Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită joi, 24 iunie 2021, ora 14.00, Foaier H. H. Stahl la vernisajul expoziției „Arta cămășii cu altiță” organizată în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în România și cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, Republica Moldova.
Expoziția prezintă costume populare din colecțiile celor două muzee partenere și își dorește să promoveze dosarul „Arta cămăşii cu altiţă – IA, element de identitate culturală în România şi Republica Moldova”, cu scopul înscrierii lui în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO.
Piesă principală a costumului tradiţional, cămaşa însoţeşte omul în toate ipostazele existenţei sale. La arat şi semănat, la seceriș şi pescuit, chiar şi în exploatările miniere, la biserică şi petreceri, la colindat şi nedei, la nunţi şi înmormântări, cămaşa are nenumărate funcții. Simbolurile primordiale ale umanităţii, exprimate prin rigoarea formelor geometrice – linie, cerc, romb, pătrat, spirală, cruce – ne vorbesc despre soare şi stele, despre pământ şi apă, despre etapele existenţei umane şi despre universul spiritual al unui popor aflat într-un permanent dialog cu mediul înconjurător şi divinitate. Din simbolistica ornamenticii costumului popular aflăm despre ocupaţiile locuitorilor, despre păsări şi animale, despre flori şi plante, despre dansurile oamenilor, despre opţiunile şi credinţele fiecărei generaţii. Prin compoziţiile şi motivele decorative folosite la împodobirea cămăşilor, catrinţelor, fotelor, maramelor, cepselor, conciurilor, a pieptarelor, cojoacelor, șubelor, sumanelor şi mantalelor, costumul devine o fascinantă concretizare vizuală a cosmogoniei şi mitologiei româneşti.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 24 iunie – 24 august 2021, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00
Sonia Raicu (realizator rubrică): Începutul lunii iunie a însemnat pentru cei implicați în exercițiul Argedava 21 o serie de provocări date de manevrele de forțare a cursului Dunării. În raionul de la Frecăței, județul Brăila blindatele au trebuit strunite într-un ritm alert dat de numeroasele secvențe ale scenariului.
Am întâlnit aici foarte mulți militari tineri, aflați la prima experiență de acest gen. Am stat de vorbă cu câțiva dintre ei și am aflat că nu este deloc ușor să reușești să îndeplinești cerințele unei astfel de instrucții.
Locotenentul Andreea Jurj este comandant pluton în cadrul Batalionului 2 Infanterie Călugăreni și ne spune cât de riscantă este o traversare a unui curs de apă.
Locotenent Andreea Jurj: Transportoarele amfibii blindate desfășoara rar forțarea unui curs de apă, activitate cu un grad ridicat de risc, pe care încercăm să o facem măcar o dată pe an, astfel în cât toți militarii să-și mențină deprinderile și abilitățile pentru a defășura astfel de activități. Lucrurile de calitate se capătă în timp și cu foarte multă muncă.
Pentru mine a fost un moment foarte emoționant acela în care am trecut de la specialitatea mea de bază cercetare la Batalionul de infanterie și am fost plăcut surprinsă de colegialitatea de care au dat dovadă.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Pe sublocotenentul Adam Năstase l-am găsit împreună cu plutonul pe care îl comandă. Ne-a mărturisit că peste câteva zile își va serba ziua de naștere. Nu este însă pentru prima dată când în această perioadă se află într-un câmp de instrucție, dar acest exercițiu a fost diferit.
Sublocotenent Adam Năstase:Recunosc că la primele treceri în apă în momentul în care am intrat cu transportoarele am avut puține emoții deoarece trebuia să verficăm entanșeitatea transportoarelor dacă sunt scurgeri de apă, dacă pompele funcționează și dacă puterea motorului transportorului poate să facă față curentului.
Nu am avut probeleme la niciunul dintre transportoare pe timpul antrenamentelor. Senzația este extraordinară. Nu-ți poți imagina că un asemenea transportor de 11 tone neechipat și 13 tone echipat este capabil să plutească și mai mult să forțeze un curs de apă și să urce malurile Dunării.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Ceea ce definește orice structură militară este spiritul de echipă. Poți reuși doar dacă faci parte dintr-un tot. Dintr-un întreg sau dintr-o familie, una la care a revenit și caporalul Cătălin Alexandru Talabă.
După mai mulți ani petrecuți la infanterie și două misiuni în Afganistan în 2011 și 2013, și-a dat demisia. S-a răzgândit după foarte puțin timp.
Caporal Cătălin Alexandru Talabă: Nu mă regăseam. Am tot încercat fel și fel de joburi și m-am reîntors înapoi în sistem. Am dat de oameni minunați, m-au ajutat să mă reintegrez.
Gabriel Stan (reporter): Înainte ați fost în aceeași tabără sau în alta?
Caporal Cătălin Alexandru Talabă: Nu, nu! Am fost la o unitate de logistică din București, după aceea am fost la infanterie, în Arad.
Nu aș da munca de teren pe una de birou niciodată. E altceva!
În armată întotdeauna când am avut nevoie de sprijin, de ajutor, camarazii imediat au sărit și au răspuns prompt.
Gabriel Stan (reporter): Aveți vreo poveste frumoasă din teatre?
Caporal Cătălin Alexandru Talabă: Poveste? Da, ne-am întors sănătoși cu toții. Această estea cea mai frumoasă dintre ele. Revederea cu familia, reintegrarea în societate…După 6 luni de misiune nu prea ești același om și e greu. Cred că cel mai greu e reintegrarea în societate. Poveștile ți le faci tu, alături de colegii tăi!
Sonia Raicu (realizator rubrică): Pentru plutonierul adjutant Doru Crețu, exercițiul Argedava 21 este ultima activitate de acest gen la care participă pentru că anul acesta va trece în rezervă.
Plutonier adjutant Doru Crețu: Am vrut să le transmit ceva din experiența mea de aproape 30 de ani. Ei s-au implicat, au absorbit absolut toate cunoștințele pe care le-am transmis. Sper ca după ce nu voi mai fi printre ei să-și aducă amintea de ce i-am învățat și să pună în practică absolut tot ce le-am transmis.
Gabriel Stan (reporter): Cum vi se par militarii români față de cei străini?
Plutonier adjutant Doru Crețu: Nu suntem cu absolut nimic mai prejos decât militarii din alte armate. Am avut ocazia și am luptat alături de colegi americani, englezi…Nu sutem cu nimic mai prejos, din contră, câteodată i-am ajutat noi pe ei.
O să-mi lipsească. Am avut armata în sânge, de aceea am și rezistat atâția ani. Tot timpul o să mă uit cu drag la ce fac colegii mei.
Plutonier Zăbavă Diana ne-a împărtășit de asemenea experienețele trăite în teatrele de operații, despre dorul de acasă și despre cea momentele petrecute de sărbători, de parte de casă.
Cu un umor teribili ne-a relatat și ce a făcut prima oară când a revenit acasă dintr-o misiune lungă executată în afara țării.
Plutonier Zăbavă Diana:“Atomosfera de acolo nu este ca cea de acasă, acolo e cald și soare, pe când acasă poate că e zăpadă e un pic friguț. Îți e dor de momentele de acasă, de familie, de hrana de acasă, de prieteni…”.
În raionul Frecăței s-a desfășurat „ARGEDAVA 21” un exercițiu în teren/real (LIVEX), conectat la complexul de exerciții „DACIA 21 LIVEX”, planificat de către Divizia 2 Infanterie „Getica” și condus de către Brigada 1 Mecanizată „Argedava”.
În cadrul exercițiului s-a urmărit instruirea întrunită a unităților din subordine, în context multinațional, astfel cadeți ai Academiei Militare a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”, din Republica Moldova, s-au instruit, alături de militarii români, pentru executarea trecerilor prin plutire pe Fluviului Dunărea, cu tehnica din dotare.
Rerportaj realizat de Gabriel Stan și Sonia Raicu, în cadrul exercițiului „ARGEDAVA 21” din comuna Frecăței, județul Brăila.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
Festivalul-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Felician Fărcașiu” 2019 a fost selecționat și în acest an în Proiectul ”10 Festivaluri Naționale de Folclor”, proiect derulat de Societatea Română de radiodifuziune prin Departamentul Studiourilor Teritoriale. Va fi transmis la Radio România Cluj și la Radioteleviziunea ungară MTVA, emisiunile în limba română. Gala festivalului va fi postată pe site-ul www.radioromaniaregional.ro la secțiunea Galeria interpreților de muzică populară și va fi acordat Premiul Radio România Regional.
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în cadrul structurii centrale a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Comunicat de presă
AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE PENTRU CEA DE-A XVII-A EDIȚIE A FESTIVALULUI-CONCURS NAȚIONAL DE INTERPRETARE A CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC „FELICIAN FĂRCAȘIU” SEBEȘ (1-3 NOIEMBRIE 2019)
În perioada 1-3 noiembrie 2019, Municipiul Sebeș va găzdui o nouă ediție a Festivalului-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Felician Fărcașiu”, manifestare dedicată tinerilor interpreți de muzică populară cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani.
Concursul din cadrul festivalului se adresează atât interpreților români din țară, cât și celor din afara granițelor (Serbia, Bulgaria, Ucraina sau Republica Moldova), reprezentanți ai diferitelor zone etnofolclorice, prestația acestora urmând a fi evaluată de un juriu format din personalități ale vieții culturale și specialiști de marcă în domeniul cercetării etnografice: Grigore Leșe, Elize Stan, Niculina Stoican, Doina Ișfănoni, Gabriela Rusu-Păsărin, Adriana Comșa Haber, Alexandru Pal. Pe baza clasamentelor stabilite de membrii juriului, organizatorii vor acorda următoarele premii: Marele Premiu al Festivalului, Premiul I, Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul special pentru interpretarea unei melodii din repertoriul lui Felician Fărcașiu și Premiul de Popularitate (la decizia juriului, acest ultim premiu poate fi transformat în maxim două mențiuni speciale).
Toți cei interesați sunt invitați să consulte regulamentul și condițiile de participare ale festivalului-concurs pe site-ul oficial al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș (www.cclbsebes.ro) și să trimită formularul de înscriere, până la data de 25 octombrie 2019, pe adresa: Sebeș, Bulevardul Lucian Blaga, numărul 45, cod poștal 515800 sau prin e-mail la adresa: contact@cclbsebes.ro.
Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș,Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur.
• Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
• Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov vor acompania finaliștii concursului
Cerbul de Aur, cel mai mare festival internaţional de interpretare organizat în România, şi-a aflat concurenţii ediţiei 2019! 12 artişti din zece ţări intră în competiţia pentru premiile puse în joc, în valoare totală de 55 de mii de euro.
Juriul selecției – Crina Mardare, Cătălin Cățoiu, realizatorii de emisiuni radio Felix Crainicu (Radio România), Oliver Simionescu – DJ Olix (Kiss FM), Andreea Remeţan (Virgin Radio), Liana Stanciu, jurnalist TVR, şi Gabriel Scîrlet, regizor muzical TVR – a ales cei 12 finalişti ai concursului internaţional de interpretare.
Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur:
TAMARA (GEORGIA)
RALFS EILANDS (LETONIA)
VERONICA LIBERATI (ITALIA)
FLORIN RADUTA (ROMÂNIA)
ANNA ODOBESCU (REPUBLICA MOLDOVA)
ALFIE ARCURI (AUSTRALIA)
RENATE (ROMÂNIA)
CYNTHIA VERAZIE (CIPRU)
ELIZA G (ITALIA)
SYUZANNA MELQONYAN (ARMENIA)
MONIKA MARIJA (LITUANIA)
SARA DE BLUE (AUSTRIA)
Pentru concurenţi, urmează prima provocare: alegerea piesei din repertoriul românesc pe care o vor interpreta pe scena de la Braşov, din lista pusă la dispoziţie de organizatori.
Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
Continuând o tradiție de peste jumătate de secol, concurenţii vor interpreta, alături de o piesă din repertoriul propriu, şi o melodie românească. Anul acesta, cei 12 finaliști ai concursului vor alege dintr-o selecție de piese care au făcut istorie în muzica românească în ultima jumătate de veac, de la Angela Similea și Mirabela Dauer la Delia sau Smiley:
1. Domnişoară, nu pleca (Ionel Tudor) – Gabriel Cotabiţă
2. Lalele (Temistocle Popa)
3. Ţărăncuţă (Ion Vasilescu)
4. Casa mea (Ion Cristinoiu) – Angela Similea
5. Morăriţa (Vasile Vasilache) – Mirabela Dauer
6. Ploaia şi noi (Vasile Vasilache jr) – Doina Badea / Angela Gheorghiu
7. Un actor grăbit (Bogdan Cristinoiu) – Laura Stoica
8. Fată dragă, nu fi tristă (Şerban Georgescu) – Mădălina Manole
9. Bună seara, iubite (Adrian Enescu) – Loredana
10. Cât de frumoasă eşti (Andrei Tudor) – Mihai Trăistariu
11. Dragostea rămâne (Adrian Cristescu) – Andra
12. Pleacă (Cornel Ilie, Mihai Sarghea) – Vunk & Antonia
13. Vara nu dorm (Ştefan Mihalache, Răzvan Costache) – Connect R
14. Mă ucide ea (Mihail Sandu, Sergiu Socaciu) – Mihail
15. Oficial, îmi merge bine (Eduard Andreianu, Sergiu Istrati, Andrei Maria, Marius Moga) – Simplu
16. Perfect fara tine (Teodor Chirilă,Toma Eugen Caminschi) – Vama
17. Pe aripi de vânt (Alexandru Pelin, Ovidiu Baciu) – Delia
18. Acasă (Şerban Cazan, Maria Andrei, Dorian Micu, Rareş Mititean)- Smiley
19. De la capăt (Victor Alastani, Gabriel Constantin, Adrian Cristescu, Călin Goia, Silviu Păduraru) – Voltaj
20. Ploaia (Roxana Andronescu, Cătălin Tuţă Popescu) – Spin
21. Creioane colorate (Felicia Donose, ȘŞerban Cazan, Maria Andrei) – Feli
22. Noapte caldă (Robert Anghelescu) – Bere Gratis & Sore
23. Ce are ea (Sandor Biro) – Delia
24. Cât de departe (Dan Bittman, Romeo Dediu, Tino Furtună,Edi Petroşel,Mugurel Vrabete) – Holograf
25. Apa (Loredana Groza) – Loredana
Foto. arhiva/Alexandru-Dolea
Tinerii artiști vor fi acompaniați de Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov, sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor și Andrei Tudor.
A 19-a ediţie a Festivalului va avea loc în perioada 22 – 25 august, în Braşov, și va aduce numeroși artiști pe scena din Piața Sfatului. Pe lângă recitalurile vedetelor invitate, 12 finaliști ai concursului internațional de interpretare vor cânta pentru premii de peste 55 de mii de euro.
Festivalul se va încheia cu un spectacol folcloric care va reuni muzica populară tradiţională românească şi prelucrări de actualitate ale acestui gen muzical.
Siegfried Mureșan, după misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău: „Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro”
„Dacă este lăsat să-și desfășoare activitatea, Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene și să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice guvern din ultimii 28 de ani”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, după misiunea oficială a Parlamentului de luni la Chișinău.
Misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău a avut luni întrevederi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cu liderul Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, și cu președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Pavel Filip.
„Scopul misiunii noastre de ieri de la Chișinău a fost să vedem cum putem ajuta cel mai bine din Parlamentul European parcursul european al Republicii Moldova. De aceea, m-am bucurat să văd la Chișinău un guvern nou, proeuropean, în care putem avea încredere, un guvern care vrea cu adevărat să adopte reforme și să aducă Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Este o diferență ca de la cer la pământ față de ceea am văzut la Chișinău în dialogurile cu guvernul precedent.
Dacă acest guvern este lăsat să facă ceea ce își propune și ceea ce ne-a prezentat ieri la Chișinău, va reuși să deblocheze într-un singur an toată asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro alocată de Uniunea Europeană. Această asistență macrofinanciară a fost blocată din cauză că precedentul guvern nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în fața partenerilor europeni privind combaterea spălării banilor, alegeri democratice, sistem transpartinic, combaterea corupției, întărirea sistemului bancar și reformarea justiției.
Noul guvern are capacitatea să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice alt guvern din ultimii 28 de ani, trebuie doar lăsat să își facă treaba”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după vizita de la Chișinău.
„Am transmis noului guvern de la Chișinău că îi voi acorda tot sprijinul meu în implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Voi reveni foarte curând la Chișinău și voi veni ori de câte ori va fi nevoie pentru a ajuta noul guvern în parcursul său european. La fel, mă voi lupta ca și până acum în Parlamentul European pentru ca Republica Moldova și celelalte țări din vecinătatea estică să beneficieze de cât mai multe fonduri europene care să ajute la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste țări”, a mai spus Siegfried Mureșan.
Din misiunea Parlamentului European de luni de la Chișinău au făcut parte vicepreședinta Parlamentului European, Heidi Hautala, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și eurodeputata Clare Moody, din partea Grupului Socialiștilor Europeni.
„Astăzi, 5 iunie, sărbătorim pentru al treilea an consecutiv, cu satisfacţie și bucurie în suflet, Ziua Limbii Turce. Din anul 2016, ca urmare a adoptării de către Parlamentul României, a Legii nr.223 și a promulgării acesteia de către Președintele României, etnicii turci se bucură de dreptul de a sărbători ziua de 5 iunie, ca Zi a Limbii Turce. Potrivit legii iniţiate în urmă cu 3 ani de deputatul Iusein Ibram, „anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Turce în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii turce se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesate pot sprijini logistic şi/sau financiar, după caz, organizarea manifestărilor dedicate sărbătoririi acestei zile. Totdodată, în instituţiile de învăţământ în care se predă limba turcă, în ziua de 5 iunie se pot organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători. ”
Suntem onoraţi că Ziua Limbii Turce este o sărbătoare consfințită oficial de către statul român, o zi dedicată limbii materne de care noi, etnicii turci suntem mândri. Această confirmare oficială demonstrează încă o dată respectul de care se bucură comunitatea turcă din România din partea statului român. În această zi de sărbătoare, care în acest an coincide cu Sărbătoarea Ramazanului, ne îndreptăm în primul rând gândul către cei mai mici membri ai comunității turce, dar și către părinții acestora cărora le revine un rol important în educația copiilor și în înscrierea lor din clasele primare la cursurile de limbă maternă. Toți etnicii noștri trebuie să conștientizeze faptul că limba maternă este elementul fundamental al păstrarii identității etnice, iar nouă, ca organizație reprezentativă a comunității turce din România, ne revine misiunea importantă de a susține învățarea limbii turce și de a promova în continuare prin activitățile noastre valorile identitare ale minorității turce.
Ziua Limbii Turce va fi sărbătorită de UDTR, printr-un spectacol care va avea loc sâmbătă, 8 iunie, ora 14.00, în aula Bibliotecii Universitare „Ion Popişteanu” din Constanţa. Spectacolul va fi susținut de ansamblurile folclorice ale UDTR dar și de invitați speciali din RepublicaTurcia, Republica Moldova și Macedonia. In cadrul spectacolului va avea loc premierea elevilor clasați pe primele locuri la concursul național, „Güzel Dilim- Frumoasa mea limbă turcă”.
Vă așteptăm să fiți alături de noi și să ne bucurăm împreună de Sărbătoarea Limbii Turce.”
În data de 11 mai 2019, în localitatea Chișineu Criș, din Județul Arad, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale și în organizarea Primăriei orașului Chișineu Criș, a Clubului Copiilor din Chișineu Criș, a Inspectoratului Județean Școlar Arad și a Palatului Copiilor din Arad, s-a desfășurat cea de-a 40-a ediție a Concursului Sportiv Internațional pentru elevi, intitulat „Cupa Crisius”, la care au participat circa 2.500 elevi de clasele I-XII, din 22 de județe din România, dar și din străinătate, din Ungaria (circa 100 elevi de la diferite Licee și Școli Generale: Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, Liceul „Kazinczy Ferenc” din Bekescsaba, Școlile Generale din Budapesta, Chitighaz, Bekescsaba, Sarkadkeresztur, Sarkad, Bekes), din Serbia (circa 35 de copii de la Școala Elementară „Frăție și Unitate”, din Alibunar), din Republica Moldova, de la Gimnaziul „Grigore Vieru” din Ialoveni”, din Franța, Germania, Spania, ș.a.
Manifestarea s-a deschis pe stadionul orașului, care de acum înainte va purta numele Rectorui Aurel Ardelean, Fondatorul Universității „Vasile Goldiș” (UVG) din Arad, originar din Chișineu Criș și trecut la cele veșnice în 28 decembrie 2018, care a fost și la originea organizării acestui Concurs sportiv, împreună cu fratele său, Domnul Eugen Gagea, Prodecanul Facultății de Științe Social-Umaniste, Educație Fizică și Sport din cadrul Universității „Vasile Goldiș”, Directorul Casei Copiilor din Chișineu Criș și Președintele Comisiei de Sănătate, Învățământ, Cultură și Sport, de la Primăria Orașului Arad, având în acest sens și sprijinul Domnului Gheorghe Burdan, Primarul orașului Chișineu Criș, a Domnului Teodor Pătrăuță, fost Decan al Facultății de Psihologie, Pedagogie și Asistență Socială a UVG Arad și al altor personalități.
La eveniment, alături de elevii concurenți și însoțitorii lor, cadre didactice și instructori sportivi, au participat Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei „Daciei Felix”, împreună cu alți clerici, diferite oficialități locale, centrale și județene din Arad, printre care: Coralia Adina Cotoraci, Rectorul Universității „Vasile Goldiș” din Arad, Gheorghe Burdan, Primarul orașului Chișineu Criș, Sergiu Armașu, Primarul Comunei Ialoveni, din Republica Moldova, Radici Olivia, Directorul Școlii Elementare „Frăție și Unitate” din Alibunar, Serbia, Gheorghe Cozma, Directorul Oficiului Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), Ion Budai, fost Director al Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, Mihai Cerhati, Președintele Autoguvernării Românești Locale din Giula, Tiberiu Iuhas, Președintele Autoguvernării Românești Locale din Bichișciaba, Gheorghe Marc, Președintele Clubului Pensionarilor Români din Giula, ș.a.
După cuvântul de întâmpinare și bun venit adresat tuturor de către Domnul Prodecan Eugen Gagea, a urmat cuvântul de salut al primarului Gheorghe Burdan, care i-a îndemnat pe toți la ținerea unui moment de reculegere în memoria Domnului Rector Aurel Ardelean și a adus la cunoștință hotărârea Consiliului Local de a da stadionului numele Domnului Rector Ardelean, fiu al localității Chișineu Criș și personalitate marcantă a județului Arad și a învățământului universitar arădean. Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a transmis tuturor binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Timotei al Aradului, Chiriarhul locului și dimpreună cu ceilalți clerici și participanți au cântat Troparul Sfintelor Paști „Hristos a înviat!” După deschiderea festivă au început probele sportive, organizate pe parcursul întregii zile și desfășurate în mai multe locații, la 15 discipline și specialități: handbal, minifotbal, baschet, tenis de masă, navomodele, aeromodele, gimnastică aerobică, karate-shotokan, judo, karting, șah, informatică-grafică, jocuri logice, arte plastice și programare scrath și html. Ierarhul, Domnul Prodecan Eugen Gagea și alte oficialități și jurnaliști români din Ungaria au vizitat câteva dintre aceste locuri, ca de pildă concursul de karate, la care sub conducerea profesorului Vaida Ioan din Oradea, multiplu campion internațional, au participat circa 500 de elevi, de la 25 de cluburi, din România, Serbia și Ungaria; concursul de navomodele, desfășurat sub conducerea lui Claudiu Feldan, membru al Federației Naționale de Navomodelism, la care au participat 14 concurenți; concursul de aeromodele, cu 38 de concurenți din 7 județe și la 7 probe de concurs, desfășurat sub îndrumarea profesorului Maxim Adrian, de la Clubul Copiilor din Brad.
Toate secțiunile au fost foarte bine organizate, ca loc de organizare, condiții de participare și pregătirea elevilor concurenți, care au fost jurizați la nivel profesionist și răsplătiți cu diplome, premii, cupe și medalii, pe categorii de vârstă și specialități. Finala meciului de minifotbal a fost arbitrată de Gabriel Tupicico, unul dintre cei mai buni arbitri de fotbal din Republica Moldova.
Manifestarea sportivă a fost precedată de vernisajul unei expoziții de artă plastică și vizuală cu genericul „Sportul în imaginația copiilor” și a unei alte expoziții de creație literară intitulată „Jocul în imaginația copiilor” desfășurate vineri, 10 mai, la Casa de Cultură a orașului Chișineu Criș, unde au fost, de asemenea, acordate diplome și premii.
Dincolo de seriozitatea probelor, munca, pregătirea și interesul demonstrate cu prisosință de elevii participanți, acest Concurs Sportiv Internațional de la Chișineu Criș are și meritul de a fi cea mai longevivă manifestare de acest fel, care a depășit granițele timpului și a celorlalte schimbări care au avut loc în România în acești 40 de ani și devenind și un factor de manifestare a unității și identității românești care trece dincolo de frontiere.
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria
Imagine Arhid. Emanuel Văduva
Reporter: Adam Bauer, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română
Posibilitățile de intensificare a relațiilor moldo-franceze la nivel politic și economic au fost discutate astăzi, în cadrul întrevederii prim-ministrului Pavel Filip cu Ambasadorul Republicii Franceze la Chișinău, Pascal Le Deunff, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.
Cu această ocazie, premierul a exprimat recunoștință pentru sprijinul politic acordat de Franța în promovarea agendei europene de reforme a țării noastre, în calitate de co-inițiator al Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova. În context, Pavel Filip a menționat că mizează pe buna desfășurare a reuniunii Consiliului pentru Afaceri Externe din 26 februarie, la Bruxelles.
Totodată, prim-ministrul s-a referit la ultimele evoluții în implementarea reformelor, menționând că obiectivul ambițios al Executivului este să pună capăt oscilațiilor între Est și Vest, astfel încât calea europeană a Republicii Moldova să devină ireversibilă. „Popularitatea UE este în creștere. Avem nevoie de mesaje de susținere din partea UE și noi, aici la Chișinău, prin reformele pe care urmează să le implementăm în acest an, chiar dacă este an electoral, vom întări această viziune”, a spus Pavel Filip.
La rândul său, Pascal Le Deunff a reiterat sprijinul țării sale pentru calea europeană a Republicii Moldova. „Programul de reforme prevăzut de Acordul de Asociere va favoriza dezvoltarea economică și socială, în beneficiul tuturor cetățenilor”, a specificat diplomatul francez. În particular, Ambasadorul a subliniat importanța asigurării independenței justiției și a mass-media.
Oficialii s-au referit și la posibilitățile de majorare a volumului schimburilor comerciale în domeniul agricol și agroalimentar, precum și a investițiilor franceze în Moldova. În acest sens, Ambasadorul s-a arătat deschis să promoveze oportunitățile investiționale din țara noastră.
În prezent, în Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea 225 de întreprinderi cu capital francez al căror capital social totalizează 137 milioane de lei. Volumul comerțului bilateral a depășit 145 milioane de dolari în perioada ianuarie-noiembrie 2017.
Sub deviza „Români, Petreceţi Prutul!”, mii de participanţi din România şi Republica Moldova sunt aşteptaţi duminică, începând cu ora 14:00, în dreptul podului feroviar peste râul Prut. Anul Nou 2018 va fi sărbătorit la Fălciu prin desfăşurarea unui tricolor în lungime de 100 de metri care va acoperi simbolic distanţa care separă cele două state. Tricolorul va începe să fie desfăşurat de pe malul vasluian al Prutului, urmând să fie preluat dincolo de jumătatea podului de participanţii din Republica Moldova. Locul în care se va petrece evenimentul are la rândul său o puternică încărcătură emoţională pentru participanţi, fiind unul dintre punctele în care s-au organizat primele Poduri de Flori între România şi Republica Moldova, pe data de 6 mai 1990 – se precizează într-un comunicat al Platformei Unioniste Acţiunea 2012.
„Laura scrie. Laura călătorește. Laura are un Tic” – așa începe să se prezinte tânăra scriitoare Laura Baban.
Textele ei, scrise mai intâi pe rețelele de socializare, au fost savurate de cititori, apoi, la îndemnul lor, le-a adunat în pagini de carte și astfel au prins viață cele trei volume: „Domnul Tic și alte iubiri de pe Mușatini”, „Domnul Tic și alte iubiri de prin lume” și „Domnul Tic și o iubire până la soare și înapoi”.
Vă intrebați cine este Domnul Tic? Este simpaticul cățel al autoarei, sursa de inspirație și protagonistul poveștilor sale.
Apariția cărților a fost posibilă, grație prietenilor virtuali, și nu numai, pe care Laura îi numește „Oamenii lui Tic”. Peste 200 de persoane s-au implicat și au susținut financiar realizarea proiectului.
„Esența cărților mele este fericirea. Vorbesc mult despre fericire, despre bunătate, despre frumosul pe care-l întâlnesc…Am scris despre tot ceea ce mi-a fost mai drag.”- mărturisește scriitoarea.
Laura Baban a absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității „Al.I.Cuza” Iași și cursurile masterale în același domeniu. A cochetat cu scrisul încă de pe băncile facultății la revista „Opinia Studențească”. De asemenea, a beneficiat de programele de studiu „Leonardo da Vinci” și „Erasmus” în Spania.
Pasionată de călătorii, Laura, s-a aflat timp de 33 de zile într-o acțiune inedită de promovare a României pe bicicletă, alături de fotograful Andrei Melinte, prietenul ei și de Tic. Au parcurs împreună peste 1000 de kilometri, iar poveștile, oamenii, locurile, intâmplările – toate se vor regăsi în cea de-a patra carte, numită „Trei pe un tandem’.
O altă experienață de neuitat a Laurei Baban, este cea a voluntariatului în Islanda, despre care a povestit în cel de-al doilea volum „Domnul Tic și alte iubiri de prin lume”.
În prezent, Laura trăieste o nouă aventură, și anume, străbate România, dar și alte țări, cu rulota.
În drum spre Chișinău, Republica Moldova, a făcut un popas la Radio Iași, pentru a ne spune impresionanta sa poveste de viață.
Referendumul organizat duminică pentru revocarea din funcție a primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, nu va fi validat, ca urmare a numărului scăzut de cetățeni care s-au prezentat la urne.
Potrivit datelor centralizate de Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală Chișinău, prezența la vot, la închiderea secțiilor de votare, a fost de doar 17,53%. Practic, la referendum au participat doar 110.502 alegători din totalul celor aproximativ 650.201 înscriși în listele electorale.
Pentru ca referendumul să fi fost declarat valabil era nevoie ca la urne să se prezinte minim o treime dintre alegătorii cu drept de vot, adică 216.733.
În același timp, potrivit Codului Electoral din Republica Moldova, „revocarea primarului prin referendum poate avea o finalitate pozitivă pentru inițiatorii acestuia doar dacă pentru el au votat un număr egal sau mai mare de alegători decât au votat în cazul alegerii edilului, dar nu mai puțin de jumătate din numărul votanților care au participat la acest proces”.
În aceste condiții, pentru ca referendumul să fi fost valabil era nevoie ca minim 163.570 de locuitori ai municipiului să-și exprime votul pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă, iar această cifră să reprezinte minim jumătate din numărul de persoane prezente la vot.
Inițiativa legislativă care prevede modificarea articolului 13 din Constituție și introducerea sintagmei „limba română” în locul celei „moldovenești”, a fost avizată pozitiv astăzi de Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Tot astăzi proiectul a fost avizat pozitiv și de Comisia parlamentară protecţie socială, sănătate şi familie.
Amintim că inițiativa legislativă a fost înregistată în Parlament, cu semnăturile liberal-democraților, liberalilor, popular-europenilor și ale unor deputați democrați.
Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv proiectului la sfârşitul lunii trecute. Asta după ce, în 2013, magistraţii costituţionali au decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română şi că textul Declaraţiei de Independenţă, în care se spune că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii Supreme, adoptat câțiva ani mai târziu.
Preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat miercuri că nu va admite ca actualul parlament să modifice art.13 al Constituţiei pentru a înlocui ‘limba moldovenească’ cu ‘limba română’, anunţând că a şi început negocieri pentru a bloca această iniţiativă, relatează miercuri publicaţia Ziarul Naţional din Chişinău în pagina sa electronică.
‘Partidul Socialiştilor are 24 mandate în parlament. Vom găsi încă 11 pentru a preveni modificarea Constituţiei’, a indicat Dodon într-un mesaj postat pe o reţea de socializare.
În opinia sa, va fi dificil de găsit 67 de voturi în parlament pentru modificarea Constituţiei în vederea schimbării denumirii limbii de stat. ‘Chiar dacă se vor găsi atâţia trădători (67), atunci eu voi avea posibilitatea să blochez de două ori această modificare. Sigur că mă voi folosi de aceste două încercări. Voi extinde procesul de modificare a Constituţiei minimum cu un an şi jumătate. Dacă majoritatea parlamentară va insista şi din nou va recurge la folosirea mijloacelor de presiune asupra preşedintelui, atunci voi ridica tot poporul moldovenesc în apărarea limbii noastre şi a mândriei noastre. Nu-i sfătuiesc să meargă pe această cale’, avertizează el.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a dat marţi aviz pozitiv unui proiect de amendare a Legii Supreme pentru schimbarea denumirii limbii oficiale din ‘moldovenească’ în ‘română’. Iniţiatorul proiectului de lege, liberal-democratul Tudor Deliu, a salutat decizia magistraţilor, afirmând că această decizie reprezintă un ‘prim pas spre restabilirea adevărului istoric’.
Pentru ca articolul 13 din Constituţie să fie modificat, este nevoie ca 67 de deputaţi să susţină această iniţiativă în parlament. ‘Puţin probabil, având în vedere că majoritatea parlamentară este una pestriţă, având în componenţa sa inclusiv foşti comunişti care, în cariera lor politică, au blamat limba română’, consideră reporterul Deutsche Welle la Chişinău.
Potrivit Radio Chişinău, deocamdată nu este clară situaţia în interiorul Partidului Democrat, aflat la guvernare. Câţiva deputaţi ai acestuia au semnat proiectul de modificare a Constituţiei, în timp ce unii colegi ai lor optează pentru menţinerea limbii moldoveneşti în Legea supremă.
Problema denumirii oficiale a limbii de stat în Republica Moldova creează dispute în societatea moldoveană de mai bine de două decenii. În Declaraţia de independenţă din 27 august 1991 este statuată limba română ca limbă de stat. Totuşi, în Constituţia adoptata în 1994, în contextul unei majorităţi parlamentare filoruse, se menţionează că limba de stat este aşa-numita ‘limbă moldovenească’.
Zinaida Bolboceanu – “cântecul românesc păstrat cu sfinţenie peste Prut”
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
1 noiembrie 2017, 13:35 / actualizat: 1 noiembrie 2017, 14:50
O voce, în care se simte patosul pentru tradiţiile româneşti, răzbate de dincolo de Prut, amintind lumii că aici, tradiţiile româneşti s-au păstrat cu sfinţenie din vechime. Zinaida Bolboceanu este interpreta de muzică populară care nu a lăsat să se aştearnă uitarea peste cântecele care altădată făceau bucuria clăcilor de unde cei tineri învăţau meşteşugurile populare, cântecele rituale şi bunacuviinţă a ţăranului. Zinaida le-a ascultat, a străbătut uliţele satului în căutarea bătrânilor care ştiau vorbele vechi şi melodiile aproape uitate şi le-a interpretat în felul său, dându-le viaţă pentru mult timp.
Zinaida s-a născut în comuna Opaci, judeţul Căuşeni, Republica Moldova şi a activat în multe ansambluri de o parte şi de alta a Prutului: Ansamblul folcloric Poeniţa din Cojuşna, r. Străşeni, Ansamblul folcloric Mărţişor din Chişinău, Ansamblul folcloric Tărăncuţa de pe lîngă catedra de folclor a Conservatorului de Stat din Moldova, Ansamblul folcloric Busuiocul din Bacău. Timp de un deceniu a activat ca solist-vocal în orchestra Busuioc Moldovenesc, fiind în acelaşi timp şi la Teatrul Etnofolcloric “Ion Creangă” din Chişinău. Dar publicul o ştie, în ciuda trecerii timpului, în ipostaza de fondator şi director artistic (1995-2001) al Grupul folcloric ETHNOS. A făcut cunoscut cântecul popular românesc aşa cum s-a păstrat în Basarabia, în spectacolele susţimute în Moldova, Ucraina, România, Iugoslavia, Germania, Belgia, Rusia, Grecia,
Emiratele Unite, Italia. La fiecare concert al ei spectatorii simţeau fiorul patosului cu care cânta melodiile ce aminteau de satul cu tradiţii româneşti, păstrător al identităţii culturale în orice timp istoric.
Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate, în anul 2010, Preşedintele Republicii Moldova M. Ghimpu i-a conferit Titlul Onorific “Artist al Poporului”.
Cele mai cunoscute melodii interpretate de Zinaida Bolboceanu sunt de regăsit pe CD-urile editate în România , „Ia-mă-n braţe, dorule”,”Ethnos”, „Cine aude gura mea” şi la Chişinău, „Mi-a venit un dor de-acasa”, editat de Etnomuzic, seria Fonoteca de aur.
Câteva dintre aceste melodii le puteţi asculta în cadrul emisiunii “Galeria interpreţilor de muzică populară” la Radio România Regional ori de câte ori doriţi accesând site-ul www.radioromaniaregional.ro, fluxul dedicat vocilor de neuitat ale folclorului românesc, tineri şi vârstnici, pentru că valoarea se afirmă la tinereţe şi se confirmă la senectute.
O emisiune despre datini şi tradiţii româneşti păstrate în Basarabia, despre cariera Zinaidei ca interpret, despre satul românesc de dincolo de Prut, depre paiunea pentru cântecele care fac bucuria fiecărei generaţii:
O emisiune de Gabriela Rusu-Păăsrin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Republica Moldova nu va primi tranşa prevăzută în acest an din ajutorul de 100 de milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană, din cauza deciziei Chişinăului de a modifica sistemul electoral, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia – a anunţat, ieri, premierul Pavel Filip.
El s-a declarat, însă, încrezător că banii vor veni cel mai târziu la mijlocul anului viitor.
Parlamentul European a propus, marţi, suspendarea asistenţei macrofinanciare pentru Republica Moldova, dar decizia finală urmează să fie luată luna viitoare.
„Trandafir de la Moldova” se cântă atât în România, cât şi în Republica Moldova, iar notorietatea melodiei şi a versurilor par invers proporţionale cu ceea ce se cunoaşte despre perioada în care a apărut şi cine este autorul acestui „imn” neoficial al Moldovei. Specialiştii în folclor (care apreciază că a apărut în perioada interbelică, în sudul ţării noastre), cât şi muzicienii, sunt puşi la grea încercare atunci când apar întrebări legate de originea melodiei.
Creată între cele două Războaie Mondiale, melodia populară „Trandafir de la Moldova” a devenit folclor orăşenesc, cântec de petrecere (nu apare în culegerile de folclor, pe ea s-au ţesut, prin cârciumile din Bucureşti, 8 versuri iniţiale, iar în timp, s-a îmbogăţit cu strofe, în funcţie de locul unde se cânta. A intrat în repertoriul multor interpreţi de muzică populară: Maria Lătăreţu, Ion Creţu, Nelu Huţu, nu i-a răsărit lui Ştefan Lăzărescu pentru întreg rostul vieţii, dar l-a prins în mrejele sale, răspunsul publicului fiind pe măsură.
Născut (la 18 iunie 1913) în Caragele – judeţul Buzău), privind nesăţios către capitală, stabilindu-se în Bucureşti (prin 1941) şi-a desăvârşit studiile muzicale la „secţia pedagogie” a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. Atras, irezistibil, de „cele ale cântului” (potrivit propriei sale expresii), a absolvit şi „secţia canto principal”, fiind coleg cu Nicolae Herlea, Valentin Teodorian, David Ohanesian (iată de ce a participat, în calitate de student, la emisiuni radiofonice „pe viu”, cu arii, duete din opere şi operete, cu lied-uri, prelucrări clasice); a interpretat, cu aceeaşi pasiune, melodii populare, dar şi genul romanţei. Vreo trei ani, a cochetat şi cu muzica uşoară.
Maestru Nicolae Botgros s-a născut la Cahul, în Republica Moldova. Este român până în adâncul fiiniţei sale, este păstrător al tradiţiilor aşa cum le-a cunăscut în casa părintească şi le-a cultivat în familia sa de mai târziu. Detaliile unui destin devin emblematice pentru o comunitate, comunitatea românească, tezaurizatoarea valorilor perene ale culturii tradiţionale româneşti. Este un virtuoz al viorii, este dirijorul magician care transformă un cântec în melodie de neuitat, este părintele grijuliu pentru a transmite ceea ce este definitoriu pentru familie şi neam, este soţul care îşi acompaniază soţia, interpretă de muzică populară, Lidia Bejenaru, punându-i în valoare calităţile interpretative cu dragoste şi mândrie.
Iar nunta românească este, în concepţia sa, momentul existential crucial, care adună toate bucuriie trecutului şi ale viitorului unui neam, în sens de arbore genealogic. Vă propun să ascultaţi mărturisirile maestrului Nicolae Botgros! Nu le veţi uita niciodată!
Un interviu de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
În fața Parlamentului de la Chișinău a avut loc un nou protest față de sistemul electoral mixt.
Oamenii au scandat lozinci precum „Noi nu cedăm” și „Noi suntem poporul”.
Ei purtau în mâini drapele ale Republicii Moldova și Uniunii Europene.
Protestele au fost anunțate de formațiunile extraparlamentare, Partidul Platforma Politică Demnitate și Adevăr, condus de Andrei Năstase și Partidul „Acțiune și Solidaridate”, în frunte cu Maia Sandu.
Ei cer ca legea cu privire la schimbarea sistemului electoral actual în unul mixt să fie abrogată de deputați.
România va rămâne un avocat al Republicii Moldova pe plan internaţional, a declarat, vineri, 21 iulie, la Chişinău, premierul Mihai Tudose după discuţii cu omologul său, Pavel Filip.
Mihai Tudose a oferit exemplul celor 96 de microbuze şcolare, donate de Guvernul României autorităţilor din Republica Moldova.
Mihai Tudose: Inclusiv microbuzele de afară, nu sunt nişte microbuze, ci un gest sau un ajutor pentru accesul la educaţie a unor copii, care, sperăm, că, după ce folosesc aceste microbuze, se vor înscrie, miile de tineri din Moldova care studiază în Bucureşti.
Mihai Tudose a mai anunţat că în toamnă va avea loc o şedinţă comună a guvernelor din cele două ţări. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a subliniat că România este principalul partener economic al ţării sale şi că a discutat cu omologul său român despre dezvoltarea cooperării economice bilaterale. El s-a referit la gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.
Pavel Filip: Am convenit că ne vom mişca foarte repede cu acest proiect. Proiectul tehnic va fi gata în câteva săptămâni şi sperăm, cât mai repede, desigur că noi ne-am propus până la sfârşitul anului 2018, dar luând în consideraţie că lucrurile, uneori, merg mai repede, dar uneori mai întârzie, sperăm totuşi, până la sfârşitul anului 2018, să avem deja funcţional acest gazoduct.
Pavel Filip a reafirmat că România este adevăratul prieten al ţării sale pe drumul ei european şi că Republica Moldova va continua calea spre adoptarea valorilor democratice. Tot la Chişinău, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit şi cu preşedintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu.
Zeci de cetățeni din Republica Moldova luptă în estul Ucrainei și în Siria ca mercenari, potrivit unor informații prezentate miercuri, în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate de la Chișinău. Audierile au avut loc în contextul mai multor scandaluri din ultimul timp legate de spionaj și reținerea unor persoane acuzate că ar fi fost racolate să lupte ca mercenari, informează Radio Chișinău.
Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova a audiat mai multe rapoarte privind instrumentarea cazurilor de trădare de Patrie, uzurpare a puterii de stat și mercenariat. Au fost audiați reprezentanți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ai Ministerului Afacerilor Interne.
În prezent, zeci de persoane sunt racolate să lupte ca mercenari în estul Ucrainei și în Siria, a declarat ministrul-adjunct al afacerilor interne, Oleg Babin. ‘În baza dosarelor instrumentate de Procuratura Generală sunt identificate mai multe persoane care la momentul actual nu se află în Republica Moldova. Odată cu localizarea acestor persoane ele vor fi predate Procuraturii Generale pentru efectuarea urmăririi penale, dar avem și cazuri de condamnare. Persoanele care sunt identificate de noi și de SIS se află în zonele de est ale Ucrainei și în Siria’, a spus Oleg Babin.
La rândul său, directorul adjunct al SIS, Alexandru Bălan, a menționat că salariul unui mercenar din Republica Moldova variază între o mie și trei mii de euro pe lună. Unii sunt motivați financiar, iar alții ideologic, susținând separatismul.
În ultimul an, instituțiile de drept au reținut mai multe persoane acuzate că ar fi fost racolate ca mercenari în regiunea de est a Ucrainei.
În prezent, sunt documentate aproximativ 100 de cazuri de trădare de Patrie, uzurpare a puterii de stat și mercenariat. Aproximativ 70 de cazuri țin de mercenariat, a precizat după audieri președintele Comisiei, Roman Boțan.
‘De obicei, sunt cetățeni care lucrează peste hotare, de obicei în Rusia și provin din familii social defavorizate. Motivația financiară este cea care îi determină pe majoritatea să facă acest pas, prea puțini din motivație ideologică. Racolarea se petrece în mod diferit: cineva se duce în mod direct, cineva este întrebat dacă vrea să meargă în această direcție să facă bani’, a spus Roman Boțan.
În cadrul ședinței a fost discutată și problema prezenței la Chișinău a fostului lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, cercetat penal în stânga Nistrului pentru delapidări din fonduri publice. Însă autoritățile au refuzat să dea detalii, spunând că ar fi vorba de informații clasificate.
În Republica Moldova au existat mai multe scandaluri legate de spionaj, inclusiv privind expulzarea a cinci diplomați ruși și reținerea unui fost deputat acuzat că ar fi livrat informații secrete unor agenți ruși. Presa a scris că unul dintre motivele expulzării celor cinci diplomați ruși l-a constituit și racolarea de cetățeni moldoveni pentru a lupta în estul Ucrainei.
Denumirea de Basarabia fusese dată de Imperiul Rus, pentru teritoriul voievodatului Moldovei, dintre Prut şi Nistru, anexat în urma Tratatului de la Bucureşti (1812).
Teritoriul a fost cedat la sfârșitul războiului ruso-turc, în pofida tratatului semnat între partea română şi cea turcă – prin care era garantată integritatea Moldovei. Planul iniţialviza alipirea Moldovei, Valahiei şi Basarabiei, „pe veci”, la Imperiul Rus, cu oraşele, cetăţile şi satele, cu locuitorii acestora şi averea lor. Tratatul semnat în 1812 avea 16 articole publice, dar şi alte două articole secrete. Conform unui recensământ comandat de autorităţile Imperiului Rus, Imperiul Otoman a cedat, la vremea respectivă, un teritoriu de 45.000 kmp, 482.000 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate. Au devenit teritoriu rusesc ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu şi Bugeacul, iar noua regiune ocupată a fost denumită oficial „Basarabia”.
În primii ani de ocupaţie, ţarul acordase o perioadă de graţie, timp în care locuitorii puteau decide de care parte a noii graniţe să rămână. În această perioadă, au fost vândute moşii, numeroşi români alegând să părăsească ţinutul. La început ţarul, Alexandru I a încercat să câştige simpatia locuitorilor din zonele ocupate, dar, în scurt timp, a preferat planul prin care Basarabia urma să fie reorganizată. Ţinutul a devenit gubernie (termen ce poate fi considerat similar cu cel de provincie), iar populaţia a fost supusă politicii de rusificare.
Noul teritoriu a fost împărţit în zece ţinuturi: Hotinul, Soroca, Bălţi, Orhei, Lăpuşna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia şi Cetatea Albă, iar capitala a fost stabilită la Chişinău.
Vechea Basarabie coincide cu Republica Moldova de astăzi doar până la Hotin, în timp ce partea de nord a Hotinului intră în componenţa Ucrainei.
În primii ani ai ocupaţiei, Basarabia a beneficiat de un regim autonom, cu administraţie bilingvă („moldovenească” şi rusă). A fost păstrată şi legislaţia locală, iar primul guvernator (gubernator) a fost Scarlat Sturdza. Abia din 1818 au apărut primele limitări, care s-au menţinut până în 1828. De la o zonă cu regim autonom, Basarabia era acum inclusă, la rândul ei, într-o gubernie (Novorosiisk). Funcţia de guvernator a fost desfiinţată, iar limba rusă devenea limbă oficială, unica admisă în administraţie şi justiţie. În şcoli şi biserici, limba română a continuat să fie utilizată până la începutul anilor ’70 ai secolului XIX, când folosirea ei a fost interzisă de autorităţi.
O perioadă înfloritoare pentru Imperiul Rus şi pentru Basarabia a fost cea cuprinsă între 1856 şi 1866. Reforma agrară, crearea administraţiei locale şi reforma justiţiei au avut rolul de a moderniza Imperiul. Ţăranii din Basarabia au devenit stăpâni pe lotul de pământ pe care îl puteau răscumpăra, plătind contravaloarea către stat. Perioada înfloritoare nu s-a prelungit pentru locuitorii din teritoriul anexat. Autorităţile ruse au început să încurajeze stabilirea în zonă a imigranţilor, iar, în urma politicii demografice, românii din Basarabia au ajuns să reprezinte un procent tot mai scăzut. Modificarea numărului de români avea ca principal scop eliminarea oricăror „vise separatiste”. Astfel, nu mai avea şanse să se formeze nicio mişcare naţională românească, existând (inclusiv) intenția modificării denumirii de Basarabia în Alexandrovskaia. Iniţativele celor care visau la o Românie Unită nu au fost însă stopate de planurile autorităţilor. În ciuda unei supravegheri stricte, moşierii şi intelectualii manifestau intenţia de a tipări ziare în limba română, abecedare sau broşuri. Tendinţele nu au făcut altceva decât să accelereze rusificarea, un proces care, la început, nu a alarmat românii din Basarabia. Rusificarea a luat amploare în cuprinsul bisericii, administraţiei, şcolilor şi armatei. Procesul a continuat până la Revoluţia din 1917, ocazie unică pentru Basarabia de a se desprinde definitiv de Rusia, după ce a fost smulsă din teritoriul Moldovei în 1812 şi anexată Imperiului. Deşi procesul de rusificare a fost extrem de dur în cei peste 100 de ani de dominaţie, Basarabia era formată, în continuare, în proporție de peste 60% din români, care au urmărit obţinerea autonomiei faţă de Rusia şi realipirea la patria-mamă.
Românii basarabeni s-au întrunit şi au votat o moţiune prin care solicitau autonomia administrativă, economică şi religioasă a Basarabiei, în vederea formării unei republici autonome în cadrul statului federativ rus.
S-au înfiinţat noi partide, dar cel care s-a impus a fost Partidul Naţional Moldovenesc. Înfiinţat în 1917, sub conducerea lui Vasile Stroescu, partidul coordona mişcarea pentru desprinderea Basarabiei de Rusia; partidul şi membrii săi solicitau autonomia completă, pe baza dreptului la autodeterminare, libertatea cultelor şi a învăţământului, restituirea pământurilor, eliberarea deţinuţilor politici. În august 1917, a fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc (care va juca un rol important pentru ţărănimea din Basarabia). Împreună cu Partidul Naţional, Partidul Ţărănesc s-a impus în rândurile românilor de peste Prut. Liderii au participat la Congresul Popoarelor, desfăşurat la Kiev (în 1917), unde urma să se stabilească dreptul la autodeterminare pentru toate popoarele din Rusia. În paralel, la Chişinău s-a încercat organizarea unui congres moldovenesc, dar autorităţile ruse au refuzat să aprobe adunarea. În consecinţă, moldovenii au convocat Congresul Ostaşilor Moldoveni, la Chişinău, în noiembrie 1917. Congresul a naţionalizat armatele basarabene şi a convocat un Sfat al Ţării, „o adunare aleasă şi reprezentativă”, care l-a ales ca preşedinte, în unanimitate, pe Ion Inculeţ, iar Sfatul Ţării a preluat oficial conducerea Basarabiei.
În 1918, pe fondul presiunilor exercitate de Rusia, Ucraina, Puterile Centrale, dar şi în urma haosului generat de război, în ziua de 27 martie s-a deschis şedinţa Sfatului Ţării. La 24 ianuarie, Sfatul proclamase independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar, la scurt timp, au început să se manifeste intenţiile de unire cu România, exprimate prin „moţiuni” votate de diferite judeţe.
Unirea a fost hotărâtă de Sfatul Ţării la 27 martie 1918:
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan”
Conferinţa de Pace de la Paris (1920) a recunoscut Unirea Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920, România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia – prin care era recunoscut actul din 1918.
Efectele unirii au fost anulate în anul 1940, atunci când, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, Rusia Sovietică a reanexat Basarabia, preluând, totodată, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa (care a făcut parte, încă de la înfiinţare, din Principatul Moldovei, aflându-se la câţiva kilometri nord de oraşul Dorohoi). După ce Basarabia era ocupată, în 1940, de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părţi: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, formată din 30.000 km2 şi 4.100 km2 de teritoriu de pe malul stâng al Nistrului, sudul Basarabiei, de la Marea Neagră şi partea de nord, la care s-a adăugat a treia parte, formată din nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Ocupaţia sovietică a presupus distrugerea sistemului economic şi al identităţii naţionale. Numeroşi români au fost deportaţi în Siberia; bărbaţi, femei şi copii erau trimişi în lagăre diferite.
După intrarea României în cel de-Al doilea Război Mondial, sub comanda lui Ion Antonescu, Basarabia a fost realipită la statul român pentru o perioadă de trei ani. În 1944, după trecerea României de partea Aliaţilor, armata sovietică reocupa, în întregime, Basarabia.
Abia după dezmembrarea Uniunii Sovietice, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească şi-a declarat independenţa (în 27 august 1991), purtând denumirea de Republica Moldova, iar la 2 martie 1992 a fost recunoscută de Organizaţia Naţiunilor Unite…
În cadrul Conferinţei Naţionale Anuale a Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România, desfăşurată la Craiova (18-20 noiembrie 2016) în organizarea Universităţii din Craiova şi a ASER, a fost lansat volumul Sub semnul Mărţişorului (Chişinău, 2015) realizat de dr. Varvara Buzilă, membră a Societăţii de Etnologie din Republica Moldova, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău. Volumul este o pledoarie pentru valoarea simbolică a mărţişorului, iar demersul se înscrie în amplul program de susţinere a includerii mărţişorului în Patrimoniul UNESCO.
În acelaşi context Silvia-Diana Sokotovic, doctorand al Universităţii din Craiova, a prezentat comunicarea Pâinea în ritualurile românilor din Serbia de Răsărit.
Despre românii din Ungaria a susţinut o comunicare conf.univ.dr. Mihaela Bucin de la Universitatea din Szeged (Oglindă retrovizoare: studii despre români în revista maghiară Ethnografia, în primele 3 decenii de apariţie (1890-1920).
Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei Româneşti „Crizantema de Aur” 2016
Foto: afis-semnal-crizantema-de-aur-2016-600-oriz (foto Festivalul Crizantema de Aur 2016)
Publicat de Bogdan Dragomir,
7 octombrie 2016, 11:38 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:59
afis-tehnic-crizantema-de-aur-2016-640-480 (foto Festivalul Crizantema de Aur 2016/arh.pers.B.Dragomir)
crizantena-de-aur-2016-600-foto-bogdan-dragomir
UPDATE la această postare cu menţiunea că acest eveniment a fost o adevărată sărbătoare a romanţei româneşti, la care au participat artişti consacraţi ai genului, dar şi interpreţi de marcă ai muzicii populare, ai muzicii uşoare dar şi ai muzicii clasice vocale româneşti! Pe parcursul celor două seri de concurs am ascultat voci tinere, dornice de afirmare, voci mature dar pline de sensibilitate şi recitaluri de excepţie! În cadrul secţiunii de creaţie am descoperit şi piese muzicale noi, încadrate în genul „romanţă”, cu influenţe ale muzicii uşoare dar care probabil vor cofirma sau infirma nevoia de schimbare şi adaptare la nou şi în acest gen muzical atât de îndrăgit şi apreciat de români – CRIZANTEMA DE AUR!
Gala Crizantema de Aur.600 (foto Bogdan Dragomir)
Premiile acestei ediţii au fost stabilite de 3 jurii de specialitate, juriul secţiunii de interpretare, juriul secţiunii de creaţie şi juriul presei şi rezultatele au fost următoarele:
Secțiunea INTERPRETARE
Juriul a fost compus din: Voicu Enăchescu, Florentina Satmari, Matilda Pascal Cojocăriţa, Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Florin Georgescu, Traian Jurchela, Ionuţ Fulea, Alina Mavrodin.
Trofeul „Crizantema de Aur” – Zorina Bălan
Premiul I – Tudor Bărbos
Premiul II – Teodora Manolache
Premiul III – George Cojocărescu
Premiul special „Ioana Radu”- Georgeta Plută
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Mirela Mihaela Popa
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Vasilica Dima Tătaru
Gala Creatie Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)
Secțiunea CREAȚIE
Juriul a fost compus din: Eugen Doga, Marius Ţeicu, Mircea Drăgan, Dumitru Lupu, Viorel Gavrilă.
Premiul I – Constantin Bardan, „Când ai albit, iubite?”
Premiul II – Jolt Kerestely, „Plec de la tine lăcrimând”
Premiul III – Viorel Covaci, „Din scrisori facem palate”
Premiul special „Ionel Fernic”- Ionel Bratu-Voicescu, „Ochii mamei”
Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Mugurel Scutăreanu, „Nu te cred, primăvară!”
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Stelian Apostol, „Ioană, sfântă icoană”
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Titel Popovici, „Inimă, de ce mă dori?”
Theodora Manolache – Premiul II Interpretare (cea mai tanara concurenta).600 (foto Bogdan Dragomir)
Premiul Presei
Juriul a fost compus din: Gabriela Scraba, Bogdan Pavlică, Adriana Mihai, Bogdan Dragomir, Ileana Vieru, Horia Deliu, Nina Bolboceanu, George Coandă.
Secțiunea INTERPRETARE – Zorina Bălan
Secțiunea CREAŢIE – Constantin Bardan
Distincţii de Onoare Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)
În cadrul Galei laureaţilor au fost acordate Distincţii de Onoare din partea Comisiei Naţionale a României UNESCO, reprezentantului primăriei şi consiliului local Târgovişte şi preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, pentru susţinerea acestui eveniment şi aportul moral şi financiar la desfăşurarea celor 49 de ediţii ale acestui festival! Apoi, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor, Cluburilor şi Centrelor pentru UNESCO, a înmânat domnului Teodor Vasiliu – preşedintele Centrului Cultural UNESCO „Cetatea Romanţei” din Târgovişte distincţia Premiul Special „Crizantema de Aur”, pentru monografia unică „Istoria Crizantemei”. La primirea diplomei pentru monografia „Istoria Crizantemei de Aur”, Teodor Vasiliu a avut un mesaj scurt şi cu tâlc, desprins din poezia marelui Lucian Blaga: „Se pare că strămoşi care au trăit în alte vremi vin, vin să-şi trăiască mai departe în noi viaţa netrăită. Mulţumesc UNESCO!”.
Recital Alina Mavrodin Crizantema de Aur 2016 (foto Bogdan Dragomir)
Distinsa artistă Alina Mavrodin Vasiliu – Director general al festivalului a concluzionat în finalul acestei ediţii: „Într-o lume artistică debusolată, care-și uită adesea menirea estetică, Festivalul Național «Crizantema de Aur» de la Târgoviște oferă în fiecare an, inclusiv prin pilda longevității sale, noi repere de armonie, poezie, tandrețe și noblețe, asociate inspirat cu numele unei flori pe cât de suave, pe atât de rezistente la intemperiile vremii și ale vremurilor.”
Vasilica Dima Tătaru – Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte la Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)
În final, aş mai adăuga doar că am fost onorat de invitaţia de a face parte din juriul presei acestui festival de prestigiu, aş dori să-i felicit pe organizatori pentru tot efortul şi profesionalismul dovedit pe parcursul desfăşurării întregului eveniment, pe marii noştri interpreţi, pe iluştrii compozitori şi nu în ultimul rând pe toţi artiştii participanţi (concurenţi, instrumentişti, dirijori, prezentatori) pentru implicarea de calitate şi seriozitatea cu care s-au pregătit şi cu care ne-au încântat pe parcursul acestui festival-concurs de tradiţie din România!
Vă facem cunoscut că în perioada 20-22 octombrie 2016 se va desfășura în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cea de-a 49-a ediție a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”. Festivalul este organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.
PROGRAMUL ȘI NOUTĂȚILE EDIȚIEI A 49-A
Festivalul „Crizantema de Aur” va fi transmis integral în direct pe postul TVR 3 în perioada 20-22 octombrie 2016, începând cu ora 18.00, în fiecare seară. Postul TVR 2 va transmite în direct selecțiuni din Seara de Gală, începând cu ora 21.45. Postul Radio România Antena Satelor va transmite în direct sâmbătă, 22 octombrie, ora 18.00, Gala Laureaților Concursului de Interpretare și Creație și, de la ora 21.45, recitalul „Romanțe de Aur” cu voci populare și iubite ale scenei muzicale românești.
Pentru prima oară în istoria sa, Festivalul „Crizantema de Aur” se va desfășura sub Patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO ;
În acest an am inițiat procedurile oficiale la Comisia Națională a României pentru UNESCO și la Ministerul Culturii în vederea înscrierii ROMANȚEI ROMÂNEȘTI pe lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO;
Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România a revenit în calitate de colaborator al Festivalului, în vederea reluării și profesionalizării Concursului de Creație a Romanței;
Ediția a 49-a a Festivalului „Crizantema de Aur” va fi structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare; Concursul de Creație; Recitaluri extraordinare susținute de mari artiști din România și din Republica Moldova, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști.
Pentru creșterea calității artistice a Concursului de Interpretare, am realizat, în perioada mai-iunie 2016, preselecții regionale cu jurii de specialitate, formate din reprezentanți ai studiourilor regionale ale TVR, ale Radio România, laureați ai Trofeului „Crizantema de Aur” și alte personalități muzicale, la: Opera din Craiova – 23 mai; TVR Cluj – 25 mai; TVR Iași – 28 mai; Teatrul de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța – 20 iunie; Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” din București – 23 iunie; Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște – 25 iunie.
Concursul de interpretare va aduce la rampă 14 concurenți selecționați în urma preselecțiilor regionale;
Pentru creșterea calității artistice a Concursului de Creație, am realizat, în data de 16 iunie 2016, în colaborare cu UCMR, preselecția națională, jurizată de compozitori desemnați de UCMR;
Concursul de Creație va îmbogăți patrimoniul muzical al festivalului cu 10 romanțe în primă audiție;
Programul festivalului cuprinde și 4 Medalioane componistice dedicate creației de succes a compozitorilor Henry Mălineanu, Aurel Giroveanu, Dan Mizrahy și Ioan Tomescu, ale căror romanțe vor fi interpretate de laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur”: Domnica Sorescu, Corina Dragomir, Geanina Munteanu, Ina Elena Dincă, Pavel Păușan, Vasile Topârceanu, Cristian Lorand, Bogdan Hrestic;
După Concursul de Interpretare, vor susține Micro-recitaluri deținători ai Trofeului „Crizantema de Aur”: Rodica Pop-Seling (Trofeul 2015), Constantin Florescu (Trofeul 1978);
Un medalion inedit va fi realizat de Elvira Gocz – „50 de ani cu romanța prin lume”;
Recitalurile extraordinare din acest an vor fi difuzate în fiecare seară în direct pe TVR 3 începând cu ora 21.45, după următorul program:
Joi, 20 octombrie: Recital „Surorile romanței” – romanțe, șansonete, canțonete și fado-uri interpretate de Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu, Sorin Lupu și Daniel Pop (ultimii doi – laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur”);
Vineri, 21 octombrie:Recital „De amorul romanței” – cu Alina Mavrodin și Florin Georgescu; Recital „Romanța ca un Talisman” – cu Alin Oprea și trupa „Talisman”;
Sâmbătă, 22 octombrie: Recital extraordinar „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău”, cu participarea extraordinară a compozitorului Eugen Doga. În program: romanțe pe versuri de Mihai Eminescu și Veronica Micle, interpretate de laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur” și de artiști consacrați ai scenei lirice românești, alternate cu piese orchestrale celebre din creația compozitorului Eugen Doga;
Recital extraordinar „Romanțe de aur” cu: Matilda Pascal Cojocărița, Mirela Spînu, Traian Jurchela și Ionuț Fulea;
Acompaniază orchestrele „Dor românesc” – dirijor Ștefan Cigu, „Romanța” – dirijor Lucian Vlădescu și „Arkadia” – dirijor Marius Hristescu;
Prezentatori: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu; Miruna Ionescu și Silviu Biriș;
Juriul Concursului de Creație (desemnat de UCMR): Eugen Doga (Președinte), Marius Țeicu, Mircea Drăgan, Dumitru Lupu și Viorel Gavrilă;
Juriul Presei: reprezentanți ai TVR, Radio România, ai presei de specialitate.
Regulamentul oficial al festivalului prevede în acest an ca toți concurenții de la secțiunea Interpretare să includă în repertoriul de concurs și o romanță dintre cele lansate și premiate la concursurile de Creație ale Festivalului Național „Crizantema de Aur” de-a lungul anilor, pentru creșterea calității artistice a Concursului de Interpretare și pentru promovarea creației de romanțe;
Realizarea culegerii muzicale „100 de romanțe lansate la Crizantema de Aur”, în vederea actualizării, îmbogățirii și promovării repertoriului național de romanțe românești, lansate și premiate la Concursurile de Creație ale Festivalului Național „Crizantema de Aur”;
Sâmbătă, 22 octombrie, ora 19.30, va avea loc evenimentul dedicat aniversării a 60 de ani de la intrarea României în UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură).
Zilnic vor avea loc, în pauzele dintre secțiuni, evenimente dedicate lansărilor de albume, monografii, culegeri de romanțe și CD-uri.
Sursa: Comunicatul de Presă al Festivalului „Crizantema de Aur” Târgoviște din 06.10.2016.
Mult succes tuturor participanţilor şi organizatorilor acestui eveniment deosebit!
Un festival – concurs unic în România este cel organizat de Consiliul Județean Brăila, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila. Timp de un deceniu, în fiecare vară, se întâlnesc la Brăila purtători de folclor aparținând țărilor de pe cursul Dunării: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina.
Toate cele zece ediții au avut ca invitați speciali membrii Orchestrei ”Lăutarii” din Chișinău conduși de maestrul Nicolae Botgros.
La recenta ediție (iulie 2016) au participat și concurente din Republica Moldova. Marcela Vuicu, originară din satul Bulboci, Raionul Soroca, a reprezentat zona folclorică nordul Republicii Moldova. Pasiunea pentru folclor a rămas balsam pentru sufletul său, interpretarea cântecelor culese din zona sa fiind o dovadă în acest sens. Cu studii remarcabile la Facultatea de relații internaționale și la Facultatea de Arte Frumoase din Chișinău, specializarea Folclor, Marcela Vuicu este o prezență apreciată de publicul românesc aflat de o parte și de alta a Prutului. Tot de la Chișinău a venit pentru a participa la acest festival internațional unic prin tematica sa și Popov Violeta. Ea a reprezentat zona folclorică Centrul Republicii Moldova.
Detalii despre ediția din acest an a Festivalul Internațional de Folclor Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării în interviul realizat de Gabriela Rusu-Păsărin:
Chişinăul a realizat majoritatea prevederilor incluse în Foaia de parcurs privind Asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare este un document elaborat şi aprobat de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova la începutul lunii martie 2016.
Documentul reprezintă o listă consolidată de măsuri şi angajamente, ce urmau a fi implementate până pe 31 iulie, în vederea depăşirii provocărilor constatate în Concluziile Consiliului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe de la 15 februarie 2016, dar şi a îngrijorărilor constatate de partenerii de dezvoltare şi societatea civilă din Republica Moldova.
Printre priorităţi figurau măsuri de combatere a corupţiei, reformare a justiţiei, libertatea mass-media, reforma administraţiei publice şi reluarea cooperării cu FMI, sporirea transparenţei şi a condiţiilor investiţionale.
Luni, într-o conferință de presă, s-a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit 74 de puncte din cele 82 incluse în foaia de parcurs privind asocierea la UE.
Potrivit preşedintelui parlamentului, Andrian Candu, mai rămân anumite restanţe, care la insistenţa experţilor FMI au fost lăsate pentru sesiunea de toamnă a legislativului:
„Sunt acţiuni foarte importante, opt mai sunt în realizare care au caracter permanent sau care sunt încă în desfăşurare spre a fi finalizate, dar încă multe mai sunt de făcut pentru a aduce bunăstarea cetăţenilor. ”
Restanțele se referă, între altele, la pachetul de legi pentru consolidarea sistemului financiar-bancar, Codul audiovizualului și Legea integrității în serviciul public.
Respectivele proiecte de legi urmează a fi completate și dezbătute cu partenerii de dezvoltare, urmând a fi votate în sesiunea de toamnă a Parlamentului moldovean.
La rândul său, președintele Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, europarlamentarul PSD Andi Cristea este de părere că Moldova are nevoie pentru recredibilizarea sa totală la Bruxelles de o rețetă simplă: promisiunile se țin, reformele se fac, atât în sens de adoptare, cât și de implementare:
„ Trebuie spus aici că există o diferență între adoptarea legislației și implementarea ei. Pentru că lucrurile din punct de vedere ethnic par bune, dar contează foarte mult care este percepția și cum se raportează cetățenii din Republica Moldova la aceste schimbări. Pentru că schimbările de care vă vorbesc, aceste celebre reforme, nu sunt pentru UE, nu sunt pentru Bruxelles sau mai știu eu ce oficiali europeni, sunt pentru Republica Moldova, pentru cetățenii acestui stat.”
Pe de altă parte, prim-ministrul Pavel Filip a declarat că, odată cu implementarea Foii de parcurs, Republica Moldova a recâștigat încrederea partenerilor de dezvoltare, iar acest lucru oferă o perspectivă clară Republicii Moldova în dezvoltarea sa economică:
„ După cele implementate va începe finanţarea Republicii Moldova din partea UE, Băncii Mondiale, FMI şi nu în ultimul rând deblocarea împrumutului din România.”
Finanţarea Republicii Moldova din partea UE va începe, însă, doar după implementarea celor opt legi în sesiunea din toamnă a legislativului, când va fi acordată şi prima tranşă de 50 de milioane de euro din acordul dintre Chişinău şi Bucureşti.
La 26 septembrie a.c., Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova se va întruni la Bruxelles pentru a analiza stadiul implementării Acordului de Asociere.
Un festival – concurs unic în România este cel organizat de Consiliul Județean Brăila, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila. Unicitatea are dublă semnificație: tematica aleasă, cântecul de dragoste, și participarea concurenților aparținând țărilor de pe cursul Dunării: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. La ediția din acest an au participat 30 de concurenți reprezentând Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, România și Ucraina. Repertoriul exclusiv de dragoste a creat un climat emoțional susținut de calitățile interpretative ale tinerilor purtători de folclor. Ediția a X-a și-a desemnat câștigătorii.
Trofeul festivalului a fost obținut de Grupul ”Dunav” din Serbia. Membrele grupului sunt studente la Facultatea de muzică din Belgrad, specializarea etnomuzicologie. Pasionate de culegerea și valorificarea folclorului sârbesc, cele cinci tinere interprete au convins juriul prin acuratețea interpretării, calitățile vocale, sensibilitatea transmiterii mesajului de dragoste și prin frumusețea costumelor reprezentând zona folclorică Centrul Serbiei.
Premiul I a fost acordat lui Herăscu Constantin Cosmin din Jud. Vâlcea, Premiul al II-lea Iulianei Iordache din Dâmbovița, Premiul al III-lea Ralucăi Radu din Vaslui. Premiul pentru popularitate a fost decernat Nicoletei Ghelase din Brăila, cea care a obținut un punctaj bun din partea juriului, iar interpretarea sa vocală a avut impact la public. O semnificație în plus pentru caracterul de notorietate a unui festival cu certe valențe de unicitate. Premiul pentru autenticitatea costumului a fost obținut de Bărbat Denisa Ioana, cea care a reprezentat zona Secașelor și a purtat un costum cu o vechime de peste 100 de ani, punctajul obținut pentru interpretare fiind în egală măsură meritoriu.
Remarcabile au fost și evoluțiile în concurs ale tinerelor din Republica Moldova. Violeta Popov este din Chișinău, absolventă a Colegiului de muzică ”Ștefan Neaga” din Chișinău. Marcela Vuicu a reprezentat zona folclorică Nordul Republicii Moldova , este originară din Raionul Soroca. Studiile sale universitare atestă valoarea intelectuală și pasiunea pentru folclorul românesc: Facultatea de Relații Internaționale și Facultatea de Arte Frumoase, specializarea folclor, Chișinău.
Ediția a X-a a fost un regal de cântece de dragoste, o imagine simbolică a costumelor tradiționale din țările riverane Dunării și un reper pe harta festivalurilor europene.
Originar din Orhei, Republica Moldova, s-a considerat român și în sculptura sa a promovat simbolurile românești. Cel mai reprezentativ simbol este casa părintească, ”seva spiritului românesc”.
Uniunea Europeană își definște politica sa de vecinătatea cu Republica Moldova și Ucraina
Publicat de Andrei Cretoiu,
1 august 2016, 10:30 / actualizat: 2 august 2016, 11:56
Uniunea Europeană își definște politica sa de vecinătatea prin diferite instrumente și care vizează, printre altele, și state precum Republica Moldova și Ucraina.
Dincolo de aceste precizări cu carcater general, reprezentativ pentru cooperarea transfrontalieră este Programul Operaţional Comun România – Ucraina 2014-2020 și care este o continuare a ceea ce a fost programul România – Ucraina – Republica Molodva pentru perioada 2007- 2013.
La Euranet Plus, informații de actualitate pentru ceea ce urmează să se întâmple în colaborările trnasforntaliere România Ucraina, aduce doamna Ingrid Bucșa, Director al Secretariatului Tehnic Comun – Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră de la Suceava. Așadar, doamnă director, mai multe județe enități din mai multe județe din România ar urma să scrie proiecte cu parterneri din Ucraina.
Ce acoperire geografică are programul?
În primul rând, trebuie să știm că ne aflăm la un nou început de drum cu acest program aprobat de Comisia Europeană la finalul anului 2015; în sensul în care, fostul program trilateral România – Ucraina – Moldova s-a transformat în două programe bilaterale: România – Ucraina și România Moldova. Alocările financiare pentru fiecare dintre aceste programe sunt mai mici decât ceea ce a însemnat alocarea financiară pe programul trilateral. Vorbim de 60 de milioane de euro alocați de Comisia Europeană pentru Programul România – Ucraina și de 80 de milioane de euro pentru Programul România – Moldova. În ceea ce privește acoperirea georgrafică, Programul România – Ucraina va gestiona o arie care, în țara noastră, va include județele Suceava , Botoșani, Tulcea, Satu Mare și Maramureș; cu titlu de noutate, cele două județe – Satu Mare și Maramureș, iar din Ucraina, regiunile: Cernăuți, Odesa, Ivano – Frankivsk și Zacarpatia.
Spuneați de suma alocată, 60 de milioane de euro, ce domenii sunt vizate prin acest program?
Există o mare varietate de opțiuni la dispoziția celor interesați în cooperarea transfrontalieră. Programul își propune să primească și să finanțeze proiecte care se referă la transportul și accesibilitatea în zona transfrontalieră; proiecte care să dezvolte servicii de sănătate și accesul la sănătate și inițiative care să sprijine prevenirea și lupta împotriva crimei organizate; de asemenea, proiecte care să îmbunătățească cooperarea și să crească accesul la educație, dar și calitatea educației; proiecte care să acționeze pentru conservarea moștenirii istorice și culturale din zona transfrontalieră România – Ucraina. Cred că sunt domenii și opțiuni suficiente care adresează o largă paletă de nevoi ale comunităților care, de o parte și de alta a graniței, pot crea și pot duce la bun sfârșit astfel de proiecte.
Când vor fi lansate primele sesiuni de depuneri de proiecte?
Programul și-a propus ca în cursul lunii noiembrie să aibă primele apeluri de proiecte. Pot să vă spun că, în acest moment, ghidul care va servi aplicanților interesați să depună o cerere de finanțare este în pregătire. Bineînțeles va urma o serie de acțiuni specifice pe diverse tematici importante de știut și de asimilat pentru o cerere de finanțare de bună calitate; evenimentele de parteneriat; acest Helpdesk permanent pe care noi îl asigurăm pe perioada apelurilor de proiecte și, bineînțeles, multă, multă publicitate în perioada respectivă.
Premiul TINERE TALENTE la Festivalul Internaţional de Muzică pentru Copii şi Adolescenţi „HERMANNSTADTFEST”, Sibiu – 2016
Publicat de Bogdan Dragomir,
27 iulie 2016, 11:32 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:05
Sala Teatrului GONG Sibiu – Festivalul HERMANNSTADTFEST 2016 (foto Hermannstadtfest 2016 by TakeaSmile.ro/arh.pers.B.Dragomir)
În perioada 8-10 iulie, la Sala Teatrului GONG din Sibiu, acest oraş frumos, curat şi ospitalier aşezat la poalele Munţilor Făgăraş, o emblemă tradiţională dar şi modernă a culturii româneşti, s-a desfăşurat cea de a IV-a ediţie a Festivalului internaţional pentru copii şi adolescenţi “Hermannstadtfest” 2016! Organizatorii acestei ediţii au fost Asociaţia DOMY MUSIC STAR, Asociaţia “David Petrovich pentru copii” şi Palatul Copiilor din Sibiu, evenimentul fiind realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, Consiliului local şi al Primăriei oraşului Sibiu.
Interviu cu Daniela Simionescu – Director al Festivalului HERMANNSTADTFEST 2016 realizat de Mona Vilceanu-Radio Romania Iasi.
Festivalul, aflat la cea de a IV-a ediţie, a reușit să devină unul dintre cele mai importante evenimente ale genului din România. În decursul celor trei zile de emoţii şi muzică au avut loc două spectacole concurs şi Gala festivalului la care au participat peste 120 de interpreţi din România, Bulgaria, Belgia, Republica Moldova şi Ungaria. Concursul s-a desfăşurat pe 3 secţiuni: muzică clasică, muzică populară (instrumentală şi vocală) şi muzică uşoară (interpretare + cele 2 secţiuni speciale – Remember MARCEL DRAGOMIR şi Portret de Artist – MIHAI ALEXANDRU).
În Gala festivalului, organizatorii au acordat trofee, premii de excelenţă, premii I, II, III, premii speciale, medalii şi diplome de participare.
Câştigătorii Festivalului HermannstadtFest – editia a IV-a sunt:
Trofeu Muzică Clasică – Mihai Daniel Ştefănescu – Bucureşti – Trofeu Muzică Clasică – Internaţional – Ion Bâta – Republica Moldova Trofeu Muzică Populară – Romina Suciu – Oradea Trofeu Muzică Uşoară – Teodora Eveline Buta – Sibiu Trofeu Popularitate – Dimitrova Blagovesta – Bulgaria
Muzică Clasică – Clasele 0-4: Premiul 1 – Cătălin Grămescu (Drobeta Turnu Severin), Premiul 2 – Diana Ştefania Ghişoiu (Sibiu) şi Ştefan Roman (Sibiu), Premiul 3 – Alice Olivia Ghile (Zalău), Menţiune – Anne Marie Andronache (Galaţi).
Clasele 5-12: Premiul 1 – Victor Neacşu (Drobeta Turnu Severin) şi Vasile Oancea (Rep. Moldova), Premiul 2 – Lucian Butilcă (Sibiu), Premiul 3 – Stelian Bâta (Rep. Moldova).
Muzica Populară – Muzică Instrumentală: Premiul 1-Ion Bâta (Rep. Moldova), Premiul 2 – Vasile Oancea (Rep. Moldova) şi Stelian Bâta (Rep. Moldova), Premiul 3 – Bogdan Daj (Petroşani), Menţiune – Monica Ţugulea (Vulcan) şi Ionuţ Balaj (Petroşani).
Interpretare vocală – Categoria 5-9 ani: Premiul 1 – Tudor Sima (Petroşani), Premiul 2 – Antonia Bogdan (Arpaşul de Jos), Premiul 3 – Razvan Gabriel Dumitrache (Râmnicu-Vâlcea), Menţiune – Aura Elena Cerpac (Arpaşul de Jos).
Foto Ion Bâta – Trofeu Muzică Clasică Internaţional Hermannstadtfest 2016 (copyright foto şi video promo festival HERMANNSTADTFEST 2016 by TakeaSmile.ro)
Categoria 10-11 ani: Premiul 1 – Alice Olivia Ghile (Zalău), Premiul 2 – Anne Marie Popovici (Oradea), Premiul 3 – Tudor Merca (Cluj Napoca), Menţiune – Ariana Vlad (Sibiu) şi Monica Ţugulea (Vulcan).
Categoria 12-14 ani: Premiul 1 – Natalia Rusu (Sibiu), Premiul 2 – Paula Giulia Tent (Oradea) şi Paul Duca (Sibiu), Premiul 3 -Ramona Prisecaru (Petroşani), Menţiune – Diana Dragomir (Sibiu).
Categoria 15-20 ani: Premiul 1 – Gheorghe Fălămaş (Sibiu), Premiul 2 – Ristea Larisa Laura Ristea, Premiul 3 – Ionuţ Balaj (Petroşani), Menţiune – Ana Maria Mojoatcă (Petroşani)
Foto Romina Suciu – Trofeu Muzica Populara Hermannstadtfest 2016 (copyright foto şi video promo festival Hermannstadtfest 2016 by TakeaSmile.ro)
Portret de artist MIHAI ALEXANDRU: Premiul de Excelenţă “Mihai Alexandru” – Lorina Georgiana Laslău (Bacău), Premiul 1 – Ani Adalin (Cluj Napoca), Premiul 2 – Nina Manolache (Bacău), Premiul 3 – Ioana Brad (Sibiu), Bianca Boar (Cluj Napoca) şi Ana Bianca Marinescu (Bucureşti), Menţiune – Maria Radu (Sibiu).
Remember MARCEL DRAGOMIR: Premiul de Excelenţă “Marcel Dragomir”: Lorina Georgiana Laslău (Bacău), Premiul 1 – Oana Justiniana Răduc (Iaşi) şi Cătălina Dumitrean (Sibiu), Premiul 2 – Maria Anastasia Solomie (Arad) şi Andreea Cimbală, Premiul 3 – Nicoleta Maftei, Menţiune – Tudor Sima(Petroşani).
Muzică Uşoară – Categoria 5-8 ani: Premiul 1 – Ana Bianca Marinescu (Bucureşti), Premiul 2 – Mihai Bratosin (Focşani) şi Aya Hristova (Bulgaria), Premiul 3 – Ana Istudor (Focşani), Kalinia Nedelceva (Bulgaria), George Pohrib (Braşov) şi Maria Radu, Menţiune – Ariana Timoc (Cluj Napoca) şi Maria Anastasia Solomie (Arad).
Categoria 9-11 ani: Premiul 1 – Alice Olivia Ghile (Zalău), Premiul 2 – Maria Cazarinov (Rep. Moldova), Anisia Nicoleta Dobra (Belgia) şi Daria Pintilie (Piatra Neamţ), Premiul 3 – Bianca Nedelcu (Sibiu) şi Monica Ţugulea (Vulcan), Menţiune – Ruxandra Comşa (Braşov) şi Alicia Vieru (Braşov).
Categoria 12-14 ani: Premiul 1 – Lorina Georgiana Laslău (Bacău), Premiul 2 – Victor Neacşu (Drobeta Turnu Severin) şi Oana Justiniana Răduc (Iaşi), Premiul 3 – Nicola Luchian (Iaşi), Menţiune – Mara Kovacs (Cluj Napoca) şi Sarah Suciu (Cluj Napoca).
Categoria 15-20 ani: Premiul 1 – Mădălina Cernat (Bucureşti), Premiul 2 – Andreea Dobrotă (Sibiu), Premiul 3 – Ionuţ Danil (Buzău), Martin Evgeniev Velikov (Bulgaria), Dan Eugen Popa (Piteşti) şi Szomboti Norbert (Ungaria), Menţiune –Olivia Miheţ (Bucureşti).
Trofeul Secţiunii Muzică Uşoară şi Premiul special de promovare TINERE TALENTE – Radio România Regional – EVELINE TEODORA BUTA – Sibiu.
Foto Eveline Teodora Buta – Trofeu Secţiunea Muzică Uşoară Hermannstadtfest 2016 şi Premiul TINERE TALENTE – Radio Romania Regional oferit de Bogdan Dragomir (foto Hermannstadtfest by TakeaSmile.ro/arh.pers.B.Dragomir)
Eveline Teodora Buta pe scena Festivalului HERMANNSTADTFEST 2016 (copyright foto şi video promo festival HERMANNSTADFEST 2016 by TakeaSmile.ro)
În cadrul Galei festivalului, Radio România Regional a acordat două Premii speciale de promovare TINERE TALENTE, concurentelor Eveline Teodora Buta şi Andreea Dobrotă din Sibiu! Felicitări şi mult succes în continuare! (Vom face completări acestui material, cu informaţii biografice, poze şi muzică interpretată de cele două premiante pe măsura primirii acestora!).
Andreea Dobrotă – Premiul 2 Secţiunea Muzică Uşoară (15-20 ani) şi Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional pe scena festivalului HERMANNSTADFEST 2016 (copyright foto şi video promo Hermannstadtfest 2016 by TakeaSmile.ro)
Fericita câştigătoare a Premiilor de Excelenţă la ambele secţiuni speciale din concurs „Portret de artist MIHAI ALEXANDRU” şi „Remember MARCEL DRAGOMIR” a fost tânăra dar deosebit de talentata interpretă de numai 14 ani – LORINA GEORGIANA LASLĂU din Bacău (prof. Mariana Tănasă), care a obţinut de asemenea şi Premiul I al Secţiunii Muzică Uşoară (grupa 12-14 ani)! Felicitări Lorina!
Juriul festivalului a fost alcătuit din personalităţi muzical-artistice din România şi din străinătate:
Adrian Ordean – compozitor (Preşedintele juriului), Vili Ikonomov (Bulgaria), Veaceslav Cotorobai (Republica Moldova), Mihaela Trifu (Belgia), Paula Seling – interpretă muzică uşoară, Adina Sima – prof. şi interpretă muzică uşoară, Bogdan Alexe – regizor şi producător de film, Victoria Ghinescu Botoroagă – interpretă muzică uşoară, Oana Andra – solistă a Operei Naţionale din Bucureşti, Daniel Vecsei– prof. şi Director Palatul Copiilor din Sibiu, Rareş Dragomir – DJ radio, fiul regretatului comp. Marcel Dragomir, Alexandru Petrovich – prof. univ. Facultatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Marcel Părău – etnolog şi interpret de muzică populară, Camelia Stoiţa Cosma – interpretă de muzică populară, Rodica Popa Comăniciu – interpretă de muzică populară şi laureată a concursului FLOAREA DIN GRĂDINĂ, Radu Nechifor – naist, Vasile Bebeşelea – etnolog şi Bogdan Dragomir – muzician, Realizator programe Radio România Regional.
Juriul Festivalului HERMANNSTADTFEST 2016 (foto Hermannstadtfest by TakeaSmile.ro/arh.pers.B.Dragomir)
Publicul prezent la spectacolul de gală al festivalului a apreciat în mod deosebit recitalurile susţinute de interpreţii Rodica Popa Comăniciu, Camelia Stoiţa, Dominique Simionescu, Mihai Teacă, Cătălina Dumitrean, Duo Viky & Niky, Monika Karagenova, dar şi recitalurile extraordinare ale invitaţilor de onoare Rareş Dragomir şi Jonathan Alexandru! Felicitări tuturor!
De ce te uiţi la mine (voce: Rares Dragomir, muzica: Marcel Dragomir, versuri: T.P. Mazilu). C&P – Rareş Dragomir.
O prezenţă inedită şi deosebit de plăcută a fost cea a tânărului solist de muzică clasică JONATHAN ALEXANDRU(20 ani), student la clasa de canto a Maestrului – Prof. universitar IONEL VOINEAG din cadrul Facultăţii Naţionale de Muzică din Bucureşti! Felicitări şi mult succes în continuare, Jonathan!
Radio România Regional, Radio România Iaşi, Radio România Cluj şi Radio România Antena Sibiului, în calitate de parteneri media ai acestui eveniment, transmit felicitări participanţilor şi gânduri bune tuturor celor ce au contribuit la realizarea acestui regal muzical, intitulat HERMANNSTADTFEST 2016!
Bogdan Dragomir – Radio România Regional
(Sursa info, audio, video şi foto: Daniela Simionescu – Director festival HERMANNSTADFEST 2016).
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Aflat deja la cea de-a 6-a ediție, proiectul „Tabăra de Film” își propune ca, printr-o caravană organizată în 10 orașe din România, 2 în Italia și unul în Republica Moldova, să descopere și să selecteze tineri cu talente deosebite, urmând ca aceștia să fie distribuiti într-un film de lung metraj ce va fi realizat în perioada vacanței de vară.
Proiectul este inițiat și dezvoltat de Asociația Pentru Sprijinirea și Promovarea Filmului Românesc (ROMfilmsupport) impreună cu Dream Media Production, co-producător fiind Radio România prin Radio România Regional. De asemenea, “Tabăra de Film” este un proiect sprijinit de Ministerul Educației și Cercetării Științifice impreună cu Ministerul Educației al Republicii Moldova, partener media fiind Apropo TV.
Preselecțiile pentru ediția 2016 vor avea loc în:
Chișinău, Republica Moldova, sâmbătă, 16 aprilie 2016, Centrul Artico, din Bd. Ștefan cel Mare, nr. 169 între orele 12-20
Iași, duminică, 17 aprilie 2016, Palatul Copiilor Iași din Bd. Carol I , Nr. 2, între orele 12-20
Bacău, luni, 18 aprilie 2016, Palatul Copiilor Bacău din Str. Oituz, nr. 24 între orele 12-20
Târgu Mureș, marți, 19 aprilie, la sediul Radio România Târgu Mureș din B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 109, între orele 12-20
Cluj-Napoca, miercuri, 20 aprilie, Palatul Copiilor Cluj Napoca din Str. Republicii nr 23, între orele 12-20
Oradea, joi, 21 aprilie, Palatul Copiilor Oradea din Str. Muzeului nr 2, între orele 12-20
Arad, vineri, 22 aprilie, Palatul Copiilor Arad din Str. Revoluției nr 69, între orele 12-20
Sibiu, sâmbătă, 23 aprilie, Palatul Copiilor Sibiu din Strada Constituției nr. 2 între orele 12-20
Pitești, duminică, 24 aprilie, Liceul de artă Dinu Lipatti, Corp B din Bd. Republicii, nr. 114 bis între orele 12-20
Roma, Italia, sâmbătă, 7 mai, Academia di Romania din Roma din Valle Giulia, Piazza José de San Martin, 1 00197 între orele 12-20
Milano, Italia, duminică, 8 mai, Consulatul General al României la Milano din Via Ginesse 2, 10148 între orele 12-20
București, duminică 8 mai, Palatul Național al Copiilor din Bd. Tineretului, nr. 8-10, sector 4, între orele 10-20
Constanța, sâmbătă, 14 mai, Palatul Copiilor Constanța din Str. Soveja, nr. 17 între orele 12-20.
Spot audio preselecţii Tabăra de Film 2016
Preselecția presupune trei probe: proba de dicție, proba de improvizații (pe teme date) și proba de talent (la alegere: dans, canto, muzică intrumentală și actorie). Proba de talent se poate extinde și în alte domenii cum sunt sporturile spectaculoase, acrobațiile sau alte talente cu un mare impact vizual.
În „Tabăra de film” există doar limită de varstă, între 9 și 18 ani, restul ține doar de talentul și dorința de afirmare a concurenților pentru a-și îndeplini visul. În cea de a 6-a ediție, preselecțiile sunt extinse din nou și în afara granițelor, fiind organizate caravane atât în Chișinău, Republica Moldova cât și în Italia: Roma și pentru prima dată, Milano.
Proiectul se va desfășura în perioada august – septembrie 2016, alături de copiii selectați aflându-se atât o echipă de profesioniști din domeniul cinematografic și din zona artistică, cât și actori consacrați. În timpul celor două săptămani, pe langă filmarea propriu-zisă, vor avea loc și workshop-uri de artă cinematografică, actorie, canto și coregrafie.
În cadrul proiectelor Tabăra de film din anii trecuți, copiii participanți au realizat filmele „Școala de Vară” (2012), „Revederea” (2013), „La Limită/The edge” (2014) și „Vacanța” (2015), alături de actorii Maia Morgenstein, Monica Davidescu, Ioana Abur, Marius Bodochi, Tudorel Filimon și Emil Mitrache, dar și artiștii Aliona Moon, Wilmark și Aurelian Temișan.
Vă invităm să urmăriți promo-ul preselecțiilor ediției 2016, accesând link-ul de mai jos:
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești FLORI DE MAI – Călărași 2023!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la ediția aniversară (10 ani) a Festivalului de Muzică Ușoară pentru Copii și Tineri STEA PRINTRE STELE – Bacău 2022!
În fiecare toamnă, începând cu anul 2012, în frumosul oraș de la poalele Ceahlăului, în orașul Bacău, oraș în care am copilărit...
Dacă doar în urmă cu câțiva ani, Republica Moldova era dată ca exemplu de urmat pe drumul asocierii și aderării la Uniunea Europeană, în contextul în care spațiul comunitar întindea o mână fostelor state sovietice, astăzi, Chișinăul încearcă să recupereze din cele pierdute în urma scandalurile de corupție, cel legat de furtul unui miliard de dolari și pe fondul instabilității politice.
Cele regăsite în enumerare, în fapt, au fost cauze ale unor proteste masive de stradă în capitala moldoveană, iar în plan extern, ale unor rezerve puternice ale partenerilor internaționali.
Acum, în luna februarie, după instalarea unui nou guvern condus de democratul Pavel Filip, Chișinăul încearcă să redeschidă uși, declarând fără rețineri vectorul european al micului stat. Așadar, discuții la București, dar și la Bruxelles.
Un exemplu este întâlnirea pe care vicepremierul Andrei Galbur, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a avut-o în capitala europeană cu comisarul european pentru vecinătate și extinderea Uniunii Europene, Johannes Hahn. De altfel, presa moldoveană a consemnat că aceasta a fost prima vizită la Bruxelles a unui oficial moldovean din noul guvern.
Subiectele, firește, s-au raportat la implementarea reformelor în mai multe domenii pe care Chișinăul trebuie să le ia în considerare. De altfel, comisarul european Johannes Hahn a precizat că este nevoie de termene clare pentru rezolvare acestor aspecte.
Această foaie de parcurs care acoperă toate elementele, reformele din sistemul bancar, din cel judiciar, procuratura, toate aceste elemente binecunoscute ar trebui să fie însoțite de termene exacte, concrete. Următorul pas, delegații de nivel înalt din partea Comisiei Europene vor merge la Chișinău tocmai pentru a pregăti Consiliul de Asociere care ar urma să aibă loc la mijlocul lunii martie. De asemenea, ne-am exprimat așteptările că Fondul Monetar Internațional ar putea vine la Chișinău pentru a face verificările și evaluările necesare, pentru că, în baza unui raport pozitiv al FMI, noi putem relua plățile care au fost suspendate din mai multe motive.
De partea cealaltă, vicepremierul Andrei Galbur, a precizat că guvernul din care face parte este conștient de pașii pe care trebuie să-i urmeze Republica Moldova.
Am vorbit despre priorități clare care sunt așezate în fața guvernului, cum ar fi reforme adecvate în sectorul bancar, legate de lupta împotriva corupției, investigarea fraudelor bancare. Așa cum comisarul Hahn a spus, foaia de parcurs este limpede. Noi trebuie să ne concentrăm pe acele termene, ca aceste acțiuni să fie implementate. Aceasta este munca pe care o vom pune aplicare imediat împreună cu partenerii noștri de la Bruxelles.
De precizat că, recent, premierul moldovean, Pavel Filip, s-a declarat nemulțumit de implementarea lentă a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Potrivit presei de la Chișinău, Republica Moldova are transpuse în practică 65% din prevederile acordului semnat în 2014.
Un control recent al Direcţiei de Sănătate Publică Tulcea a scos la iveală mai multe probleme, astfel încât tabăra de la Babadag nu a primit autorizaţie de funcţionare.
Administratorul taberei, Directia Judeteană de Tineret şi Sport Tulcea, nu are fonduri suficiente pentru investiţii şi aşteaptă preluarea taberei de către Consiliul Judeţean.
Deocamdată, singura tabără aflată în subordinea Directiei de Tineret şi Sport Tulcea este cea din Sulina, care funcţionează la capacitate maximă.
Directorul instituţiei, Liviu Urlih, a declarat pentru Radio Constanţa că în tabără au ajuns luni, 27 iulie, 200 de tineri din Republica Moldova şi Grecia, care vor rămâne pentru o săptămână în Delta Dunării, în cadrul programului de tabere ARC, pentru românii din diaspora.
Liderii Alianței pentru Integrare Europeană de la Chișinău au avut luni o nouă rundă de negocieri în vederea ajungerii la un consens în privința candidaturii ministrului educației în exercițiu, Maia Sandu, la funcția de prim-ministru, dar discuțiile s-au încheiat fără un rezultat, nefiind făcute niciun fel de declarații.
Democratul Sergiu Sârbu, citat de agenția IPN, a afirmat că nu există încă o înțelegere privind candidatul la funcția de premier, iar liderii AIE vor face declarații doar atunci când va exista un consens.
Săptămâna trecută, Partidul Liberal Democrat (PLDM), căruia i-a revenit funcția de premier conform acordului AIE, a anunțat candidatura Maiei Sandu la șefia executivului, dar această propunere nu este agreată de partenerii de coaliție din cauza condițiilor pe care ea le-a înaintat, între care schimbarea conducerii Băncii Naționale.
Potrivit unor surse citate de Radio Chișinău, PLDM ar fi făcut o nouă propunere pentru funcția de premier în persoana lui Valeriu Streleț, deputat PLDM. Conform acelorași surse, la sediul parlamentului urmează să înceapă o nouă rundă de negocieri între liderii Alianței, la care va fi prezent și Valeriu Streleț.
Sâmbătă, fracțiunile parlamentare au fost contactate de administrația președintelui Nicolae Timofti și invitate la consultări cu șeful statului în vederea desemnării oficiale a unui candidat la funcția de prim-ministru, dar întrevederea a fost amânată de câteva ori.
Cele trei partide proeuropene de la Chișinău — Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal — au semnat joia trecută acordul de constituire a noii coaliții de guvernare în Republica Moldova — Alianța pentru Integrare Europeană-3, iar liderii acestor formațiuni, respectiv Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, dădeau asigurări că noul guvern va fi învestit până la sfârșitul acestei luni.
O nouă serie de copii ai românilor din diaspora a ajuns la Tabăra din Sulina, în cadrul programului ARC.
Este vorba de 100 de copii din Republica Moldova, 50 din Serbia şi 50 din Bulgaria.
Aceasta este cea de-a treia serie de copii din diaspora, sosită la Sulina anul acesta, iar până acum nu s-au înregistrat incidente, a mai precizat Liviu Urlih, directorul Centrul de Agrement din Sulina.
Vor mai urma încă două serii, în următoarele două săptămâni.
Dacă Republica Moldova va alege calea unirii cu România, Transnistria va deveni stat independent
Foto: Russian ambassador to Nato Dmitry Rogozin gives a press conference on August 11, 2008 in Brussels. Russia cannot deal with Georgian President Mikheil Saakashvili who is now a war criminal, Moscow's ambassador to NATO said on August 11, 2008. "Saakashvili is no longer a man that we can deal with," Ambassador Dmitry Rogozin told reporters in Brussels. AFP PHOTO / JOHN THYS
Dacă Republica Moldova va alege calea unirii cu România, atunci Transnistria, indiscutabil, nu va accepta aceasta şi va deveni un stat absolut independent, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul Kremlinului în Transnistria, în cadrul unei vizite de lucru la Voronej (sud-estul Rusiei), a relatat agenţia tiraspoleană de presă Novostipmr.ru.
Cu privire la situaţia din Transnistria, oficialul rus a dat asigurări că populaţia din stânga Nistrului ‘va simţi braţul puternic al Rusiei’, ‘iar forţele noastre de menţinere a păcii’ nu vor lăsa de izbelişte Transnistria.
‘În Moldova este o criză permanentă a puterii, nu este clar cu cine poţi vorbi. Dar eu sper într-un dialog cu Chişinăul cu privire la Transnistria. Dacă Moldova, unde majoritatea judecătorilor Curţii Constituţionale sunt cetăţeni ai României, va alegea calea alipirii la această ţară, Transnistria, indiscutabil, nu va accepta aceasta şi va deveni atunci un stat absolut independent’, a avertizat Rogozin, într-un discurs susţinut la o ceremonie în cadrul căreia i-a fost acordat titlul de Doctor honoris causa al Universităţii de Stat din Voronej.
Numirea de către Kiev a fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili ca guvernator al regiunii Odesa, din sudul Ucrainei, la frontiera cu Transnistria, nu face decât să complice situaţia, a opinat el, proferând insulte la adresa fostului lider georgian.
Declaraţia lui Rogozin survine după o întâlnire avută la 9 iulie la Moscova cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk. Rusia acuză Republica Moldova şi Ucraina de impunerea unei blocade economice împotriva Transnistriei, mai ales după ce Kievul a denunţat o serie de acorduri militare cu Rusia ce permiteau tranzitul militarilor ruşi pe teritoriul său, iar Republica Moldova a întors mai mulţi militari ruşi de pe aeroportul din Chişinău, care intenţionau să se deplaseze în Transnistria.
Rusia dispune de aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, dintre care circa 1.400 fac parte din Grupul Operativ de Trupe (GOTR), constituit în urmă cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS
Radio România declară sprijin total pentru Radio Chişinău
Publicat de Andrei Cretoiu,
15 mai 2015, 15:16 / actualizat: 15 mai 2015, 16:36
Membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune s-au întrunit în şedinţă ordinară la Chişinău, în zilele de 14 şi 15 mai.
În cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie s-a discutat despre consolidarea prezenţei Radio România în Republica Moldova prin Radio Chişinău, despre diversificarea programelor şi despre oportunităţile de dezvoltare ale acestui post de radio.
Membrii Consiliului de Administraţie au avut întrevederi cu oficialităţi din Republica Moldova. O delegaţie a Consiliului a fost primită de Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. În cadrul dialogului au fost prezentate activitatea postului Radio Chişinău, obiectivele SRR de dezvoltare a prezenţei sale în Republica Moldova, pe fondul importanţei deosebite şi a rolului pe care îl are astăzi mass media.
Consiliul de Administraţie al SRR apreciază că Radio Chişinău, cel mai tânăr membru al familiei Radio România, s-a impus în cei trei ani de la lansare ca o voce puternică, echidistantă şi obiectivă în peisajul mediatic al Republicii Moldova, respectând valorile proprii Radio România. Radio Chişinău promovează în emisiunile sale istoria, cultura, valorile comune naţionale şi europene, precum şi limba română.
Conducerea SRR adresează felicitări echipei de la Radio Chişinău şi reafirmă susţinerea pe care o acordă acestui proiect important.
Premiul TINERE TALENTE la Festivalul International „MIHAELA RUNCEANU – Pentru voi, muguri noi” 2015
Publicat de Bogdan Dragomir,
13 mai 2015, 15:16 / actualizat: 22 iunie 2023, 11:57
In perioada 1-3 mai 2015, la Sala de Evenimente a Consiliului Judetean Buzau a avut loc o noua editie, de aceasta data „Internationala” a Festivalului International de Muzica pentru Copii si Tineret MIHAELA RUNCEANU – Pentru voi, muguri noi! Au participat in faza finala cca. 100 de concurenti din Romania, Italia, Ucraina, Republica Moldova! Juriul a fost alcatuit din personalitati culturale: Dida Dragan, Dan Dimitriu, Silvia Dumitrescu, Xenti Runceanu, Ion Calancea (Germania), Carmen Aldea-Vlad, Innesa Bobeica (Republica Moldova), Crinuta Popescu si a fost prezidat de Tolga Gurdil din Turcia si Nicolae Ruceanu (tatal Mihaelei Runceanu) – Presedinte de onoare al Festivalului!
TROFEUL „MIHAELA RUNCEANU” – LASLĂU LORINA GIORGIA – BACĂU, pentru cea mai buna interpretare a unei piese din repertoriul Mihaelei Runceanu
TROFEUL FESTIVAL
arh.pers. Bogdan Dragomir
arh.pers. Bogdan Dragomir
ULUI SECŢIUNEA TINERET: VLADIMIR CIOBANU – REPUBLICA MOLDOVA
TROFEUL FESTIVALULUI SECŢIUNEA COPII : STOICA EDUARD – PLOIEŞTI
In cadrul Galei de Premiere au mai fost acordate trofee la fiecare grupa de varsta dar si doua premii speciale de promovare TINERE TALENTE concurentilor DIANA STEFANESCU din Pitesti si VLADIMIR CIOBANU din Chisinau, Republica Moldova!
Felicitari organizatorilor pentru acest debut international si pentru realizarea acestei editii, tuturor concurentilor pentru participare si premiantilor pentru calitatea interpretarii!
Premiul special TINERE TALENTE: VLADIMIR CIOBANU (VOVA)
Piesa atasata este Tonight will be the night
Muzica – Cristian Faur , Cioban Vladimir
Versuri – Cristian Faur
Studii
Absolvent al Liceului Republican de Muzica „Ciprian Porumbescu” Chisinau .
2008- 2012 Student la Academia de Muzică Teatru si Arte Plastice din Chisinau, Facultatea „Arta Vocala, Dirijat si Pedagogie Muzicala” Specialitatea – Dirijat.
2012 -2014 – Studii Master , Academia de Muzica , Teatru si Arte Plastice Facultatea Artă Vocală, Dirijat si Pedagogie Muzicală. Specialitatea – Dirijat , clasa Conferentiar universitar Ilona Stepan.
Activitate profesională
2014 – prezent – Angajat ca dirijor secund al Capelei Corale „Doina” la Filarmonica Nationala „Serghei lunchevici”
2011- 2013 – Dirijor de cor al ansamblului de baieti al Liceului Teoretic „Ion Creanga” Chisinau.
2005-2012 – Corist la biserica „Sf. Nicolae” din Chisinau
2004-2005 – Corist la catedrala Mitropolitana „Nasterea Domnului” corul mare
2003-2004 – Corist la biserica „Chipul nefăcut de mână al Mîntuitorului”
2000-2003 – Corist la catedrala „Nasterea Domnului” corul mitropolitan de copii
Activitati extracurriculare:
2015 – 1-4 mai – Trofeul Festivalului „Mihaela Runceanu – Pentru voi muguri noi” – Sectiunea Tineret Premiul Special TINERE TALENTE (promovare Radio Romania Regional)
2015 – 30 aprilie – Invitat sa cante in recital la Gala Festivalului Si tu poti fi o Stea.
2015 – 15-30 martie – Participarea cu opera „Nabuco” intr-un turneu de spectacole in mai multe orase din Franta si Elvetia .
2014 – 16-19 noiembrie – Participarea la Campionatul mondial de karaoke desfasurat in capitala Suediei , Stockholm. Din 30 de tari, si 60 de participanti, Republica Moldova se califica pentru prima data in finala intrand in top 10.
2014 – 20 octombrie – Castigator al campionatului national de karaoke . Detinator al dreptului de a reprezenta Republica Moldova la Campionatul Mondial de Karaoke la Stockholm, Suedia
2014 – 7 iulie – Participarea la preselectiile televizate X Factor Romania.
2014 – 27 martie – Membru al juriului de specialitate in cadrul Festivalului „Si tu poti fi o stea” organizat in Chisinau.
2014 – 3 aprilie – Locul 2 in proiectul lansat de radio PRO FM – „Vedeta din Garaj”
2014 – 14 februarie – Sustinerea examenului de master la catedra Dirijat, pe nota maximala – 10.
2013- 30 noiembrie – Sustinerea unui mic recital ca invitat specia la festivalul de muzica Usoara „Stelele Cetatii” Deva, Romania.
2013 – 29 noiembrie – Membru al juriului de specialitate la Festivalul de muzica Usoara „Stelele Cetatii” organizat in orasul Deva – Romania.
2013 – 5 noiembrie – Inregistrarea piesei „Tonight will be the night” colaborare cu compozitorul roman Cristian Faur .
2012 – Trofeul festivalului de muzica usoara „Stelele Cetatii” organizat in orasul Deva – Romania.
Vova – Gala M. Runceanu 2015/arh.pers. Bogdan Dragomir
Felicitari, Vova, noi cei de la Radio Romania Regional te-am apreciat pentru calitatile tale artistice si speram ca vei dovedi in continuare ca te poti perfectiona si ca vei deveni in cel mai scurt timp una dintre vocile de referinta ale Moldovei dar si ale Romaniei in competitia permanenta din show-bizz-ul autohton, european si mondial! Mult succes!
Premiul special TINERE TALENTE: DIANA STEFANESCU (Pitesti, ROMANIA)
Piesa atasata este „Cui ii pasa de mine?
Muzica: George Grigoriu
Text: Romeo Iorgulescu si Angel Grigoriu
Producatorul pozitivului: Remus Negosanu
Premii obtinute si participari:
Trofeul grupei 15-17 ani la Festivalul International „Pentru voi, muguri noi- Mihaela Runceanu” 2015, Buzau
Premiul special de promovare „Tinere Talente” Radio Romania Regional la Festivalul International „Pentru voi, muguri noi- Mihaela Runceanu” 2015, Buzau
Trofeul grupei 15-18 ani la Festivalul National „Kronstadt Master Fest” 2015, Brasov
Marele Trofeu la Festivalul Francofon „Bonjour, jeunesse” 2015, Pitesti
Premiul 1 la Festivalul National „Tu esti primavera mea” 2015, Bucuresti
Premiul 2 la Festivalul National „Ecoul pietrei craiului” 2015, Zarnesti
Marele Trofeu „Vocea Anului” 2014 la Festivalul „Belle Arti Music Awards” Bucuresti, 2014
Trofeul Adolescent si Trofeul Music Factory la Festivalul „Premiile Music Factory” Buzau, 2014
Marele Trofeu Adolescent la Festivalul „Stelute Muzicale” Bucuresti, 2014
Trofeul Adolescent la Festivalul „Muzica, prietena mea” Pitesti, 2014
Premiul 1 la Festivalul „Sibiu, Capitala Muzicala” 2014
Felicitari, Diana, Radio Romania Regional ti-a recunoscut meritele artistice prin acordarea acestui premiu de promovare si-ti doreste la inceputul carierei tale artistice, sanatate si multa putere si ambitie pentru a reusi sa te perfectionezi in studiile tale de canto dar si in aprofundarea tainelor interpretarii muzicale! Felicitari si dnei. Prof. Adina Sima pentru rezultatele frumoase obtinute in pregatirea muzicala a elevilor sai! Pentru Radio Romania Regional, Bogdan Dragomir
Realizator Programe – membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania
Artist si Muzician – Membru al Uniunii Nationale a Artistilor din Romania
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Dezvoltarea dimensiunii comerciale a Parteneriatului Estic s-a aflat în atenția miniștrilor europeni ai comerțului.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Săptămâna trecută, miniștrii comerțului din UE și omologii acestora din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina s-au reunit pentru a discuta despre realizările Parteneriatului Estic în domeniul schimburilor comerciale, precum și despre oportunitățile și provocările dezvoltării în continuare a unei dimensiuni comerciale de succes a Parteneriatului Estic.
Miniştrii europeni au salutat începerea aplicării acordurilor de asociere la UE ale Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei şi au îndemnat aceste ţări să continue procesul de reformă.
Comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström, a reafirmat că executivul European va continua să susțină aceste țări:
„Comisia Europeană va continua să susţină cele două ţări, Republica Moldova şi Georgia, în a implementa total acordurile de asociere şi liber schimb. Cifrele de până acum arată progrese şi atunci aşteptăm în acelaşi timp cu nerăbdare aplicare acordurilor de liber schimb cu Ucraina, de la 1 ianuarie anul viitor.”
În acest context comisarul Malmström a ținut să sublinieze că Bruxellesul nu va ceda presiunilor Rusiei, care solicită amânarea aplicării acordului de liber-schimb între Uniunea Europeană și Ucraina.
Oficialul european a declarat, însă, că europenii sunt gata să discute cu partea rusă despre dificultățile de ordin practice. În acest sens comisarul Malmstrom a precizat ca l-a invitat pe ministrul rus al Economiei și pe șeful diplomației ucrainene la o întâlnire, în data de 18 mai la Bruxelles, „pentru a vedea dacă se pot folosi anumite flexibilități ale acordului pentru a răspunde îngrijorărilor Rusiei”.
Reamintim că acordul dintre UE și Ucraina ridică barierele vamale în cele două sensuri pentru sute de produse și este prevăzut a intra în vigoare la 1 ianuarie 2016.
Acordul de liber-schimb constituie pilonul comercial al acordului de asociere între UE și Ucraina semnat în iunie 2014. El trebuia inițial să fie aplicat încă din noiembrie anul trecut, dar europenii au amânat data după încheierea primului armistițiu în estul Ucrainei, în septembrie 2014. Moscova denunță de mult timp acordul de asociere, în care percepe o intruziune în sfera sa de influență și un obstacol comercial pentru exporturile sale.
Din acest motiv, partea rusă a solicitat UE amânarea pilonului comercial al acordului de asociere cu Ucraina până în 2017, însă oficialii europeni au subliniat, și cu acest prilej, că acordul va intra în vigoare la începutul anului viitor.
Reuniunea de la Bruxelles de săptămâna trecută a fost o oportunitate de schimb de idei și viziuni între țările UE și statele Parteneriatului Estic asupra modalităților în care se poate crea un spațiu economic comun mai larg, bazat pe regulile OMC și alegerile suverane din Europa, așa cum sunt ele cuprinse în Declarația de la Vilnius de la cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic.
Reamintim că următorul Summit al Parteneriatului Estic se va desfășura la Riga în perioada 21-22 mai.
Astăzi a început programul „Litoralul pentru toți“, ediția de primavară (4 mai – 19 iunie 2015) organizat de Asociația Litoral – Delta Dunării, Federația Patronatelor din Turismul Românesc și Asociația Națională a Agențiilor de Turism.
Ca o noutate a acestei ediții, programul va fi disponibil și pentru turiștii din Republica Moldova.
Pentru zona Mamaia – Constanța – Eforie tarifele maximale pentru această ediție pentru un sejur de 6 nopți/persoană ajung la:
205 lei / 6 N / pers. Hotel 1* fară mic dejun
235 lei / 6 N / pers. Hotel 2* fară mic dejun
265 lei / 6 N / pers. Hotel 3* fară mic dejun
315 lei / 6 N / pers. Hotel 2* cu mic dejun
425 lei / 6 N / pers. Hotel 3* cu mic dejun
485 lei / 6 N / pers. Hotel 4* cu mic dejun
605 lei / 6 N / pers Hotel 5 * cu mic dejun
Tarifele maximale pentru sejururi All Inclusive de 5 nopți/persoană ajung la:
Hotel 3* ALL INCLUSIVE: 765 lei / 5 N / pers.
Hotel 4* ALL INCLUSIVE: 875 lei / 5 N / pers.
Hotel 5 *ALL INCLUSIVE: 985 lei / 5 N / pers.
Pentru sudul litoralului (stațiunile Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche) tarifele maximale pentru această ediție (sejur 6 nopți/persoană) ajung la:
159 lei / 6 N / pers. Hotel 1* fară mic dejun
179 lei / 6 N / pers. Hotel 2* fară mic dejun
199 lei / 6 N / pers. Hotel 3* fară mic dejun
269 lei / 6 N / pers. Hotel 2* cu mic dejun
329 lei / 6 N / pers. Hotel 3* cu mic dejun
379 lei / 6 N / pers. Hotel 4* cu mic dejun
469 lei / 6 N / pers Hotel 5 * cu mic dejun
Până în prezent s-au înscris în program 21 de unități de cazare de pe litoral.
De precizat că tarifele prezentate în program exprimă o recomandare maximală, valoarea acestora fiind stabilită de fiecare unitate de cazare în parte.
Italia susţine aderarea României la spaţiul Schengen. Este asigurarea primită de preşedintele Klaus Iohannis din partea autorităţilor de la Roma, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în Peninsulă.
Şeful statului şi premierul italian au mai căzut de acord ca Italia şi România să lucreze la consolidarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest şi să susţină împreună parcursul european al Republicii Moldova.
Klaus Iohannis s-a întâlnit şi cu studenţii români bursieri în Italia, cărora le-a spus că educaţia şi cultura trebuie reaşezate la loc de cinste.
Avem multe lucruri de reconstruit în România. Se vorbeşte foarte mult despre cât de necesară este reformarea educaţiei; şi este necesară. Cred cu tărie acest lucru. Dar mai cred ceva: că acest proces începe de la recâştigarea respectului în societate pentru tot ce înseamnă educaţie şi cultură.(Preşedintele Klaus Iohannis)
La alegerile prezidenţiale din noiembrie, Klaus Iohannis a fost votat de 90% dintre românii care au venit la urne în Italia. Comunitatea românească din această ţară a ajuns, în cifre oficiale, la aproape un milion de oameni.
Ziua Internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor se sărbătoreşte anual pe 23 aprilie şi este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii şi a drepturilor de autor.
Prima Zi Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor a fost marcată pe 23 aprilie 1996, iniţiativa aparţinând Spaniei, unde anual, la această dată, are loc Festivalul Trandafirilor, dedicat Sfântului Gheorghe (Sfântul Jordi), dar şi comemorării scriitorilor Miguel de Cervantes şi William Shakespeare. La Diada de Sant Jordi coincide cu comemorarea Sfântului George, care este ocrotitorul oraşului Barcelona.
O tradiţie catalană, datând din Evul Mediu, spune că în ziua de Sant Jordi, bărbaţilor li se dăruiesc cărţi, iar femeilor trandafiri roşii.
Din 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura, o activitate supusă unor mari provocări în condiţiile dezvoltării rapide a televiziunii, internetului, jocurilor electronice şi a altor mijloace moderne de informare şi de divertisment.
În România, printr-o Hotărâre de Guvern din 14 aprilie 2005, data de 23 aprilie a fost declarata şi Ziua Bibliotecarului, astfel că cele două sărbători sunt marcate concomitent în fiecare an. La fel se procedează şi în Republica Moldova, începând din anul 2010.
Astfel, în ziua de 23 aprilie, toţi bibliotecarii din România îşi sărbătoresc ziua profesiei prin manifestări specifice : sesiuni şi comunicări, bilanţuri ale activităţii, premieri, cât şi alte activităţi care conduc la perfecţionarea relaţionării acestora cu utilizatorii. În această zi bibliotecarii au ocazia să prezinte în faţa colegilor de breaslă realizările profesionale şi dezbat teme de interes legate de promovarea profesiei de bibliotecar.
UE dezvoltă relaţii tot mai strânse cu Republica Moldova. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio
România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
La mijlocul săptămânii trecute, la invitația Premierului Iurie Leancă, a vizitat Republica Moldova comisarul European pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn. Este prima vizită în străinătate a lui Johannes Hahn în calitate de Comisar pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, după preluarea acestui portofoliului.
Cei doi demnitari au discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova, reformele interne şi situaţia din regiune.
Cu acest prilej cei doi oficiali au semnat două documente privind extinderea asistenţei Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
Astfel a fost semnat Memorandumul de înţelegere privind suportul oferit Republicii Moldova pentru perioada 2014-2017.
Potrivit acestuia, în următorii trei ani, Republica Moldova va primi un sprijin de până la 410 milioane de euro din partea UE. Această asistenţă va merge prioritar pentru reforma administraţiei publice, dezvoltarea agricolă şi rurală, reforma poliţiei şi managementul frontierei.
De asemenea, a fost parafat Acordul privind finanţarea Programului de susţinere pentru crearea Zonei de Liber Schimb.
Acordul prevede o asistenţă de 30 de milioane de euro. Acest program va ajuta instituţiile publice, cetăţenii şi comunitatea de afaceri să se folosească la maximum de deschiderea pieței europene pentru produsele moldovenești.
Johannes Hahn a arătat că Republica Moldova va primi în continuare tot sprijinul necesar din partea instituțiilor europene pentru realizarea proiectelor de modernizare a societății întrucât Moldova reprezintă un partener important pentru UE:
„Republica Moldova este o ţară europeană. Eforturile sale pentru a pune în aplicare valorile europene o fac un partener important pentru Uniunea Europeană. Moldova este un lider în Parteneriatul Estic.
Cu cât mai mult se apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană, apar mai multe oportunităţi pentru a îmbrăţişa valorile europene.
Moldova va deveni mai vizibilă şi mai tangibilă. Lucrul nostru în comun asupra punerii în aplicare a Acordului de Asociere va contribui semnificativ la modernizarea Republicii Moldova şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor.
Cred că acesta este cel mai important scop, care ţine de satisfacţia cetăţenilor.”
În opinia oficialului european cooperarea înseamnă nu doar discuţii despre asistenţa financiară sau aspecte legale, aceasta înseamnă creşterea economiei şi îmbunătăţirea oportunităţilor economice.
Johannes Han a mai subliniat că dacă va fi înregistrat un nivel înalt de concurenţă aceasta va aduce beneficii tuturor, inclusiv partenerilor comerciali ai Republicii Moldova.
Comisarul a reconfirmat sprijinul instituţiilor europene pentru implementarea reformelor în Republica Moldova şi a arătat că
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va da rezultate doar după ce autorităţile de la Chişinău vor implementa reforme.
Pentru a atrage investiţii străine, Republica Moldova trebuie să elimine corupţia şi să reformeze sistemul justiţiei, a mai afirmat Johannes Hahn.
Premiul TINERE TALENTE la Festivalul International MARUL DE AUR – Chisinau, Republica Moldova 2014
Foto: Imagini Gala de Premiere//arh.pers. Bogdan Dragomir
Publicat de Bogdan Dragomir,
6 noiembrie 2014, 13:21 / actualizat: 22 iunie 2023, 12:07
La începutul lunii octombrie, mai exact în perioada 4-5 octombrie 2014, la Chişinău, în Republica Moldova, a avut loc cea de a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Interpretare Muzicală MĂRUL DE AUR 2014 deschisă tuturor interpreţilor de muzică uşoară, inclusiv tinerilor cu nevoi speciale, cu vârsta cuprinsă între 7-25 ani.
După faza de preselecţie au ajuns în finala concursului 60 de copii cu vârsta între 7 şi 25 de ani şi au concurat pentru obţinerea celor două trofee ”Mărul de Aur” . ”Festivalul Mărul de Aur”, ajuns anul acesta la cea de-a patra ediţie, a fost, este şi va fi şi în ediţiile viitoare un concurs adresat tuturor copiilor talentaţi.
Scopul principal al evenimentului, organizat de Asociaţia Obştească “Rafael Star” sub egida Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şi a Ministerului Culturii din Republica Moldova a fost, însă, potrivit organizatoarei Inessa Bobeică, promovarea muzicii uşoare de certă valoare artistică, afirmarea şi lansarea tinerelor voci, stimularea valorilor interpretative în vederea plasării lor în elita muzicii uşoare naţionale şi internaţionale dar şi incluziunea socială a copiilor cu nevoi speciale.
Interviu cu Inessa Bobeică – organizatorul Festivalului Internaţional MĂRUL DE AUR, realizat de colega noastră Ina Guţu de la Radio Chişinău!
Interviu cu Inessa Bobeică – organizatorul Festivalului Internaţional MĂRUL DE AUR, realizat de colega noastră Mona Vîlceanu de la Radio România Iaşi!
Printre cei 9 membri ai juriului veniţi din ţări precum Germania, Ucraina, Italia, Olanda, Rusia şi Belarus s-a aflat şi renumita interpretă de muzică uşoară din România – Dida Drăgan, în calitate de Preşedinte al Juriului, devenită de curând Artist al Poporului în Republica Moldova.
Interviu cu Dida Drăgan – Preşedintele Juriului Festivalului Internaţional MĂRUL DE AUR, realizat de colega noastră Mona Vîlceanu de la Radio România Iaşi!
Invitatul special pentru Seara de Gală, care a avut loc Duminică 5 octombrie, la Palatul Naţional din Chişinău, a fost binecunoscuta stea a muzicii uşoare româneşti, Angela Similea.
Festivalul Internaţional de interpretare vocală ”Mărul de Aur” s-a organizat pentru prima dată la Chişinău în 2011. Anul trecut la eveniment au participat peste 40 de copii cu nevoi speciale din 9 ţări.
Cele 2 trofee ale festivalului au fost acordate concurenţilor NICUŞOR UNTILĂ şi NATALIA MOSCALĂ din Republica Moldova, interpreti vocali cu reale calitati artistice muzicale!
În cadrul Galei laureaţilor, RADIO ROMÂNIA REGIONAL a acordat 2 premii speciale de promovare TINERE TALENTE unor tineri muzicieni interpreţi cu calităţi artistice deosebite: GIOVANNA LAURO din Italia şi NATALIA MOSCALĂ din Chişinău, Republica Moldova. Acest proiect cultural-educativ este recomandat şi susţinut de RADIO ROMÂNIA REGIONAL cu sprijinul colegilor de la Studiourile Radio Chişinău şi Radio România Iaşi !
Multumiri speciale colegelor INA GUŢU – Radio Chişinău şi MONA VÎLCEANU – Radio România Iaşi pentru realizarea materialelor audio cu artiştii invitaţi DIDA DRĂGAN şi ANGELA SIMILEA şi cu organizatorul evenimentului – INESSA BOBEICĂ (Director general al Festivalului) şi colegului AUREL OBREJA pentru fotografiile profesionale realizate la Gala de premiere a evenimentului.
Bogdan Dragomir
Realizator Radio România Regional
Foto din arh.pers. Bogdan Dragomir
Imagini Gala de Premiere//arh.pers. Bogdan Dragomir
Recital DIDA DRAGAN
Imagini Gala de Premiere
Imagini Gala de Premiere
Imagini Gala de Premiere
Imagini Gala de Premiere
Colegii de la Radio Chisinau – Ina Gutu si Vali Niculescu
Ina Bobeica – Director general al festiv. MARUL DE AUR 2014
Bogdan Dragomir – membru al Juriului, decernarea Premiilor TINERE TALENTE – Giovanna Lauro – Italia
Bogdan Dragomir – membru al Juriului, decernarea Premiilor TINERE TALENTE – Giovanna Lauro – Italia
Bogdan Dragomir – membru al Juriului, decernarea Premiilor TINERE TALENTE – Natalia Moscala – rep. Moldova
Bogdan Dragomir – membru al Juriului, decernarea Premiilor TINERE TALENTE
Imagini Gala de Premiere
Trofeul MARUL DE AUR 2014
Imagini Gala de Premiere
Imagini Gala de Premiere
Imagini Gala de Premiere
Imagini Gala de Premiere
DIDA DRAGAN – Presedintele Juriului Festiv. MARUL DE AUR 2014
Se acorda Trofeul Festivalului MARUL DE AUR 2014 interpretului Nicusor Untila din Rep. Moldova
Se acorda Trofeul Festivalului MARUL DE AUR 2014 interpretului Nicusor Untila din Rep. Moldova
Se acorda Trofeul Festivalului MARUL DE AUR 2014 interpretului Nicusor Untila din Rep. Moldova
Se acorda Trofeul Festivalului MARUL DE AUR 2014 interpretului Natalia Moscala din Rep. Moldova
Ina Bobeica – Director general al festiv. MARUL DE AUR 2014
Juriul International al Festiv. MARUL DE AUR 2014
Distinctiile oferite membrilor juriului
Ina Gutu de la Radio Chisinau (centru) , realizatoarea interviurilor cu cele doua mari stele ale muzicii usoare romanesti – Dida Dragan (stanga) si Angela Similea (dreapta)
Recital ANGELA SIMILEA
Recital ANGELA SIMILEA
Recital ANGELA SIMILEA
Recital DIDA DRAGAN
Recital DIDA DRAGAN
Recital DIDA DRAGAN
Recital ANGELA SIMILEA
Recital ANGELA SIMILEA
Recital ANGELA SIMILEA la Chisinau – Foto A. Obreja ptr.
Recital DIDA DRAGAN
Recital DIDA DRAGAN la Chișinău (foto A. Obreja – Radio Chișinău)
Recital DIDA DRAGAN la Chisinau (foto A.Obreja/Radio Romania Chisinau)
Recital DIDA DRAGAN la Chisinau 2014 (foto Radio Chisinau by Aurel Obreja)
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Comisia Europeană a anunțat marți un nou pachet anual de sprijin pentru Republica Moldova.
Acesta este destinat modernizării instituțiilor publice importante, îmbunătățirii politicilor de finanțe și de management, prin implementarea Acordul de Liber Schimb, semnat cu Uniunea Europeană.
Această noua finanțare va stimula, de asemenea, competitivitatea în afaceri în mediul rural și va asigura protecție minorităților și grupurilor sociale vulnerabile.
Vorbim despre un prim pachet de asistență bilaterală ce prevede o alocare de 101 milioane de euro pentru țara vecină.
Cea mai mare parte din sumă, 64 de milioane, va fi folosită pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural.
Restul banilor se alocă sprijinirii instituțiilor cheie, precum Ministerul Finanțelor pentru a continua politicile fiscale eficiente.
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat în cursul unei vizite oficiale efectuate luna trecută,la Chișinău:
„Colaborarea noastră este puternică şi devine încă şi mai puternică. Moldova a investit mult în viitor şi e dornică să facă şi mai mult. Noi, Uniunea Europeană, vă împărtăşim încredera şi energia şi vrem să participăm alături de voi la acest efort.”
Pe 2 mai 2014, Comisia Europeană a mai aprobat un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova în valoare de 30 milioane de euro, destinat dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele UE și promovarii exporturilor.
Premiul TINERE TALENTE la Festivalul International de Muzica pentru Copii si Adolescenti HERMANNSTADTFEST- Sibiu 2014
Foto: Gala Festivalului International HERMANNSTADTFEST - Sibiu 2014
Publicat de Bogdan Dragomir,
30 iulie 2014, 11:16 / actualizat: 22 iunie 2023, 12:22
În perioada 27 – 29 Iunie 2014, la Sibiu s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică pentru Copii şi Adolescenţi „HERMANNSTADTFEST” !
Festivalul a avut drept scop promovarea calităţilor vocale, artistice şi creativ muzicale ale tuturor interpreţilor care au evoluat pe scenă.
După faza de preselecţie au ajuns în finala concursului 168 concurenţi români şi străini. Festivalul a fost organizat de „Asociaţia David Petrovich pentru copii” şi Palatul Copiilor din Sibiu, sub coordonarea Danielei Simionescu, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Sibiu – evenimentul bucurându-se de o atenţie şi de o apreciere din ce în ce mai mare!
În cadrul Galei laureaţilor, RADIO ROMÂNIA REGIONAL a acordat 2 premii speciale de promovare TINERE TALENTE unor tineri muzicieni interpreţi cu calităţi artistice deosebite: CRISTIAN MARIŞ din Cluj Napoca şi RAFAEL BOBEICA din Chişinău, Republica Moldova.
Acest proiect cultural-educativ este recomandat şi susţinut de RADIO ROMÂNIA REGIONAL cu sprijinul colegilor de la Studiourile Radio România Cluj şi Radio România Antena Sibiului !
Multumiri speciale colegei Magdalena Tara (Radio Romania Cultural)pentru realizarea interviului special cu presed. juriului Adrian Ordean (chitarist si compozitor) si cu organizatorul evenimentului – Daniela Simionescu (Director general al Festivalului).
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Uniunea Europeană susține reformele cheie din Republica Moldova
Publicat de Andrei Cretoiu,
30 iulie 2014, 10:30 / actualizat: 30 iulie 2014, 11:51
Comisia Europeană a anunțat marți un nou pachet anual de sprijin pentru Republica Moldova. Acesta este destinat modernizării instituțiilor publice importante, îmbunătățirii politicilor de finanțe și de management, prin implementarea Acordul de Liber Schimb, semnat cu Uniunea Europeană.
Această noua finanțare va stimula, de asemenea, competitivitatea în afaceri în mediul rural și va asigura protecție minorităților și grupurilor sociale vulnerabile.
Vorbim despre un prim pachet de asistență bilaterală ce prevede o alocare de 101 milioane de euro pentru țara vecină.
Cea mai mare parte din sumă, 64 de milioane, va fi folosită pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural.
Restul banilor se alocă sprijinirii instituțiilor cheie, precum Ministerul Finanțelor pentru a continua politicile fiscale eficiente.
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat în cursul unei vizite oficiale efectuate luna trecută,la Chișinău:
„Colaborarea noastră este puternică şi devine încă şi mai puternică. Moldova a investit mult în viitor şi e dornică să facă şi mai mult. Noi, Uniunea Europeană, vă împărtăşim încredera şi energia şi vrem să participăm alături de voi la acest efort.”
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso
Pe 2 mai 2014, Comisia Europeană a mai aprobat un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova în valoare de 30 milioane de euro, destinat dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele UE și promovarii exporturilor
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
