Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a anunţat că începe procedura de autorizare a punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare a peştelui care vor funcţiona anul viitor în rezervaţie şi zonele limitrofe.
Pentru nominalizarea punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare pentru anul 2023, agenţii economici trebuie să depună, până la data de 30 noiembrie 2022, o cerere, autorizaţia sanitar-veterinară/document de înregistrare sanitar-veterinar, autorizaţia de mediu emisă de ARBDD sau Agenţia de Protecţie a Mediului Tulcea/permis de desfăşurare activitate emis de ARBDD, după caz, declaraţie privind activitatea desfăşurată în anul 2022 şi contract cu centrul de primă vânzare, dacă este cazul.
„Depunerea documentelor se poate realiza la sediul ARBDD, prin poştă, e-mail sau fax. Persoanele interesate se pot adresa instituţiei noastre prin telefon/fax sau prin e-mail la următoarea adresă: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, str. Portului, nr. 34 A, Tulcea, România, e-mail: arbdd@ddbra.ro; tel.: +40 240 518945; fax: +40 240 518975″, se menţionează în comunicatul de presă.
Parcul Naţional Munţii Rodnei, al doilea ca mărime din ţară, şi cea mai întinsă arie protejată din Carpaţii Orientali, şi-a pierdut, după aproape patru decenii, statutul de rezervaţie a biosferei.
Măsura a fost luată pentru că Parcul Naţional Munţii Rodnei nu include în aria lui decât o singură localitate din Bistriţa-Năsăud, Valea Vinului şi o parte din oraşul Borşa, Maramureş, iar noul concept de rezervaţie a biosferei pune accentul pe comuniunea dintre om şi natură.
Aşa se face că România mai are o singură rezervaţie a biosferei, Delta Dunarii.
Turiștii îndrăgostiți de sudul extrem al litoralului românesc au la dispoziție documentul care reglementează activitatea în aria protejată „Acvatoriul litoral marin Vama Veche – 2 Mai”.
Iată cele mai importante prevederi ale REGULAMENTULUI REZERVAŢIEI MARINE VAMA VECHE – 2 MAI:
În zona A sunt permise următoarele activităţi:
– desfăşurarea activităţii Serviciului Salvamar;
– accesul navelor Custodelui, Gărzii de Coastă și Marinei Militare aflate în misiune,
precum şi a celor cu misiuni de salvare;
– cercetarea științifică și activitatea de monitoring.
În zona B sunt permise toate activităţile specifice zonei A, precum şi următoarele
activităţi:
– pescuitul tradiţional/de subzistenţă al localnicilor, cu următoarele tipuri de
unelte: talian, setci, paragate, năvod de plajă şi undiţe. Este interzisă recoltarea
nevertebratelor;
– libera navigaţie a ambarcațiunilor pescărești tradiționale, numai cu vâsle sau
vele, şi numai în scopul practicării activităților tradiționale;
– îmbăierea și înotul, numai în perimetrul plajelor amenajate, în punctele Vama
Veche și 2 Mai;
– navigația ambarcaţiunilor de agrement, de cel mult 12 m lungime, numai cu
vasle, vele, sau hidrobiciclete, pescuitul sportiv, activitățile subacvatice și cele
educaționale, în condițiile stipulate în prezentul Regulament;
Toate activitățile care nu sunt explicit permise prin prezentul Regulament, în zonele A şi B, sunt strict interzise.
În interiorul Rezervației Marine Vama Veche – 2 Mai, orice activitate care ar putea pune
în pericol siguranța elementelor de mediu protejate și a obiectivelor instituționale ale
Rezervației, conform prezentului Regulament, este interzisă. Sunt interzise în mod special
activitățile următoare:
a. navigația liberă, cu excepția a ceea ce este explicit stipulat în regulile privind
regimul de siguranță în diferitele zone ale Rezervației;
b. vânătoarea (inclusiv subacvatică), capturarea, colectarea, distrugerea speciilor de
plante și animale prin orice mijloace și orice altă activitate care ar putea prezenta
un pericol pentru aceste specii;
c. activitățile de acvacultură și/sau introducerea de specii exotice;
d. modificarea directă sau indirectă, prin orice mijloace, a caracteristicilor geofizice
ale mediului (colectarea și distrugerea substratului pietros) și a celor biochimice ale
apei, ca și deversarea de reziduuri lichide și solide și introducerea oricăror substanțe
care ar putea schimba, chiar și temporar, caracteristicile mediului marin;
e. activitățile de pescuit care pot genera efecte distructive asupra biocenozelor și
habitatelor bentale;
f. traularea de orice fel, utilizarea oricăror unelte de pescuit care nu sunt explicit
stipulate în prezentul Regulament (cu excepția celor prevăzute în autorizațiile
speciale de pescuit în scop științific);
g. scufundările de orice fel, cu excepția celor explicit stipulate în regulile privind
regimul de siguranță al diferitelor zone ale Rezervației;
h. înotul, cu excepția celor explicit stipulate în regulile privind regimul de siguranță
al diferitelor zone ale Rezervației;
i. utilizarea armelor, explozivilor și a oricăror alte mijoace destructive, ca și a
substanțelor toxice și poluante în mediul acvatic.
j. distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum şi a
plăcilor sau a semnelor de marcaj privind delimitarea Rezervației.
„Rezervatia Marină Vama Veche – 2 Mai“, a fost înființată în anul 1980, prin Decizia
31/1980 a Consiliului Județean Constanța, și confirmată ca arie protejată de Legea nr.
5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, având codul 2.345.
Conform Deciziei Comisiei Europene 2009/92/CE privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000, precum și prevederilor Ordinului Ministrului Mediului şi
Pădurilor nr. 2387/2011, zona este trecută în regim special de conservare ca sit
component al reţelei ecologice europene Natura 2000.
Două organizaţii non-guvernamentale au implementat în Caraş Severin un proiect de amploare ce vizează repopularea pădurilor montane de aici cu zimbri, Gorjul fiind pe lista iniţială a judeţelor în care organizaţiile respective doreau să îşi ducă la bun sfârşit iniţiativa. Ele au demarat proiectul în urmă cu mai bine de 4 ani, iar acum au ajuns să aibă peste 30 de zimbri într-o rezervaţie amenajată la Armeniş, în Caraş Severin, animalele urmând să fie lăsate libere în natură în mod treptat. Unul dintre iniţiatorii proiectului respectiv spune că Gorjul a figurat pe lista judeţelor care aveau potenţial pentru amenajarea unei rezervaţii de zimbri, zona Padeşului fiind vizată de cele două organizaţii non-guvernamentale, dar cei de la Armeniș s-au mișcat foarte repede aceptând imediat ideea. Gorjul este menţionat şi pe panourile informative amplasate pe traseul pe care turiştii vor putea merge pentru a vedea zimbrii trăind în mediul lor natural, o altă zonă care ar urma să fie populată de anul viitor cu acest gen de animale fiind Densuş din Hunedoara.
Din vârful Cioclovina ni se dezvaluie cea mai frumoasa imagine panoramică a oraşului Tismana din judeţul Gorj. Privind de acolo în zare, imaginaţia prinde aripi şi începi si te visezi alergând printre alunii turceşti care cresc numai in aceasta zonă , printre nucii şi castanii comestibili, toţi alcătuind rezervaţia Cotul cu Aluni.
Dar paşii se pot opri să admire şi Pădurea Tismana – Pocruia, un amestec de fag si castan cu vârsta de peste 130 de ani. Rezervaţia botanică Cioclovina, Cornetul Pocruii şi Izvoarele Izvarnei sunt tot atâtea locuri fermecătoare care stimulează nu numai imaginatia ci îmbogăţesc albumul cu amintiri din călătoriile de vacanţă, dacă alegeţi să veniţi în Oltenia.
Nu mai puţin de 14 peşteri întregesc frumuseţea acestui loc cu o istorie bogată, scrisă de nume importante ale neamului românesc.
În Peştera de la Mănăstirea Tismana, este închisă cu grilaj metalic, a fost ascuns tezaurul Băncii Naţionale Române în timpul celui de-al doilea război mondial. Se află langă mănăstire, pe versantul unde se află şi chilia Sfântului Nicodim, la o altitudine de 350 m.
Această prezentare necesită JavaScript.
Columnele gigant din Steiul Coziei găzduiesc şi astăzi cuiburi de şoimi, şoimii de aici fiind folosiţi în vechime ca şoimi de vânătoare. Piatra tăiată sau piatra lui Iorgovan este un străvechi megalit „clasic”, cu trei funcţii practice: indică pasul Cerna – Jiu, deci trecerea spre Retezat, direcţia nord şi delimitarea a două zone de relief distincte: zona montană şi dealurile Podişului Getic.
Megalitul este legat şi de legenda lui Iovan Iorgovan. El ar fi fost tăiat în două de paloşul acestuia, ca probă de încercare a tăriei metalului, înainte de a tăia capetele balaurului.
Columna Furniei (Mama) este cel mai valoros simulacru megalitic. După istoricul Nicolae Densuşianu, interesanta figură arhaică prelucrată primitiv în stâncă, o reprezintă pe zeiţa mamă Bendis, a geto-dacilor. La gura peşterii de aici, spre Eroni sunt câteva columne calcaroase, greu accesibile care mai ascund câteva guri strâmte de peşteri.
Cheile Sohodolului de Izvarna sunt deosebit de spectaculoase, valea fiind îngustă şi adâncă, străjuită de calcare iar Cascada Pastravariei si Cascada Mânăstirii pot fi observate mai ales in anotimpul ploios când debitul acestora creşte considerabil.
Sunt doar câteva din locurile pe care le puteti vedea intr-o călatorie la pas prin tara castanilor.
Daca ai norocul să-l intalneşti pe profesorul Nicolae Tomoniu, cu siguranţă imaginea ta despre acest loc se va imbogătâţi cu veacuri de istorie, cu chipuri de oameni, care şi-au dedicat iubirea si piceperea locurilor unde s-au născut sau care i-au adoptat.
Ai afla atunci că regele Mihai venea la Tismana, prilej de a se organiza parade ale portului popular, concursuri de frumusete si alte manifestari culturale. Ai afla că pe aceste meleaguri, pe la 1900, turismul era infloritor, localitatea fiind declarata zona climaterica, Valea Tismenii oferind liniste si aer curat.
O ursoaică şi puiul ei de patru luni au fost recuperaţi de la Grădina Zoologică din Reşiţa unde trăiau într-un spaţiu neadecvat. Zoo Reşiţa a fost modernizată iar ursoaica cu puiul nu au mai avut loc într-o cuşcă adecvată şi au fost închişi într-un loc în spatele grădinii zoologice, în condiţii necorespunzătoare.
Un alt pui, de doi ani, a fost adus din zona Dâmbul Morii de lângă municipiul Braşov.
Asociaţia pentru Protecţie Animalelor ‘Milioane de Prieteni’ din Braşov a fost înştiinţată că ursul coboară din pădure la locuinţele din apropiere, a afirmat vineri, directorul rezervaţiei de la Zărneşti.
Rezervaţia de urşi bruni de la Zărneşti este considerată de specialişti ca fiind cea mai bună din lume datorită condiţiilor foarte bune.
Rezervaţia adăposteşte în prezent 81 de urşi recuperaţi din captivitate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
