Întâlnirea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 11:47

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, l-a primit marți, la Bruxelles, pe președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

Mircea Geoană a salutat aprofundarea parteneriatului dintre NATO și Republica Moldova, afirmând că Alianța va continua să sprijine Moldova pentru consolidarea instituțiilor de apărare și securitate, combaterea dezinformării și apărarea cibernetică.

Oficialul NATO a subliniat, de asemenea, sprijinul ferm al aliaților pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Mircea Geoană: NATO, toți aliații, susținem ferm dreptul Republicii Moldova de a-și decide propriul destin, propriul viitor și politica externă, fără interferențe externe și în deplin respect pentru neutralitatea constituțională a statului.

Salut eforturile Republicii Moldova de întărire a propriei securități naționale, precum și contribuția la securitatea euroatlantică.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Republica Moldova depune eforturi pentru a-și spori reziliența, a declarat Igor Grosu, care a mai subliniat că în ultimul an cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică s-a intensificat.

Igor Grosu: De-a lungul anilor, NATO a fost alături de Republica Moldova și a promovat democrația și stabilitatea în țara noastră și remarc cu satisfacție că în ultimul an cooperarea noastră a crescut.

Avem un program specific destinat Republicii Moldova, pornind de la necesitățile noastre, și vă mulțumesc pentru aceasta.

NEURESIL – inteligența mecanismelor de reziliență

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 iunie 2023, 19:21 / actualizat: 9 iunie 2023, 11:02

Reziliență – este cuvântul cheie al acestei ediții și în contextul proiectului despre care vom vorbi, se referă la capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după ce este supus unor factori de stres.

Mă opresc în dreptul raftului pe care stă scris cu litere mari NEURESIL. Este primul proiect din cadrul Departamentului de Cercetare al Universității Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografică din București UNATC – CINETic finanțat într-un program dedicat tinerelor echipe de cercetători.

Scopul general al proiectului NEURESIL este de a înțelege mecanismele de reziliență din perspectiva neurodezvoltării prin măsurarea electrofiziologiei (EEG) în timp real pe parcursul unei experiențe de realitate virtuală (VR) incitantă. Este un proiect fascinant în care știința are spațiu de joacă în realiatea virtuală (VR), iar inteligența artificială născută din creativitaea minții umane se împletește cu emoția celui care o descoperă prin propria-i participare.

Cele două invitate ale emisiunii sunt dr. Miralena Tomescu – Director de cercetare al proiectului Neuresil și dr. Alexandra Sofonea – cercetător asociat post-doctoral la CINETic cu dublă diplomă în Teatru și Psihologie.
Miralena Tomescu – ne mărturisește că este pasionată de cercetare. În calitate de lector la Universitatea din Suceava și Universitatea din București, Facultatea de Psihologie predă metode în neuroștiințe și psihopatologie.

Miralena Tomescu – Director de cercetare al proiectului ne-a explicat că NEURESIL a dezvoltat o paradigmă de testare virtuală, în cadrul sistemului de videoproiecție imersivă CAVE, în care subiecții experimentează un scenariu interactiv virtual și sunt monitorizați în timpul unor sarcini provocatoare prin aplicarea tehnologiilor recente extrem de imersive pentru a identifica un marker neuro-hormonal obiectiv al rezistenței la stres. Proiectul NEURESIL cercetează mecanismele de reziliență psihologică din perspectiva dezvoltării neuronale în cazul adolescenților și tinerilor adulți.

Despre culegerea de date și analiza acestora aflăm de la cea de-a doua invitată care face parte din echipa NEURESIL – dr. Alexandra Sofonea – cercetător asociat post-doctoral la CINETic: ”(…)le dăm chestionarele, sarcinile computerizate(…), evaluări autoraportate percepute ale stărilor emoționale și montarea întregului sistem EEG care presupune, ulterior, acea înregistrare de date neurofiziologice care sunt atât de valoroase pentru întregul proiect.”

”Prevenirea prin formarea rezilienței este o strategie promițătoare care încearcă să reducă povara socio-economică actuală a problemelor de sănătate mintală legate de stres și ar putea avea un impact de durată asupra societății noastre în evoluție.

Ca un prim pas către acest obiectiv, este necesar să identificăm markeri neurofiziologici robuști ai rezistenței în timpul adolescenței. Vom investiga interacțiunea dintre multiplii factori diferiți ai rezistenței: trăsături individuale, comportament, activitatea creierului și hormoni.

Proiectul va instrui adolescenții să navigheze în sarcini provocatoare VR prin aplicarea tehnologiilor recente extrem de imersive pentru a identifica un marker neuro-hormonal obiectiv al rezistenței.” – https://unatc.ro/devunatc/neuresil/

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Departamentuluu de Cercetare al UNATC – CINETic

Adrian Duţă: Am testat reziliența până la un anumit nivel, conform celor 7 cerințe formulate de NATO. Este un exercițiu pe calculator, pe un scenariu fictiv, dar extrem de complex

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 16:32

La Subiectul Săptămânii vorbim despre reziliență și, totodată, despre Centrul Euroatlantic pentru Reziliență, care a organizat la Constanța, la începutul săptămânii, un prim exercițiu ‘Table top’ în domeniul rezilienței la nivel național și prima ediție a conferinței internaționale “Perspectivă asupra rezilienței. Provocări și oportunități”. Interviul a fost realizată de Bogdan Dinu.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii este domnul Adrian Duță, vicepreședintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Domnule Duţă, bine aţi venit.

Adrian Duţă: Mulțumesc foarte mult pentru invitație.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Ne aflăm la Constanța, unde s-a organizat, în premieră, o conferință, nu?, “O perspectivă asupra rezilienței.

Provocări și oportunități”. Ea a fost precedată și de 2 zile în care s-a executat, s-a efectuat, să spunem, un exercițiu, un ‘tabletop exercise’, cum se spune în limbajul dumneavoastră, cu instituții din România, în premieră. Concluziile au fost prezentate chiar aici.

Este vorba despre reziliență și, dacă îmi permiteți, așa, într-o definiție simplă, poate chiar simplistă, nu?, reziliență înseamnă capacitatea cuiva – persoană, instituție, organizație, națiune – de a-și reveni după ce a suferit un șoc, fie de orice natură: emoțional, energetic și așa mai departe. V-aș ruga așadar, să ne spuneți câteva cuvinte despre această conferință, prima ediție a unei astfel de conferințe internaționale.

Adrian Duţă: Activitatea a fost planificată încă de la începutul funcționării centrului. Este un exercițiu cu scenariu fictiv, la care au participat 22 de instituții naționale.

Am avut printre participanți, în afară de instituțiile guvernamentale, am avut și reprezentanți ai mediului privat. La fel, au fost invitați observatori internaționali. Au participat observator din 5 țări. 

Este vorba de SUA, Bulgaria, Croația, Slovenia, Estonia, iar exercițiul a urmărit să testeze reziliența autorităților naționale locale și a reprezentanților mediului privat la șocuri diverse.

Am căutat să testăm reziliența până la un anumit nivel, conform celor 7 cerințe de reziliență formulate de NATO. Este un exercițiu pe calculator, deci pe un scenariu fictiv, însă a avut un scenariu foarte complex, recunoscut de participanți și de observatori, un număr mare de injecții, le spunem noi, de situații care au trebuit rezolvate în cursul exercițiului. Însă feedback-ul primit de la participanți și de la organizatori a fost unul foarte bun.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Cum ați traduce pentru ascultătorii noștri Tabletop exercises și dacă puteți să ne împărtășiți și concluziile care au fost comunicate acum?

Adrian Duță: Da.Table Top exercises este o denumire generică, cunoscută pentru acest tip de exercițiu. Asta înseamnă că este doar un exercițiu pe calculator, nu se desfășoară cu forțe în teren. Oamenii stau în jurul mesei, în …

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Un fel de CAX cum spunem noi în limbajul militar…

Adrian Duță: Exact. Organizaţi pe sindicate și sunt nevoiți să rezolve scenariul. Concluziile exercițiului au fost unele bune, au fost peste așteptările mele. Eu, ca director al exercițiului, m-am gândit că la început vom întâmpina diferite dificultăți.

Ele au existat, însă oamenii au reușit să depășească aceste dificultăți și să rezolve situațiile, ceea ce ne duce cu gândul că o bună comunicare între instituții, între entitățile participante la exercițiu este benefică pentru rezolvarea situațiilor de criză și pentru întărirea rezilienței.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Pentru publicul larg, poate cuvântul reziliență este mai cunoscut de la știri, nu? Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă nu mă înșel, este un subiect mai cunoscut. Care credeți că este mai importantă dintre toate tipurile de reziliență? În cadrul României? Reziliență economică, reziliență instituțională, reziliență energetică? Mai ales în actualul context din această parte din lume.

Adrian Duță: Cred că toate aspectele rezilienței sunt importante, pentru că, așa cum să spunem, la NATO, reziliența Alianței este atât de puternică precum este reziliența celei mai slabe verigi. Așa că noi privim acest proces, acest termen de reziliență prin prisma celor 7 cerințe de bază.

Mă refer aici la continuitatea guvernării și asigurării serviciilor critice pentru populație, la reziliența infrastructurii de transport, reziliență energetică, asigurarea accesului la apă și hrană pentru populație.

Și putem merge mai departe, gândindu-ne la gestionarea situațiilor cu victime multiple sau mișcarea necontrolată a populației. Dar aceasta este o abordare securitară a rezilienței. Este important de menționat și aspectul promovat de Uniunea Europeană care se gândește la energie verde, la digitalizare și alte aspecte ale rezilienței, îndeosebi la creșterea nivelul de trai al populației și al bunăstării, ca o măsură de întărire a securității în general.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Pentru că dumneavoastră proveniți, sunteți ofiţer activ provenit din Ministerul Apărării Naționale, cum se prezintă reziliența organizațională, iată în cadrul instituției numită Ministerul Apărării Naționale?

Adrian Duţă: Ministerul Apărării a fost, este și cu siguranță va fi un organism care va dovedi reziliență întotdeauna. Ministerul Apărării este chemat să rezolve probleme din cele mai complexe, este chemat să răspundă, în primul rând, la orice amenințare și vedem că ne confruntăm, în prezent, cu o amenințare foarte serioasă în vecinătate.

Ministerul Apărării trebuie să anticipeze, să avertizeze orice schimbare și trebuie să fie în măsură să acționeze în primă instanță.

De asemenea, să aibă mecanismele de intervenție și de reacție în orice moment. Vă asigur că Ministerul Apărării are toate aceste sarcini bine definite și planuri pentru intervenții, acolo unde este cazul.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Da, iată cuvântul rezilient este unul la modă sau, hai să spunem, în actualitate cel puțin, în aceste săptămâni a fost menționat și în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Acolo se vorbea despre reziliența energetică a țării noastre și cum poate fi îmbunătățită. Ce face concret Centrul Euroatlantic pentru Reziliență? Să înțeleagă cei care ne ascultă. Elaborează concepte, are expertiză, elaborează strategii, se pune la dispoziția instituțiilor naționale și internaționale?

Adrian Duţă: Exact. Centrul Euroatlantic pentru Reziliență este constituit ca un hub interinstituțional, care va deveni o platformă pentru dialog strategic între toate instituțiile cu responsabilități în domeniu. Și mă refer aici atât la cele naționale, din domeniul guvernamental, din domeniul academic, domeniul privat și toți cei care au responsabilități, dar nu numai.

Vorbim aici și despre instituțiile internaționale, partenerii noștri care vin cu propria lor experiență și partenerii noștri care au nevoie de sprijin pentru consolidarea rezilienței. Până acum, noi am reușit să purtăm un dialog atât cu partenerii de la NATO, suntem alături de ei și am găzduit recent, împreună cu Ministerul Apărării, prima iterație a seminarului privind conceptul NATO de reziliență strategică, un concept nou propus de comandamentul aliat pentru transformare al NATO.

De asemenea, suntem implicați în proiecte de consolidare a rezilienței partenerilor noștri din regiunea Mării Negre și vom avea proiecte din ce în ce mai interesante și mai aplicate pentru acest lucru.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Trebuie să spunem că conform Hotărârii de Guvern, Nr. 565 – dacă greșesc, vă rog să mă corectați – din 2021, organigrama prevede 70 de poziții, de funcții. Președintele are rang de secretar de stat, vicepreședintele de subsecretar de stat.

Adrian Duţă: Am fost numit de domnul prim-ministru în această funcție în martie, anul acesta. Centrul Euroatlantic pentru Reziliență a fost prima dată asumat la Summitul NATO din 2021, a fost menționat în declarația comună a șefilor de state și de guverne, iar el face parte acum din programul de guvernare al Guvernului României.

Este o instituție publică națională, cu personalitate juridică, sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe.

Centrul Euroatlantic a fost înființat în mai 2021, dar a început să funcționeze efectiv în martie 2022, iar până acum am organizat și am desfășurat o serie de activități, de evenimente interne și internaționale, încercând să ne facem cunoscuți la nivel euroatlantic.

Centru Euroatlantic pentru Reziliență și-a declarat capacitatea operațională inițială în august anul acesta, când efectivul centrului a depășit 50 % și am început să organizăm evenimente cu impact internațional.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Deci, este instituție foarte serioasă. Eu vreau să vă întreb dacă s-a trecut și la cea de-a doua etapă a internaționalizării, cum este prevăzută în hotărârea de Guvern. Deocamdată, este o structură care funcționează în cadrul său sub tutela, să spunem, Ministerului Afacerilor Externe.

Adrian Duţă: Da, așa este. Odată cu declararea capacității operaționale inițiale, noi am început procesul de internaționalizare. Dorim să invităm statele partenere NATO, UE și partenerii noștri din regiunea Mării Negre, îndeosebi, să se alăture efortului nostru de a consolida reziliența în plan euroatlantic.

Vom negocia memorandumul de înțelegere cu partenerii și urmează să semnăm, la odată ulterioară, când toate lucrurile vor fi stabilite, astfel încât centru să devină un organism internațional în care România să fie națiune-gazdă și partenerii noștri să fie națiuni-sponsori.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost domnule Adrian Duță, vicepreședintele Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal Militar”, domnule Duță.

Adrian Duţă: Şi eu vă mulțumesc și vă urez mult succes și dumneavoastră.

Cum funcționează motivarea de sine?

Publicat de Andra Radu, 19 ianuarie 2021, 18:31

Motivarea de sine sau auto-motivarea, este, în forma sa cea mai simplă, forța care te determină să realizezi lucruri și să atingi anumite obiective.

Potrivit cunoscutul psiholog român Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), subiectul auto-motivării este departe de a fi simplu în sensul că, oamenii pot fi motivați de multe lucruri, atât interne, cât și externe, cum ar fi dorința de a face ceva, de a obține dragostea cuiva, nevoia de sănătate, de bani, socializare, împlinirea unor principii și valori personale etc. De obicei, motivarea apare ca rezultat al îmbinării mai multor factori.

„Dacă înțelegem cum și de ce sunt motivați oamenii, îi putem încuraja să fie cât mai buni în viață și la locul de muncă. Cu cât oamenii sunt mai motivați să aibă succes și să își atingă obiectivele stabilite, cu atât mai mult va crește încrederea acestora în propriile abilități.

Abilitatea de a ne declanșa și menține motivația este foarte importantă deoarece ea ne determină să beneficiem de oportunități și să ne arătăm angajamentul față de ceea ce dorim să realizăm.

Motivarea este ceea ce ne împinge să ne atingem obiectivele, să ne simțim mai împliniți și să ne îmbunătățim calitatea generală a vieții. Înțelegerea și dezvoltarea auto-motivării ne poate ajuta să preluăm controlul asupra multor aspecte ale vieții noastre”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cum ne auto-motivăm?

Motivarea reprezintă unul dintre cele trei domenii ale abilităților personale care fac parte integrantă din conceptul de inteligență emoțională.

Există patru elemente care definesc auto-motivarea:

• dorința personală de a realiza, îmbunătăți sau de a îndeplini anumite standarde;
• angajamentul față de obiectivele personale sau organizaționale;
• inițiativa, definită ca „disponibilitatea de a acționa asupra oportunităților”;
• optimismul, capacitatea de a continua și de a-ți urmări obiectivele în ciuda blocajelor de moment. Acest aspect este strâns legat de reziliență.

Pentru a ne îmbunătăți motivarea de sine, este, prin urmare, util să înțelegem mai multe despre aceste elemente aspecte. Astfel, psihologul afirmă că dorința personală, angajamentul față de obiective, inițiativa, optimismul sau reziliența sunt elementele principale ale procesului de auto-motivare.

1. Dorința personală

„Te-ai putea gândi la o dorință personală de realizat ca o ambiție sau poate o împuternicire personală. Cu toate acestea, merită să ne gândim și la aceasta din punct de vedere mental.

Există două tipuri de mentalitate, fixă și de creștere: cei cu o mentalitate fixă cred că talentul este nativ și că nu ne putem schimba nivelul de abilități și cei cu o mentalitate de creștere cred că își pot îmbunătăți abilitățile prin muncă și efort. Cercetările arată că, cei care cred că se pot îmbunătăți – adică cei cu mentalitate de creștere – au mult mai multe șanse de succes în orice sferă aleg.

O mentalitate de creștere este, prin urmare, un element important în dorința personală de a reuși”, susține psihologul Laura Maria Cojocaru.

2. Angajamentul față de obiective

Există cercetări considerabile care arată că stabilirea obiectivelor este de o importanță crucială pentru bunăstarea noastră generală. Cu siguranță că, dacă nu țintești către nimic, viața pare ușoară, dar nu-ți aduce mulțumire interioară pe termen lung.

Majoritatea dintre noi avem nevoie de ceva în viața noastră spre care să țintim pentru a ne simți utili și cu sens în viață. Conștientizarea locului în care dorim să fim și o înțelegere a modului în care intenționăm să ajungem acolo, reprezintă o parte vitală pentru a rămâne motivați.

3. Inițiativa

„Inițiativa este în mod concret capacitatea de a profita de oportunități atunci când acestea apar. Este ușor să ezităm și atunci ocazia poate dispărea. De asemenea, este important și să ne asigurăm că luăm decizia potrivită pentru noi.

Prin urmare, inițiativa poate fi considerată o combinație de curaj și bună gestionare a riscurilor: gestionarea riscurilor este necesară pentru a ne asigura că identificăm oportunitățile corecte pe care să le luăm în considerare și că acestea prezintă nivelul adecvat de risc pentru noi și curajul este necesar pentru a depăși frica de necunoscut inerentă noilor oportunități”, declară psihologul.

4. Optimism sau reziliență

„Optimismul este abilitatea de a gândi pozitiv. Reziliența la frustrare este abilitatea de „a-ți reveni” după ce ai întâmpinat un obstacol și de a rămâne pozitiv și motivat în fața provocărilor. Cele două sunt strâns legate, deși nu sunt exact aceleași. Oamenii rezilienți își folosesc capacitatea de a gândi ca o modalitate de a gestiona răspunsurile emoționale negative la evenimente.

Cu alte cuvinte, ei folosesc gândirea pozitivă sau rațională pentru a examina și, dacă este necesar, pentru a depăși reacțiile pe care înțeleg că s-ar putea să nu fie în întregime logice. De asemenea, sunt pregătiți să ceară ajutor dacă este necesar – precum și să ofere propriul lor ajutor cu generozitate celor care au nevoie”, afirmă psihologul.

Efectele pozitive ale auto-motivării

Auto-motivarea și menținerea ei înseamnă:

• o îmbunătățire a încrederii în sine
• sporirea autodisciplinei
• extinderea limitelor personale percepute
• recompensă emoțională pentru atingerea obiectivelor
• atingerea întregului potențial de care dispunem

Ce este important pentru oamenii pe care dorești să îi motivezi?

Psihologul Laura Maria Cojocaru afirmă că dacă ești responsabil pentru motivarea altora, propria auto-motivare contează în două moduri. În primul rând, e bine să fii motivat să continui să aplici tehnici până când vei găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru echipa ta.

În al doilea rând, este important să te asiguri că motivarea ta se bazează pe intenții corecte. Dacă pur și simplu încerci să îi forțezi pe ceilalți să realizeze ceea ce dorești să faci, fără a lua în considerare propriile lor nevoi și valori, vei ajunge la o motivare temporară și nu vei obține rezultatele așteptate.

„Pentru a-i motiva pe ceilalți, caută să înțelegi ce îi va determina să ia măsurile adecvate. Acest lucru necesită timp pentru a înțelege ceea ce este important pentru oamenii pe care dorești să îi motivezi. Apoi, utilizează aceste cunoștințe pentru a crea sisteme motivante la locul de muncă. În unele cazuri, este posibil să nu poți motiva în mod egal fiecare persoană din echipa ta.

Este posibil să fie necesar să fii creativ și să gândești în termeni netradiționali cu privire la modul de a-i face pe oameni să se dezvolte cu privire la ceea ce trebuie să realizeze. Motivarea de sine este benefică și, prin urmare, este esențial să afli modalități care te pot ajuta în realizarea acesteia.

Gândirea pozitivă este crucială pentru a obține motivarea de sine. Vei fi de asemenea motivat dacă îți planifici și clarifici obiectivele pe termen lung. Acest lucru te va ajuta să depășești obstacolele întâmpinate pe drumul spre atingerea și realizarea obiectivelor propuse”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).