Copiii care se refugiază din fața războiului din Ucraina sunt expuși unui risc crescut de trafic și exploatare, a avertizat UNICEF.
Traficanții caută adesea să exploateze haosul mișcărilor mari de populație și, cu peste 1,5 milioane de copii care s-au refugiat din Ucraina de la 24 februarie, și nenumărați alții care au fost strămutați din cauza violenței în interiorul țării, amenințarea cu care se confruntă copiii este reală și în creștere.
Potrivit unei analize recente realizate de UNICEF și Grupul de Coordonare Inter-Agenții împotriva Traficului de Persoane (ICAT), 28% dintre victimele identificate ale traficului de persoane la nivel global sunt copii.
În contextul ucrainean, specialiștii în protecția copilului ai UNICEF sunt de părere că copiii ar reprezenta probabil o proporție și mai mare de potențiale victime ale traficului, deoarece copiii și femeile constituie aproape toți refugiații care au ieșit din țară până acum.
„Războiului din Ucraina duce la strămutări și afluxuri de refugiați masive – condiții care ar putea cauza o creștere semnificativă a traficului de ființe umane și o criză acută a protecției copiilor”, a declarat Afshan Kahn, Director Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Copiii strămutați sunt extrem de vulnerabili în fața pericolului separării de familiile lor, exploatării și traficului. Ei au nevoie ca guvernele din regiune să intervină și să instituie măsuri pentru a rămâne în siguranță”.
Peste 500 de copii neînsoțiți au fost identificați la trecerea din Ucraina în România între 25 februarie – 17 martie. Numărul real al copiilor separați de familii care au fugit din Ucraina în țările învecinate este, probabil, mult mai mare. Copiii separați sunt deosebit de vulnerabili în fața traficului și a exploatării.
„Copiii care fug de războiul din Ucraina trebuie să fie evaluați din punctul de vedere al vulnerabilității atunci când intră într-o țară vecină”, a declarat Kahn. „Trebuie depuse toate eforturile pentru consolidarea proceselor de evaluare la trecerile de frontieră pentru refugiați”.
Pentru a proteja și ajuta copiii și familiile care au fugit din Ucraina, UNICEF și UNHCR, în parteneriat cu guvernele și organizațiile societății civile, înființează centre Blue Dot, spații sigure pentru copii și femei.
Centrele Blue Dot furnizează informații cheie familiilor care călătoresc, ajută la identificarea copiilor neînsoțiți și separați de familie și la asigurarea protecției lor, reprezentând centre pentru servicii esențiale. Centrele Blue Dot au fost deja înființate în țări care găzduiesc copii și femei ucrainene și vor fi extinse în următoarele zile, incluzând 34 în Polonia.
UNICEF îndeamnă guvernele țărilor vecine și ale altor țări de destinație să consolideze evaluările pentru protecția copiilor la punctele de frontieră, în speciale cele cu Ucraina, pentru a identifica mai bine copiii la risc.
În plus, UNICEF solicită guvernelor să îmbunătățească colaborarea transfrontalieră și schimbul de cunoștințe între autoritățile de control la frontieră, cele de aplicare a legii și cele de protecție a copilului și să identifice rapid copiii separați de familie, să implementeze proceduri de urmărire și reîntregire a familiei pentru copiii privați de îngrijire părintească.
Verificări suplimentare pentru riscuri legate de protecție ar trebui implementare în adăposturi, gări urbane mari și alte locuri în care refugiații se adună sau pe care le tranzitează. Este de asemenea esențial ca instituțiile naționale și internaționale de aplicare a legii să monitorizeze circulația copiilor și femeilor și să reducă în mod activ riscurile cu care se confruntă grupurile vulnerabile.
Fundaţia Europeană pentru Consultanţă, Implementare şi Dezvoltare (FECID) a anunţat lansarea proiectului „Acces spre succes”, în cadrul căruia pentru 980 de copii cu risc de abandon şcolar din judeţele Sibiu şi Mureş vor beneficia de activităţi educaţionale, în baza unei finanţări norvegiene de 1.448.247 euro.
„Proiectul beneficiază de un grant în valoare de 1.448.247 euro oferit de Norvegia prin Granturile Norvegiene în cadrul Programului Dezvoltare locală. Obiectivul proiectului vizează creşterea participării şcolare cu cel puţin 10% a unui număr de 400 de copii din grupul ţintă primar şi creşterea ratei de tranziţie în învăţământul şcolar superior (clasa a-IX-a) cu 1,5% pe perioada implementării proiectului.
Prin proiectul ”Acces spre succes”, 980 de copii cu vârste cuprinse între 10 şi 16 ani, în situaţii de risc de abandon şcolar, din 12 şcoli din judeţele Sibiu şi Mureş, în majoritate din mediul rural, vor beneficia de activităţi educaţionale, non-formale şi de integrare socială în vederea prevenirii abandonului şcolar şi/sau părăsirii timpurii a şcolii.
Un parcurs şcolar cât mai complet şi dezvoltarea unor abilităţi psiho-emoţionale sănătoase şi creşterea încrederii în sine, le vor asigura acestor copii, în viitor, premisele pentru a contribui la dezvoltarea unei societăţi mai incluzive şi coezive”, a arătat Fundaţia Europeană pentru Consultanţă, Implementare şi Dezvoltare, într-un comunicat de presă.
Proiectul îşi propune să aducă o contribuţie activă la creşterea gradului de coeziune economică şi socială la nivel local şi naţional prin îmbunătăţirea competenţelor formale şi non-formale ale copiilor din ciclul gimnazial, creşterea gradului de promovabilitate a acestora în licee şi prin dezvoltarea abilităţilor, cunoştinţelor şi competenţelor necesare profesionale pentru locuri de muncă cu un grad de calificare mai ridicat.
„Măsurile adresate direct grupului primar de beneficiari sunt corelate cu măsuri auxiliare adresate colegiilor acestora de şcoală, cadrelor didactice şi psihologilor, dar şi grupelor de părinţi. Proiectul se derulează pe o perioadă de 30 de luni, între 01.09.2021 şi 28.02.2024 în localităţile Agnita, Alma, Axente Sever, Marpod, Cârţişoara, Cristian, Răşinari (judeţul Sibiu) şi Albesti, Saschiz, Târnăveni, Sîncraiu de Mureş (judeţul Mureş)”, se mai precizează în comunicat.
Studiu: Riscul de cancer, în mare măsură independent de masa corporală şi de speranţa de viaţă a mamiferelor!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
23 decembrie 2021, 16:30 / actualizat: 23 decembrie 2021, 19:10
Potrivit unui studiu realizat de cercetătorul dr. Orsolya Vincze, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, riscul de cancer este, în mare măsură, independent de masa corporală şi de speranţa de viaţă a mamiferelor.
„Cercetător al UBB, autor principal al unui studiu major care arată că riscul de cancer este în mare măsură independent de masa corporală şi de speranţa de viaţă a mamiferelor. Dr. Orsolya Vincze, cercetător colaborator în cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie a Universităţii ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca (UBB), este autorul principal al unui articol apărut recent în unul dintre cele mai prestigioase jurnale academice la nivel mondial, Nature.
Lucrarea prezintă un studiu inovator care oferă dovada că riscul de cancer este în mare măsură independent de masa corporală şi de speranţa de viaţă a mamiferelor. Mai mult, rezultatele obţinute oferă o mai bună înţelegere a riscului şi rezistenţei cancerului la diferite specii de animale. Astfel, contribuie la progrese majore în explorarea apărării naturale împotriva cancerului şi ar putea revoluţiona medicina împotriva cancerului”, se arată într-un comunicat trimis, joi, de UBB.
Potrivit comunicatului, folosind date despre 191 de specii şi 110.148 de mamifere, „această cercetare demonstrează că cancerul este o boală omniprezentă a mamiferelor” şi că riscul de cancer nu este distribuit uniform de-a lungul filogeniei mamiferelor.
„Tindem să vorbim despre cancer ca despre o problemă strict umană. Deşi este adevărat că diverse tipuri de cancer afectează grav specia umană, nu putem ignora faptul că şi alte animale se confruntă cu această boală, la fel ca noi. Nu doar animalele de companie, ci şi animalele sălbatice.
Cu toate acestea, în ce măsură sunt animalele expuse la cancer şi cât de des este afectată sănătatea lor de această boală a fost un subiect mai puţin studiat până acum. Aceasta nu este o surpriză, deoarece la animalele sălbatice orice boală gravă duce probabil la moartea nerepertoriată a animalului din cauza înfometării sau a prădătorilor. Mai mult, cancerul este o boală asociată cu vârsta, în care indivizii în vârstă sunt mai predispuşi să dezvolte boala.
În consecinţă, riscul de cancer la animalele sălbatice, unde vârsta este rar cunoscută, este dificil de estimat. Prin urmare, pentru a explora cât de des se confruntă animalele cu cancer, această cercetare s-a concentrat pe animalele din grădina zoologică, unde indivizii sunt urmăriţi de-a lungul vieţii.
Studiul abordează, de asemenea, o întrebare evoluţionistă fascinantă. Tumorile sunt boli de origine mutaţională, iar mutaţiile apar de obicei în timpul diviziunii celulare. În consecinţă, animalele cu corpuri mai mari şi durate de viaţă mai lungi care au suferit mai multă diviziune celulară sunt susceptibile de a avea un risc mai mare de a dezvolta tumori.
Această teorie a fost susţinută de mai multe studii la oameni, de exemplu, în cazul în care dimensiunea corporală (înălţimea) mai mare este asociată cu un risc mai mare de cancer. Cu toate acestea, aceste corelaţii nu par să fie valabile între specii, deoarece un elefant şi un şoarece au o probabilitate similară de a dezvolta cancer, chiar dacă durata lor de viaţă şi dimensiunile corpului diferă în ordine de mărime.
Discrepanţa dintre efectul mărimii corpului şi speranţa de viaţă asociată riscului de cancer este cunoscută sub numele de paradoxul lui Peto. Această cercetare oferă acum dovada că riscul de cancer este în mare măsură independent de masa corporală şi de speranţa de viaţă a mamiferelor, oferind astfel dovezi fără echivoc pentru validitatea paradoxului lui Peto. Acest rezultat oferă sprijin pentru afirmaţia că evoluţia a modelat mecanisme de supresie tumorale din ce în ce mai eficiente de-a lungul evoluţiei, pentru cazurile de longevitate extinsă şi/sau a dimensiunilor corporale mai mari”, se menţionează în comunicat.
Tinerii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Guineea și Guineea-Bissau sunt cei mai expuși riscului de a resimți impactul schimbărilor climatice, care le pun în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expun unor boli fatale, potrivit unui raport al UNICEF lansat astăzi.
„The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index” [Criza climatică este o criză a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic în rândul copiilor] este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor. Aceasta clasează țările în funcție de expunerea copiilor la șocurile climatice și la cele de mediu, precum cicloanele și valurile de căldură, dar și în funcție de vulnerabilitatea acestora la astfel de șocuri, ținând cont de accesul lor la servicii esențiale.
Lansat în colaborare cu mișcarea Fridays for Future [„Zile de vineri pentru viitor”], cu ocazia celei de-a treia aniversări a acestei mișcări coordonate de tineri, care au demarat greve climatice globale, raportul relevă faptul că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”.
Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației. Rezultatele reflectă numărul copiilor afectați în prezent – este posibil însă ca cifrele să devină mai alarmante odată cu accelerarea impactului schimbărilor climatice.
„Este pentru prima oară când avem o imagine completă a vulnerabilității copiilor la schimbările climatice și a locurilor în care apare această vulnerabilitate, iar această imagine este cumplită, aproape de neînchipuit. Șocurile climatice și de mediu subminează toate drepturile copilului, de la acces la aer curat, la hrană și apă sigură până la educație, locuințe, lipsa exploatării și chiar dreptul lor la supraviețuire. Practic, va fi afectată viața fiecărui copil”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.
„De trei ani, copiii din lumea întreagă își fac auzite vocile pentru a cere luarea de măsuri. UNICEF sprijină apelul lor la schimbare cu un mesaj categoric – criza climatică este o criză a drepturilor copilului”.
Indicele de risc climatic în rândul copiilor (IRCC) relevă următoarele:
240 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor costiere;
330 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor fluviale;
400 de milioane de copii sunt extrem de expuși cicloanelor;
600 de milioane de copii sunt extrem de expuși bolilor transmise prin vectori;
815 milioane de copii sunt extrem de expuși poluării cu plumb;
820 de milioane de copii sunt extrem de expuși valurilor de căldură;
920 de milioane de copii sunt extrem de expuși penuriei de apă;
1 miliard de copii sunt extrem de expuși unei poluări excesive a aerului.
Cu toate că aproape fiecare copil din lume este expus cel puțin unuia dintre aceste riscuri climatice și de mediu, datele indică faptul că țările cele mai afectate se confruntă cu șocuri multiple și adesea concomitente, care riscă să fragilizeze progresele în materie de dezvoltare și să accentueze lipsurile copiilor.
Un număr estimativ de 850 de milioane de copii – unu din trei la nivel global – trăiesc în zone în care se suprapun cel puțin patru dintre aceste șocuri climatice și de mediu. Mai mult, 330 de milioane de copii – unu din șapte la nivel global – trăiesc în zone afectate de cel puțin cinci șocuri majore.
În Indicele de risc climatic în rândul copiilor, România ocupă locul 102, aflându-se pe aceeași poziție cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franța și Argentina, în jumătatea inferioară a listei de 163 de țări incluse în raport, lista fiind ordonată descrescător începând cu statele în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate.
În ceea ce privește pilonul din Indice reprezentat de șocurile climatice și de mediu, România are un scor de 5,4 (severitate medie) și un scor de 2,5 în privința pilonului vulnerabilității copiilor (severitate medie), indicele de risc climatic și de mediu fiind de 4,1 (severitate medie). Cu 74.880 de kilotone emisii de CO2, care reprezintă 0,22% din emisiile globale, și emisii pe cap de locuitor de 3,85 de tone metrice, România se numără printre țările cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior.
Raportul relevă și faptul că locul în care sunt generate emisiile de gaze cu efect de seră diferă de cel în care se înregistrează cel mai mare impact climatic în rândul copiilor. Cele 33 de țări „cu risc extrem de ridicat” emit, împreună, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial. În schimb, primele cele mai poluante 10 țări sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile globale. Doar una dintre aceste țări este clasificată cu „risc extrem de ridicat” la nivelul indicelui.
„Schimbările climatice sunt extrem de inechitabile. Cu toate că niciun copil nu este responsabil de încălzirea globală, copiii vor plăti prețul cel mai mare. Copiii din statele cel mai puțin responsabile vor suferi cel mai mult”, a afirmat Fore.
„Încă mai este timp pentru a acționa. Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii esențiale, precum apă și salubritate, sănătate și educație, poate crește simțitor capacitatea de supraviețuire a acestora în cazul unor astfel de pericole climatice. UNICEF îndeamnă guvernele și companiile să asculte copiii și să prioritizeze acțiunile care îi protejează împotriva acestor efecte, accelerând totodată eforturile menite să reducă dramatic emisiile de gaze cu efect de seră”.
Dacă nu se întreprind urgent acțiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, copiii vor continua să sufere cel mai mult. În comparație cu adulții, copiii au nevoie de mai multă hrană și apă raportat la greutatea lor corporală, reușesc să supraviețuiască mai greu fenomenelor meteorologice extreme și sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la schimbările de temperatură și la boli, printre altele.
„Mișcările inițiate de tinerii activiști de mediu vor continua să se extindă și să lupte pentru ceea ce este drept, deoarece nu avem de ales„, au afirmat Farzana Faruk Jhumu (Bangladesh), Eric Njuguna (Kenya), Adriana Calderón (Mexic) și Greta Thunberg (Suedia), reprezentanții mișcării Fridays for Future care au scris cuvântul înainte al raportului și care sprijină lansarea acestuia.
„Trebuie să conștientizăm punctul în care ne aflăm, să tratăm schimbările climatice ca pe o adevărată criză și să acționăm negreșit pentru a ne asigura că planeta pe care o moștenesc copiii de astăzi va fi una în care vor putea locui”.
UNICEF îndeamnă guvernele, companiile și actorii relevanți:
1. Să crească investițiile în serviciile cheie adresate copiilor în vederea adaptării și a creșterii rezilienței acestora la schimbările climatice. Pentru a proteja copiii, comunitățile și persoanele cele mai vulnerabile împotriva celui mai devastator impact al climei aflate deja în schimbare, trebuie adaptate serviciile critice, inclusiv sistemele de apă, salubritate și igienă, serviciile de sănătate și educație.
2. Să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a evita cele mai nefaste efecte ale crizei climatice, sunt necesare demersuri ample și stringente. Țările trebuie să își reducă emisiile cu cel puțin 45% (față de nivelul din 2010) până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la un nivel maxim de 1,5 grade Celsius.
3. Să ofere copiilor o educație pentru mediu și competențe ecologice, care sunt critice pentru adaptarea lor la schimbările climatice și îi pregătesc să facă față efectelor acestora. Copiii și tinerii vor resimți din plin consecințele devastatoare ale crizei climatice și ale nesiguranței apei, deși sunt cel mai puțin responsabili de acestea. Avem o datorie față de toți tinerii și față de generațiile viitoare.
4. Să includă tinerii în toate negocierile și deciziile privind clima de la nivel național, regional și internațional, inclusiv în cadrul conferinței COP26. Copiii și tinerii trebuie să fie incluși în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la climă.
5. Să se asigure că procesul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 este unul prietenos cu mediul, cu emisii reduse de carbon și incluziv, astfel încât să nu fie compromisă capacitatea viitoarelor generații de a aborda și de a răspunde crizei climatice.
Cercetătorii de la Universitatea din Gothenburg, Suedia, au identificat cel mai bun mod de a prepara cafeaua, pentru a reduce riscul apariţiei bolilor de inimă.
La studiu au participat 508.747 de bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani. Voluntarii au completat chestionare cu privire la cantitatea și tipul de cafea consumată și au fost colectate date cu privire la variabilele care pot avea influenţă atât asupra consumului de băuturi, cât și privind bolile de inimă.
Acești factori suplimentari au inclus fumatul, educația, activitatea fizică, înălțimea, greutatea, tensiunea arterială și colesterolul. Starea de sănătate a voluntarilor a fost monitorizată timp de 20 de ani.
„Cafeaua nefiltrată conține substanțe care cresc colesterolul. Folosirea unui filtru le elimină și este mai puțin probabil să aveți un atac de cord şi moarte prematură”, arată autorul studiului, Doug Tele, profesor la Facultatea pentru Sănătate Publică a Universităţii din Göteborg, Suedia.
„Studiul ne oferă dovezi convingătoare că există o legătură între prepararea cafelei, ritmul cardiac și longevitate”, a adăugat el.
De asemenea, cafeaua făcută prin fierbere sau într-o presă de cafea crește riscul unor boli de inimă.
„Cafeaua nefiltrată – cum ar fi cafeaua turcească, care se prepară prin fierbere, ori cafeaua care se face în presa franceză conține cantități mai mari de cafestol și caveol – substanțe chimice găsite în petele de grăsime care plutesc pe suprafața cafelei”, a explicat expertul în sănătate şi nutriționistul Lisa Dreyer.
Studiile anterioare au descoperit că acestea duc la creșterea nivelului de trigliceride și colesterol.
Consumul de cafea filtrată printr-un filtru de hârtie, de exemplu, s-a dovedit a fi mai sănătos decât să nu bei cafea deloc. Cafeaua filtrată este asociată cu o reducere de 15% a riscului de deces, o reducere de 12% a riscului de deces din cauza bolilor cardiovasculare la bărbați și o reducere de 20% la femei comparativ cu întreruperea completă a consumului de cafea.
Unul din doi copii e supus unei forme de abuz şi unul din trei se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Salvaţi Copiii.
„În România, un copil din doi este afectat de analfabetism funcţional, este supus unei forme de violenţă fizică, emoţională şi sexuală, un copil din trei trăieşte în risc de sărăcie şi excluziune socială, şase copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viaţă, 750 de fete sub 15 ani devin mame anual, cel puţin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinţi sau fără unul dintre ei, celor 78.000 de copii cu dizabilităţi nu li se asigură condiţiile necesare integrării socio-educaţionale, iar participarea copiilor la decizii care-i privesc nu reprezintă o preocupare a societăţii de astăzi”, se afirmă în comunicat.
Organizaţia solicită autorităţilor să oprească „starea de neconstituţionalitate în care s-au adâncit an de an programele politice ale partidelor, legile bugetului de stat şi deciziile privind alocările bugetare locale, a căror fundamentare strategică şi aplicativă nu a avut în vedere principiul constituţional al asigurării unui regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor copilului” şi cere Parlamentului şi Guvernului măsuri urgente pentru 10 probleme majore cu care se confruntă copiii în România.
Problemele identificate sunt sărăcia familiilor şi comunităţilor în care trăiesc copii, educaţie echitabilă şi de calitate pentru toţi copiii, violenţa asupra copiilor, asistenţa psihoterapeutică post-pandemie a copiilor, mamele minore, protecţia copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, natalitatea şi mortalitatea infantilă, protecţia copiilor instituţionalizaţi, integrarea în sistemul educaţional a copiilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale şi participarea copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct.
Organizaţia Salvaţi Copiii apreciază, în acest context, că „Garanţia pentru Copil” reprezintă un instrument european esenţial pentru copiii din România.
„Considerăm că implementarea în România a viitoarei „Garanţii pentru Copil”, un instrument al Uniunii Europene care are drept scop prevenirea şi combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor, va constitui direcţia esenţială de garantare a serviciilor esenţiale copiilor vulnerabili.
După adoptarea Garanţiei, preconizată a avea loc în această lună, Parlamentul şi Guvernul României vor fi obligate să adopte măsuri concrete pentru asigurarea accesului eficace şi gratuit la servicii medicale şi de educaţie de calitate, la îngrijire pe perioada copilăriei timpurii, cel puţin o masă sănătoasă în fiecare zi de şcoală pentru toţi copiii, la locuire adecvată şi la o nutriţie corespunzătoare”, se precizează în comunicat.
Instituţiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt cei fără adăpost ori expuşi deprivării locative severe, copiii cu dizabilităţi, copiii afectaţi de migraţie, copiii care aparţin unei minorităţi etnice, copiii din instituţiile de protecţie şi copiii care aparţin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială.
Consumul de orez este asociat cu un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare, indică rezultatele unui studiu publicat în revista „Science of the Total Environment”.
Cercetătorii de la universităţile din Manchester şi Salford au analizat datele provenite de la locuitori din Marea Britanie şi Ţara Galilor şi au evaluat efectul consumului regulat de orez asupra corpului lor.
S-a dovedit că 25% dintre iubitorii acestui produs care aveau probleme de sănătate au prezentat un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare.
În urma analizei, cercetătorii au descoperit că riscul crescut pentru sănătate în urma consumului de orez este de aproximativ 6%. Potrivit experţilor, orezul poate acumula arsenic, care apoi intră în corpul uman.
Utilizarea pe termen lung a acestui element chimic, chiar şi în doze mici, este periculoasă pentru inimă şi vasele de sânge şi este asociată cu mii de cazuri de moarte prematură în fiecare an.
Pentru a reduce riscul de boală, specialiştii sfătuiesc amatorii acestui aliment să-şi diversifice dieta cu alte cereale, precum şi să aleagă diferite tipuri de orez, cum ar fi basmati sau perlat.
Un accident vascular cerebral apare atunci când aportul de sânge la o parte a creierului este întrerupt sau redus, privând țesutul cerebral de oxigen și nutrienți. În câteva minute, celulele creierului încep să moară. Dacă celulele creierului mor sau sunt deteriorate, simptomele apar în părțile corpului pe care le controlează aceste celule ale creierului (slăbiciune bruscă, paralizie sau amorțeală a feței, a bratelor sau a picioarelor).
Acesta poate fi cauzat de o arteră blocată sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sânge. Unii oameni pot prezenta doar o întrerupere temporară a fluxului sanguin către creier care nu provoacă daune permanente.
Există două tipuri principale de accident vascular cerebral: ischemice și hemoragice, ischemicul fiind cel mai frecvent.
Riscul de accident vascular cerebral (AVC) este dublat la cei care au fost expuși timp de cel puțin zece ani la muncă prelungită.
Un program de muncă care depăşeşte zece ore pe zi, timp de cel puțin cincizeci de zile pe an, este asociat unui risc mai mare de accident vascular cerebral decât un program mai scurt, susţine un studiu publicat joi în revista de specialitate „Stroke” a asociaţiei American Heart.
Studiul privind asocierea dintre programul de muncă prelungit și riscul de AVC se bazează pe date din grupul de constante (pe vârstă, sex, timp de lucru, pe fumători şi nefumători) şi a reunit 200.000 de persoane în vârstă de 18 până la 69 de ani, consultanţi în centre din domeniul examinării sănătății.
Dintre cei peste 140.000 de pacienţi selectaţi, 0.9% au raportat un accident vascular cerebral, 29.6% dintre ei (42.542) au fost expuşi la program prelungit şi 10.1% (14.481) avuseseră un astfel de program mai mult de zece ani, a indicat Asistența publică a spitalelor din Paris (AP-HP) într-un comunicat.
Conceptul de ore de lucru prelungite a fost definit ca fiind de cel puțin zece ore pe zi timp de cel puțin 50 de zile pe an. Astfel, timpul de lucru prelungit a fost asociat cu un risc de AVC cu 29% mai mare la populația în cauză decât la cea care munceşte mai puţin, potrivit AP-HP.
Studiul nu susține o legătură de cauzalitate. Totuşi, aceste date arată o „asociere semnificativă” între riscul de accident vascular cerebral și timpul de lucru prelungit pe o perioadă de zece ani sau mai mult și confirmă concluziile unei meta-analize (analiza unei serii de studii), publicată în 2015 în revista medicală „The Lancet”, privind riscul excesiv de accident vascular cerebral în legătură cu activitatea prelungită.
Următoarele sfaturi vă pot ajuta în prevenirea unui accident vascular cerebral:
– Controlați-vă hipertensiune arterială;
– Reduceți nivelul de colesterol;
– Fiți activ fizic:
– Adoptați o dietă bogată în fructe și legume;
– Renunțați la fumat;
– Controlați-vă greutatea;
– Gestionați stresul;
Într-un interviu acordat publicaţiei „Ouest France”, şeful statului francez pledează pentru o Uniune Europeană mai „suverană şi mai multilaterală”.
Făcând apel la „o rezistenţă”, Emmanuel Macron a spus că a fost „frapat” de asemănarea dintre situaţia actuală din Europa şi cea din perioada interbelică, într-un interviu publicat miercuri seara, în „Ouest-France”.
„Într-o Europă care este divizată de temeri, repliere naţionalistă, consecinţele crizei economice, vedem, aproape în mod metodic cum se re-articulează tot ce a punctat viaţa Europei de la Primul Război Mondial până la criza din 1929, declară preşedintele Republicii. „Trebuie să aveţi acest lucru în minte, să fiţi lucizi, să ştiţi cum să îi rezistaţi”, aducând „vigoare democratică şi republicană”.
Şeful statului se pregăteşte să sărbătorească o sută de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, vizitând câmpurile de luptă din Marele Est şi Hauts-de-France timp de o săptămână, începând de duminică. Apoi va avea loc ceremonia din 11 noiembrie de la Arcul de Triumf în prezenţa a peste o sută de lideri din întreaga lume, urmată de primul Forum al Păcii în La Villette.
În timpul acestor întâlniri, Emmanuel Macron asigură că nu „vrea doar să privească Istoria”. „Vreau să trimit un omagiu şi să încerc să înţeleg lecţiile acestei Istorii. Este un mesaj de celebrare, comemorare memorie şi pentru viitor. Promovând, cu această ocazie, o Europă „mai suverană şi mai multilaterală” . „Europa se confruntă cu un risc: acea de a fi dezmembrată de lepra naţionalistă şi să fie răsturnată de puteri externe. Şi, prin urmare, să-şi piardă suveranitatea. Adică să aibă o securitate care să depindă de alegerile americane şi de schimbările sale, să aibă o Chină tot mai prezentă în infrastructurile esenţiale, o Rusie care, uneori, este tentată de manipulare, mari interese finaciare şi de pieţe care, câteodată, depăşesc locul pe care îl pot ocupa statele”, avertizează Macron.
Săptămâna Mondială a Alăptării va fi marcată şi în ţara noastră.
Mâine, în 20 de oraşe din România, are loc o proiecție națională a documentarului “Îndrăznesc să alăptez!”
În Târgu-Mureş, proiecţia va avea loc la Cinematograful Arta, în Sala Club 30 începând cu ora 18, iar intrarea este liberă.
Conform datelor statistice, doar 12% dintre bebeluşii din România sunt alăptaţi la sân în primele şase luni de viaţă, spre deosebire de Norvegia unde procentul este de 96%.
Principalul motiv este comoditatea mamelor care nu conştientizează riscurile pe termen lung la care sunt supuşi, astfel, copiii lor şi anume alergii, disfuncții digestive, diabet, boli cardiace sau cancer.
Proiecții similare ale acestui documentar mai au loc, la aceeaşi oră, în oraşe precum Baia Mare, Bacău, Bistrița , Braşov, Cluj Napoca, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe şi Sibiu.
De la începutul lunii iulie 2014, au fost înregistrate 16 cazuri de îmbolnăvire în Arbore şi Marginea, cîte 8 în fiecare localitate. Este vorba de copii cu vârste cuprinse între 1 şi 10 ani, membri ai unor familii învecinate, între care există legaturi de rudenie şi care se vizitează.
Potrivit specialiştilor DSP, copiii sunt internaţi acum în secţia boli infecţioase a Spitalului Municipal Rădăuţi, urmând tratament de specialitate. De la sfîrşitul acestei săptămâni, ei, dar şi ceilalţi bolnavi de pe secţie vor fi transferaţi la Spitalul Judeţean. Şi asta pentru că de luni, 21 iulie, şi pînă duminică, 3 august, secţia de boli infecţioase de la Rădăuţi va fi închisă pentru că singurul medic de specialitate de acolo pleacă în concediu.
DSP a fost informată despre această situaţie, iar conducerea spitalului judeţean a dat asigurări că secţia de aici este pregătită să preia pacienţii de la Rădăuţi.
Până una, alta situaţia din focare pare să fie sub control. DSP a informat că au fost administrate până în prezent 80 doze vaccin antihepatitic de tip A la contacţii celor 16 cazuri şi au fost recoltate 3 probe de apă din fântânile familiilor de unde provin îmbolnăvirile. Deoarece rezultatele tuturor probelor sunt necorespunzătoare atât chimic, cât şi bacteriologic, DSP a cerut celor două Primarii să ia măsuri de avertizare a populaţiei privind pericolul consumului de apă din aceste surse şi să informeze asupra necesităţii efectuării dezinfecţiei acestora.
De altfel, DSP Suceava a distribuit substanţele dezinfectante necesare în cele două comunităţi. “Calitatea necorespunzătoare a apei reprezintă un factor suplimentar de risc în apariţia şi extinderea îmbolnăvirilor de tip digestiv, dar nu şi cauza actualului focar de hepatită”, au precizat specialiştii DSP. Potrivit acestora, medicii de familie vor continua supravegherea clinico-epidemilogică a contacţilor familiali ai cazurilor depistate.
Şi în luna martie a acestui an în judeţ au mai fost semnalate cazuri de hepatită A. A fost vorba atunci de 3 copii de etnie romă, cu vârste de 5, 9 şi 11 ani , care s-au îmbolnăvit după ce au venit în contact cu o altă familie de rromi, din localitatea Ioneasa, în care exista deja un focar de hepatită A. Atunci, cauza apariţiei focarelor de hepatită A a fost lipsa măsurilor elementare de igienă la membrii celor două familii de romi.
În orice caz, numărul de îmbolnăviri a crescut în acest an şi acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă asupra importanţei respectării cu stricteţe a regulilor de igienă, în condiţiile în care se ştie că hepatita A mai este denumită şi boala mâinilor murdare. Potrivit statisticilor, pe tot parcursul anului 2013 au fost semnalate în judeţ cinci cazuri de boală, câte 4 în 2012 şi 2011 şi numai două în 2010.
Virusul hepatitei A se poate transmite prin alimente, în special fructe şi legume crude, care nu au fost bine spălate înainte de consum, prin apă contaminată sau prin contactul direct cu persoanele bolnave, chiar dacă sunt asimptomatice. Cea mai bună metodă de prevenire a hepatitei A este vaccinarea. Alte măsuri de prevenire a bolii se bazează pe respectarea igienei – spălarea mâinilor înainte de masă şi după folosirea toaletei, dar şi folosirea apei de băut numai din reţeaua controlată sau din fântâni igienice.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
