Importanța Insulei Șerpilor în războiul dintre Ucraina și Federația Rusă

Publicat de Gabriel Stan, 27 iunie 2022, 15:10

La începutul săptămânii, Insula Șerpilor a revenit în prim-planul războiului din Ucraina printr-o serie de atacuri aeriene lansate de armata ucraineană.

Aceste atacuri reprezintă poate cea mai importantă contraofensivă de la începutul războiului din data de 24 februarie, atunci când Insula Șerpilor a fost capturată de armata Federației Ruse.

Pentru că Insula Șerpilor reprezintă un punct strategic în imediata apropiere de apele noastre teritoriale, la circa 45 km de țărmul românesc, este evident că se impun măsuri excepționale de contracarare a eventualelor pericole.

De aceea, în Aula Universității Naționale de Apărare „Carol I” din București s-a desfășurat un seminar organizat de Comandamentul Forțelor Întrunite, în cadrul căruia au fost dezbătute teme majore legate de controlul asupra Insulei Șerpilor și de situația de securitate de la Marea Neagră. Un reportaj realizat de Gabriel Stan și Cristian Dumitrașcu.

General maior Dorin Ioniţă comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite: Insula Șerpilor are o istorie care pornește din antichitate, are o istorie în care apartenența acestei insule a diferit de la perioadă la perioadă.

Este o stâncă ce poate oferi dezvoltarea unor capabilități militare, dar care, prin poziționare, angajează spațiu economic disputat în aceeași măsură de trei state – vorbim de Rusia, Ucraina și România -, spațiu care se dovedește a fi unul foarte generos în ceea ce înseamnă rezervele de hidrocarburi.

Federația Rusă deține controlul acestui spațiu. Se încadrează întru un mediu de securitate cu continue trăsături esențiale ale cadrului geopolitic global, și vorbim aici despre entități regionale.

Ne afectează pentru că se încadrează în dimensiunile finite de spațiu de dezvoltare, ne afectează pentru că pe această insulă deja sunt dezvoltate capabilități militare de cercetare în primul rând, dar și de lovire, care micșorează limitele de siguranță ale statului nostru, ale României.

Cristian Dumitrașcu: O dezbatere despre Insula Șerpilor și despre situația geopolitică de lângă țara noastră era necesară. Foarte mulți oameni s-au gândit, și-au pus speranțe în reacția noastră, a statului român, dar mai cu seamă a armatei și a forțelor navale, pentru că Insula Șerpilor este cucerită de Federația Rusă din 24 februarie.

Domnule contraamiral Marian Săvulescu, cum ați gândit această dezbatere, de ce era necesară pentru coagularea câtorva segmente și a unor lideri militari care pot să facă ceva în sensul ăsta?

Contraamiral Marian Săvulescu: Așa cum aţi amintit, 24 februarie – Insula Șerpilor schimbă stăpânul. Federația Rusă, la începutul ostilităților, cucerește insula și, mai mult, la nord de Paralela 45, grade 21 de minute, impune o blocadă maritimă.

La timpul respectiv am făcut conexiune cu procesul pe care România l-a intentat Ucrainei la Haga, la Curtea internațională de justiție, proces care a avut loc între anii 2004 – 2009 și după care decizia Curții a fost de atribuire a unei suprafețe aproximativ de 80% din ceea ce am solicitat noi vizavi de zona economică exclusivă și platoul continental.

Reprezentantul militar al României la Haga a fost domnul coontraamiral în retragere Laurian Eugen. L-am contactat, cu rugămintea de a veni şi a ne împărtăși ceea ce a însemnat pentru noi acest proces cu Ucraina şi, de ce nu, să lansăm o provocare viitorilor lideri militari, astăzi masteranzi de anul I la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

Provocarea constă în a-i atrage într-o discuție vizavi de riscuri şi amenințări la Marea Neagră, la nord de Paralela 45 – 21 vizavi de o posibilă extindere a Federației Ruse până în nordul fluviului Dunărea, la nord de Insula Șerpilor.

Cristian Dumitrașcu: Ce ar trebui să știe oamenii de acasă care ascultă la radio despre ceea ce îmi spuneați mie mai devreme, despre acea conștiință maritimă? Şi asta nu întâmplător vă întreb, pentru că ați fost și comandantul Fregatei Regele Ferdinand și cunoașteți poate mai bine ca oricine ce înseamnă Marea Neagră pentru România.

Contraamiral Marian Săvulescu: Marea Neagră nu este interesantă numai din iunie până la mijlocul lui septembrie, ci Marea Neagră este poarta noastră de ieșire la oceanul planetar, acolo unde nu demult aveam 328 de nave maritime.

Avem de la linia coastei, la 220 mile către est, o responsabilitate privind apele teritoriale, zona contiguă şi zona economică. Acolo sunt resurse de hrană, acolo sunt resurse energetice și uitați-vă ce se întâmplă când lunar plătim mai mult pe gaz metan, și noi îl avem aici, în apropiere, pe petrol la pompă, și noi îl avem aici, în apropiere.

Momentan, capacități de exploatare nu sunt, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm. Redeschiderea interesului nației române către est, către Marea Neagră, adică platformă de foraj marin, o infrastructură de transport a acestei importante resurse, nave comerciale, nave de pescuit oceanic la Marea Neagră și oceanul planetar, așa cum România a avut anterior.

Contraamiral Eugen Laurian: Numele meu este Eugen Laurian, contraamiral doctor în retragere, ofițer de marină în Forțele Navale 10 ani, în Universitatea Națională de Apărare alţi10 ani și ultimii 15 ani în structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale.

Acea rocă, noi o numim insulă, nu are niciun fel de viață economică. N-a avut și nu are, pentru că nu are nici un fel de industrie, nici un fel de agricultură. Viața nu se poate autosusține acolo, ea depinde sută la sută de ceea ce i se aduce de pe țărm, de la rezervele de hrană, rezervele de apă și celelalte elemente necesare traiului omenesc acolo.

Dar este importantă datorită rezervelor de hidrocarburi din marea teritorială din jurul Insulei Șerpilor și este o suprafață, acel cerc de 12 mile marine determină o suprafață de aproximativ 1.600 de kilometri pătrați și dacă în zona respectivă sunt rezerve de hidrocarburi, şi sunt convins că sunt, acelea pot fi exploatate, pentru că sunt exploatabile, și de aici mărește prețul zonei respective.

Iar din punct de vedere militar, cum spuneam, sau strategic, are o importanță mai mare decât importanța economică, pentru că insula fiind un punct îndepărtat de Crimeea, de exemplu, poate fi realizată o bază goniometrică foarte relevantă între insulă, cu stațiile care se poziționează, și alte state din Crimeea sau din altă zonă a Rusiei și, pe baza respectivă, pot descoperi ce se comunică în spațiu invizibil până în toată Marea Mediterană.

Proiectul CEEDs

Publicat de Monica Slavici, 22 august 2014, 10:43

Datele sunt peste tot: generate de oameni sau maşini, ele se constituie în mine de aur. Care însă trebuie exploatate… O adevărată provocare, având în vedere imensitatea seturilor de informaţii! Este nevoie de noi idei, instrumente şi infrastructuri adecvate procesării.

Cercetătorii care lucrează la proiectul CEEDs – Colective Experience of Empathic Data Systems, în traducere “Experienţa Colectivă a Sistemelor de Date Empatice” finanţat de Comisia Europeană, şi-au propus să transpună big data într-un mediu interactiv pentru a permite creierului uman să genereze mai efficient idei noi. Au construit ceea ce numesc “maşină de inducere a experienţei”, care se foloseşte de realitatea virtuală pentru a-l face capabil pe utilizator să pătrundă în seturile mari de date. Sistemul conceput la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona conţine o multitudine de senzori, care fac posibilă prezentarea informaţiei într-o manieră optimă, permanent adaptată la reacţiile utilizatorului. Aceste reacţii, cum ar fi gesturi, mişcarea ochilor, ritmul cardiac, sunt monitorizate de sistem, care în funcţie de ele adaptează în permanenţă prezentarea datelor. Sistemul sesizează oboseala sau suprasolicitarea participantului şi reacţioneză în consecinţă: fie că simplifică vizualizarea astfel încât să reducă încărcarea cognitivă, fie că ghidează persoana în domenii de date mai puţin saturate cu informaţii.
Pe ce se bazează noua tehnică? Pe exploatarea resurselor neutilizate ale creierului uman!
Suntem conştienţi de abia 10% din activităţile creierului nostru.
Restul se derulează în subconştient.
Jonathan Freeman, profesor de psihologie la Universitatea Goldsmith din Londra, coordonator al proiectului CEEDs:
Ştiinţa ne arată că o mare parte din procesarea aceea de fundal din subconştient, la care nu suntem atenţi, poate constitui o cale de scurgere a unor informaţii utile despre mediul nostru: poate identifica care sunt zonele de interes, dacă există ameninţări, eventual ceva captivant, care ne-a scăpat! În acelaşi mod în care ne folosim simţurile conştientizate – palparea, vederea sau auzul – la perceperea, interpretarea mediului, noi încercăm să facem din procesarea subconştientă un fel de nou simţ! Acest lucru ne conferă capacităţi, puteri noi pentru interpretarea seturilor de big data.
Pentru a înţelege mai bine modul de funcţionare, limitările creierului uman, cercetătorii se folosesc de un robot special conceput.
Paul Verschure, director ştiinţific al proiectului:
„Creierul nu este un calculator care controlează o ustensilă externă. Creierul este strâns cuplat cu corpul şi această legătură înseamnă constrângeri reciproce. De aceea pentru a înţelege creierul, trebuie să-l plasăm în contextul unui corp!”

Proiectul CEEDs finanţat de Comisia Europeană cu 6,5 milioane de euro a fost derulat de un grup de 16 instituţii partenere din 9 ţări ale UE.