este război la graniță?

Ioan Mircea Pașcu: Cred că pericolul cel mai mare este ca Rusia să reușească până la urmă să ajungă la Odesa, pentru că de la Odesa se va deplasa în Bugeac și va ajunge pe Dunăre și, în felul acesta, vom avea Rusia vecina noastră.

Și, mai mult decât atât, va închide ieșirea Ucrainei la Marea Neagră și toate exploatările noastre de gaz și de petrol din Marea Neagră vor fi puse sub semnul întrebării. Deci asta mi se pare scenariul cel mai negru pe care putem să-l luăm în calcul; și ar trebui să fim pregătiți și pentru așa ceva, deși cred că și ucrainenii, și occidentalii sunt conștienți de importanța acestei chestiuni.

Dacă se întâmplă lucrul ăsta, din Odesa se poate activiza și Transnistria, deși Transnistria n-are o șansă prea mare, ținând seama de faptul că este prinsă între Ucraina și Moldova. Dar, dacă ajung la Odesa, pot să ajungă ușor și în Moldova, și atunci pot să fie probleme și în Moldova, nu că ar trece la un atac, dar vor fi, vor exercita presiune mai puternică de acolo. Deci ăsta mi se pare, după mine, cel mai negru scenariu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Acesta este un subiect interesant și cu Republica Moldova. Aveți experiența acestor ani, mulți, de la ieșirea din spațiul sovietic. Cum vedeți traiectoria Republicii Moldova? Sigur, în strânsă legătură cu relația noastră cu Replica Moldova. Care sunt șansele ca la un moment dat să scape cu adevărat de influența rusească?

Ioan Mircea Pașcu: Singura șansă este să intre în Uniunea Europeană. În momentul ăla, granițele dintre noi dispar și practic are loc, deci, o unire de facto, așa cum există între Austria și Germania, în momentul de față. Și cred că este fezabilă această chestiune. Este fezabilă.

Deja au statut de candidat, încep negocierea capitolelor de încheiere a acquis-ului lor comunitar. Îi vom ajuta cât se poate de mult. Viitorul Moldovei trebuie să fie numai în Uniunea Europeană, pentru că este ultima bucată de latinitate aflată în afara Uniunii Europene, și, deci, este firesc să revină la patria-mamă, ca să zicem așa. Noi am avut niște contacte cu moldovenii încă înainte de proclamarea independenței lor. Am avut niște consultări cu ei.

Bineînțeles că n-am vrut să dăm amploare acestor contacte, pentru că era totuși Uniunea Sovietică și nu voiam să fie percepute greșit. Dar, cât am putut să-i ajutăm pe prietenii noștri, i-am ajutat în felul acesta. Nu cu multe, cu mici-colo, cu câte ceva, anumite produse și așa mai departe, dar au existat.

Iar în momentul în care urmau să își declare independența împreună cu celelalte republici sovietice, mi-aduc aminte că a venit la mine ambasadorul japonez, domnul Furukawa, eram consilierul de politică externă al președintelui, și m-a întrebat care va fi atitudinea României, întrucât Tokyo se interesa de treaba asta; și nu voia ca Tokyo să ia o măsură până nu știe care e poziția României.

Și am să vă spun de ce, pentru că, după Primul Război Mondial, Japonia a fost țara care n-a vrut să recunoască unirea Basarabiei cu România. Au avut ezitări, au avut socotelile lor cu rușii. Mă rog, n-au ieșit, pentru că iată astăzi unde se află, dar au avut anumite rețineri și, din punctul ăsta de vedere, un anumit interes special pentru Moldova există la Tokyo.

Și, ca atare, în virtutea acestui interes, bănuiesc că au fost să întrebe. Am mers și l-am întrebat pe domnul președinte: Domnule președinte, uitați, japonezii se interesează. Și zice: Spune-le că vom recunoaște primii această independență. De altfel, era singurul pas logic, pentru că nu puteai să faci unire cu Moldova cât timp era, rămânea în Uniunea Sovietică.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Corect.

Ioan Mircea Pașcu: Nu puteai să faci decât dacă ieșea din căsătoria aia și eventual contemplai tu o eventuală căsătorie. Deci, primul lucru logic era să sprijinim independența Moldovei.Iar, sunt unele capete înfierbântate care susțin că s-ar fi putut face mai mult, că am fi putut să ne unim şi așa, nu e adevărat.

La un moment dat chiar Putin a făcut o referire la faptul că România are încă niște rigori ale Tratatului de Pace încheiat în 1947, rigori teritoriale în care, până la urmă, Moscova ne-a sprijinit să obținem înapoi Ardealul de Nord, cu condiția să renunțăm la Basarabia, lucru pe care Ceaușescu s-a făcut că l-a uitat și în decembrie ’89 a început să-l vânture. Nu cred că a fost de bun augur.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Când ați fost la Chișinău ultima dată?

Ioan Mircea Pașcu: Cu ani în urmă. Eram în Parlamentul European, îmi aduc aminte, și aveam doi studenți, dacă nu mă înșel, la doctorat, lucrau acolo. Și au venit la hotel și mi-au spus, zice: domnule ministru haideți, că îmi spuneau domnule ministru, haideți cu noi cu mașina.

Plecăm, mergem în afara Chișinăului, repede, și avem la dispoziție 15 minute să vorbim fără să fim ascultați. Și în 15 minute, într-adevăr, localul s-au umplut de tot felul de clienți, de mușterii care mai de care mai nevinovat, încercând să apară nevinovat. Deci, asta a fost, dar cred că era pe vremea lui Voronin.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ca să vedeți ce organizare.

Ioan Mircea Pașcu: E da, bravo.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): V-am întrebat și pentru că ați adus aminte despre lucrurile legate de Basarabia, acolo știm cu toții că sunt acele vinuri celebre.

Ioan Mircea Pașcu: Sunt, sunt.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi legătura…

Ioan Mircea Pașcu: Şi am mai fost. Cred că am mai fost în 2008. Deci după am mai fost cu delegația a Uniunii Europene și am vizitat EUBAM, adică o formulă din asta de sprijin pentru Moldova cu juriști, cu polițiști de frontieră ș.a.m.d. și am mers chiar în partea de sud, la granița dintre Transnistria și Moldova, și acolo am vizitat un EUBAM din ăsta și era un șef de punct de frontieră, așa și l-am întrebat, zic: Nu ai domnule și dumneata un vin de-al dumitale?

Am, cum să nu am. Păi adu-l domnule, să ne simțim bine. Și l-a adus imediat. Și ăștia, toți de la Uniunea Europeană au fost încântați. Deci, vinurile sunt excelente. Iar tot așa, Elmar Brok, care a fost șeful Comisiei de Apărare, nu știu, Comisiei de Afaceri Externe zeci de ani în Parlamentul European, mi-a spus că a făcut o vizită la Cricova şi zice: știi ce am găsit acolo? Ce aţi găsit domnule Brok? Şi zice: domnule, am găsit colecția de vinuri a lui Göring. Au capturat-o…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): L-au luat de la Berlin când s-au dus în ’45.

Ioan Mircea Pașcu: L-au luat de acolo și l-au depozitat la Cricova.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mă gândeam câte lucruri s-au întâmplat de atunci. Și dumneavoastră sunteți în continuare în contact…

Ioan Mircea Pașcu: În circuit.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În circuit și în contact cu toate lucrurile importante care se întâmplă. Ați fost vicepreședintele Parlamentului European.

Ioan Mircea Pașcu: Cinci ani, dar 14 ani am fost membru al Parlamentului.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Membru al Parlamentului și cinci ani.

Ioan Mircea Pașcu: În care cinci ani, două mandate am fost vicepreședinte al Parlamentului.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi ați putut să vedeți cu proprii ochi care este percepția Europei față de noi și care sunt lucrurile în schimbare și în ceea ce privește NATO și în ceea ce privește direcția noastră politică.

Ioan Mircea Pașcu: Am şi avut un raport în Parlamentul European referitor la legăturile dintre NATO și Uniunea Europeană și el a rămas acolo. În Parlamentul European rapoartele rămân cu numele autorului, „Raportul Pașcu-Brock” Şi am unul, un asemenea raport, și-mi aduc aminte că a trebuit să definim ce e NATO și ce e Uniunea Europeană.

Și am spus așa: NATO este o alianță politico-militară, creată în primul rând pentru apărarea colectivă a membrilor. Uniunea Europeană nu este. N-am definit Uniunea Europeană, și numai prin faptul că nu e ca NATO.

Înțelegeți, că e altceva. Ar fi fost mult prea mult să încercăm să definim Uniunea Europeană, ce e Uniunea Europeană și am spus că nu este alianță politico-militară. Dar, iată că în ultima vreme Uniunea Europeană se îndreaptă și spre această sarcină a preluării cât mai mult din apărarea membrilor și își propune să cheltuie mai mulți bani chiar din partea Comisiei, instituțiilor europene, a Băncii Europene de Investiții în privința apărării.

Lucrul ăsta a început odată cu războiul din Ucraina și continuă acum chiar pentru noi. Adică, ultimele declarații ale lui Trump au determinat pe europeni să se gândească foarte serios la propria lor apărare, ținând seama de intențiile pe care candidatul Trump le-a făcut deja publice.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar și așa, o Europă unită, cu fonduri mai mari pentru apărare, credeți că poate face față unei agresiuni din partea Rusiei?

Ioan Mircea Pașcu: Categoric că poate să facă față. Până la urmă sunt atâtea țări aici, sunt 27 de țări, toate cu un potențial înalt și uman, și tehnologic, și economic. Dar chestiunea este că orchestra trebuie să funcționeze ca o orchestră, nu se cânte pe tonalități diferite.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Corect.

Ioan Mircea Pașcu: Asta e una. A doua chestiune; tot ce am gândit noi în domeniul militar până la, până la – și eu am participat la crearea Fondului European de Apărare și așa mai departe – și lucrurile astea toate erau concepute până la izbucnirea războiului din Ucraina, care a venit ca un șoc. Și, de pildă, ne-am gândit că: Da, domnule, de acum încolo, în cinci ani de zile, vom pune pe picioare tot felul de inițiative, două state, trei firme și așa mai departe și ca să aibă acces la banii ăștia. Toate erau de la zero, nu se referea niciuna la stocurile existente, la nevoile actuale.

A venit războiul și dintr-o dată nevoile noastre au devenit stringente. Trebuie să luăm „from the shelf” – de pe raft. Or, în momentul acesta, toată politica Uniunii Europene de perspectivă este bună, dar trebuie să fie completată cu această posibilitate de achiziție proprie de armament și de muniție. De altfel, vedeți că inițiativele Uniunii Europene în ultima jumătate de an vizează încurajarea producției în comun de muniție, de armament și așa mai departe, deci pe undeva valorificarea acestui potențial de care Uniunea Europeană dispune.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că acest război din Ucraina este o mare lecție învățată pentru lumea liberă.

Ioan Mircea Pașcu: Da, este un șoc. Nimeni nu se aștepta la această chestiune și ne-a trezit la realitate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați petrecut cu noi câteva minute. Vă doresc succes! Plecați departe, în Coreea de Sud.

Ioan Mircea Pașcu: Da.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și în multe alte locuri unde reprezentanți România. Vă mai așteptăm.

Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc! Cu plăcere.

Republica Moldova va trece la un nou program cu NATO

Publicat de gabrielasaksa, 19 februarie 2024, 16:44

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Republica Moldova va trece la un nou program individual de parteneriat cu NATO. Alianța Nord-Atlantică a inițiat un proces de reformare a parteneriatelor sale, introducând conceptul: „Un partener, un plan”, care prevede ca mai multe programe și instrumente de cooperare cu fiecare stat partener să fie încorporate într-un singur cadru. Amănunte ne aduce în continuare, Adrian Gâtman.

Adrian Gâtman: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova va negocia prevederile noului document, care vor ține cont de schimbările din contextul regional de securitate și de desfășurare a conflictului militar din Ucraina.

Olivia Bucioacă (realizator rubrică):  Dorinţa părţilor de a-şi consolida legăturile vine ca urmare a presiunilor din partea Moscovei, a afirmat premierul moldovean Dorin Recean, într-o discuție cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Moldova și-a exprimat disponibilitatea de a participa la misiuni internaționale și exerciții militare care să îi consolideze capacitățile și interoperabilitatea. Într-o declarație acordată pentru Europa Liberă, președintele Parlamentului, Igor Grosu, spunea că în Republica Moldova nu există premise acum, pentru a iniția dezbateri tranșante în societate și în mediul politic despre o eventuală aderare la NATO. Ultimele date din barometrul opiniei publice arată că doar 26,5% dintre moldoveni ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, iar 54% ar vota împotrivă.

Discuții la Ankara despre consolidarea brigăzii din Europa de Sud-Est

Publicat de gabrielasaksa, 29 noiembrie 2023, 13:03

Adrian Gâtman (realizator rubrică) – Republica Moldova s-a alăturat procesului reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, o inițiativă de cooperare a statelor din regiune. Decizia a fost luată în Turcia, în cadrul unei întâlniri ministeriale în acest format.
Prezent la Ankara, ministrul român al apărării, Angel Tâlvăr, a discutat cu partenerii regionali despre consolidarea brigăzii din Europa de Sud-Est și despre importanța unor noi proiecte de colaborare, printre care cel de combatere a minelor marine în Marea Neagră, la care vor participa Turcia, România și Bulgaria. Țara noastră exercită până în 2025 președinția rotativă a inițiativei.

Actorul și regizorul Petru Hadârcă – dornic de Soarele dimineților din copilărie

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 noiembrie 2023, 09:53

În Biblioteca de Bucurii ne întâlnim cu actorul şi regizorul Petru Hadârcă – un om plin de creativitate, umor și subtilitate artistică.

Petru Hadârcă a fost actor la teatrele „Luceafărul” şi „M. Eminescu” din Chişinău, precum şi la Teatrul „Ion Creangă” din Bucureşti. Între 1995-1997 a  colaborat cu Teatrul „Nottara” din Bucureşti. Timp de mai mulţi ani a fost director artistic al Studioului de creaţie „Apropont” din Chişinău, al Teatrului muzical „Ginta Latină”, precum şi al Teatrului Naţional „M. Eminescu”. A realizat roluri principale în peste 50 de spectacole de teatru, filme televizate şi artistice.

Reputatul actor şi regizor este laureat al mai multor festivaluri din România şi Republica Moldova.

Petru Hadârcă se prezintă pentru dumneavoastră cu ceea ce consideră că este mai important şi îi conturează personalitatea.

„Mulțumesc mult pentru apreciere, mulțumesc mult pentru invitație! În primul rând, cred că ceea ce îmi conturează personalitea este sufletul. De aici pornim. Apoi, scrierea, comunicarea și emoțiile pe care încercăm să le propunem celor care ne ascultă, celor care ne văd în scenă și celor care au interesul să vin să vadă ceva…aparte. Eu mă regăsesc de multe ori în recitaluri, fiind vorba și de actori. Mă regăsesc, și o perioadă era când chiar mă regăseam în perioada interbelică, prin versurile lui Tănase. Făcusem și câteva recitaluri cu cunoscutul „Nu-s Parale” –  de la Chișinău, la Iași, tot românu-i nevoiaș, nu avem ce pune-n oale – nu-s parale, dar de-ajungi parlamentar pe un fir la buzunar ai scăpat de angarale – sunt parale, era o adaptare.

…Și emoții aparte, pentru că în anii 90 am simțit acel ecou din perioada interbelică și l-am regăsit și în perioada de tranziție, atât a Bucureștiului, cât și a Chișinăului.

Mă regăsesc în spectacole, mă regăsesc în anumite personaje pe care le interpretez în calitate de actor, iar în montări, atunci când semnez regia, mă regăsesc în ansamblu, în toți în actorii, în mizanscene, în scenografie…, în acea coloană sonoră și cred că și prietenii, și nu numai prietenii, toți mă cunosc „de-a fir a păr”, pentru că nu sunt un om care ar ascunde ceva. Tot ce ce am în gând, tot ce am de spus, o spun direct. Îmi place să fiu corect și îmi place să nu merg pe ocolișuri. Dacă am să spun ceva cuiva, eu spun „verde în față”.

Cum era Petru Hadârcă, copil?

„Eram dornic de acel soare de dimineață și aveam senzația, în copilărie, că n-o să mă satur de joacă.

Nu mi-a plăcut niciodată colectivizarea, nu mi-a plăcut când părinții au încercat, să mă dea la creșă, la 3 anișori, să mă dea la grădiniță cu toți copiii… Și mai ales nu-mi plăcea să dorm la amiază și ajunsesem la un moment dat, când străbunica mă ducea dimineața și îmi dădea drumul pe poartă, în curtea grădiniței, iar eu pândeam momentul și săream gardul și eram înainte ei acasă. Și au văzut ai mei că nu fac colectivizarea cu mine și m-au lăsat să cresc alături de ea și, mai ales vara, duminicile…

Aveam norocul că în satul nostru, în Sângerei, n-a fost închisă biserica și a mergeam cu ea, duminica, până a merge la școală; când eram deja la școală, era interzis copilului să fie prezent la slujbe religioase, iar până la 7 anișori am avut norocul ăsta să merg cu bunica la biserică, duminica, să mă învețe ea cum să țin degetele, să fac rugăciunea, să spun Tatăl Nostru…

A mai fost și deschiderea asta, căldura părintească a lui taică-meu, a maică-mii și iernile, când erau de un alb imaculat cu troieni frumoase, cu sărbătorile de iarnă, de Crăciun, Sfântul Vasile când mergeam cu plugușorul la rude, îndeosebi. Iar iarna, maică-mea făcea șezători și întindea războiul în casa mare, război de țesut, și eram ascuns și eu printre ghemurile, cele colorate, între culori calde. Și asta a fost copilăria mea, deci îmi amintesc cu nostalgie și cu emoție frumoasă pentru că acele culori m-au urmărit și mă urmăresc încontinuu pe parcursul vieții.”

Interviul realizat cu actorul și regizorul Petru Hadârcă este așezat pentru ascultare, pe rafturile Bibliotecii de Bucurii.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

SARMIS 23/OLT cel mai mare exercițiu de instruire al trupelor de vânători de munte

Publicat de gabrielasaksa, 2 octombrie 2023, 13:23

Adrian Gâtman (realizator rubrică): În poligoane de instrucție din județul Brașov are loc, timp de două săptămâni, cel mai mare exercițiu de instruire din acest an al trupelor de vânători de munte. La SARMIS 23/OLT 23 participă militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de Munte, alături de forțe aliate din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța și parteneri din Republica Moldova. Până pe 6 octombrie au loc activități de instruire în comun în scopul verificării și validării procedurilor operaționale specifice în teren muntos împădurit, în context multinațional și interinstituțional. La exercițiu participă și structuri specializate în recunoaștere și supraveghere, medicină operațională și comunicații militari și aeronave din cadrul Forțelor Aeriene Române, precum și reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean, Grupării Mobile de Jandarmi și Inspectoratului pentru Situații de Urgență din municipiul Brașov. Conducătorul exercițiului este comandantul Brigăzii 2 Vânători de munte, colonelul Traian Maghercă:
Traian Maghercă: Exercițiu SARMIS 23 reprezintă principalul eveniment de instituire al Brigăzii 2 Vânători de Munte. Este conectat cu exercițiul OLT 23 al Brigăzii 61 Vânători de Munte. Astfel, am creat cadrul unitar pentru instruire în comună a celor două mari unități din structura de forțe a Armatei României. Principalul scop al acestui exercițiu este de a îmbunătăți deprinderile, competențele, abilitățile militarilor din cadrul structurilor care acționează în câmpul de luptă.

Reuniunea anuală a Diplomației Române

Publicat de Gabriel Stan, 4 septembrie 2023, 11:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc în capitală Reuniunea anuală a Diplomației Române, cu participarea șefilor misiunii diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor institutelor culturale românești.

Prezent la eveniment, președintele Klaus Iohannis a vorbit în discursul său despre solidaritatea țării noastre față de Ucraina, dar și despre sprijinul economic și politic pentru Republica Moldova.

În ceea ce privește rolul României în NATO, șeful statului a precizat că la recentul summit de la Vilnius, țara noastră și-a atins toate obiectivele, iar rolul diplomaţiei românești este de a contribui la implementarea deciziilor luate de liderii aliați pentru consolidarea securității euroatlantice.

Klaus Iohannis: Pentru orice amenințare de securitate care ar putea afecta România, alianța are, datorită adoptării noilor planuri de apărare, un răspuns pregătit pe măsură. Este creat și cadrul necesar pentru aducerea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forță de întărire, dacă situația o va impune.

Ceremonie pentru preluarea de către România a preşedinţiei Procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est – SEDM

Publicat de Gabriel Stan, 4 septembrie 2023, 11:34

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va deține pentru următorii doi ani președinția inițiativei regionale a procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Ceremonia de predare-primire a avut loc joi, în Macedonia de Nord.

Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a participat la eveniment, unde a declarat că rolul esențial al statelor membre este de a menține stabilitate în regiune și de a identifica modalități noi de gestionare a amenințărilor la adresa securității regionale și internaționale.

Inițiativa țărilor din Sud-estul Europei cuprinde 15 state membre, iar Republica Moldova are statut de observator. Este pentru a treia oară când România conduce acest for.

România continuă sprijinirea Republicii Moldova în domeniul înzestrării armatei cu echipamente moderne

Publicat de gabrielasaksa, 14 august 2023, 11:18

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică):  Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a efectuat luni, 7 august, o vizită oficială în Republica Moldova, la invitația omologului său, Anatolie Nosatîi.
Discuțiile dintre cei doi demnitari au vizat aspecte privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării și cooperării în context regional NATO și al Uniunii Europene. Oficialul român a participat la recepționarea celor mai recente donații ale Ministerului Apărării Naționale către Armata Republicii Moldova, constând în echipamente individuale de protecție balistică, respectiv căști de protecție și veste antiglonț, dar și autoturisme de teren.

Ștefan Ciochinaru: „Atunci când ai un război la frontieră, se poate întâmpla să cadă ceva din cer, așa cum s-a întâmplat în Polonia, așa cum s-a întâmplat în Republica Moldova.”

Publicat de gabrielasaksa, 8 august 2023, 14:42

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am revenit aici, la ‘Jurnal militar’, la Radio România Actualități. Mai mult decât în zilele de război de până acum, de la granița noastră, opinia publică din România a fost speriată de atacurile cu drone ale rușilor din porturile de la granița noastră cu Ucraina. De altfel, Ministerul Apărării a dat imediat un comunicat prin care a declarat că situația este foarte serios monitorizată și că suntem pregătiți pentru orice scenariu, atât Armata Română, cât și aliații din NATO. Vă invit să îl ascultați pe cunoscutul analist Ștefan Ciochinaru, doctor în drept internațional și profesor de științe politice. În câteva secunde, interviul.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule profesor, bine ați revenit, după mai multă vreme aici, la Radio România Actualități și în toate posturile teritoriale Radio România.
Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ne era dor de analizele dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât, de fiecare dată, pe lângă lucrurile foarte reci și realist analizate, ne-ați dat și speranțe. Peste 500 și ceva de zile de război, iată că se apropie de noi, în premieră, aceste atacuri de la granița României și, sigur că da, o întreagă încadrare și comercială, dar și geopolitică. De unde sunteți de acord să începem această analiză?

Ştefan Ciochinaru: Eu cred că e foarte bine cum aţi pus dvs. problema, numai că este pentru prima oară această apropiere de noi, dar nu este pentru prima oară în cazul Republicii Moldova și în cazul Poloniei. Aduceți-vă aminte de rachetele căzute în aceste două țări aliate și care se află de asemenea pe linia de diviziune între NATO și Ucraina și include aici şi Republica Moldova, datorită umbrelei românești. Însă ceea ce s-a petrecut cu bombardarea orașelor Reni și Ismail nu trebuie să ne surprindă. Sunt două puncte foarte importante pentru comerțul pe Dunăre, care este o arteră economică extrem de importantă în Europa și, mai devreme sau mai târziu, rușii era de așteptat să le bombardeze. Trebuie spus însă foarte clar că asta nu are nimic de-a face cu România și tocmai de aceea cred că nici nu au fost folosite rachete, ca nu cumva să se întâmple vreun pocinog, un incident. Au fost folosite drone. Dronele, știți bine, sunt pilotate și astfel s-au asigurat că nu cade nimic pe teritoriul României. Oricum, anticipând o întrebare a ascultătorilor noștri, chiar dacă s-ar întâmpla un astfel de incident, asta nu înseamnă activarea automată a articolului 5 din tratatul NATO, acel principiu al mușchetarilor, ci ar presupune o analiză foarte serioasă, pentru că dacă e vorba de un incident, nu începe un război.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Au fost niște atacuri, sigur că da, interpretate emoțional, pentru prima dată când românii de la granița cu Ucraina să vadă atacurile, să simtă…
Ştefan Ciochinaru: Da, dar era de așteptat, domnule Dumitrașcu. Noi în emisiunea dvs. de la România Actualități am mai discutat acest lucru, așa cum acuma trebuie spus foarte limpede că un incident se poate întâmpla oricând. Atunci când ai un război la frontieră, se poate întâmpla să cadă ceva din cer, așa cum s-a întâmplat în Polonia, așa cum s-a întâmplat în Republica Moldova. Sigur că nu e de dorit așa ceva, dar trebuie să fim calmi și trebuie să avem încredere în forțele noastre armate, care au dat niște comunicate de data aceasta foarte rapide și foarte lămuritoare, astfel încât lumea să nu intre în panică degeaba. Ceea ce este însă foarte clar și trebuie spus, observ așa o nerăbdare crescândă în mass-media și de aici și în marele public, trebuie spus foarte clar sau reamintit ceea ce noi am mai spus, că această ofensivă ucraineană nu va fi o ofensivă după modelul rusesc, cu concentrări mari de trupe care se reped la atac indiferent de pierderi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Cu orice preţ şi cu orice risc, așa e.
Ştefan Ciochinaru: Exact. Nu, nici vorbă de așa ceva. Va fi o acțiune militară de durată. Va dura undeva până spre mijlocul iernii, cel puțin. Va fi o acțiune de durată. Va fi o acțiune foarte laborioasă. E foarte complicat. Vedeți ce spune Mark Ryan, unul din generalii australieni, care este considerat un mare specialist al luptelor terestre și care spune că, pe lângă tranșeele și pozițiile fortificate, în momentul de față în Ucraina, ucrainienii se confruntă cu o combinație letală care constă din milioane de mine anti-blindate și antipersonal, drone de supraveghere, drone canicave, sisteme de război electronic, toate pe niște linii defensive construite de ruși, cu o adâncime în unele cazuri chiar de zeci de kilometri. Vă dați seama că asta nu se poate desface în atacuri de operetă, așa cum se așteaptă unii. Nu, războiul e o treabă serioasă și va dura. Deci această a douaa fază a războiul din Ucraina va dura cel puțin tot atât de mult ca prima fază, care a durat un an de zile.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că tot l-ați amintit pe generalul australian, am difuzat și noi la Actualitatea militară de mai devreme despre exercițiul Talisman din Australia. Este acesta un atu al Alianței, că aduce în față, evident, inteligența militară oriunde s-ar afla pe planetă, din Indo-Pacific până în Statele Unite și în Europa?
Ştefan Ciochinaru: Bun, acuma, într-un fel, mă obligaţi să spun un lucru asupra căruia nu insist în luările de poziții publice, pentru că e bine așa cum e acuma. În Ucraina și e foarte bun exemplu dvs. cu exercițiile din Australia, în Ucraina și peste tot de altfel, forțele militare occidentale folosesc inteligenţa ă la niveluri pe care nici nu le bănuim. Noi încă judecăm războiul cu instrumentele de analiză ale – hai să nu zic, celui de-al Doilea Război Mondial, hai să zic, ale războaielor israeliano-arabe sau ale războaielor de la începutul anilor 1990 din Golf. Deci nici vorbă, s-a progresat enorm, în momentul de față, războiul se duce în primul rând în spațiu, se duce în zona aceasta de algoritmi ai inteligenței artificiale. Și sigur că da, ca să nu-i supărăm pe infanteriști, și acolo, la firul ierbii, saltul calitativ care se petrece în momentul de față în software, în know-how-ul de război, creează o distanță astronomică între capacitatea de gândire militară occidentală și alte astfel de gândiri. Sigur, Rusia a învățat foarte mult în anul de război. Se vede și cu ce se întâmplă în momentul de față în Ucraina. Ați văzut că au reușit să neutralizeze unele drone ucrainene într-o oarecare măsură, dar asta este de așteptat. Așa se întâmplă în război, de aceea se testează armament, de aceea se inventează noi arme, de aceea au loc toate lucrurile acestea. Războiul politic din Ucraina este pierdut de Rusia. Războiul militar va urma soarta războiului politic. Se va întâmpla același lucru. Numai că, așa cum avertizam și în trecut, în discuțiile noastre, e un proces, e un proces care va dura, nu este o chestiune care să se termine foarte repede, în pofida nerăbdării noastre, va dura și va presupune în continuare costuri foarte serioase, inclusiv pentru țările europene care nu sunt angrenate direct în luptă și indirect.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Indirect, ca și noi, însă noi suntem aici, aproape, este altă percepţie.
Ștefan Ciochinaru: Vă mulțumesc că aţi spus-o dvs.
Cristian Dumitrașcu (realizator):  La final, așa cum facem de obicei, mesaj pentru ascultătorii nespecialiști în armată și în geopolitică: tot un optimism moderat am putea să invocăm? Aţi spus că o să mai dureze ceva.
Ștefan Ciochinaru: O să mai dureze ceva acest război, dar România este într-o situație în care n-a mai fost niciodată în istorie. Face parte din cea mai puternică alianță politică, militară, economică și financiară a lumii. România face parte din tabăra care va câștiga. Oamenii să aibă încredere, să aibă încredere în forțele noastre armate și să aibă încredere chiar și în cei care ne conduc. Sigur, aici societatea civilă trebuie să țină ochii deschiși. Dar eu am convingerea că România va face ce trebuie și la sfârșitul acestei confruntări, care știți că este o confruntare planetară, ce se întâmplă în Ucraina este doar un teatru de confruntare regională, dar confruntarea are loc pe toată planeta, am convingerea că la final România va fi foarte bine, va fi în tabăra care va câștiga această confruntare, va fi în tabăra democratică, prosperă, în tabăra care se va bucura de roadele erei care va veni, cea de-a patra revoluție industrială a lumii.
Cristian Dumitrașcu (realizator):  Invitat la „Subiectul săptămânii” – profesorul Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
Ștefan Ciochinaru: Cu mult drag. Vă doresc o zi bună!

România a preluat președinția procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est

Publicat de Gabriel Stan, 3 iulie 2023, 12:10

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a preluat președinția procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est.

La Ministerul Apărării Naționale a avut loc o ceremonie de predare-primire a instrumentelor de lucru între delegația din Bulgaria, țară care a asigurat conducerea inițiativei și delegația țării noastre.

România va conduce în următorii doi ani această inițiativă, care cuprinde 15 state membre și Republica Moldova în calitate de observator.

Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru a declarat că devizia președinției române va fi reziliență, angajament și stabilitate, cu un obiectiv major și anume consolidarea cooperării regionale pentru reducerea vulnerabilităților și gestionarea provocărilor actuale.

Este pentru a treia oară când țara noastră deține președinția procesului reuniunii ministerelor apărării din Europa de Sud-Est.

Interviul săptămânii: Vizita Secretarului General Adjunct al NATO în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 23:15

Mircea Geoană a efectuat o vizită în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, unde a fost informat cu privire la rolul acesteia în cadrul Forțelor Aeriene Române, despre modul de operare și misiunile pe care le pot îndeplini dronele MQ-9 Reaper și elicopterele IAR-330 Puma SOCAT.

Mircea Geoană: Câmpia Turzii și în general ceea ce aliatul român, aliatul american și britanic fac aici este de o excepțională importanță pentru Alianța noastră. Avem nevoie de un flanc estic cât mai robust, avem nevoie de colaborare în cadrul NATO, și bilaterală, pentru a asigura apărarea și descurajarea în zona Mării Negre. Și ceea ce se întâmplă aici este, cred eu, embrionul unei armate române și unei forțe aeriene române de primă calitate. Sunt bucuros că NATO va continua să investească pentru modernizarea acestei baze importante. Salut faptul că aliații românii trec la o nouă generație de avioane de luptă, care sunt foarte importante, și cred că și colaborarea cu aliatul american și britanic aici vor face forțele noastre și mai interoperabile, mai performante și mai capabile să-și facă datoria. Le-am mulțumit militarilor români și aici, la Câmpia Turzii, și o fac cu orice ocazie, și o fac și acum, prin intermediul dumneavoastră. Armata Română este cea mai de încredere instituție în societatea românească. Și avem cu toții obligația să investim în păstrarea și întărirea acestei credibilități, investiții financiare, investiții logistice, dar mai ales investiții în materie de recunoaștere a rolului vital pe care armata îl joacă în societatea românească și în acest context foarte, foarte complicat. De aceea, felicitările mele au venit in inimă. Ele vin și de la mine, ca român, dar vin și din partea secretarului general, vin din partea întregii Alianțe. România este un aliat foarte respectat, foarte influent și pe care îl știm că ne putem baza.

Cornel Mituț (realizator rubrică): În contextul viitorului summit de la Vilnius, atât despre România, cât și flancul de est, în defensivă a NATO, trebuie să luăm în calcul și vecinii noștri, în special Republica Moldova, ca să nu mergem poate și către parteneriatul care se dezvoltă cu Ucraina, în ceea ce privește sprijinul tuturor membrilor NATO în conflictul de acolo. Ce se anunță în agenda summit-ului?
Mircea Geoană: Va fi un summit foarte important. Liderii noștri vor aproba noua generație de planuri de apărare pentru NATO, cea mai importantă transformare în cultura de apărare și descurajare din ultimele decenii. Vom decide continuarea sprijinului pentru Ucraina. Vom avea ca invitați și Republica Moldova, Georgia și Bosnia, pentru că și acești parteneri ai noștri se află sub o imensă presiune de război hibrid din partea Rusiei. De aceea suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina, iar drumul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și relațiile tot mai apropiate cu NATO sunt lucruri de care credem că și prietenii noștri din Republica Moldova au nevoie. Am constatat la nivelul opiniei publice din Republica Moldova, a leadership-ului politic, o oarecare trezire strategică la o nouă realitate. Pentru decenii probabil că au crezut că a fi neutri și a nu deranja vecinul mare de la răsărit reprezintă o soluție. Iată că nu, Rusia este agresivă, și că noi avem obligația să încurajăm drumul european al Republicii Moldova, un lucru pe care NATO îl susține din toată inima.

Participarea secretarului de stat Simona Cojocaru la cea de-a VIII-a reuniune a Comisiei militare mixte România-Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2023, 10:02

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Experții din Ministerele Apărării din România și Republica Moldova s-au întâlnit la Târgu Mureș, într-o nouă reuniune a Comisiei militare mixte.

Cele două delegații au analizat stadiul proiectelor propuse la precedenta întâlnire, din luna septembrie 2022 și au discutat noi inițiative de cooperare în domenii precum instruirea în comun, învățământ militar, logistică, forțe pentru operații speciale și comunicare strategică.

Prezentă la lucrările comisiei, secretarul de stat Simona Cojocaru a subliniat importanța consolidării nivelului cooperării în domeniul apărării între cele două țări, în condițiile unui mediu de securitate extrem de volatil în regiunea Mării Negre.

În acest context, a fost semnat planul bilateral de cooperare pe anul în curs dintre România și Republica Moldova, un instrument deosebit de util în gestionarea proiectelor comune în domeniul apărării dintre cele două state.

Exercițiul Junction Strike 2023

Publicat de Gabriel Stan, 13 mai 2023, 13:04

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele pentru Operații Speciale Române desfășoară, până pe 18 mai, cel mai amplu exercițiu de instruire din acest an. Junction Strike 2023 are loc în poligoane și terenuri de instrucție din toată țara.

La exercițiu iau parte peste 500 de militari români și alți circa 100 din țări aliate, precum: Bulgaria, Polonia, Portugalia, Spania și Statele Unite ale Americii. Sunt prezenți, în calitate de observatori și militari din Georgia, Iordania și Republica Moldova.

Antrenamentele urmăresc armonizarea procedurilor de lucru în mediul multinațional, ne-a declarat ofițerul de relații publice al Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, maiorul Alexandru Ivanof: Un scenariu semi-fictiv. Anul ăsta a încercat să-l adaptăm un pic și la condițiile de securitate care, după cum foarte bine știți, sunt în continuă schimbare, mai ales în această zonă a Europei.

Scopul principal al acestei activități importante de instruire este certificare a trei ținte de capabilități, care vor fi puse la dispoziția NATO, și anume un grup maritim de forță pentru operații speciale din Mangalia, un grup terestru de forțe pentru operații speciale localizat în Târgu Mureș și un detașament de operații speciale aeriene, o aripă rotativă aparținând Statului Major al Forțelor Aeriene.

Vizita ministrului apărării naționale în Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 8 mai 2023, 11:45

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România este alături de Republica Moldova în procesul de reformare a Armatei naționale, a declarat ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o la Chișinău.

În urma întâlnirii cu omologul moldovean, Anatolie Nosatîi, acesta a declarat că dezvoltarea capacității de apărare și transformare a armatei într-o instituție modernă, ajustată la standardele naționale și capabilă să ofere securitatea cetățenilor, sunt prioritățile ministerului, iar Guvernul României oferă un ajutor semnificativ în acest sens.

Anatolie Nosatîi: Am convenit asupra consolidării parteneriatului dintre instituțiile noastre de apărare.

Am discutat despre evenimentul istoric pe care Republica Moldova urmează să-l găzduiască la 1 iulie: summit-ul Comunității Politicii Europene. România a fost și este un partener strategic a Republicii Moldova.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a subliniat că România susține ferm parcursul european al Republicii Moldova și a confirmat angajamentul pentru intensificarea cooperării pe palierul securității și apărării.

Angel Tîlvăr: Trebuie să continuăm să ne implicăm la nivel internațional pentru sprijinirea puternică a Republicii Moldova, un stat expus la amenințările hibride ale Federației Ruse, accentuate de campanii de dezinformare și propagandă. Pentru noi, Republica Moldova reprezintă o prioritate strategică.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul în Republica Moldova al ministrului român al Apărării a mai cuprins între vederi cu președintele Maia Sandu și cu prim-ministrul Dorin Recean, precum și o vizită la sediul Brigăzii 1 Infanterie Motorizată.

Inaugurarea monumentului eroilor români din Lăpușna, Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 10:07

Sonia Raicu (realizator rubrică): Tot cu ocazia Zilei Veteranilor de Război, în localitatea Lăpușna din Republica Moldova a avut loc joi, 26 aprilie, ceremonia de inaugurare a Monumentului Eroilor Români căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial.

Din partea Republicii Moldova a participat secretarul de stat din Ministerul Apărării, Sergiu Plop, iar România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, Eduard Bachide.

Eduard Bachide: Sunt bucuros să văd că eforturile comune făcute între România și Republica Moldova au avut succes.

La Lăpușna avem amenajate 432 de morminte de război izolate, grupuri de morminte, parcele de onoare din cadrul cimitirelor civile, cimitire de onoare și osuare, în care au fost înhumați în total 9.084 de morți în cel de-al Doilea Război Mondial.

Ziua Veteranilor de Război

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 09:59

Sonia Raicu (realizator rubrică): Ziua Veteranilor de Război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României.

În toate garnizoanele din țară au loc ceremonii militare și religioase, de depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele dedicate eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial.

Și în acest an, între 20 și 29 aprilie, s-a desfășurat campania „Recunoștință veteranilor de război”, acțiune ce a inclus și distribuirea unor pachete cadou pentru veterani din România și Republica Moldova.

Miercuri, 26 aprilie, la Palatul Cercului Militar Național din București s-a organizat o acțiune de împachetare a cadourilor pentru aproximativ 600 de veterani de război, acțiune la care au participat prim-ministrul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Nicoleta Pauliuc, secretarul de stat din Ministerul Apărării, Simona Cojocaru, și șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.

Ministerul Apărării organizează în fiecare an acțiuni de cinstire a veteranilor de război, în 29 aprilie, iar în ultimii ani i s-au alăturat organizației din societatea civilă, așa cum s-a întâmplat anul acesta cu Asociația „Alături de Eroi”.

Directorul Statului Major al Apărării, generalul locotenent Corneliu Postu: E un gest simplu. Dar e un gest despre respect pentru înaintașii noștri.

E un gest, de asemenea, de unitate, pentru că, așa cum spuneați și dumneavoastră, ați văzut, nu doar Ministerul Apărării Naționale sau reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, ci și societatea civilă, nu doar reprezentanții instituțiilor statului, ci și simpli cetățeni, oameni care au simțit nevoia să participe la acest gest, pe care noi îl facem pentru cinstirea veteranilor.

Sonia Raicu (realizator rubrică): În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morți, dispăruți, prizonieri, răniți și invalizi, iar în total, efortul de război a implicat dislocarea pe front a unui număr de 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 și-au pierdut viața, 60.000 au fost dați dispăruți, iar peste 330.000 au fost răniți în luptă.

În prezent, pe teritoriul României mai sunt în viață aproximativ 1.100 de veterani și veterane de război, 24 de văduve de război, iar în Republica Moldova numărul lor este semnificativ mai mic.

La acțiunea de miercuri de la Cercul Militar Național a participat și generalul în retragere Octavian Leru, veteran de război ajuns la vârsta de 102 ani.

Octavian Leru: Este un gest care nu se va uita de toți veteranii care mai sunt în viață. Au luptat pentru țară și trebuie să le dăm onorurile pe care le merită, cât mai sunt, că sunt foarte puțini.

Dacă au fost cu zecile de mii, acum putem să spunem că abia atingem 3.000 de suflete încă în viață.

Forţele Române pentru Operaţii Speciale se instruiesc în Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 3 aprilie 2023, 14:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Române pentru Operaţii Speciale se instruiesc până pe 7 aprilie în Republica Moldova, alături de militarii ţării gazdă, cei ai Statelor Unite ale Americii şi ai Marii Britanii. Exerciţiul JCET-2023 urmăreşte antrenarea în comun, schimbul de experienţă şi creşterea nivelului de interoperabilitate între contingentele participante.

În programul exerciţiului se află trageri de luptă, paraşutări şi antrenamente în teren, cu misiuni specifice. Exerciţiul JCET a debutat în anul 2009, iar partea moldoveană participă cu batalionul cu destinaţie specială „Fulger”.

Într-un comunicat al Ministerului Apărării din Republica Moldova, cetăţenii sunt rugaţi să interpreteze deplasările planificate de tehnică militară în alt sens decât cel al exerciţiului anunţat.

Marin Gherman: În urma acestui război a fost urgentat procesul de europenizare a mentalității. Mulți ucraineni n-au ieșit din orașul lor și așa au văzut cum trăiesc oamenii și în altă parte decât în statul lor

Publicat de Gabriel Stan, 6 martie 2023, 14:12

Invitat la Subiectul Săptămânii a fost lectorul universitar dr. Marin Gherman de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, cetățean ucrainean, etnic român, refugiat în țara noastră împreună cu familia.

Ne-a vorbit în interviul telefonic realizat de Constantin Herțanu  de la „Jurnal Militar Cluj” despre război, dezinformare, prejudecăți, dar şi despre fake news, război informațional și chiar propagandă de război.

Toate acestea, în condițiile în care Ministerul Apărării Naționale a semnalat la începutul săptămânii acesteia asupra unui nou fake news prezent pe canalele media și de socializare, în care sunt prezentate informații false cu privire la presupuse deplasări de tehnică militară românească spre granița cu Republica Moldova.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bună dimineața, domnule Gherman!

Marin Gherman: Bună dimineața!

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Continuă războiul informațional. Rusia spune că face planuri nucleare pentru a se apăra de un atac al Statelor Unite ale Americii. Cum am putea comenta acest lucru?

Marin Gherman: Este o narațiune tipică pentru Rusia, dar tot mai accentuată în ultimele luni, în contextul propagandei de război pe care Rusia o construiește cu dibăcie, în ghilimele vorbind, în această perioadă de timp.

După un an de război, mai bine zis, după nouă ani de război, din 2014, și un an de invazie la scară largă împotriva Ucrainei, mitul despre operațiunea militară specială de succes devine tot mai puțin credibil, iar Putin trebuie să-i ofere opiniei publice interne, adică rușilor, o nouă justificare de ce sunt mobilizaţi bărbații şi de ce Rusia este tot mai izolată de lume, spunându-le că, iată, Rusia este atacată de către Occident. Este și o noţiune „Occidentul colectiv”.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact. Da, „Occidentul colectiv”, da, așa este.

Marin Gherman: „Rusia e o societate asediată de NATO, iar războiul din Ucraina este o necesitate. Noi suntem nevoiți să o facem. De altfel, NATO vine peste noi și vai de capul nostru și de marea Rusie, la care ținem foarte mult”.

Este o nouă justificare inventat în această propagandă de război. Așa pe scurt despre această narațiune, o invenție.

De altfel, NATO este o organizație defensivă, iar Statele Unite ale Americii nu își propun să distrugă Rusia. Iar sprijinul ce îi este oferit Ucrainei are loc ca o reacție la agresiunea împotriva Ucrainei și nu invers.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Atacurile cu rachete ale Rusiei asupra populației civile, în special din Ucraina, sunt în continuare o mare problemă.

Marin Gherman: Sunt o mare problemă începând cu octombrie 2022, când Rusia a început acest, numit de ucraineni, terorism energetic, de a face presiuni asupra populației ucrainene.

Să-i priveze fără resurse, astfel încât în ideologia, acest plan al Rusiei, oamenii să iasă la proteste și să îi ceară președintelui Zelenski negocieri de pace cu orice preț cu Rusia, lucru care nu s-a întâmplat.

Mai mult decât atât, din discuțiile ce le am, practic, zilnic cu colegii mei din Cernăuți, din Ucraina, de peste tot, sistemul energetic este tot mai stabil.

Ucraina, recunoaștem acum, în această zi de primăvară, se descurcă de minune cu depășirea acestor obstacole create de atacurile masive cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact. Asta a declarat și președintele Zelenski, chiar în prima zi de primăvară, așa cum spuneați și dumneavoastră.

Marin Gherman: Da, și pot confirma. Este o declarație corectă, corespunde cu adevărul, confirmă toți cei cu care discut din Ucraina, că sistemul electric ucrainean reușește să reziste în fața acestor atacuri.

Deci, nici acest plan al Rusiei nu și-a atins scopurile, determinând, de fapt, consolidarea încrederii ucrainenilor în faptul că statul va reuși să reziste. Este un alt element simbolic al acestei confruntări hibride.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vorbim despre rezistență. Ucrainenii rezistă la Bahmut. Și se pare că mai intervine aici o problemă: dezghețul de primăvară – creează probleme pentru atacurile cu blindate.

Marin Gherman: Desigur, dezghețul de primăvară este o problemă pentru Rusia, în primul rând, sau pentru orice altă parte, în orice conflict care încearcă să realizeze o ofensivă.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Și în special cu blindate sau cu tancuri, care, știm, sunt foarte grele și au o problemă cu terenul pe care se deplasează.

Marin Gherman: Da, da, corect. În special în est. Acest argument este mai… mai puțin contează, dar mai ales este un argument important pentru zona nordică, când vorbim mai ales despre escaladarea care poate să aibă loc prin implicare Belarusul în război.

S-a discutat în această iarnă despre acest subiect foarte mult. Zona este mlăștinoasă între Belarus și Ucraina și a fost timpul să fie implicat acest actor în război, până acum. Concomitent cu dezghețul, mlaștinile vor fi acolo pe toată perioada primăverii și o perioadă de vară, și deja timpul nu este în favoarea Rusiei, cât și iarna aceasta, care, acum, în ultimele zile, în ultima lună a fost mai puțin mai dură, dar până acum a fost și iarna de partea Kievului care se apără.

Nu a fost o iarnă geroasă și au reușit ucrainenii să se descurce și să iasă din această iarnă, numită de Zelenski „cea mai grea iarnă din istoria Ucrainei”.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Ce ne puteți spune despre fenomenul fake news, cum este el gestionat dincolo de graniță?

Marin Gherman: Desigur, România este mult mai protejată de narațiuni false, în special cele produse de cei de la Moscova sau de la „fabrica de troli” din Petersburg, sau de alte instituții finanțate de Kremlin.

Ucraina, Moldova, unde există cunoscători de limba rusă mulți, sunt mult mai vulnerabile ca state în fața acestor provocări.

În Ucraina, de exemplu, o mare perioadă de timp, oamenii citeau în limba rusă, accesau site-urile în limba rusă, priveau posturi de televiziune în limba rusă ș.a.m.d. Ceea ce nu putem vorbi despre România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.

Marin Gherman: Din fericire, România pare mult mai protejată și din alte considerente. Aici, narațiunile pro-ruse nu au fost niciodată la modă.

Există răni adânci în mentalul colectiv al societății românești în legătură cu relația aceasta cu Rusia, cu Uniunea Sovietică, cu Stalin și tot ceea ce am avut în istorie, pagini triste ale istoriei noastre. Și de aceea, fenomenul de fake news pare mai puțin, să știți, părerea mea, important în contextul războiului.

De ce? Pentru că tot mai mulți se mizează în Rusia și în Ucraina, pe conceptul de propagandă de război. Totuși, propaganda și fake news-ul sunt două lucruri diferite în contextul războiului.

Eu analizez propagandă de război de la începutul războiului acesta din Ucraina și narațiunile false sunt tot mai prost fabricate. Sunt mai ușor de demontat, de demonstrat că nu este adevărat. Și Ucraina, ce e drept, aplică astfel de metode, de a demonstra că Rusia, gata, se destramă.

Rusia este la pământ, economia este la pământ. Toate aceste narațiuni produse și de Kiev au ca scop să încurajeze rezistența și să prezinte Rusia ca un stat care, gata, se destramă și astfel este încurajat acest eroism al ucrainenilor în confruntarea cu Rusia.

Cert este că narațiunile Kievului, într-un fel, sunt justificate, pentru că Ucraina se apără. Ceea ce nu putem spune despre Rusia, care duce un război împotriva Occidentului de mai mulți ani, începând cu războiul din Georgia, cred, din 2008.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule Gherman, într-un interviu recent al dumneavoastră vorbeați despre conaționali ai dumneavoastră din statul vecin, din Ucraina, care ar fi victime ale propagandei sovietice post-moderne. Ucrainienii credeau că România este o țară periculoasă, dușmănoasă pentru ei.

Marin Gherman: Ucrainenii au fost victima mai multor valuri de propagandă. În primul rând, vorbim de cea sovietică, în cel de-al doilea rând, vorbim de cea a Federației Ruse actuale și în cel de-al treilea rând, chiar și de cea ucraineană.

Să nu uităm că o mare perioadă de timp, Ucraina cu România nu erau cei mai buni prieteni și acest lucru nu este o descoperire pentru nimeni. Mai ales până în 2014, 2013, când președinte era Viktor Ianukovici, politica externă ucraineană era strâns legată de cea rusească și nu numai și au fost fel de fel de dosare negative în relațiile bilaterale, unul dintre care este acum reamintit, Canalul Bâstroe, de exemplu, sau procesul de la Haga privind Insula Șerpilor. Toate aceste lucruri au fost amplificate în spațiul mediatic ucrainean, creând din nou o imagine negativă României. Și a venit războiul.

Multe stereotipuri negative, suprapuse peste clișee și dezinformare și acești cetățeni au nimerit în România, crezând că aici este o societate dușmănoasă față de ei. Unii dintre ei au venit cu impresia că statul este subdezvoltat.

Mulți știau de România, undeva imaginea lor era prin perioada regimului Nicolae Ceaușescu în România și au descoperit o altă țară. Pentru mulți dintre ei este o altă țară, România, cunoscută acum cu ceea ce știau ei despre România până atunci.

Un proces de cunoaștere foarte interesant în urma acestui război și putem vedea aici și niște elemente pozitive, dacă putem să acceptăm o asemenea formulare. În urma acestui război, cunoașterea, urgentarea procesului de europenizare a mentalității în urma contactului nu numai cu România și cu alte state, Suedia și alte state, mulți care n-au ieșit din orașul lor, mai ales cei din est, din sud, din nordul Ucrainei, rusofoni și nu numai rusofoni, au văzut cum trăiesc oamenii și în altă parte decât în statul lor, ieșind cumva din ermetizarea această informațională produsă în Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Dumneavoastră ați simțit solidaritatea românilor? Există, putem vorbi despre așa ceva?

Marin Gherman: Există o solidaritate foarte puternică și nici nu mai discutăm aici, am văzut atâtea cazuri promovate de presa din România, de solidaritate și de atitudine creștină admirabilă.

De altfel, în primele zile ale războiului și nu numai și în momentul de față această solidaritate se manifestă în pofida unor mici, mari, disensiuni, de altă natură, politică, în special, vorbim.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule doctor Marin Gherman, sunteți lector la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, secția Relații internaționale, sunteți cu familia în România și aș vrea să vă întreb, cum ați reușit să vă integrați?

Marin Gherman: Desigur, tot timpul m-am simțit aproape de societatea românească și România, cea văzută de Nicolae Iorga, ca un stat înconjurat de români. De aceea integrarea mea nu a fost o integrare care s-a produs timp de un an, ci o integrare firească de naștere, sunt român și patria mea este limba română.

Totuși, după ce a fost invadată Ucraina, m-am angajat la ziarul „Libertatea” și un an de zile am lucrat în această publicație. Acum m-am angajat la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și îmi continui activitatea științifică și didactică care o aveam și la Cernăuți.

Pot să vă zic un singur lucru, spiritul acesta de solidaritate românesc și spiritul acesta de colaborare bucovinean pe care îl simt aici în Suceava, e unul care trebuie cercetat și promovat. Avem în România mici Elveţii, dar despre ele nu se vorbește, ci facem comparație cu centrele europene, Elveția, Viena ș.a.m.d.

Desigur, continui să sprijin comunitatea românească din Cernăuţi, prin proiectele care le desfășoară asociațiile pe care le coordonam acolo. Am și mici echipe de jurnaliști care se ocupă de promovarea cuvântului românesc la Cernăuți, în nordul Bucovinei.

Nu le-am părăsit. Voi încerca treptat să le transmit celor care vor să le continue și să le facă mult mai bine ca mine. De aceea, aici, în Bucovina, am o șansă, eu zic, de viață, să compar cele două părți ale Bucovinei, nordul și sudul, aflate în două state diferite.

Dar într-un stat este pace, iar în celălalt, din păcate, este război și neliniște.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule Gherman, o ultimă întrebare despre libertate. Cine trebuie să apere libertatea astăzi?

Marin Gherman: Fiecare dintre noi trebuie să apere libertatea pe care o are, pentru că, deseori, având prea multă libertate, începem să nu o mai prețuim, iar libertatea nu este prețuită de cei care cred că libertatea este dăruită o dată și pentru totdeauna.

Nu este oferită o dată și pentru totdeauna. Ea trebuie să fie într-o veșnică schimbare de metode pentru a o apăra de dictatori, de cei care vor să distrugă lumea liberă, de cei care vor să blocheze presa liberă, de cei care vor să închidă modelele de educație corectă.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă mulțumim foarte mult! Vă reamintesc, doamnelor și domnilor, că a fost alături de noi, la „Jurnal militar” domnul doctor Marin German, lector universitar la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, secția Relații internaționale. Mulțumim mult! Vă mai așteptăm.

Marin Gherman: Şi eu vă mulțumesc. Numai bine.

Liderii formatului B9 s-au angajat la creșterea prezenței militare pe flancul estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 27 februarie 2023, 13:46

Sonia Raicu (realizator rubrică): Miercuri, la Varșovia, liderii formatului București 9 au adoptat o declarație comună, la un an de la invadarea Ucrainei.

Mesajul transmis de aceștia a fost că Rusia a calculat extrem de greșit invadarea Ucrainei și subminarea ordinii internaționale.

Pentru a-și proteja cetățenii și teritoriul, aliaţii sunt pregătiți să crească nivelul prezenței militare în țările de pe flancul estic.

Liderii participanți au discutat despre modalitățile de a trage la răspundere Rusia, prin instrumentele dreptului internațional, pentru crimele comise în conflictul din Ucraina.

Totodată, s-a discutat despre situația prezentă a Republicii Moldova în actualul context al conflictului din Ucraina și despre provocările de securitate actuale la adresa Chișinăului.

Președintele Klaus Iohannis, care a fost prezent la Varșovia, a declarat miercuri că statele de pe flancul estic al NATO au datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii și a subliniat că sporirea prezenței militare americane în regiune trebuie să continue: Noi, liderii de pe flancul estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii.

Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar pentru a câștiga acest război.

România va continua să facă acest lucru. Nu suntem singuri în demersul nostru. Efortul nostru are un obiectiv și o amploare transatlantice.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Şi președintele SUA, Joe Biden, s-a angajat miercuri, în prezența secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, să protejeze țările de pe flancul estic al NATO, afirmând că acestea reprezintă prima linie de apărare împotriva Rusiei. La rândul său, Jens Stoltenberg a declarat că ciclul agresiunii rusești trebuie întrerupt.

Jens Stoltenberg: Președintele Putin nu se pregătește pentru pace, ci se pregătește pentru război. Trebuie să menținem și să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina, să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a câștiga.

Nu știm când acest război se va încheia, însă atunci când se va întâmpla trebuie să avem grijă ca istoria să nu se mai repete.

Am văzut modelul de agresiune al Rusiei de-a lungul mai multor ani: Georgia în 2008, Crimeea și Donbas în 2014, iar apoi invazia Ucrainei, anul trecut. Nu putem permite Rusiei să afecteze securitatea Europei.

Ținte aeriene detectate pe teritoriul României

Publicat de Gabriel Stan, 17 octombrie 2022, 13:50

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Serviciul de luptă permanent pentru supravegherea spațiului aerian al României a detectat luni trei ținte care au evoluat în spațiul aerian aferent bazinului nord-vestic al Mării Negre către spațiul aerian al Ucrainei, survolând și cel al Republicii Moldova.

Din analiza proiectelor de zbor a rezultat că țintele au fost, cel mai probabil, rachete de croazieră lansate de pe platforme navale sau terestre din vestul Peninsulei Crimeea.

Țintele aeriene în discuție nu au reprezentat un pericol pentru teritoriul României sau pentru siguranța traficului aerian al României și al NATO, a declarat generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării Naționale.

Constantin Spînu: Alianţa Nord-Atlantică a luat măsuri suplimentare de întărire a spațiului aerian al țărilor NATO, inclusiv în România există în permanență măsuri pregătite pentru contracararea unor posibile amenințări.

Nu a fost cazul în această situație și, de fapt, nu au existat amenințări directe asupra teritoriului României sau al NATO în perioada de care discutăm în niciun moment.

Ministrul Apărării Naționale în vizită în Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 10 octombrie 2022, 14:29

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România este un partener valoros pentru Republica Moldova, inclusiv pentru modernizarea sectorului de apărare și securitate.

Declarația a fost făcută de ministrul apărării moldovean Anatol Usatîi, în cadrul întrevederii cu omologul român Vasile Dîncu, aflat într-o vizită oficială la Chișinău.

În același context, Anatol Usatîi a menționat că, de-a lungul anilor, Ministerul Apărării Naționale din România a acordat asistență semnificativă în derularea reformelor Armatei Naționale.

Anatol Usatîi: Aș vrea să mulțumesc Guvernului României pentru suportul continuu acordat în pregătirea și instruirea militarilor moldoveni la diverse activități și în școli militare de profil.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Vasile Dîncu a făcut referire la importanța instruirii în comun între militarii celor două armate și la eficiența cooperării în domeniul apărării.

Vasile Dîncu: Am agreat să îmbunătățim învățământul militar în cele două țări. Recent, am consolidat și am ratificat un nou protocol în acest domeniu.

Sperăm în utilizarea unui capital uman instruit în România pentru a moderniza structurile Armatei naționale din Republica Moldova, în conformitate cu obiectivele pe care dumneavoastră vi le-ați propus.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 26 septembrie 2022, 12:00

Teodora Mazere (realizator rubrică): Mai este o lună de zile până la încheierea misiunii celui de-al unsprezece-lea contingent militar românesc dislocat în Polonia.

În tot acest timp, militarii continuă antrenamentele alături de partenerii Alianței Nord-Atlantice, iar mecanicii conductori se ocupă de menținerea echipamentelor și tehnicii în permanentă stare de operativitate în cadrul întreținerii tehnice de sezon.

Artileriștii anti-aerieni români acționează din 2017 alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței. Locotenent-colonel Trevor Phillips, comandantul grupului de lupte NATO din Polonia.

Trevor Phillips: Misiunea pe care o avem în cadrul grupului de luptă din Polonia este de a apăra teritoriile suverane ale țărilor NATO.

Avem o relație de colaborare foarte bună cu toți comandanții prezenți aici, cu care am reușit să dezvoltăm un limbaj comun pentru a ne sincroniza în procesul de instruire.

Contribuția militarilor români este ridicată. Ei acoperă apărarea spațiului aerian împotriva forțelor inamice care ne pot ataca de sus. Fără ei nu ne putem apăra în totalitate.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia, ne îndreptăm spre Germania, acolo unde un pluton de militari din cadrul Batalionului 49 Apărare Chimică, biologică, radiologică și Nucleară Argeș participă la Exercițiul internațional Golden Mask.

Desfășurată la solicitarea națiunii cadru, această activitate reunește 650 de militari din Cehia, Franța, Germania, Italia, România, Spania și Ungaria.

După îndeplinirea misiunilor specifice primite, chimiștii argeșeni au participat la o patrulă militară pe distanța de 5,5 kilometri, adjudecându-și cel mai înalt loc pe podium.

Căpitan Eugenia Popa, şef al operațiilor și instrucției în cadrul Batalionului 49 Apărare Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară Argeș: Ne antrenăm pentru a reacționa în diverse situații de risc, cu scopul de a sprijini populația civilă în cazul unor situații de intensitate maxime.

A fost o surpriză plăcută să reîntâlnesc anumiți reprezentanți din partea Bulgariei, Franței, Spaniei sau Italiei și, mai mult decât atât, să constat faptul că aceștia și-au adus aminte de noi și au fost încântați că au avut posibilitatea de a colabora din nou cu militarii români.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima oprire de astăzi o facem în Poligonul Bulboaca din Baza militară de instruire a Armatei Naționale din Republica Moldova, acolo unde militari ai Batalionului 335 Artilerie ”Alexandru cel Bun” din Botoșani, alături de cei ai Armatei Naționale a Republicii Moldova și Statelor Unite ale Americii, participă la Exercițiul ”Scutul de Foc 22”.

Desfășurată pentru prima dată în anul 2015, această acțiune vizează parcurgerea a 2 etape de instruire. Prima se desfășoară în România, iar a doua în țara vecină.

Exercițiul urmărește coordonarea operațiilor militare în cadrul multinațional și antrenarea în comun cu echipamentele de artilerie prin folosirea acelorași tehnici, tactici și proceduri.

Căpitan Ionuț Delean, șef al operațiilor și instrucție din cadrul Batalionului 335 Artilerie ”Alexandru cel Bun” din Botoșani: Colegii au încercat să ne integreze în structurile lor, ne-au prezentat un scenariu fictiv pe baza căruia ne instruim.

Militarii din subordinea mea au rămas plăcut surprinşi de cunoștințele pe care le au aceștia în modul de operare la materialul de artilerie și ar dori să repete instruirea împreună cu partenerul din Republica Moldova.

Vizită în Republica Moldova a Șefului Statului Major al Apărăriii Naționale

Publicat de Gabriel Stan, 26 septembrie 2022, 10:05

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a aflat timp de 2 zile în Republica Moldova, unde s-a întâlnit cu Anatolie Nosatîi, ministrul apărării, și cu generalul de brigadă Eduard Ohladciuc, comandantul Armatei Naționale.

Oficialii celor două armate au analizat situația regională de securitate și au evaluat cooperarea militară bilaterală și angajamentele în cadrul organismelor internaționale.

Ministrul Nosatîi a apreciat contribuția țării noastre la procesul de reformare a Armatei din Republica Moldova și a afirmat că România este un partener strategic valoros. Generalul Petrescu a menționat că Armata României va continua să sprijine efortul de modernizare a Armatei naționale a Republicii Moldova.

Cu ocazia vizitei în Republica Moldova, șeful român al apărării a fost prezent și la exercițiul ‘Scutul de foc’, eveniment major de instruire, ce a reunit militari din țara gazdă, România și Statele Unite ale Americii.

Radio Chişinău va continua să emită folosind toponimicul „Chişinău”!

Publicat de Andra Radu, 15 iunie 2022, 11:00 / actualizat: 15 iunie 2022, 17:58

Radio Chişinău, parte a Societății Române de Radiodifuziune, va emite în continuare sub denumirea de Radio Chişinău pentru o perioadă de încă zece ani respectând actualele prevederi ale Regulamentului privind modul și condițiile de acordare a permisiunii pentru utilizarea simbolisticii locale a municipiului Chișinău.

Proiectul de decizie privind folosirea toponimicului „Chișinău” de către filiala Radio România din Republica Moldova a primit vot favorabil în data de 14 iunie 2022, în urma repunerii pe ordinea de zi în cadrul Consiliului Municipiului Chișinău. Toponimicul Chișinău a fost utilizat anterior de către Radio Chișinău între 2012-2022, obținut în baza unei proceduri de validare similare.

Societatea Română de Radiodifuziune mulțumește tuturor instituțiilor publice și reprezentanților acestora care și-au arătat determinarea pentru soluționarea situației, demonstrând disponibilitate la dialog, înțelegere a rolului și a misiunii de informare a publicului basarabean printr-un jurnalism bazat pe cele mai exigente norme deontologice proprii Radio România și a contribuției acestuia la consolidarea pluralismului de opinie pe piața media din Republica Moldova.

„Radio Chișinău este singurul post de radio din Republica Moldova care emite exclusiv în limba română, dar misiunea sa asumată este de a servi cu relevanță comunității în sensul extins al cuvântului – anume tuturor cetățenilor, artiștilor, mediului de afaceri și factorilor de decizie.

Luăm hotărâri pornind de la ce auzim la radio, hotărâri care ne influențează cursul vieții, putând să îl schimbe considerabil în anumite condiții. Apreciem mobilizarea opiniei publice care a înțeles și a susținut acest rol și ne bucurăm că Radio Chișinău va continua să îndeplinească pentru publicul său misiunea sa de informare corectă și onestă, oglindind, în aceeași măsură, caracterul special al relației dintre Republica Moldova și România prin comunitatea de limbă, istorie, cultură și tradiții” – Răzvan Ioan Dincă, Președinte Director General Societatea Română de Radiodifuziune.

Context

În data de 27.12.2021, în termenul legal, a fost depusă și înregistrată la Primăria Chișinău solicitarea de prelungire a permisiunii de utilizare a toponimicului Chișinău, însoțită de toate actele necesare acestui demers.

În data de 17.01.2022, a fost expediat proiectul de hotărâre privind acordarea dreptului de utilizare a toponimicului Chișinău, atât în denumire, cît și în marca de servicii. Draftul publicat pe site-ul primăriei Chișinău a fost însoțit de avizul pozitiv al Comisiei pentru buget, economie, finanțe, patrimoniu public local, agricultură și problemele suburbiilor. Proiectul a intrat în dezbaterea Consiliului Municipal, în ședința din data de 27.04.2022 în cadrul căreia Proiectul de Decizie a fost respins.

În 6 iunie 2022, proiectul de decizie este reintrodus pe ordinea de zi a CMC, ca urmare a mobilizării factorilor de decizie și a presiunii mediatice atât din Republica Moldova, cât și din România.

Radio Chișinău

Parte componentă a Radio România, Radio Chișinău, pe parcursul celor zece ani de emisie, a fost un partener loial tuturor cetățenilor Republicii Moldova, precum și al autorităților centrale și locale, angrenate în procesul de modernizare al țării și de integrare a acesteia în Uniunea Europeană. Radio Chișinău a stabilit standarde înalte în ceea ce privește jurnalismul modern, european, respectul pentru public și pentru informarea corectă și onestă a acestuia. Radio Chișinău este singurul radio din Republica Moldova care emite integral în limba română, istoric fiind primul post regional al Radio România.

Maratonul Nisipului, aproape de linia de start!

Publicat de Andra Radu, 18 mai 2022, 13:00

Maratonul Nisipului va avea loc pe 21 mai, pe plaja NeverSea din Constanţa. Până la ora actuală, peste 800 de sportivi din România şi Republica Moldova s-au înscris şi alte câteva sute de constănţeni şi-au anunţat deja prezenţa pentru a-şi susţine favoriţii.

„Maratonul Nisipului, care se adresează atât alergătorilor amatori, cât şi sportivilor de performanţă, conţine patru probe competitive (maraton, semimaraton, cursa de 10 km şi de 5 km) şi două curse populare – crosul Family Run şi Campionii Şcolii, care au menirea de a-i aduce mai aproape de sport, atât pe părinţi, cât mai ales pe copiii acestora şi de a lupta împotriva cancerului prin asigurarea de tratamente medicale la domiciliu pentru copii din judeţul Constanţa – proiectul social iniţiat de către Asociaţia ‘Dăruieşte Aripi’”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Asociaţia Sportivă „SanaSport”.

Sponsorii evenimentului au pregătit premii în valoare totală de 25.000 de lei, dintre care 11.000 lei sunt premiile în bani acordate primilor clasaţi la fiecare cursă.

„Participanţii sunt aşteptaţi să ridice kit-urile de concurs din centru comercial Vivo! Constanţa (zona de food court), bd. Aurel Vlaicu nr. 220, în zilele de joi (19 mai) şi vineri (20 mai), în intervalul orar 10:00-21:00. Înscrierile la Maratonul Nisipului 2022 se pot face pe www.maratonulnisipului.ro”, se mai spune în comunicat.

Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”

Publicat de Gabriel Stan, 16 mai 2022, 12:59

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din București a găzduit Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”, dedicată sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României.

Manifestarea a fost organizată de Institutul pentru Studii Politice, de Apărare și Istorie Militară, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României.

Conferința a reunit istorici și specialiști din numeroase institute de cercetare și universități de prestigiu din România, Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia și Turcia.

Şi tot la Cercul Militar Național a avut loc joi o ceremonie dedicată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut la parașutism, realizat de Smaranda Brăescu la 19 mai 1932, în urma unui salt de la înălțimea de 7.233 m.

Smaranda Brăescu a participat voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial ca pilot în Escadrila Albă de avioane sanitare. Anul 2022 a fost instituit de Parlamentul României ca „Anul Smaranda Brăescu”.

Marian Voicu: Sunt emoții la Chişinău, starea de spirit nu este cea mai optimistă. Întâmplarea face ca anul acesta moldovenii să comemoreze războiul din Transnistria izbucnit în urmă cu 30 de ani

Publicat de Gabriel Stan, 9 mai 2022, 17:09

Invitat la subiectul săptămânii a fost jurnalistul și scriitorul Marian Voicu, care a realizat o analiză a situației din Transnistria, zonă ruptă în urmă cu 30 de ani din teritoriul Republicii Moldova, acolo unde, în ultimele săptămâni, s-au intensificat acțiunile de propagandă și manipulare din partea Rusiei. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Radio România Actualități.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Bine ați venit, domnule Voicu!

Marian Voicu: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): V-am sunat pentru că aveți o experiență vastă în spațiul să zicem ex-sovietic și nu numai, ați fost chiar manager de proiect la înființarea postului Radio Chișinău, un post al Societății Române de Radiodifuziune, dar aveți și o carieră publicistică ”Matrioșka mincinoșilor” este o carte foarte interesantă și care vorbește despre lucrurile pe care le vom discuta astăzi: fake news, manipulare, populism.

Ceea ce ne așteptam că se va întâmpla, iată că de câteva săptămâni încoace se confirmă, acel atac sub steag fals în Transnistria, este un spațiu foarte complicat pe care puţini îl înțeleg şi dumneavoastră vorbiți des și în emisiunea de la TVR 1 în ”Fake news”, despre asta, cum credeți că stăm noi, în fine cum credeți că stau frații noștri din Basarabia, în această situație și în aceste zile complicate?

Marian Voicu: Sunt emoții la Chişinău, starea de spirit nu este cea mai optimistă, mai ales că se apropie 9 mai – și vom vorbi despre asta. Întâmplarea face ca anul acesta moldovenii să comemoreze războiul izbucnit în urmă cu 30 de ani, războiul din Transnistria care în opinia mea a fost Primul Război hibrid de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Atunci, rușii au folosit pentru prima dată pretextul apărării minorității ruse din Transnistria, față de așa numiții naţionalişti moldoveni; a fost invocat şi atunci un genocid și celebră sintagma ”lumea rusă” și doctrina Karaganov, inventată în 1990.

După aceea, au urmat incidente similare și a fost folosit din nou pretextul în cazul agresiunii împotriva Georgiei, şi apoi Ucrainei în 2014. Spuneam că, la 30 de ani de la războiul din Transnistria, iată că au loc aceste incidente, exploziile de la Ministerul Securității din Tiraspol, releele de televiziune dezafectate din Maiac și aerodromul de la Tiraspol, sunt explozii care nu au fost revendicate de nimeni.

Există trei variante pentru aceste incidente. Kievul acuză Moscova că a inventat o diversiune, acel război sub steag fals, de care ați amintit. Kievul acuză aşadar Moscova. Moscova acuză Kievul că pregătește o agresiune împotriva transnistrenilor, iar Chişinăuul a fost mai rezervat, i-a acuzat pe radicalii din structurile de forță din Transnistria că vor să intre în război și atunci au organizat aceste diversiuni.

Președintele aşa-numitei republicii Transnistrene,  Krasnoselskii, a spus că situația este stabilă. E posibil ca Krasnoselskii să fie de partea pacifiștilor să spunem și n-ar fi rău să amintim aici şi că soția lui  Krasnoselskii are cetățenie română și este un aspect interesant pentru că în acest moment, peste 60% din comerțul acestei enclave, nerecunoscute de nimeni, este cu UE.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Sunt rațiuni economice, fără îndoială, este prima oară când aflu, e interesant că soția are cetățenie română, dar sigur că da, știm cu toții că din rațiuni economice, el este un pacifist convins.

Marian Voicu: Exact. Este un tip pragmatic, ca de altfel mulți oameni de afaceri transnistreni care sunt în acest moment mai mult legați prin business de Kiev şi Chişinău, decât de Moscova.

De altfel, transnistrenii au organizat de două ori referendumuri în care s-a votat în favoarea alipirii la Federația Rusă, numai că Moscova a refuzat de două ori această invitație şi e interesant pentru că atunci când s-a făcut referendumul în Crimeea, Moscova a spus: iată, dacă locuitorii Crimeei vor să ni se alăture, atunci noi trebuie să acceptăm.

Deci pretextele sunt diverse, și Moscova manipulează aceste evenimente, în funcție de cum își dorește să arate viitorul geopolitic al fostei Uniuni Sovietice.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Cum vedeţi compoziția societății din Republica Moldova? – și vă întreb asta pentru că sigur aveți o imagine mai clară decât mulți dintre noi, având în vedere că ați cunoscut Republica Moldova, atunci în 2011, când ați pornit Radio Chișinău acolo și de atunci ați urmărit cu mare atenție spațiul acesta. Este o populație rusofonă și chiar de origine rusească acolo. Se pot ei activa acum, mai mult decât în trecut?

Marian Voicu: Cred că situaţia este comparabilă cu cea din Ucraina, în sensul în care etnicii ruși din Ucraina nu au primit armata rusă cu flori, așa cum se aștepta Putin. Au circulat numeroase mesaje pe rețelele sociale, în care etnicii ruşi din Republica Moldova, atunci când a început războiul, în urmă cu două luni, au spus: „Nu vrem ca și noi să fim eliberaţi de către armata rusă”.

În schimb, în ultimele două săptămâni se întâmplă ceva interesant – România și Republica Moldova au devenit ținta propagandei ruse. Republica Moldova pentru că a adoptat un pachet legislativ foarte interesant și foarte important pentru combaterea dezinformării ruse și probabil că moldovenii sunt în acest moment cei mai avansați în acest domeniu în Europa.

În primul rând, au interzis litera „Z” şi panglica Sfântului Gheorghe, ca simboluri ale propagandei ruse de război – doar Germania a mai făcut asta în privința literei „Z” – iar Moscova s-a supărat teribil pentru că fosta lor mică colonie a îndrăznit să facă lucrul ăsta și se cere pedepsirea Republicii Moldova, mai ales că există şi o apropiere în acest moment de Uniunea Europeană, au făcut o cerere de aderare.

Charles Michel, preşedintele Consiliul European, a fost miercuri la Chișinău și a promis o asistenţă în toate planurile, și financiară și instituțională, dar și sprijin militar și acest lucru a fost pe larg comentat de propaganda rusă.

Iar România a devenit obiectul propagandă ruse pentru că câțiva oameni politici români au fost la Kiev, au fost primiţi de președintele Zelenski și au promis sprijin inclusiv militar, dacă se va lua o astfel de decizie comună, la nivel european.

Iar agresiunea cibernetică de zile trecute revendicată de gruparea rusă Killnet fost primul atac împotriva României, un atac despre care liderii sau oficialii NATO ne-au prevenit încă de la începutul războiului că va avea loc.

Aşadar, putem spune că în acest moment şi noi suntem și în război informațional și în război cibernetic. Așadar, în acest moment, etnicii ruşi din Republica Moldova care, conform ultimului recensământ, ar fi undeva la 15%…

Reporter: Doar?

Marian Voicu: Doar. Şi aici nu îi socotim, bineînțeles, pe etnicii ucraineni. În acest moment al activării propagandei ruse, mai ales că se apropie și ziua de 9 mai, care este sărbătorită de Kremlin ca ziua victoriei, deşi pacea a fost semnată în 8 mai – şi aici este o altă poveste interesantă – au început în Găgăuzia, în Bălți, unde există o minoritate importantă rusă, să îndemne la nesupunere civică, adică la purtare a panglicii Sfântului Gheorghe și la ieșirea în stradă în ziua de 9 mai, asta se întâmplă și la Chișinău, iar liderii socialişti, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon, îndeamnă la nesupunere civică.

Va fi interesant să vedem luni, 9 mai dacă vor exista evenimente în Republica Moldova pe care Moscova le poate instrumentaliza și le poate folosi pentru retorica războiului.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, mi se pare relevant să spuneți câteva cuvinte despre proiectul la care participați, despre site-ul Veridica, pentru că acolo vă ocupați chiar de știrile false, de combatere a manipulării și, din câte știu, de foarte puțin timp ați intrat și cu informație în limba rusă.

Marian Voicu: Da, este adevărat şi vă mulţumesc pentru că ați adus în discuție acest subiect. Suntem una din puținele platforme de demontare a știrilor false de aici, din România, și cred că suntem și singura publicație care are corespondenţi de presă în mai toate capitalele din Europa Centrală și de Est, pentru că acesta este al doilea profil al publicației – cel de politică externă – mai ales că în toate țările din Europa de Est există cam același etos și sunt vehiculate cam aceleaşi narațiuni farse.

Suntem cam 30-40 de colegi, facem această activitate de „debunking” zilnic. Conținutul este accesibil în română, engleză și, din 3 mai, Ziua Libertății de Exprimare, și în rusă și suntem citiți cam în 120 de țări.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Mulțumesc! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost Marian Voicu, jurnalist și scriitor.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc mult pentru această oportunitate! Vă doresc numai bine dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

Ziua Veternanilor de Război

Publicat de Gabriel Stan, 2 mai 2022, 13:11

Vineri, 29 aprilie, în toate garnizoanele din țară a fost sărbătorită Ziua Veteranilor de Război, iar evenimentul a fost marcat prin ceremonii militare și religioase.

Ziua veteranilor de război a fost instituită în 2007 prin hotărâre de guvern și este dedicată eroilor și veteranilor din cel de-Al Doilea Război Mondial.

În cadrul campaniei recunoștință veteranilor de război au fost distribuite pachete cadou celor aproape 1800 de veterani si celor 43 de văduve de război din țară și din Republica Moldova.

Manifestări dedicate Zilei Veteranilor de Război

Publicat de Gabriel Stan, 26 aprilie 2022, 16:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale, împreună cu asociațiile „Alături de eroi” și „Camarazii”, organizează în toată țara manifestări dedicate Zilei Veteranilor de Război. Campania „Recunoștință veteranilor de război” a debutat cu două spectacole susținute de Orchestra reprezentativă a Ministerului Apărării şi Corul „Tronos” al Patriarhiei Române, miercuri, la Cluj-Napoca și joi, în capitală. Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu:

Vasile Dîncu: Organizăm un lucru care este de suflet pentru noi, pentru Ministerul Apărării Naționale și pentru militari în general. Sunt foarte bucuros că este atâta lume care participă la acest eveniment. Arată că societatea românească este solidară cu cei care au făcut armată, cei care au făcut războaie, au participat la apărarea patriei. Vrem ca împreună să reconstruim o legătură serioasă legată de identitatea noastră în această epocă, când este din ce în ce mai importantă apărarea națională, când ne dăm seama cât de importantă este apărarea. Este un gest de recunoștință pentru veteranii noștri.

Campania se derulează pe parcursul mai multor zile și include vizite ale militarilor activi la veteranii de război, precum și activități referitoare la participarea Armatei României la cel de-al doilea război mondial.

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale și a Zilei Veteranilor de Război vor fi oferite pachete cadou tuturor celor aproape 1800 de veterani și văduve de război din țară și din Republica Moldova.

Ziua Veteranilor de Război se sărbătorește în fiecare an la 29 aprilie, iar în toate garnizoanele din țară au loc ceremonii militare și religioase la monumentele dedicate eroilor din cel de-al doilea război mondial, adunări solemne ale asociațiilor veteranilor de război, spectacole și activități de îngrijire a monumentelor și a cimitirelor eroilor.

Valentin Naumescu: O parte bună a acestui război este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus!

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2022, 15:22

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Bun găsit! Alături de noi la „Jurnal militar” este domnul Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, președinte al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană. Bun găsit, domnule profesor.

Valentin Naumescu: Bine v-am găsit!

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Din păcate, ce se întâmplă la granițele României ridică mari semne de neliniște. Cum considerați situația internațională în această parte de Europa de mai bine de 50 de zile?

Valentin Naumescu: Traversăm un moment critic și crucial în același timp pentru ordinea europeană de securitate post Război Rece și chiar pentru reconfigurarea ordinii globale.

Pentru că Rusia lui Putin nu a atacat doar Ucraina, în opinia mea, Putin a atacat în fapt Europa, a atacat Occidentul, valorile occidentale, a atacat ordinea europeană de securitate stabilită după Războiul Rece și în felul acesta pune în pericol întregul sistem al relațiilor internaționale, dar, desigur, pune în pericol în primul rând existența statului suveran ucrainean şi a vecinătăţilor, în care se află şi Republica Moldova și România și, aş spune, flancul estic al NATO.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Există în continuare oameni și din România, dar și din alte țări care răspândesc în mediul online știrile false privitoare la Ucraina. Ce le-aţi transmite celor care mai cred în minciunile Moscovei?

Valentin Naumescu: Din păcate, întotdeauna războaiele şi invaziile au fost asociate cu campanii de dezinformare și cu o doză foarte mare de ideologie, pentru că în primul rând aceste invazii trebuie „justificate” și, sigur, vă rog să sesizaţi ghilimele de pe „explicate”, în faţa propriului public, a publicului intern.

Deci Vladimir Putin începuse cu mai multă vreme în urmă să încerce să își convingă publicul intern din Rusia, pentru că e clar, pe altcineva nici nu se pune problema, nici un om raţional din afara Rusiei, dintr-o ţară liberă, care are surse de informare corecte, nu poate să fie victima acestei campanii de dezinformare, dar, din păcate, în Rusia majoritatea rușilor îl cred, și anume că Ucraina devenise un pericol pentru securitatea Rusiei, că în Ucraina se dezvoltau facţiuni neonaziste sau chiar regimul, pe care noi îl considerăm şi este democratic și legitim ales al Ucrainei, ar fi fost nazist, agresiv şi pregătea, am văzut chiar zilele trecute această declaraţie aberantă, că ar fi pregătit un atac al Ucrainei asupra Rusiei.

Evident că așa ceva nu a existat niciodată în intenţiile Ucrainei, nici nu era realist din punct de vedere politic, militar, Ucraina are cu totul alte ambiţii, aspirații. A avut, desigur, aspiraţia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, la NATO, din păcate nu s-a putut atunci când era momentul optim, eu spun la summitul NATO de la Bucureşti, din aprilie 2008, aceea a fost o fereastră de oportunitate strategică pentru Ucraina de a fi primită în NATO, a fost ratat acel moment.

Ulterior şansele au scăzut continuu. Apoi, sigur, există această dorinţă legitimă a Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană şi din toate informaţiile pe care le avem se pare că destul de curând îi va fi recunoscut Ucrainei statutul de ţară candidată la integrare, ceea ce va schimba foarte mult nivelul şi calitatea relaţiilor între Uniunea Europeană şi Ucraina.

Deci, în nici un caz, nimic din propaganda putinistă nu este adevărat. Singurul agresor aici este regimul Putin al Rusiei, care ţară se profilează tot mai mult ea însăşi ca un regim neonazist, agresiv, militarist, criminal. Sunt evidenţe dincolo de orice dubii că în Ucraina s-au comis şi se comit crime de război.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): De la Kremlin, tot ceea ce ţine de flacul estic al NATO este privit cu suspiciune, cu argumentul lor fals cum că sunt acţiuni ofensive, agresive.

Valentin Naumescu: Este foarte limpede: nimic, absolut nimic din ceea ce vine dinspre Moscova, dinspre Rusia nu poate fi crezut. Rusia este condusă de 22 de ani de un regim mincinos, criminal, agresiv care, iată, deşi noi, de aici, din regiunea în care ne aflăm, din flancul estic al NATO, am transmis semnale de alarmă repetate spre Vest, nu au fost întotdeauna luate în considerare, aceste semnale.

Iată, mulţi recunosc astăzi, inclusiv în Occident, că au greşit şi că toate evaluările şi îngrjiorările transmise din regiunea noastră au fost reale şi trebuiau luate în considerare mult mai devreme.

Deci propaganda rusă nu face în acest moment decât să îşi ţină captiv propriul public din Rusia, care nu poate vedea decât posturile de televiziune controlate de Kremlin, toată presa este subordonată dictaturii de la Moscova şi totul este, de la început până la sfârşit, o minciună, o înlănţuire de fake news, de propagandă, dezinformare şi multă, multă manipulare ideologică, care încearcă să-i convingă pe ruşi că acţiunea de invadare a Ucrainei este legitimă din punct de vedere istoric, moral, politic şi că Ucraina ar fi fost unrisc pentru securitatea Rusiei.

Doar ruşii cred în ceea ce le mai spune Vladimir Putin, pentru că nu au din păcate surse alternative de informare, aşa cum avem noi în ţările democratice şi libere.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): La ce ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare?

Valentin Naumescu: Suntem în plin război, ofensiva armatei ruse continuă în Ucraina şi toate indiciile sunt că va exista o prelungire a războiului, deci nu suntem aproape de sfârşitul războiului pentru că dictatorul Putin nu are încă acele successe, nu a obţinut nimic concret care să-l facă să oprească această agresiune şi să o prezinte pe 9 mai, aşa cum ştim că este tradiţia, Ziua Victoriei la Moscova, drept un triumf al aşa-zisei sale peraţiuni militare speciale, de aceea cred că mai degrabă în săptămânile următoare va exista o intensificare a luptelor şi a războiului în Ucraina, cu riscuri foarte mari în întreaga regiune, în special în Transnistria, în Republica Moldova, ca să ne referim la vecinătăţi. Dar, dacă este să vedem şi o parte bună, dacă se poate spune aşa ceva…

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.

Valentin Naumescu: … este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Eu am spus-o şi cu alte ocazii, o spun şi acum, acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus.

Nu am nici o îndoială că pe termen lung Ucraina va câştiga războiul, iar Rusia va ieşi perdantă, dar, din păcate, sfârşitul războiului nu este aproape, trebuie să mai avem răbdare.

Ucraina trebuie susţinută prin furnizare de armament militar greu, armament performant, pentru că urmează bătălii grele, în special în zonele de est şi de sud, pe care Putin doreşte neapărat să le cucerească, în ideea de a se prezenta, cum spuneam, pe 9 mai ca învingător. Sperăm să nu aibă ocazia să-şi declare această victorie pe 9 mai.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Sperăm cu toţii. Mulţumim pentru aceste informaţii. A fost alături de noi Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolya din Cluj-Napoca şi preşedinte al Asociaţiei Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană.

Salvați Copiii România a trimis un transport umanitar în Republica Moldova!

Publicat de Andra Radu, 12 aprilie 2022, 17:07

În urma întâlnirilor de pe teren cu autoritățile de la Chișinău, Organizația Salvați Copiii a decis să acorde asistență umanitară mamelor și copiilor care s-au refugiat în Republica Moldova.

Astfel, un transport umanitar cu 245.200 de produse de necesitate imediată, igienico-sanitare (scutece, șervețele umede și absorbante), pentru 22.000 de bebeluși, copii de vârstă mică si mamele lor, a plecat, marți dimineața, spre Chișinău, prin vama Albița (cu punct de intrare în Rep. Moldova – vama Leușeni).

Aproape 100.000 de refugiați ucraineni sunt pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care aproximativ 40.000 de copii, potrivit Direcției de asistență externă a Republicii Moldova.

Mamele și copiii refugiați din Ucraina sunt cazați în 100 de centre pentru refugiați, gestionate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova.

Un raport al Agenției ONU pentru refugiați arăta că Republica Moldova dispune de o capacitate de gestionare a unui flux de 25 de mii de refugiați și în prezent găzduiește un număr de patru ori mai mare, potrivit datelor oficiale.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a vorbit despre necesitatea coordonării serviciilor umanitare: „Republica Moldova este un exemplu de solidaritate, de la începutul acestei crize umanitare fără precedent în Europa ultimelor decenii. Aici au ajuns multe mame cu copii care au nevoie de asistență medicală și de servicii sociale. Salvați Copiii România își extinde astfel aria asistenței umanitare și, în funcție de solicitările și nevoile concrete, este prezentă cu ajutoare umanitare și servicii medico-sociale la Chișinău”.

Cei care doresc să sprijine programul de asistență umanitară o pot face aici: https://bit.ly/SalvatiCopiiiUcraina sau pot trimite un SMS la 8827 cu textul SALVEZ, donație singulară de 2 EURO.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 15:24

Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.

În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.

Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.

Klaus Iohannis: Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.

NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.

Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.

Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.

Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.

Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 18:16

„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.

Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.

Mircea Geoană: Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.

Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.

Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.

Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.

E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.

Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.

Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.

Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.

Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!

Mircea Geoană: Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese –  de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.

Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.

Deci noi, când spunem un lucru,  ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.

Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.

Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.

Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.

Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…

Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…

Mircea Geoană: … la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.

Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?

Mircea Geoană: Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.

De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.

Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura  NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.

Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.

Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.

Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.

România reafirmă sprijinul acordat Moldovei

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 13:46

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Sprijinul României pentru efortul de modernizare a Armatei Republicii Moldova a fost reconfirmat în cadrul întâlnirii de la București a ministrului apărării ,Vasile Dîncu și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, cu șeful Marelui Stat Major al Armatei naționale din Republica Moldova, colonelul Eduard Ohladciuc. Cele două țări sunt parteneri strategici, iar relațiile solide dintre ele se reflectă și în planul cooperării militare, a afirmat Vasile Dîncu. Potrivit generalului Petrescu, activitățile de cooperare dintre cele două armate sunt o prioritate pentru conducerea Statului Major al Apărării, un exemplu fiind participarea militarilor din Republica Moldova la diferite forme de învățământ militar și la exercițiile comune care s-au desfășurat în România

Comisia militară mixtă România – Republica Moldova în domeniul apărării

Publicat de prosavioleta, 1 decembrie 2021, 10:10

Camelia Stroiu (realizator rubrică):  România reafirmă ferm sprijinul acordat Republicii Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul celei de a șasea reuniuni a Comisiei militare mixte România – Republica Moldova în domeniul apărării, unde au participat din partea României secretarul de stat Simona Cojocaru și șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenență Daniel Petrescu, iar Republica Moldova a fost reprezentată de secretarul de stat Valeriu Mija. Comisia militară mixtă România – Republica Moldova, constituită dintr-un grup de experţi militari, se ocupă cu procesul de transformare şi reformă a sectorului de apărare, precum şi domeniile învăţământ şi instruire, interoperabilitate, apărare cibernetică, respectiv cooperarea bilaterală. În cadrul reuniunii a fost semnat Planul bilateral de cooperare între Ministreul Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării al Republicii Moldova pentru anul 2022.

Începe concursul „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”!

Publicat de Andra Radu, 28 octombrie 2021, 09:17

Peste 80 de tineri pianişti din România şi alte 18 ţări vor participa online, în perioada 28 – 31 octombrie, la a patra ediţie a concursului „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”, a informat Primăria Constanţa.

În competiţie s-au înscris 81 de concurenţi din mai multe oraşe din România, dar şi din SUA, Marea Britanie, China, Indonezia, Vietnam, Polonia, Republica Cehă, Macedonia, Armenia, Rusia, Republica Moldova, Belgia, Slovacia, Ucraina, Malaezia, Thailanda, Turcia, Australia.

Competiţia va avea loc într-o singură etapă, pe următoarele grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani, 13-15 ani, 16-18 ani, 19-28 ani. Se vor acorda premii în bani pentru toate categoriile de vârstă, recitaluri, 3 premii speciale „concert cu orchestră” şi masterclassuri de pian în România şi Germania. Premiile vor fi acordate tuturor categoriilor din concurs, fără discriminare de vârstă, etnie, naţionalitate sau alte criterii.

„Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists” a debutat la Constanţa în anul 2018, din dorinţa de a susţine arta şi cât mai mulţi tineri pianişti din România şi din străinătate şi s-a dovedit a fi un succes.

Proiectul este finanţat de Primăria Municipiului Constanţa şi are o valoare totală de 82.200 lei.

Şapte artişti, provocaţi să descopere spiritul Sighişoarei în anotimpul toamnei!

Publicat de Andra Radu, 20 octombrie 2021, 17:03

Şapte artişti din România şi din Republica Moldova au fost provocaţi să descopere spiritul Sighişoarei în anotimpul toamnei, în cadrul Taberei de pictură „Toamnă Medievală”, organizată de pictorul Rareş Kerekes.

Alături de Rareş Kerekes, recunoscut ca pictorul dealurilor transilvane, la „Toamna Medievală” participă Galina Vieru, Radu Goia, George Spaiuc, Maria Jarda, Tudor Şerbănescu şi Gabriela Câmpianu, fiecare dintre artişti având de realizat maximum două lucrări despre culorile Sighişoarei în această perioadă.

Tabăra de la Sighişoara se va încheia, vineri, cu un vernisaj al expoziţiei ce va fi realizată din lucrările pictate la „Toamna Medievală”, în cel mai înalt loc din oraş, la Panorama Guesthouse.

CNSU a actualizat lista ţărilor cu risc de COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 17 septembrie 2021, 08:46

Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius şi Saba şi Liechtenstein au intrat în zona roşie de COVID-19.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat hotărârea privind actualizarea listei ţărilor/ teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

În zona galbenă au intrat:

• din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Bulgaria, Franţa, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini şi Guernsey;
• din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent şi Grenadine şi Gibraltar.

CNSU precizează că în zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc şi Montserrat.

Începe ultramaratonul „2×2 Race”!

Publicat de Andra Radu, 20 august 2021, 16:52

Aproximativ 300 de concurenţi din România, Ungaria, Spania, Rusia şi Republica Moldova vor lua startul, sâmbătă, la Bâlea Lac (judeţul Sibiu), într-un ultramaraton unic în Europa, „2×2 Race”.

Acesta este singurul ultramaraton care se va desfăşura integral la peste 2.000 de metri altitudine, în Munţii Făgăraş, unde vor atinge cele mai înalte două vârfuri din ţară, Negoiu şi Moldoveanu, informează un comunicat de presă al organizatorilor.

„Cursa de alergare montană „2×2 Race”, singurul ultra-sky maraton din România care atinge cele mai înalte două vârfuri din ţară, Vf. Negoiu şi Vf. Moldoveanu, va avea loc anul acesta în data de 21 august, cu startul din zona Bâlea Lac. (…) „2X2 Race” se desfăşoară integral la peste 2.000 m, ceea ce o face unică în Europa şi una dintre puţinele din lume.

Astfel, ultramaratonul montan cu pornire de la Bâlea Lac este cel mai spectaculos şi solicitant eveniment din calendarul competiţional intern şi este comparabil ca dificultate cu alte curse recunoscute din afara ţării. Organizatorii UTMB (Ultra Trail du Mont Blanc), cea mai importantă competiţie de profil din lume – Chamonix-Mont Blanc, consideră „2X2 Race” drept o cursă de calificare pentru acest ultra-maraton montan”, se arată în comunicatul organizatorilor.

„Faţă de un maraton obişnuit, „2×2 Race” este un ultra-sky maraton, caracteristica lui fiind dată în principal de diferenţa de nivel de pe traseu, în cazul de faţă fiind de 4.200 – 4.500 de metri. Competiţiile de acest tip se desfăşoară pe teren accidentat, de la poteci de pământ prin pădure şi goluri alpine până la creste şi stânci cu grad înalt de dificultate. La „2×2 Race” se aleargă doar în gol alpin şi în proporţie de 80% pe stânci cu grad înalt de dificultate. Vremea este tot timpul dificilă pe munte, astfel că trebuie să ne asigurăm că alergătorii sunt pregătiţi mental şi fizic pentru acest efort”, a declarat Florin Băraş, unul dintre organizatorii competiţiei.

Alergătorii pot alege să participe la unul dintre cele două categorii de concurs – 2X2 şi X2.