Ghidului Verde Michelin pentru România a acordat 2 stele Sighişoarei

Publicat de Dan Boanţă, 7 martie 2019, 15:16

Lansat în a doua sa ediție, la opt ani după prima ediție dedicată țării noastre, Ghidului Verde Michelin pentru România a fost îmbunătățit cu locații noi unde turiștii străini în căutare de liniște sau peisaje tulburătoare pot încerca senzații pe care nu le-au mai simțit vreodată. Salina Turda, castrul roman Porolissum din Zalău, Valea Maramureșului sau Parcul Național Retezat se află printre acestea.

Ghidul Michelin a realizat o introducere a frumuseților României, pornind din București, către Transilvania și Bucovina.

”România poate fi una din cele mai importante destinații turistice din Europa. Marea Neagră, Dunărea și munții maiestuoși trasează portretul acestei țări și principalele trasee turistice, presărate cu multe mânăstiri, bisericuțe de lemn și sate tradiționale”, a declarat un reprezentant al Ghidului Verde Michelin, citat de punctual.ro.

Trei stele înseamnă merită vizitat, două stele se traduce prin merită o oprire, iar o stea este echivalentul interesant. Un obiectiv poate fi selectat şi descris în ghid chiar dacă nu a primit nicio stea. 

“Aventurați-vă în adâncul României, în castelele sale, hanurile și tradițiile ancestrale și explorați legendara Transilvanie, unde orașul baroc Sibiu nu are egal. România tradițională se regăsește, de asemenea, în fermecătoarea Bucovina, bogată în sate decorate cu motive populare și mânăstiri cu picturi care îți taie respirația. Într-un alt registru, Munții Carpați sunt în egală măsură grandioși. Aici veți găsi vârfuri înalte, cascade încântătoare, defilee adânci și păduri dese, toate acestea așteptând exploratorii. Vă veți îndrăgosti de Delta Dunării, unde pământul și apa se întâlnesc într-o sumedenie de canale, pe care le puteți explora în liniște, la fel ca și malurile Mării Negre. Într-un final, toate prejudecățile pe care le-ați putea avea vor fi spulberate de dragostea de viață și ospitalitatea românilor, mereu prietenoși”, este caracterizarea făcută de către Ghidul Verde Michelin. Lansat pentru prima dată în lume acum 80 de ani, ghidul, este menit să îi ajute turişti să îşi organizeze călătoria în timpul pe care îl au la dispoziţie, astfel încât să nu rateze cele mai importante obiective turistice. Paradoxal, Ghidul verde Michelin provine la producătorul de anvelope care poartă același nume.

„Cea de-a doua ediţie aduce un număr mare de locaţii noi, printre care: Maramureş oferă două obiective noi care au primit distincţia de 3 stele, Valea Marei şi Valea Maramureşului, Parcul Naţional Retezat a primit 2 stele, Castrul Porolisum a obţinut 2 stele, de la o stea în prima ediţie, Ulpia Traiana a primit 2 stele, Salina Turda şi Cascada Bigăr, ambele nou intrate în ghid, au primit fiecare câte 2 stele”, au arătat reprezentanţii Michelin.

A doua ediţie a Ghidului Verde Michelin România este împărţit în trei secţiuni sugestive. În prima parte, „Să descoperim România”, iubitorii de călătorie sunt purtaţi prin 7 regiuni importante ale ţării, ca mai apoi, în cea de a doua parte, „Să înţelegem România”, să afle atât tainele artei şi tradiţiilor populare, cât şi istoria ţării. Iar partea a treia, „Organizarea călătoriei”, oferă informaţii practice şi utile pentru planificarea în detaliu a excursiilor.

Printre recomandările făcute de reprezentanţii Michelin se regăsesc cele zece obiective turistice din România:  Mănăstirile pictate din Bucovina, Transfăgărăşanul, Delta Dunării, Biserica Fortificată din Prejmer Sibiu, Mănăstirea Hurez, Văile Maramureşului, Sighişoara, Bucureşti şi Castelul Peleş.

Pericol de avalanșe în masivele din Valea Jiului

Publicat de adinaiftime, 7 ianuarie 2018, 09:00

Salvamontiştii avertizează asupra riscului de avalanşe în zonele cu cornişe de zăpadă din masivele Retezat, Parâng şi Vâlcan. Turiştii care doresc să plece pe traseele de munte sunt sfătuiţi să întrebe la refugiile Salvamont despre starea acestora.

“Există risc de avalanşă în zona înaltă din cauză că s-a format un strat periculos de zăpadă în zonele de cornişe. Dacă se intră în aceste cornişe, ele pot pleca la vale şi pot declanşa avalanşe”, avertizează şeful Salvamont Straja-Lupeni, George Resiga.

Şeful Salvamont Straja-Lupeni, George Resiga, anunţă că pericolul de avalanşe este prezent în toate masivele muntoase cu zăpadă, începând cu altitudini mai mari de 1.300 de metri.

Atenție! Pericol de avalanşă în Retezat şi Parâng după încălzirea vremii

Publicat de adinaiftime, 16 decembrie 2017, 09:00

Salvamontiștii hunedoreni atrag atenția că în masivele Parâng și Retezat riscul de avalanșă este crescut. Motivul îl reprezintă încălzirea vremii, astfel că zăpada de pe creste o poate lua ușor la vale. În plus, în anumite zone este semnalat şi un fenomen de inversiune termică.

Pericolul este prezent în special de la altitudini mai înalte de 1.800 de metri, în condiţiile în care stratul de zăpadă măsoară, în medie, peste 35 de centimetri, dar şi în zonele viscolite, de pe văi, unde ninsoarea depusă poate atinge chiar şi un metru.

“De exemplu, la Baza Salvamont Râuşor, din Retezat, erau 7 grade, iar după ce am coborât în comuna Râu de Mori temperatura scăzuse spre zero grade Celsius. În plus, în zilele viitoare vremea se anunţă caldă pentru această perioadă a anului, cu precipitaţii sub formă de ploaie”, a declarat şeful Serviciului Public Judeţean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean.

Salvamontiştii recomandă turiştilor să evite traseele de creastă, iar înainte de a porni la drum să întrebe la refugiile Salvamont din staţiunile montane despre starea acestora şi despre evoluţia vremii.

Turiştii sunt sfătuiţi să poarte haine şi încălţăminte potrivite pentru munte, să evite traseele necunoscute şi să anunţe salvamontiştii dacă doresc să plece în drumeţie.

Salvamont Hunedoara are deschise punte de permanenţă în staţiunile montane Straja, Parâng şi Râuşor, dar şi la cabanele cunoscute.

Pericol de avalanșă în Retezat și Parâng! La Straja se poate schia gratuit, în weekend

Publicat de Mihaela Costache, 22 aprilie 2017, 12:00

Salvamontiştii din judeţul Hunedoara atrag atenţia asupra pericolului „iminent” de producere a unor avalanşe în masivele Parâng şi Retezat.

Salvamontiștii avertizează că stratul de zăpadă proaspătă care s-a aşternut în ultimele zile măsoară aproape un metru la altitudini mari şi în zonele de creastă.În plus, salvamontiştii le recomandăm turiştilor să rămână în apropierea cabanelor şi să evite traseele de creastă sau schiul de tură.

În altă ordine de idei, iubitorii sporturilor de iarnă pot schia gratuit, mâine, în staţiunea Straja, pe pârtia Constantinescu, unde zăpada măsoară circa o jumătate de metru şi a fost bătută cu ratracul. Drumul de acces spre staţiunea Straja a fost curăţat de zăpadă şi se poate circula uşor, cu plecare din oraşul Lupeni.

Destinaţia zilei: Parcul Naţional Retezat

Publicat de Stefania Grigore, 6 octombrie 2014, 20:00

Retezat
Tărâmul fermecat, cu ochi albaştri

O LUME a lacurilor presărate printre piscuri semeţe…
a genţianelor, smirdarului şi a altor mii de plante…
a sprintenelor capre negre căţărate pe stânci…
a ursului mormaitor, ascuns prin zmeuriş…
a lupului sfios şi grijuliu cu puii lui…
a marmotelor gălăgioase şi jucauşe…

O LUME FREMĂTÂND DE VIAŢĂ

Parcul Naţional Retezat este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naţional), situată în sud-vestul ţării, pe teritoriul judeţului Hunedoara.

Retezatul este cel mai complex şi mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaţilor româneşti. Originalitatea sa consta în existenţa unor spectaculoase creste alpine care depaşesc 2000 de m înalţime şi un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciaţii (Riss şi Würm), făcându-se remarcată existenţa unei puternice modelări climatice, sub forma de trepte (Platforma de eroziune alpină Borascu, Râul Şes, Gornoviţa).

Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca şi Emil Racoviţă. În prezent, parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Naţional Retezat se urmăreste protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic şi peisagistic.

Această prezentare necesită JavaScript.

În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m şi peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din ţară.

Această prezentare necesită JavaScript.

Începând din anul 1999, Parcul Naţional Retezat are administraţie proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Naţional Retezat a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar (Retezat – sit SCI), cât şi protejării şi conservării speciilor avifaunistice.

De ce merită să fie protejat?

pentru ca este un loc unde natura a avut mai putin de suferit din cauza intervenţiei oamenilor;
pentru că aici pot fi găsite 1190 de specii de plante- peste o treime de speciile de plante din România;
pentru că aici exista 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri;
pentru că multe plante rare sau aflate în pericol, înca mai pot fi admirate în Retezat;
pentru că animalele îşi găsesc casă bună în pădurile şi jnepenişurile muntelui;
pentru că există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuti urşi, lupi şi râşi dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare ;
pentru că 185 de specii de păsări trăiesc în Retezat;

De ce este Retezatul un loc special?

Fiindcă … are 80 de ochi albaştri – cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului;
Fiindcă … cel mai întins lac glaciar din România- lacul Bucura- se găseste în mijlocul Retezatului;
Fiindcă … şi cel mai adânc lac glaciar din România- lacul Zănoaga- se găşeşte tot în Retezat;
Fiindcă … sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri;
Fiindcă … este locul care te provoacă să descifrezi misterul care învaluie vârful Gugu sau să desluşeşti de unde vine “aerul” straniu al Tăului dintre Brazi;
Fiindcă … e ciudat ca în acelasi masiv să găseşti un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene;
Fiindcă … locul este izvorul multor legende şi poveşti fascinante despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci cu milă faţă de cei oropsiţi, zmei înaripaţi şi … dinozauri pitici.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Cele 10 porunci ale turismului de munte”

I -Să nu întreprinzi o ascensiune ce-ţi depăşeşte puterile; fixează-ti obiective realiste
II -Să pregăteşti cu de-amanunul orice excursie, fizic şi, în egală masură, intelectual
III -Sa nu uiţi în munţi că eşti o fiinţă civilizată. Bucuria şi puterea nu sunt sinonime cu mitocănia, brutalitatea şi grosolănia
IV -Să nu profanezi peisajul străbătut, dar nici să nu-l împodobeşti
V -Fii un bun camarad, nu fi prea autoritar sau îngamfat, nu-ţi abandona colegii pe munte, o sa-i ai pe conştiinţă
VI -Respecta cabana precum iţi respecţi casa proprie, fii modest. Pe munte oamenii sunt egali. Nu trasnforma cabana în carciumă sau discotecă
VII -Nu fura liniştea, singuratatea, echipamentul altora, bunurile din cabană. Nu-ţi consuma energia devastînd cu toporul arborii, jnepenişul
VIII -Nu minţi şi nu exagera, nu fi lăudăros, nu minimaliza realizările altora, nu jigni
IX -Apără onoarea echipei, asociaţiei, grupului din care faci parte
X -Nu profana munţii prin mania recordurilor, întelege-le sufletul!

Căutările minorei dispărute în Retezat continuă

Publicat de Stefania Grigore, 26 august 2014, 15:27

Lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, alături de jandarmi specializaţi în acţiuni montane, salvamontişti, reprezentanţi ai ISU Hunedoara şi ai Direcţiei Silvice sunt angrenaţi în activităţile de căutare ale minorei Daliana Rădoi, dispărută în urmă cu 5 zile în zona Parcului Naţional Retezat.

Căutare au fost extinse, beneficiind astăzi şi de sprijinul Centrului Chinologic Sibiu, care participă cu echipaje canine specializate în găsirea de persoane. Cercetările vizează şi scanarea fundului lacului de acumulare de la Gura Apelor, cu ajutorul unui sonar. De-asemenea echipe mixte vor explora în orele următoare toate traseele din zona Rezervaţiei Parcului Naţional Retezat.

Căutările pentru găsirea adolescentei care a dispărut acum cinci zile în Parcul Naţional Retezat continuă

Publicat de Stefania Grigore, 25 august 2014, 08:10

Peste o sută de persoane, cu ajutorul câinilor, au participat la operaţiunile de salvare. Daliana Rădoi are 14 ani şi plecase într-o excursie cu cortul împreună cu alţi 24 de colegi de vârsta ei, supravegheaţi de zece adulţi. Miercuri după-amiază, ceilalţi au observat că lispseşte, însă au sunat la 112 abia joi, când au ajuns într-o zonă cu semnal de telefon.

Adolescenta a fost văzută de un localnic în zona barajului de la Gura Apelor, la 20 de kilometri de locul unde îşi instalaseră tabăra. Daliana stătea într-un centru de plasament, nu are probleme de sănătate şi nu a lipsit niciodată nemotivat din instituţie. Are 1,55 metri înălţime, 55-60 de kilograme, faţa rotundă, ochi verzi şi păr scurt, şaten. În ziua dispariţiei purta hanorac maro, cu imprimeu portocaliu.

Bărbatul atacat de urs ieri noapte în masivul Retezat a fost operat de urgenţă

Publicat de Stefania Grigore, 13 august 2014, 08:45

El a fost adus la Spitalul Judeţean din Târgu- Mureş cu un elicopter Smurd, chemat de salvamontiştii care au sărit în ajutorul bărbatului.

Victima, un cioban din satul Baru, judeţul Hunedoara, are 54 de ani. Bărbatul a fost operat de medicii de la Chirurgie Plastică după ce a suferit mai multe răni la faţă şi la picior. Acum este în stare stabilă.
Ciobanul a fost atacat de urs în timp ce dormea la stână.

Directorul Parcului Naţional Retezat a precizat că în zonă, una dintre cele mai sălbatice arii protejate din România, trăiesc circa 30-40 de urşi.