La Muzeul Olteniei Craiova continuă tradiția de promovare a restaurării patrimoniului cultural național mobil. Astfel, miercuri, 5 octombrie, la ora 12:15, va fi deschisă expoziția temporară de restaurare „Din secretele pieselor de patrimoniu”.
Obiectivul general este punerea în valoare a patrimoniului cultural al Muzeului Olteniei, vitalizarea acestuia precum și conștientizarea, cunoașterea și marcarea specificității domeniului restaurării și conservării.
În cadrul expoziției, se vor expune piese de patrimoniu reprezentative pentru restaurarea și conservarea patrimoniului mobil, din colecția Muzeului Olteniei, restaurate în laboratoarele proprii, împreună cu imaginile aferente obiectului patrimonial înainte, în timpul și după restaurare.
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, partener în proiectul de restaurare și punere în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din București al Academiei Române va participa, în calitate de partener științific, la realizarea proiectului „Capitala Daciei – Muzeu viu al Patrimoniului Cultural European“, proiect gestionat de Consiliul Județean Hunedoara și conceput în asociere cu Institutul Național al Patrimoniului și SC Profesional Construct Proiectare SRL București. La finele lunii mai 2021 cele patru entități au semnat contractul pentru serviciile de proiectare și asistență tehnică, în valoare de 612.000 de lei, având ca obiect conservarea, restaurarea și punerea în valoare a cetății Sarmizegetusa Regia. Contractul semnat acum reprezintă continuarea unui proiect derulat în perioada 2017-2018, care a vizat întregul sit arheologic Sarmizegetusa Regia, proiect la care Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ a participat, de asemenea, tot în asociere cu Institutul Național al Patrimoniului.
În perioada 2017-2018, Institutul de Arheologie al Academiei Române a contribuit la realizarea studiului istoric-arhitectural, care trasează direcțiile proiectului de intervenție. În acest scop, au fost efectuate cercetări arheologice în zone mai puțin cunoscute, iar cercetătorii din cadrul Sectorului de Arhitectură al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ au realizat cercetările de arhitectură complementare cercetărilor arheologice și au analizat și cercetat piesele litice dacice cunoscute sau mai puțin cunoscute, precum și pe cele nou-descoperite. Studiile de arhitectură arheologică realizate au condus, în faza preliminară a proiectului, la recuperarea unor elemente importante ale arhitecturii dacice de la Sarmizegetusa Regia. Aceste rezultate ale cercetării de arhitectură arheologică au fost integrate în proiectul de restaurare, întocmit de Institutul Național al Patrimoniului.
După avizarea de către Ministerul Culturii a propunerilor proiectului privind conservarea, restaurarea și punerea în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, punct „Dealul Grădiștii“, Consiliul Județean Hunedoara, care este beneficiarul proiectului de restaurare și administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, a obținut finanțare, prin programul RO-CULTURA, pentru zona „Fortificația romană“ a sitului arheologic.
„Este un proiect important pentru judeţul Hunedoara, menit să salveze o componentă importantă a monumentului UNESCO şi să revitalizeze întreg ansamblul de vestigii. Ne bucurăm că am reuşit să atragem această finanţare pentru Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai spectaculoase şi valoroase situri dacice de la noi din ţară. Suntem mândri că putem implementa un astfel de proiect, realizat în premieră într-un sit dacic.“ – preşedintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurenţiu Nistor.
Cercetătorii Sectorului de Arhitectură ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ vor realiza în perioada următoare cercetări de arhitectură, în scopul obținerii de date suplimentare privind configurația cetății, informații ce vor permite fundamentarea în detaliu a intervențiilor proiectate de către Institutul Național al Patrimoniului.
Începând cu anul 2022, se va desfășura etapa de punere în operă a lucrărilor de restaurare și de punere în valoare a monumentului. Toate lucrările de proiectare și execuție sunt finanțate prin programul RO-CULTURA, derulat de către Ministerul Culturii, apelul „Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice“, fondurile fiind asigurate prin Granturi SEE – fonduri norvegiene, 2014-2021.
Mormântul faraonului Tutakamon, descoperit în 1922, în Valea Regilor, din apropierea oraşului Luxor, va fi închis pentru public începând din data de 1 octombrie. Autorităţile au luat această decizie în scopul ‘protejării şi conservării’ acestui monument arheologic, ‘unul dintre cele mai importante din Egipt’, a explicat ministrul antichităţilor, Mamdouh al-Damati.
Mumia lui Tutankamon va fi transferată într-o sală secundară a mormântului, a menţionat directorul Departamentului de Egiptologie din minister, Mohamed Afifi, fără a preciza durata procesului de restaurare. Acest anunţ vine după ce, presa internaţională a prezentat modul total lipsit de profesionalism în care fusese reparată masca funerară a lui Tutankamon, expusă într-un muzeu din Cairo.
Luna trecută, specialistul britanic Nicolas Reeves a declarat că, pe baza analizării unor fotografii, presupune că în mormântul faraonului mort la 19 ani s-ar afla o uşă secretă, care ar duce către camera mortuară a reginei Nefertiti.
Tutankamon a avut o domnie scurtă, aproximativ între anii 1333 şi 1324 î. Hr., iar în mormântul său a fost găsit un tezaur care conţinea, inclusiv o mască mortuară din aur masiv de 11 kilograme, încrustată cu pietre semipreţioase.
În fiecare seară de miercuri, simţiţi spectacolul vieţii, trăind SPECTACOLUL ARTEI!
Colegul nostru, Alex Aciobăniţei vă dă întâlnire diseară, în intervalul 21.03 – 22.00, cu artişti din medii diferite.
Tatiana Mihăilescu este pictor şi restaurator. Cum se face tranziţia de la artă la tehnicile „renaşterii” unei lucrări? Care sunt limitele unui artist-restaurator în procesul anevoios de a reconstitui o realitate estetică? Aceste întrebări stau la baza unui portret radiofonic: Tatiana Mihăilescu.
Tot în această seară, la SPECTACOLUL ARTEI, am mai adus la microfonul Radio Iaşi un actor care privilegiază rostirea. Cu un respect desăvârşit faţă de limba română, principalul instrument de lucru pentru actor, Daniel Beşleagă ne vorbeşte despre importanţa conotativă a cuvântului, în arta dramatică, ilustrându-şi argumentele cu rolurile pe care le interpretează pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
