Exerciţiu de mobilizare în Buzău şi Ialomiţa

Publicat de Gabriel Stan, 14 octombrie 2024, 14:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un exerciţiu de antrenament pentru evaluarea rezervei armatei este planificat între 14 şi 18 octombrie, judeţele Buzău şi Ialomiţa.

Statul Major al Apărării organizează periodic astfel de antrenamente, în scopul evaluării nivelului de completare cu personal şi tehnică a unităţilor şi pentru realizarea coeziunii între militarii în activitate şi rezervişti.

La exerciţiu vor participa şi autorităţile administraţiei locale, instituţiile publice şi operatoriie economici din judeţul Buzău cu atribuţii în domeniul pregătirii economiei şi teritoriului pentru apărare.

Rezerviştii din cele două judeţe vor fi convocaţi la unităţile militare unde sunt repartizaţi pentru executarea unor activităţi specifice de pregătire.

În acest an, exerciţii similare au mai avut loc în  judeţele Brăila şi Galaţi, în luna aprilie şi în Prahova şi Dâmboviţa luna trecută.

Exerciţiu de antrenament pentru evaluarea rezervei în judeţele Prahova şi Dâmboviţa

Publicat de Gabriel Stan, 2 septembrie 2024, 19:19

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): În județele Prahova și Dâmbovița are loc în perioada 2-7 septembrie un exercițiu de antrenament pentru evaluarea rezervei armatei.

Cetățenii din rezervă cu domiciliul în cele două județe sunt convocați la unitățile militare unde sunt repartizați, în vederea desfășurării unor activități specifice de pregătire.

Acest tip de exercițiu se planifică și se organizează periodic, în scopul evaluării nivelului de completare cu personal și tehnică a unităților și realizării coeziunii acționale între militarii în activitate și rezerviști.

Exerciții asemănătoare s-au mai desfășurat județul Prahova în anul 2009, iar în județul Dâmbovița în 2014.

Exerciții de mobilizare a rezerviștilor în județele Vâlcea și Dolj

Publicat de Gabriel Stan, 24 octombrie 2022, 13:31

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În județele Vâlcea și Dolj a avut loc un exercițiu de mobilizare pentru verificare a stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare.

Exercițiul a avut un caracter de rutină, activități similare fiind organizate în luna iunie a acestui an și în județele Bihor și Sălaj.

O parte din rezerviștii cuprinși în planurile de mobilizare, care au domiciliul pe teritoriul celor două județe, au fost chemați la unități militare pentru activități specifice de pregătire.

Exercițiul a fost planificat de Ministerul Apărării Naționale și de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și s-a desfășurat în baza unui plan aprobat anul trecut de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, ne-a declarat generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful direcției informare și relații publice a Ministerului Apărării Naționale.

Generalul de brigadă Constantin Spînu: Sunt activități normale, prevăzute și de legislație. E vorba de Legea 446 din 2006, care reglementează pregătirea populației pentru apărare.

Sunt în primul rând verificate procedurile care se desfășoară la mobilizarea reală, sunt actualizate evidențele militare și, acolo unde se consideră necesar, se planifică și activități de actualizare a cunoștințelor militare în rândul rezerviștilor chemați, exersarea unor proceduri în domeniul specializărilor militare și inclusiv ședințe de tragere la care participă rezerviști.

Virgil Bălăceanu: Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război. În aceste situații bărbați între 18-35 vor fi recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani. Cei care părăsesc țara nu scapă de recrutare pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării.

Publicat de Gabriel Stan, 14 martie 2022, 18:58

În contextul generat de războiul din Ucraina au fost semnalate știri false și acțiuni de dezinformare pe tema generală a așa-ziselor pregătiri pentru reluarea încorporărilor sau mobilizarea cetățenilor români cu obligații militare.

Din dorința de a clarifica aceste lucruri și de a aduce la cunoștința tuturor celor interesați condițiile legale în care pot fi îndeplinite obligațiile militare ale cetățenilor în cazul izbucnirii unui conflict, a fost invitat la “Subiectul săptămânii”, generalul locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități.

Cristian Dumitraşcu: Domnule general Bălăceanu, bine ați venit la „Jurnalul militar”!

Virgil Bălăceanu: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitraşcu: Ați avut multe intervenții în mass media din România prin care ați reușit să lămuriți o problemă legată de acest război al știrilor false pe care îl ducem din plin, nu de azi de ieri, dar acum, de când a început războiul din Ucraina, s-au întețit aceste știri false.

Este vorba despre panică aceasta creată de știrea cum că la mobilizare ar putea să fie chemați la armată toți bărbații între 8 și 60 de ani, așa cum s-a întâmplat în Ucraina. De aici aș vrea să începem discuția, pentru că dvs sunteți specialist în domeniu. Ce am putea să le spunem bărbaților din România legat de acest subiect?

Virgil Bălăceanu: Ar trebui să le dăm nişte date, să le spunem, tehnice şi ţin de actuala legislaţie, eventual de unele modificări, şi să plecăm de la un adevăr, să-i spunem, universal, că nu există armate în lume fără rezervă, armată fără rezervişti.

Unităţile militare nu pot funcţiona pentru stările excepţionale doar cu parte activă, ele se completează şi cu rezervişti. La ora actuală, Armata României are în planurile de mobilizare completarea unităţilor rezervişti. E vorba de cei care şi-au satisfăcut stagiul militar.

Cristian Dumitraşcu: Exact.

Virgil Bălăceanu: Şi acum abordăm problema din perspectiva rezervei operaţionale. Sunt cetăţeni care au asupra lor ordinul de chemare la purtător, în care este consemnată unitatea la care trebuie să se prezinte.

O parte din unităţi, în anii trecuţi, nu  neapărat în anul acesta, au făcut şi anumite… le spun anumite, că n-au avut o amploare deosebită, aşa-zisele mobex-uri, exerciţii de mobilizare, dar care nu au avut decât o singură componentă, aceea de verificare a evidenţei. Ca atare, ne referim la bărbaţii din România care au satisfăcut stagiul militar până în 2007 şi care fac parte din rezerva operaţională.

Problema care se pune este următoarea. Rezerva operaţională, odată cu suspendarea serviciului militar obligatoriu şi cu trecerea timpului, este îmbătrânită. Oricum, clasele de evidenţă au fost crescute faţă de nişte prevederi anterioare, pentru că evidenţa se face pe aceste clase astfel încât, în rezerva operaţională cu precădere, să fie încadraţi cei mai tineri şi care, sigur, au satisfăcut stagiul militar mai apropiat, deşi anul 2007 este destul de îndepărtat.

Perspectiva este însă ca această rezervă operaţională, încadrată cu rezervişti care au satisfăcut stagiul militar sau stagiul militar cu termen redus până în 2007, să fie înlocuită cu o rezervă mai tânără şi m ai bine calificată, mai bine pregătită. Această înlocuire se va face pe baza voluntariatului.

Un proces este deja început, prin adoptarea legii statutului rezervistului voluntar, în 2015, deci aplicată legea începând cu anul 2017. Şi la ora actuală avem un număr, e adevărat, insuficient faţă de cifrele care au fost planificate pentru recrutare şi selecţie, de rezervişti voluntari.

Dacă se vor aproba amendamentele la legea pregătirii populaţiei pentru apărare, legea introduce serviciul voluntar militar în termen, deci tot pe bază de voluntariat, timp de patru ani de zile. După terminarea serviciului, tinerii, bărbaţi şi femei până la vârsta de 35 de ani, pot să opteze pentru o asemenea pregătire, repet, pe baze voluntare. Primesc şi, să-i spunem, o motivaţie financiară.

E vorba de trei salarii medii pe economie, pentru că trăim în economia de piaţă şi într-o economie de piaţă tot ceea ce înseamnă un job, fie el de tip part-time, se plăteşte. Şi rezerviştii voluntari sunt plătiţi, au indemnizaţie lunară, iar pe perioada de pregătire anuală, care este de 15 zile, primesc drepturile salariale pe care le are un militar în activitate pe funcţia pe care se găseşte rezervistul voluntar.

Până la această dată, s-au făcut numai nişte exerciţii demobilizare de verificare a evidenţei. Cei din rezerva operaţională care au satisfăcut stagiul până în 2007 au nevoie şi de o completare a pregătirii lor.

Cristian Dumitraşcu: Domnule general, în concluzie, am putea să spunem așa: cei care au făcut armata până în 2007 vor mai avea nevoie, unii dintre, ei de upgradare a instrucției și a informației?

Virgil Bălăceanu: Este nevoie pentru că este într-un firesc…

Cristian Dumitraşcu: Exact.

Virgil Bălăceanu: … şi asta ar însemna o pregătire anuală, dar nu în fiecare an, până la 15 zile apoi.

Cristian Dumitraşcu: Apoi vine acest mare volum de bărbați, care nu au prins stagiul militar după 2007 și până acum, care pot fi chemați în caz de război, de mobilizare, dacă nu vin voluntari și dacă nu au stagiul militar satisfăcut?

Virgil Bălăceanu: Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în condițiile în care președintele decretează și Parlamentul aprobă trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război.

În aceste situații, tinerii, bărbați până la vârsta de 35 de ani, pot să fie între 18-35 recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani.

Deci stagiul militar obligatoriu, dacă se reia, dar în condițiile, repet, stărilor excepționale – starea de asediu, starea de mobilizare, starea de război – și în funcție de necesarul de resurse umane necesar, care nu a fost completat cu rezerviștii care au făcut stagiul militar până în 2007, respectiv cu rezerviștii voluntari și cu cei care vor satisface stagiul voluntar militar în termen, da, pot să fie recrutați și încorporați.

Cristian Dumitraşcu: Scapă de recrutare cei care părăsesc țara și aicea sunt două categorii: cei care …

Virgil Bălăceanu: Nu, nu, pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării. Prevederile legii actuale și în perspectivă spun că cei care sunt în afara teritoriului național, dacă nu mă înșel eu, în 15 zile trebuie să se prezinte la centrele de recrutare, altcumva intră sub incidența Codului Penal, ale cărui prevederi sunt vechi, nu sunt de actualitate.

Cristian Dumitraşcu: Deci toți tinerii care nu au făcut armata, nu au stagiu militar și se întâmplă exact situația asta despre care vorbeam, în care ei pleacă din țară și e un caz de necesitate și trebuie chemați, atunci ei trebuie să vină, nu?, de unde au plecat.

Virgil Bălăceanu: Dacă ei intră în planul de recrutare şi selecție, odată cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

Cristian Dumitraşcu: Odată cu reintroducerea, am înțeles.

Virgil Bălăceanu: Sigur că da.

Cristian Dumitraşcu: Mulţumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. Domnule general, vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.

Virgil Bălăceanu: Vă mulțumesc și să fie pace!

Exercițiu anual de mobilizare – rezerviști Județele Călărași și Ilfov

Publicat de Gabriel Stan, 22 aprilie 2021, 14:05 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:17

Andreea Popescu (realizator rubrică): Între 13 și 16 aprilie, rezerviștii cu domiciliul în județele Călărași și Ilfov, cuprinși în planurile de mobilizare, au fost chemați în cazărmi, în cadrul unui exercițiu anual de mobilizare derulat de Ministerul Apărării Naționale.

Exercițiile de acest tip se planifică și organizează periodic în toate județele țării, prin rotație, având loc în baza planului pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare.