MAGYAR IDŐK: Comisia de la Veneţia se află din nou într-o misiune de evaluare, în Ungaria

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 februarie 2019, 11:49

Delegaţia acestui organism consultativ, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, se va informa despre reforma instanţelor judecătoreşti

Este contestabilă imparţialitatea delegaţiei Comisiei de la Veneţia care a sosit luni în Ungaria pentru a se informa despre restructurarea instanţelor de contencios administrativ. Delegaţia este formată din şase membri, iar unul dintre ei, cel din Germania, trebuie să fie recunoscător Partidului Social-Democrat pentru că în ţara sa a devenit judecător constituţional. Şi membrul austriac a fost numit pe criterii politice, în Austria el fiind ales în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Constituţionale la propunerea şefului statului, membru al Partidului Verzilor. Totodată, secretarul Comisiei de la Veneţia este adeptul unui superstat European, fiind un federalist convins.

Luni a sosit în Ungaria delegaţia Comisiei de la Veneţia, scopul vizitei fiind evaluarea stadiului  implementării reformei instanţelor de contencios administrativ. Pe parcursul vizitei de două zile, delegaţia va purta discuţii cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Magistraturii (OBH), ai Ministerului Justiţiei, ai Curţii Supreme de Justiţie, precum şi cu preşedinţii sau reprezentanţii organizaţiilor profesionale din domeniul justiţiei. Potrivit programului oficial, delegaţia va cere şi opinia unor ONG-uri care figurează pe lista de plată a lui George Soros.

Într-un comunicat scurt, preşedintele OBH, Tünde Handó, a precizat luni că structura autonomă a instanţelor de contencios administrativ nu periclitează independenţa şi autonomia judecătorilor, în schimb restabileşte o tradiţie în justiţie, care a fost întreruptă de comunism.

Având în vedere cine sunt membri delegaţiei Comisiei de la Veneţia, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, este puţin probabil că va exista vreun argument care să îi convingă asupra solidităţii statului de drept din Ungaria. Din cei şase membri ai delegaţiei cel puţin în cazul a trei membri trecutul lor este îndoielnic, fiind cunoscută cariera lor. Monika Hermann a fost aleasă în 2011 ca membru al Curţii Constituţionale Federale din Germania din partea Partidului Social-Democrat (SPD), în timp Christoph Grabenwarter a fost ales vicepreşedinte al Curţii Constituţionale din Austria ca urmare a propunerii preşedintelui ţării, Alexander Van der Bellenem, membru al Partidului Verzilor. Totodată, preşedintele SPD a fost la vremea respectivă Sigmar Gabriel, care a devenit cunoscut, pe lângă scandalurile din domeniul economic în care a fost  implicat, prin faptul că în 2015 a solicitat, în concordanţă cu proiectul George Soros, colonizarea organizată cu străini şi recunoaşterea acestora ca refugiaţi. La rândul său, Alexander Van der Bellen este, de asemenea un politician pro-migraţie, adeptul societăţii deschise, care după instalarea sa în funcţie de şef al statului l-a primit imediat pe George Soros. Pe de altă parte, secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, nu este apropiat în mod expres de nici un partid sau politician, ci mai degrabă de o ideologie: este federalist convins asemănător lui Ferenc Gyurcsány şi visează la realizarea unui superstat european. Această convingere i-a fost implementată la College of Europe, unde a participat la cursurile pentru instruirea postgraduală – aşa cum se întâmplă şi la Universitatea Central-Europeană. În rândul acestor tineri care au studiat la College of Europe sunt mulţi liberal-democraţi, printre care se află şi premierul finlandez, Alexander Stubb. După cum se ştie Stubb s-a lansat anul trecut în cursa electorală pentru alegerile europarlamentare în calitate de contracandidat al lui Manfred Weber. Stubb şi-a construit campania electorală, printre altele, pe tema migraţiei care – în opinia sa – nu trebuie oprită, ci gestionată, ceea ce înseamnă că, în cazul alegerii sale în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, FIDESZ va avea o mare dilemă: ori Viktor Orbán şi partidul său vor trebui să susţină edificarea democraţiei liberale, ori vor trebui să părăsescă Partidul Popular European.