Şedinţă solemnă a Parlamentului când s-au implinit 28 de ani de la Revoluție.
Şedinţa a fost marcată de intonarea Inmnului Golanilor– initiativa aparţinând deputatului PNL Virgil Popescu, care a declarat că adevărata tranziţie post-comunistă nu se va încheia decât după ce va fi finalizat dosarul Revoluţiei de către Parchetul General.
Şi deputatul ALDE Varujan Vosganian a vorbit despre protestele din stradă.
Deputatul USR Tudor Benga a mărturisit că nu a participat la Revoluţie, însă 24 de ani mai târziu, pe 21 decembrie 2013, a participat la unul dintre protestele generate de “marţea neagră a justiţiei”.
Ziua de 21 decembrie 1989 inseamna primii revoluţionari şi primii martiri în Capitală.
Manifestaţiile începute la Timişoara, pe 15 decembrie își găsesc ecoul în această zi la București.
S-a tras asupra mulţimii, de pe clădiri, străzi laterale şi din tancuri. Au fost oameni împuşcaţi, înjunghiaţi si striviţi de vehiculele armatei.
Baricada de la Inter a fost spulberată după miezul nopţii. 49 de oameni au murit, aproape 500 au fost răniţi şi peste 1.000 reţinuţi şi duşi la Jilava.
Adrian Sanda, fost şef al Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de alte 11 persoane.
3.505 persoane au primit titlul de „Luptător cu rol determinant”, în mod ilegal
Potrivit rechizitoriului procurorilor, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Legea nr. 341/2004 a fost modificată şi completată, fiind introdusă o nouă categorie de revoluţionari, şi anume „Luptător cu rol determinant”, cu menţiunea că va fi atribuit doar în cazul celor din localităţile în care au fost persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului, respectiv 22 decembrie 1989, ora 12.10, fiind determinate astfel localităţile Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Bucureşti. În cazul în care şi în alte localităţi existau astfel de situaţii, acestea urmau să fie determinate din acte normative emise în acest sens sau prin documente oficiale eliberate de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procedura de obţinere a certificatelor pentru acordarea titlului de „Luptător cu rol determinant” consta în avizarea dosarului la SSPR, deciziile emise în acest sens putând fi contestate la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 (CPRD). Prin patru decrete semnate de preşedintele României, în anii 2015 şi 2016, a fost conferit titlul de „Luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător cu rol determinant” unui număr de 3.505 persoane. Anchetatorii au stabilit că unele dintre aceste persoane au obţinut ilegal acest titlu. „În mod concreţ procedura de obţinere a acestui certificaţ fiind bazată aproape exclusiv pe documente şi declaraţii provenind de la persoane direct interesate, a favorizat apariţia, atât la nivelul asociaţiilor judeţene de revoluţionari, cât şi la nivelul celor două instituţii cu atribuţii în acordarea acestor titluri a unor persoane dispuse să promoveze acţiunile revoluţionarilor din ţară, solicitându-le acestora în schimb diferite sume de bani pentru obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de „Luptător cu rol determinant” în cadrul Revoluţiei şi, impliciţ obţinerea ilegală a drepturilor băneşti aferente. Facem precizarea că, spre deosebire de celelalte categorii de revoluţionari, cea la care am făcut referire anterior presupune drepturi băneşti majorate, în baza titlului respectiv deţinătorii primind, începând cu data de 1 ianuarie 2015, o indemnizaţie de gratitudine în valoare de 2.020 de lei/lună”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Indemnizaţii de gratitudine, în valoare de 50.000 de lei, de persoană
Procurorii susţin că persoane din localităţile incluse în mod abuziv în categoria celor cu „rol determinant” au obţinut de la bugetul de stat sume importate de bani, cu titlu de indemnizaţie de gratitudine. Din probele de la dosar rezultă că o astfel de persoană, care a parcurs tot circuitul legal şi a intrat la plată, a încasat aproximativ 50.000 de lei.
Adrian Sanda, Denisa Corina Tănase şi Cristina Valentina Cechi sunt acuzaţi că nu au analizat şi verificat dosarele depuse de asociaţiile locale de revoluţionari, permiţând astfel ca nouă oraşe „în cazul cărora a fost eludat adevărul istoric” să fie incluse în categoria localităţilor în care au fost persoane ucise, rănite sau reţinute. În urma acestor cazuri, bugetul de stat a fost prejudiciar cu suma de 14.047.085 de lei, aceasta reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor începând cu data 1 ianuarie 2015, plătite de către casele judeţene de pensii.
Băile Herculane, pe lista procurorilor
Indemnizaţiile au fost acordate în Târgovişte – 3.510.651 de lei (80 de persoane au primit indemnizaţia de gratitudine din totalul celor 89 care au obţinut titlul de luptător cu rol determinant), Buzău – 2.107.536 de lei (50 de persoane din 52), Arad – 2.996.227 lei (64 de persoane din 68), Băile Herculane – 545.458 lei (toate cele 13 persoane solicitante), Brăila – 2.810.048 de lei (64 de persoane din 67) şi Deva – 2.077.165 de lei (56 de persoane din 62). La Piatra Neamţ au fost cereri admise pentru 32 de persoane, care nu au primit până în prezent drepturile băneşti aferente datorită intervenţiei organelor de urmărire penală. Şi la Suceava au fost cereri admise pentru şase persoane, dar acestea nu au mai primit drepturile băneşti. La Hunedoara, prin decizia Comisiei au fost create condiţiile necesare pentru ca persoanele care susţin că au luptat la Revoluţie în această localitate să solicite şi să obţină acordarea titlului şi implicit drepturile băneşti aferente. „Probele administrate au relevat că cei trei inculpaţi au luat deciziile menţionate fără a avea o fundamentare juridică, uneori chiar în pofida probelor existente. Astfel, de exemplu, în cazul localităţilor Băile Herculane şi Hunedoara, inculpaţii au ignorat adresele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, prin care se comunica organizaţiilor de revoluţionari solicitante că în oraşele respective nu s-au înregistrat victime ucise sau rănite, respectiv reţinute, până în data de 22 decembrie 1989, ora 12.10”, au precizat procurorii în rechizitoriu.
Adevărul istoric despre falşii revoluţionari
Potrivit procurorilor, în ceea ce priveşte includerea oraşului Târgovişte, inculpaţii şi-au întemeiat decizia pe un document din anul 2015 care atesta că o persoană ce a fost internată în decembrie 1989 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte avea diagnosticul „plagă împuşcată la nivelul cicatricei operatorii”, deşi în dosar exista şi un alt document din acea perioadă care infirma acest lucru, respectiv menţiona ca diagnostic „plagă supurată la nivelul cicatricei operatorii” (complicaţie medicală survenită în urma unei intervenţii chirurgicale anterioare). De asemenea, în cazul oraşului Brăila, în dosarul de admitere a localităţii s-a reţinut în mod fals că în decembrie 1989, pe strada Republicii, s-ar fi scandat „nu avem pâine, nu avem salam, nu avem ce mânca”, când, în realitate, documentul avut ca temei prezenta o cu totul altă situaţie de fapţ respectiv proferarea de cuvinte obscene de către două persoane aflate în stare de ebrietate. „În unele cazuri, inculpaţii şi-au fundamentat hotărârile luate doar pe declaraţiile unor persoane care erau interesate în mod direct de obţinerea titlului de revoluţionar cu rol determinanţ nefiind identificate documente care să ateste că, până la fuga dictatorului, au fost persoane ucise, rănite sau reţinute în legătură cu evenimentele revoluţionare din oraşele respective”, susţin procurorii.
Procurorii au solicitat instanţei desfiinţarea deciziilor prin care cele nouă oraşe au fost incluse în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, precum şi a certificatelor de luptători cu rol determinant emise persoanelor care au luptat în aceste localităţi. De asemenea, s-a solicitat şi desfiinţarea certificatelor de luptător cu rol determinant emise pe numele altor cinci persoane.
Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Bucureşti, procurorii cerând instanţei să menţină măsurile asiguratorii şi controlul judiciar dispuse faţă de Adrian Sanda, Denisa Corina Tănase, Cristina Valentina Cechi şi Gheorghe Neagu.
Ministerul Muncii s-a constituit parte civilă în această cauză, cu suma aferentă plăţii indemnizaţiilor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
