Record mondial pentru România la Europenele de natație!

Publicat de Andra Radu, 7 iulie 2021, 08:32

România a cucerit medaliile de argint în proba masculină de ştafetă 4×100 m liber, marţi, la Campionatele Europene de înot pentru juniori de la Roma, prin David Popovici, Mihai Gergely, Ştefan Cozma şi Patrick Dinu, cu timpul de 3 min 19 sec 93/100.

Popovici, sportiv calificat la JO de la Tokyo şi care a evoluat în primul schimb, a stabilit un nou record mondial de juniori la 100 m liber, cu timpul de 47 sec 56/100. Rusia a obţinut aurul cu timpul de 3 min 19 sec 66/100.

Vlad Stancu a încheiat pe locul 6 în finala de la 400 m liber, cu timpul de 3 min 53 sec 09/100.

În proba masculină de 50 m fluture, Denis Laurean Popescu a ocupat locul 11 în semifinale, cu 24 sec 48/100, ratând finala.

Nici Bianca Andreea Costea nu s-a calificat în finala de la 100 m liber, ocupând penultimul loc (15) în semifinale, cu timpul de 56 sec 53/100.

România este reprezentată de 11 sportivi la Europenele de juniori de la Roma.

Escală fregata „Evertsen” în Portul Constanța

Publicat de prosavioleta, 6 iulie 2021, 15:09

Andreea Popescu (realizator rubrică): Fregata Marinei Regale a Țărilor de Jos „Evertsen” a făcut o escală de patru zile în Portul Constanța, după executarea unei serii de misiuni în apele internaționale ale Mării Negre. Secretarul de stat și șef al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, s-au aflat luni, 28 iunie, în vizită oficială la bordul fregatei neerlandeze.

Simona Cojocaru, Secretar de stat: Este o reală plăcere să mă aflu la bordul navei „Evertsen”. Suntem, într-o perioadă cu numeroase provocări la adresa mediului de securitate, cele mai dificile dintr-o generație. Aici, la Marea Neagră, situația este complexă, pentru că Rusia își conti nuă acțiunile agresive. Acum două săptămâni, conducătorii noștri s-au întâlnit la Bruxelles ca să pregătească NATO pentru aceste vremuri schimbătoare, într-un mandat tot mai greu de anticipat. Urmăm deciziile cruciale din agenda NATO 2030, pentru a fi siguri că Alianța are capabilitățile care îi sunt necesare. Pentru a ne păstra puterea de descurajare și apărare ridicate, trebuie să ne pregătim în toate mediile: pe mare, în aer, pe uscat.

 Roelof Sander van Ees, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România: Trăim întru-un mediu de securitate din ce în ce mai complex. Alianța noastră se confruntă cu amenințări multiple și o competiție strânsă din partea unor state. Chiar dacă România și Olanda sunt situate în părți diferite ale continentului, ambele țări se confruntă cu aceleșai provocări când vine vorba despre amenințările la adresa mediului de securitate. Aș dori să profit de această ocazie și să îmi exprim încă o dată aprecierile și recunoștința pentru sprijinul continuu al României.

Încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani!

Publicat de Gabriel Stan, 6 iulie 2021, 12:29

„Subiectul săptămânii” este reprezentat de încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani.

În 2002, pe când începea misiunea militarilor români în Afganistan, unul dintre artizanii aderării României la alianță a fost Ioan Mircea Pașcu, secretar de stat mai întâi și apoi ministru al apărării, la începutul anilor 2000. Cristian Dumitrașcu a realizat un interviu telefonic pe care vă invit să îl ascultați.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”!

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc pentru invitaţie!

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Şi noi mulțumim pentru că ați răspuns apelului nostru în acest moment important, în acest moment de sărbătoare, într-un fel, pentru că această construcție a aderării la NATO și a misiunii în Afganistan încheiată după 19 ani este una începută de dumneavoastră și de echipa guvernamentală de la începutul anilor 2000. Cum a fost pentru dumneavoastră să reușiți să duceți România în NATO, după ce fusese respinsă în acel summit anterior?

Ioan Mircea Paşcu: Vreau să vă spun că am avut un avantaj dublu: pe de-o parte, fusesem cel care negociase, împreună cu domnul secretar de stat Lazăr Comănescu, de la MAE – eu negociam din partea Ministerului Apărării -, în prima perioadă, înainte de Madrid.

Începuturile procesului de apropiere, primele negocieri, Parteneriatul pentru Pace, documentul de prezentare, studiul privind extinderea, toate lucrurile acestea fuseseră pe masa noastră de lucru, a domnului Comănescu și a mea.

Şi, într-un fel, ăsta a fost un avantaj, pentru că aveam o idee foarte clară cu privire la modul în care funcționează acest mecanism al negocierilor, dar, pe de altă parte, ce era mai important, și al interacțiunii dintre principalele state care trebuiau să-și dea acordul ca România să devină membru al NATO.

Ăsta a fost un avantaj; al doilea avantaj a fost că, în această calitate – eram secretar de stat în MApN, iar în a doua calitate, înainte de Praga, eram ministrul spărării -, cunoşteam foarte bine din interior funcționarea Ministerului Apărării, care era un factor principal în aderarea noastră.

Pentru că, până la urmă, NATO este o alianță politico-militară și factorul militar este un factor decisiv.

Deci, astea au fost două avantaje mari pe care le-am avut. Am fost conștient de ele împreună cu toți colegii noștri. Lucrurile au fost tranșate mai târziu, nu imediat. Am reușit să materializăm acest lucru, care astăzi, iată, ne ajută foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este vorba despre această intrare în lumea bună, pentru că am intrat în NATO și apoi în Uniunea Europeană. Sigur că da, au fost planuri multiple de analiză atunci când am fost primiți în această alianță de elită.

Domnule ministru, există și acum discuții – nu le-aş spune polemici – în care unii se miră și spun că este un paradox că România până la urmă a pornit pe drumul acesta al Vestului, al integrării euroatlantice, dar atunci când a intrat în aceste structuri a fost condusă de o echipă de stânga. Cum vă explicați treaba asta?

Ioan Mircea Pașcu: La fel cum explic faptul că atunci când a fost refuzată să intre, la Madrid, aveam o echipă de dreapta la putere. Până la urmă, să știți că țara contează, și nu atât de mult – și nu am putea spune că nu contează lucrul acesta – culoarea echipei care se află la conducere la un moment dat.

Aş mai spune un lucru, care este important: profesionalismul echipei, din punct de vedere strict tehnic, acesta contează foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cum vedeți evoluția și lucrurile pe care Armata României le-a reușit în această misiune încheiată de curând în Afganistan, având în vedere că noi am plecat în misiune pe când erați dumneavoastră ministru, și, dacă nu mă înșel, și nu mă înșel, primul comandant de batalion a fost chiar actualul ministru al apărării, Nicolae Ciucă.

Ioan Mircea Pașcu: Da, maiorul Nicolae Ciucă. Noi am fost atunci, înainte să plece, am fost la Craiova; atunci l-am cunoscut pe domnul Ciucă și i-am cunoscut pe băieți. Îmi aduc aminte că mi-au făcut, nu numai mie, tuturor, am fost cu premierul, dacă nu mă înșel, am fost cu ambasadorul american, toată lumea a fost impresionată de cei care aveau să devină Scorpionii Roșii, primul batalion românesc care a ajuns în Afganistan în iulie 2002.

Îmi aduc aminte că atunci am avut o discuție cu domnul maior Ciucă, la vremea respectivă, și l-am rugat un singur lucru, nu pot să spun că i-am dat un ordin, pentru că este o chestiune care depășește, să spunem așa, disciplina militară.

Rugămintea a fost să vină cu toți băieții întregi acasă. Și de lucrul acesta dânsul s-a achitat foarte bine, ca și ulterior toate misiunile repetate pe care le-a avut și acolo, și le-a avut și în altă parte; o carieră militară de excepție, aș spune. Dar eu am și zburat cu primele elemente care au intrat acolo, în Afganistan.

În iulie 2002 am fost prezent acolo. Țin minte că stăteam la Kandahar. Noi nu trebuia să mergem la Kandahar, trebuia să mergem la  Bagram, și în ultima clipă ni s-a schimbat locația. Iar cel care a răspuns de toată intrarea noastră în teatru, ca să spun așa, și de toate lucrurile pregătitoare a fost regretatul general Ioan Sorin, care a fost unul dintre oamenii de bază în această activitate.

Iar, anterior, în plan politic, să știți că a fost domnul George Maior, secretar de stat, și domnul general Rotaru, încă în 2001, la sfârșitul anului, când se negocia ISAF și am reulit să participăm și la ISAF foarte bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este o construcție istorică la care ați luat parte, l-ați amintit și pe regretatul general Ioan Sorin. Îi amintim cu pioșenie și pe cei 27 de militari căzuți la datorie și alte câteva sute de militari răniți, care au contribuit, iată, la această situație de securitate fără precedent pe care o trăiește România astăzi.

Ioan Mircea Paşcu: Da, eram ministru când am primit primele vești despre cele două victime. A existat o perioadă de timp între ele: primul a fost Fogoroși și al doilea… Mihai Samoilă. Şi am trecut prin momente dificile…

Dar n-aş vrea să închei… Iată că până la urmă au fost, din păcate, mai mulți oameni care au suferit de pe urma rănilor, care şi-au pierdut, unii dintre… – spuneaţi, 20 și ceva și au pierdut chiar viața.

N-aș vrea să încheiem acest interviu fără să aduc în discuție un militar, generalul Popescu, care era șeful Statului Major General la vremea respectivă și care a avut alături de echipa sa o contribuție esențială atât în Afganistan,  intrarea noastră în Agfanistan – care de fapt a fost demonstrația de ce poate să facă Armata română atunci când va fi primită în NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Să încheiem optimist, așa cum ați spus mai devreme, și aș vrea să vă rog să ne spuneți care este părerea dumneavoastră acum, după 19 ani de misiune, după 31 de ani de reforme ale Armatei: cum vedeți dvs Armata în momentul ăsta? Puteți să faceți o comparație pertinentă.

Ioan Mircea Paşcu: Eu  eu mă bucur că Armata reprezentat un sector al societății românești care s-a aflat întotdeauna în avangarda reformelor. Armata a fost cea care a inițiat procesul de reformă, ea singură și l-a planificat, a reușit să se țină de el și iată că merge în continuare. Ceea ce se neglija era capacitatea operațională, care creștea, a celor rămași.

Şi Afganistanul, dar și celelalte misiuni, au reprezentat exemplele cele mai bune prin care Armata română a căpătat experiență efectivă pe câmpul de luptă și a ajutat la operaționalizarea unităților și a marilor unități pe care le avem. A fost întotdeauna un sector societal aflat în vârful ierahiei româneşti.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Vă mai așteptăm la „Jurnal militar” nu doar la „Subiectul săptămânii”; când se mai relaxează lucrurile, poate chiar în studio, în direct.

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc, la revedere!

Cinci județe din România nu au niciun medic hematolog!

Publicat de Andra Radu, 6 iulie 2021, 08:30

În România sunt peste 300 de medici hematologi, însă cinci judeţe nu au niciun medic pe această specialitate, informează Colegiul Medicilor din România.

Cei mai mulţi medici, respectiv 122 de hematologi, se află în Bucureşti. La polul opus se află cinci judeţe care nu au niciun medic hematolog, respectiv Bacău, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov şi Tulcea, iar în alte judeţe există un singur medic hematolog.

„Una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate românesc o reprezintă numărul insuficient de medici, mai ales în anumite specialităţi, precum şi distribuţia acestora la nivel naţional. Trebuie să aducem specialiştii mai aproape de pacienţi, mai aproape de oameni, de comunităţile în care aceştia trăiesc.

Ca preşedinte al Colegiului Medicilor din România, dar şi ca medic hematolog, observ şi mă confrunt zilnic cu lipsa unei reţele perfect funcţionale de medici hematologi cu o distribuţie uniformă la nivel naţional a acestora.

Avem pacienţi care, din păcate, din cauza lipsei de medici din specialitatea hematologie în diverse zone, trebuie să parcurgă distanţe mari pentru a beneficia de un consult hematologic. Vorbim în multe situaţii inclusiv de cazuri grave, iar aceşti pacienţi nu pot beneficia în judeţul de domiciliu de un medic hematolog.

Fac un apel pentru o implicare mai mare inclusiv a autorităţilor locale, dar şi a conducerilor unităţilor medicale din fiecare judeţ de a atrage medici pe specialităţile deficitare”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, citat în comunicatul de presă.

Conform aceleiaşi surse, în România au funcţionat anul trecut peste 63.000 de unităţi sanitare, dintre care 52.000 de unităţi în mediul urban şi 11.000 în mediul rural.

Astfel, în 2020 au funcţionat 535 de spitale, 150 de unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică.

Începe Festivalul Filmului Francez la Iași!

Publicat de Andra Radu, 1 iulie 2021, 11:30

Festivalul Filmului Francez din România îi invită pe ieşeni, între 1 şi 5 iulie, la întâlnirea cu cele mai noi şi remarcabile filme franceze, într-o ediţie aniversară, de vară. Proiecţiile vor avea loc în sala „Benjamin Fondane” şi în Grădina din spatele Institutului Francez din România la Iaşi.

„5 x 5 = 25. Aceasta este ecuaţia propusă spectatorilor: 5 secţiuni cu câte 5 filme fiecare, pentru a marca 25 de ediţii ale celui mai longeviv festival din România dedicat unei cinematografii naţionale. Fidel lungii sale istorii şi secţiunilor devenite clasice, festivalul aduce totodată o mulţime de noutăţi în această ediţie.

Competiţia Tinerilor Talente – Lungmetraj pune în lumină, ca în fiecare an, vocile noi ale cinematografiei franceze, prin cinci titluri de debut remarcabile care vor concura pentru Premiul Publicului.

Competiţiei de lungmetraj i se adaugă în acest an o secţiune nouă, Competiţia Tinerelor Talente – Scurtmetraj, care propune cinci titluri cu un parcurs festivalier deosebit. Un juriu de trei tineri critici de film – Flavia Dima, Georgiana Muşat şi Victor Morozov – va desemna câştigătorul acestei secţiuni”, se menţionează în comunicatul de presă.

Secţiunea clasică ce regrupează succesele recente ale cinematografiei franceze, recompensate în festivaluri sau plebiscitate de public, vor predomina comediile.

O altă secţiune nouă este Carte Blanche pentru 5 cineaşti români, în cadrul căreia Adina Pintilie, Radu Jude, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu şi Cristi Puiu propun fiecare câte un film francez, de patrimoniu sau mai recent, care i-a impresionat sau i-a inspirat în mod deosebit.

26 iunie – Ziua Drapelului Național

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 13:11

Bogdan Dinu (realizator rubrică): În ziua de 26 iunie se marchează în fiecare an în România Ziua Drapelului Național, conform legii nr. 96 din 1998.

Cu această ocazie, Ministerul Apărării Naționale organizează ceremonii militare și religioase în toate garnizoanele de pe teritoriul național, dar și în bazele militare de pe teritoriu străin în care activează militari români.

Alături de stemă, sigiliu și imn, drapelul României este un simbol național, așa cum prevede Constituția României, iar în forma actuală Constituția stabilește prin articolul 12 că, citez, “drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance, albastru, galben, roșu” am încheiat citatul.

Rezultatele studiului “Relaționarea transatlantică și administrația Biden – implicații pentru Uniunea Europeană și România”

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 12:59

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Marți, 22 iunie, la Universitatea Națională de Apărare Carol I au fost prezentate rezultatele studiului “Relaționarea transatlantică și administrația Biden – implicații pentru Uniunea Europeană și România”, iar la această întâlnire au participat ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu.

Studiul, realizat de Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning, în colaborare cu Fundația Konrad Adenauer a abordat problematica transatlantică în reala sa complexitate strategică, evidențiind seturi de obiective, valori și principii pe care aliații le împărtășesc.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ionel Ciucă: Având în vedere importanța strategică a parteneriatului bilateral cu Statele Unite și postura de stat membru al Uniunii Europene, România a sprijinit constant consolidarea profilului de furnizor de securitate în toate inițiativele și toate deciziile care s-au luat în acest sens, țara noastră având un interes fundamental în dezvoltarea unor relații transatlantice solide și, desigur, în a sprijini fără niciun fel de rezervă relansarea dialogului transatlantic.

80 de ani de la intrarea României în cel de-Al doilea Război Mondial

Publicat de Gabriel Stan, 28 iunie 2021, 10:40

Pe 22 iunie s-au împlinit 80 de ani de la intrarea României în cel de-Al doilea Război Mondial, iar această intrare în război a fost marcată de vestitul ordin: “Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!”.

Cristian Dumitrașcu a realizat un interviu cu istoricul militar, colonelul doctor Florin Șperlea în care au dezbătut pe larg acest subiect extrem de important din istoria României.

“E o discuție faptul că un tribunal al poporului, pentru că trebuie să demontăm și acest mit care circulă, că Tribunalul Poporului controlat de ocupantul sovietic a luat o decizie și l-a trimis la moartea pe Antonescu.

Încă o dată: avem un exemplu în Franța, dacă vrei în oglindă, o țară democratică, unde sovieticii nu au ajuns și unde practic avem o situație similară cu mareșalul Philippe Pétain, care fusese aureolat în Primul Război Mondial, nu precum Antonescu, care era doar un ofițer de Stat Major, Pétain fusese comandant, deci un personaj foarte important pentru francezi și care este judecat și condamnat la moarte pentru perioada colaborării cu regimul nazist, ca lider al regimului de la Vichy.

Faptul că de Gaulle îi fusese comandant, îl știa, îi comută această pedeapsă din condamnare la moarte în închisoare pe viață, asta nu înseamnă că nu ar fi sfârșit în cele din urmă într-un ștreang precum cei de la Nuremberg, adică ce vreau să spun cu asta? În oglindă avem un stat democratic care decide că șeful guvernul de la Vichy trebuie condamnat la moarte pe crimele săvârșite în timpul mandatului lui”. Florin Șperlea

26 iunie – Ziua Drapelului Naţional

Publicat de Andra Radu, 26 iunie 2021, 10:35

Ziua Drapelului Naţional este marcată în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998. Cu acest prilej, în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.

De asemenea, sunt organizate ceremonii militare specifice, în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne, manifestări cu caracter evocator consacrate istoriei patriei.

Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional. Acesta este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior.

În anul 1834, tricolorul a fost adoptat întâi în Țara Românească, ca drapel de luptă, după ce domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelul drapelelor și pavilioanelor navale de luptă.

Acesta era un steag cu fața roșie, albastră și galbenă, având și stele și o pasăre cu cap în mijloc, ulterior ordinea culorilor fiind schimbată, astfel încât galbenul să se afle în centru – în 1840, iar ca să diferențieze drapelul de luptă de cel de război, domnitorul Ghica a adoptat un nou model, cu roșul în partea superioară și lățimi egale ale benzilor, iar în centru se afla un scut alb bordat cu aur și mobilat cu acvila valahă, încoronată princiar și cruciată.

Steagul a fost adoptat de revoluţionarii de la 1848, apărând în aceeaşi perioadă şi în Moldova – la 27 martie 1848 la hotelul Petersburg din Iași, la Adunarea constituantă prezidată de Vasile Alecsandri -, în Ardeal, la Adunarea de la Blaj – 3/15 mai – 5/17 mai 1848 – și la Paris, unde a fost arborat pentru prima dată la la 26 aprilie 1848.

Apoi, Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti stabilea, prin Decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848, că steagul naţional are trei culori – albastru, galben, roşu, iar pe flamuri este înscrisă deviza “Libertate, Dreptate, Frăţie”. Deşi la început poziţionarea culorilor era pe orizontală, cu albastrul în partea superioară, în scurt timp s-a trecut la dispunerea culorilor pe verticală, în forma cunoscută astăzi.

În anul 1849 domnitorul Barbu Știrbei a adoptat un nou model pentru drapelele de luptă, păstrând însă aşezarea orizontală a culorilor și schimbând doar elementele decorative, model care se va păstra până în anul 1856.

După Unirea Principatelor, la 6 februarie 1859, în primul său drum către București de când fusese ales domnitor al Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza a fost întâmpinat la marginea orașului Buzău de către comandantul dorobanților, care purta un steag tricolor.

În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.

În 1866, imediat după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, drapelele de luptă ale unităților militare au fost schimbate cu unele noi, pe stindard apărând, în loc de stemă, numele companiei, acvila fiiind păstrată, totuși, în vârful hampelor.

În anul 1867 este adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi, în timpul domniei lui Carol I. Astfel albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară, culorile fiind aşezate pe verticală, în cele patru colţuri se aflau ghirlande din frunze de laur, cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era aşezată stema ţării.

În 9 ianuarie 1948, comuniștii au interzis însemnele regatului și au așezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiția stemelor sau cu heraldica.

În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.

La sfârșitul anului Revoluției, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei.

Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”.

Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.

Cel mai mare drapel al României a măsurat 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 metri pătraţi. Acesta a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni şi a constituit un record mondial.

România, pe ultimul loc în UE la procentul tinerilor cu studii superioare complete!

Publicat de Andra Radu, 25 iunie 2021, 13:46

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de educaţie terţiară, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică.

Cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (25%), Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria şi Cehia (ambele cu 33%), iar cel mai ridicat în Luxemburg (61%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 58%), Lituania (56%) şi Olanda (52%).

Există o diferenţiere clară pe genuri în rândul celor cu educaţie terţiară: un procent mai ridicat de femei (46%) cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, comparativ cu bărbaţii (35%).

Deşi procentul bărbaţilor cu educaţie terţiară a crescut în ultimii zece ani, ritmul de creştere a fost mai lent decât în cazul femeilor. Ca rezultat, disparitatea între femei şi bărbaţi a urcat la 10,8 puncte procentuale (pp), de la 9,4 pp în 2011.

Analizând diferenţele dintre grupele de vârstă care deţine diplome în învăţământul terţiar, există o diferenţă clară: 36% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 54 de ani avea studii superioare complete, faţă de 22% în cazul celor cu vârsta între 55 şi 74 de ani.

Cele mai mari diferenţe între grupele de vârstă erau în Irlanda (25pp), Luxemburg şi Cipru (ambele cu 24pp), Polonia (22pp) şi Malta (21pp). La polul opus, diferenţe sub zece puncte procentuale erau în: Bulgaria şi Ungaria (ambele cu 9pp), Germania şi Estonia (ambele cu 6pp).

Schimbare de comandă la Academia Forţelor Aeriene de la Braşov

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 17:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Academia Forţelor Aeriene de la Braşov are de miercuri, 16 iunie, un nou comandant în persoana comandorului Marius Şerbeszki. Ceremonia de primire a comenzii a avut loc în prezenţa reprezentanţilor administraţiei publice locale, a comandanţilor structurilor militare braşovene şi a reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ superior din Braşov. Drapelul de luptă al unităţii i-a fost înmânat noului comandant de către şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul maior Viorel Pană.

Generalul Maior Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene: O nouă schimbare de ştafetă, un nou comandant la Academia Forţelor Aeriene, un ofiţer cu mari perspective în care am investit foarte multă încredere, un ofiţer de o integritate deosebită, de un caracter deosebit şi de o competenţă deosebită. În timp ce în mâinile militarilor din Forţele Aeriene, din marile unităţi ale forţelor aeriene stă prezentul, avionul multirol, radarele digitale, rachetele Patriot, în mâinile lor, la Academia Forţelor Aeriene, stă viitorul forţelor aeriene.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comadorul Marius Şerbeszki vine la comanda Academiei Forţelor aeriene după ce, de-a lungul carierei, a lucrat atat în unităţile operative ale Armatei, cât şi în învăţământul universitar militar.

Comandorul Marius Şerbeszki, comandantul Academiei Forţelor Aeriene: Este o mare onoare şi totodată o mare responsabilitate. Trebuie să răspunzi solicitărilor Forţelor Aeriene Române, în primul rând, şi celorlalţi beneficiari din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. M-am alăturat unui corp didactic de excepţie în această instituţie de învăţământ militar superior şi le sunt recunoscător pentru tot ceea fac în fiecare zi pentru a pregăti aceşti tineri. Forţele Aeriene Române sunt dotate cu tehnică de luptă modernă, care necesită oameni foarte bine pregătiţi, oameni care să răspundă rapid tuturor ameninţărilor care pot să apară în spaţiul aerian al României.

Summitul NATO

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Luni, 14 iunie, a avut loc summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, organizat la cartierul general al NATO de la Bruxelles. Şefii de stat şi de guvern ai celor 30 de ţări membre ale NATO au decis asupra liniilor prioritare pe care se va fundamenta consolidarea rolului politic şi militar al alianţei, ca rezultat al procesului de reflecţie strategică NATO 2030. În cadrul summitului s-a hotărât şi declanşarea negocierilor pentru elaborarea noului concept strategic al alianţei în contextul schimbărilor fundamentale ale mediului internaţional de securitate faţă de momentul adoptării în 2010 a conceptului strategic actual. Deciziile luate luni la Bruxelles răspund intereselor de securitate ale României, iar obiectivele majore fixate de ţara noastră pentru acest summit au fost atinse, a declarat la finalul întâlnirilor preşedintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis, Președintele României: Am decis astăzi să continuăm consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare. Am evidenţiat în acest sens că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO. Am evidenţiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii alianţei de descurajare şi apărare să vizeze cu precădere flancul estic ca întreg, în mod coerent, cu atenţie specială pentru evoluţiile de securitate de la Marea Neagră. Alianţa trebuie să dispună de forţele, structurile şi capabilităţile necesare pentru a răspunde eficient ameninţărilor cu care ne confruntăm în regiune.

Ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă a crescut în România!

Publicat de Andra Radu, 22 iunie 2021, 15:44

Ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă (15-64 de ani) a crescut anul trecut în Uniunea Europeană cu 0,5 puncte procentuale (pp), la 27,1%, statele membre cu cea mai ridicată pondere fiind Italia (35,9%), Croaţia (32,9%), Grecia (32,6%), Belgia (31,4%) şi România (30,8%), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică.

În contrast, cea mai scăzută pondere s-a înregistrat Suedia (17,5%), Olanda (19,1%), Estonia (20,7%), Germania (20,8%) şi Danemarca (21%).

Comparativ cu 2019, în Uniunea Europeană cea mai mare creştere anuală a ponderii persoanelor din afara pieţei forţei de muncă s-a înregistrat în Spania şi Italia (fiecare cu un avans de 1,6 pp în 2020), Irlanda (1,4 pp), Portugalia (1,2 pp), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 1 pp).

În contrast, cel mai semnificativ declin a fost în Malta (minus 1,2 pp), Letonia (minus 0,9 pp), România şi Croaţia (ambele cu minus 0,6 pp) şi Lituania (minus 0,5 pp).

În Uniunea Europeană, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă a fost pe un trend descendent, scăzând de la 32,3% în 2002 la 26,6% în 2019.

Persoanele din afara pieţei forţei de muncă, adică acelea care nu sunt nici angajate nici şomere, nu sunt disponibile sau nu caută să-şi găsească un loc de muncă din diverse motive, de exemplu pentru că sunt înscrise la studii, au grijă de un membru al familiei sau au probleme de sănătate.

În timp ce ponderea femeilor şi a bărbaţilor din afara pieţei forţei de muncă a fost în general pe un tren descendent în perioada 2002-2019, s-a înregistrat un trend ascendent în 2020, faţă de 2019, pentru ambele genuri.

În cazul bărbaţilor, creşterea de 0,7 pp a fost cea mai ridicată înregistrată de la începutul publicării datelor. Pe de altă parte, ponderea femeilor din afara pieţei forţei de muncă a crescut cu doar 0,4 pp anul trecut. Este prima creştere pentru femei din 2002.

Disparitatea între femei şi bărbaţi în UE a scăzut din 2002 (când era de 16,7 pp), ajungând la cel mai redus nivel în 2020 (10,7 pp).

101 ani de la înființarea Bazei 95 Aeriene

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 15:05

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Subiectul pe care îl anunţam la început: aniversarea celor 101 ani de la înfiinţarea Bazei 95 Aeriene iniţial sub denumirea de Centru de Instrucţie al Aviaţiunii. În Garnizoana Tecuci a fost el înfiinţat. Astăzi, această bază aeriană este una de importanţă strategică pe partea de est a României, dar şi pe graniţa de est a NATO. Funcţionează în Bacău şi poartă numele marelui aviator militar Alexandru Şerbănescu. Colegul Viorel Amzărescu a fost în Bacău şi a realizat un interviu filmat cu generalul de brigadă Leonard Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriene, interviu pe care îl puteţi vedea pe pagina de youtube Armata TV 360. Noi difuzăm acum un fragment din interviul despre care vă spuneam.

General de Brigadă Leonard Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriene: Baza 95 Aeriană, o unitate subordonată Statului Major al Forţelor Aeriene este baza aeriană care se ocupă de apărarea cerului patriei pe zona Moldovei, zona de responsabilitate a celor opt judeţe componente. Următoarea misiune importantă a Bazei 95 este sprijinul acordat autorităţilor publice locale şi sprijinul cetăţenilor în cazul calamităţilor. Colectivul Bazei 95 este un colectiv deosebit. Consider că suntem o adevărată familie atât piloţii, cât şi cei din umbră şi aici mă refer la maiştri militari, la navigatori, la cei de la financiar, la cei de la personal. Consider că toţi sunt la fel de importanţi. Suntem nişte rotiţe fără de care nu s-ar mişca angrenajul Bazei 95, nu ne-am putea îndeplini cu succes misiunile încredinţate. O familie mare, petrecem la fel de mult timp cât petrecem şi acasă, aici, cu colegii. Tot timpul avem grijă de cei tineri, astfel încât să-i educăm, să-i creştem şi să fim în stare să le predăm ştafeta, să fim convinşi că şi viitorul este asigurat din acest punct de vedere.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): L-am ascultat pe generalul de aviaţie Leonard Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriană din Bacău, intervievat exact la împlinirea celor 101 ani de la înfiinţarea unităţii, în 16 iunie.

România, în Liga a II-a a Campionatelor Europene de atletism pe echipe!

Publicat de Andra Radu, 21 iunie 2021, 08:37

România a retrogradat în Liga a II-a a Campionatelor Europene de atletism pe echipe, după ce s-a clasat pe locul 11 în Liga I la întrecerile desfăşurate sâmbătă şi duminică pe Cluj Arena din Cluj-Napoca. A acumulat 207 puncte, în timp ce Belgia, clasată pe 10, a încheiat 242 de puncte.

Cehia a ocupat primul loc, urmată de Belarus ambele promovând în Superligă. Olanda a fost a treia, Elveţia a încheiat pe patru, Turcia pe cinci, Suedia a şasea, Finlanda pe şapte, Grecia pe opt, iar Norvegia pe nouă.

România a obţinut duminică trei victorii, prin Alin Alexandru Firfirică la aruncarea discului (62,38 m), Florentina Costina Iuşco la săritura în lungime (6,55 m), ambii calificaţi la JO de la Tokyo, şi Bianca Florentina Ghelber la aruncarea ciocanului (71,19 m).

Daniela Stanciu, calificată şi ea la JO 2020, s-a clasat pe locul secund la săritura în înălţime, cu 1,92 m.

Anamaria Nesteriuc a câştigat Finala B la 100 m garduri (13.07), Marina Andreea Baboi a ieşit învingătoare în Finala B la 200 m (23.62), ca şi ştafeta masculină de 4×400 m (Remus Andrei Niculiţă, Vlad Dulcescu, Mihai Sorin Dringo, Mihai Cristian Pîslaru – 3:07.28).

Cosmin Ilie Dumitrache a fost al doilea în Finala B la 110 m garduri (14.06).

România ocupă o poziție fruntașă la concediul de maternitate!

Publicat de Andra Radu, 18 iunie 2021, 11:50

Chiar și înaintea crizei provocate de COVID-19, unele dintre cele mai bogate state ale lumii nu reușeau să ofere soluții complete de îngrijire a copilului tuturor familiilor, iar în unele cazuri, acestea reflectau mai degrabă prioritățile lor de politică decât resursele disponibile, potrivit unui nou raport al Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti, publicat astăzi.

Studiul – Where do rich countries stand on childcare? [Care este situația serviciilor de îngrijire a copilului în țările bogate?] – folosește cele mai recente date comparabile, evaluând politicile referitoare la concediul parental și îngrijirea copilului din cele 41 de state cu venituri ridicate care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau din Uniunea Europeană (UE).

Raportul clasează fiecare țară în funcție de opt indicatori, grupați pe patru dimensiuni: concediul parental, accesul, calitatea și accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului.

România se află pe locul doi în ceea ce privește concediul parental (92 de săptămâni de concediu plătit integral), fiind precedată de Japonia și urmată de Estonia și Republica Coreea. România și Estonia acordă cel mai lung concediu de maternitate, în timp ce Japonia și Coreea au cel mai lung concediu de paternitate.

În general, concediul de maternitate, care începe în mod normal chiar înaintea nașterii copilului, se întinde pe o perioadă scurtă și este bine plătit, ajungând, în medie, la 19 săptămâni în cazul țărilor bogate și fiind plătit cu 77% din salariul mediu pe economie.

Concediul parental acordat după concediul de maternitate are, de obicei, o durată mai lungă și un cuantum mai mic: în medie, 36 de săptămâni, cu un cuantum ce ajunge la 36% din salariul mediu.

În ceea ce privește accesul, România ocupă poziția 39 (situându-se în ultima treime a clasamentului), fiind urmată de Slovacia și Turcia.

Dimensiunea referitoare la acces cuprinde doi indicatori: copiii de 3-5 ani care au beneficiat de servicii de îngrijire și educație timpurie cel puțin o oră pe săptămână în 2019 și copiii cuprinși într-o formă organizată de învățământ cu un an înainte de începerea școlii în 2018. În ceea ce privește accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului, România ocupă locul 27 (aflându-se în treimea din mijlocul clasamentului), împreună cu Polonia.

„Concluziile raportului arată în mod clar faptul că trebuie să sporim accesul la serviciile de îngrijire a copilului pentru toți copiii români și în special pentru cei vulnerabili, în vederea asigurării dezvoltării lor, pentru aceasta fiind esențial ca serviciile de îngrijire și educație timpurie a copilului să fie unele de calitate și accesibile financiar. Garanția europeană pentru copii va avea un rol cheie în ceea ce privește obținerea de rezultate în acest domeniu”, a afirmat Pieter BULT, Reprezentantul UNICEF în România.

Potrivit raportului, unii părinți depind de sprijinul informal sau neremunerat oferit de rude, prieteni sau vecini pentru îngrijirea copilului. În țările înstărite, 27% dintre copiii sub trei ani și 29% dintre copiii a căror vârstă este cuprinsă între trei ani și vârsta școlară depind de acest tip de îngrijire cel puțin o oră pe săptămână. Însă procentul variază între aproape 0% în țările nordice și peste 50% în România.

O pondere redusă a îngrijirii informale reflectă existența unor măsuri cuprinzătoare în domeniul îngrijirii și educației timpurii a copilului (IETC), în special garanții pentru îngrijirea copilului sau dreptul legal la servicii formale de îngrijire a copilului.

Alte concluzii

• Luxemburg, Islanda și Suedia ocupă primele locuri din clasament. Acestea reușesc să ofere servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar și de calitate, acestea acordând, de asemenea, un concediu generos atât mamelor, cât și taților, dând părinților posibilitatea de a alege modul în care doresc să aibă grijă de copiii lor.

• Slovacia, Statele Unite ale Americii și Cipru ocupă ultimele poziții ale clasamentului. Investițiile limitate în concediul parental și serviciile de îngrijire a copilului par să indice percepția potrivit căreia responsabilitatea pentru îngrijirea copiilor revine mai degrabă sectorului privat decât celui public.

• Statele Unite ale Americii este singura țară bogată fără un concediu de maternitate, un concediu de paternitate sau un concediu parental reglementat la nivel național.

• Islanda, Letonia, Noua Zeelandă, Finlanda și Danemarca asigură cel mai înalt nivel de calitate în cazul serviciilor de îngrijire a copilului.

Pandemia de COVID-19 a prezentat o serie de provocări și în ceea ce privește educația, îngrijirea și bunăstarea copiilor, în eforturile părinților de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele legate de îngrijirea copilului, povara căzând în mod disproporțional pe umerii femeilor.

În contextul măsurilor de carantină și al închiderii școlilor, serviciile de îngrijire a copilului au fost printre cele mai afectate servicii adresate familiilor și au avut un puternic efect de domino.

În prima jumătate a anului 2020, 12 state bogate au introdus politici privind îngrijirea copilului cu scopul de a reduce impactul crizei asupra familiilor cu copii. Acestea au inclus beneficii pentru îngrijirea copilului (Canada, Italia, Republica Coreea, Polonia), concediu plătit (Grecia, Ungaria, Norvegia, România) sau proceduri simplificate de accesare a beneficiilor pentru îngrijirea copilului (Austria).

Raportul oferă și îndrumări referitoare la modalitatea prin care guvernele și sectorul privat pot dezvolta politicile legate de îngrijirea copilului și concediul parental, inclusiv prin:

• O combinație care să includă concediu de maternitate, concediu de paternitate și concediu parental plătite și acordate mamelor și taților în perioada prenatală și în primul an de viață al copilului;

• Un concediu parental care integrează dimensiunea de gen și este echitabil din perspectiva genului pentru a asigura că niciunul dintre părinți nu este suprasolicitat de responsabilitățile legate de îngrijirea la domiciliu;

• Un concediu disponibil angajaților cu normă întreagă și celor încadrați în forme de angajare atipice, precum cei care lucrează cu program parțial, și un sprijin care să acopere costurile aferente nașterii copilului și îngrijirilor parentale în cazul părinților aflați în alte situații, precum persoanele neasigurate;

• Servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar, care sunt disponibile la finalul concediului parental, astfel încât să nu apară nicio sincopă la nivelul sprijinului disponibil;

• Servicii de îngrijire a copilului de calitate, flexibile și accesibile fizic și financiar, care sunt disponibile tuturor copiilor, indiferent de situația familială;

• Servicii de îngrijire a copilului furnizate și reglementate de stat pentru a facilita accesul familiilor cu venituri mici și pentru a asigura standarde de furnizare;

• Investiții în personalul responsabil de îngrijirea copiilor, în calificarea și condițiile de muncă ale acestuia, în vederea promovării celor mai înalte standarde;

• Încurajarea angajatorilor să acorde concediu plătit într-o manieră incluzivă și adaptată la dimensiunea de gen, program de lucru flexibil și sprijin pentru îngrijirea copiilor;

• Alinierea serviciilor de îngrijire a copilului la alte politici de susținere a familiei, precum alocațiile de stat pentru copii, astfel încât să se reducă riscul replicării la nivelul serviciilor publice de îngrijire a copilului a inegalităților existente între copii.

Indemnizație de gratitudine oferită invalizilor, veteranilor și văduvelor de război

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 16:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Guvernul României a adoptat miercuri, 9 iunie, o ordonanță de urgență privind completarea Legii numărul 49 din 1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război.

Astfel, acestora li se acordă lunar o indemnizație de gratitudine în valoare de 50% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata.

Pentru anul în curs, aceasta este în valoare de 2.690 de lei, sumă neimpozabilă. Indemnizația de gratitudine nou introdusă se va cumula cu indemnizația de care beneficiau până acum invalizii, veteranii și văduvele de război.

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă: Doresc să mulțumesc tuturor membrilor Guvernului pentru că astăzi au aprobat Ordonanța de Urgență a Guvernului prin care se realizează o recunoaștere a tot ceea ce a însemnat și înseamnă pentru noi valoarea de erou, valoarea de veteran și prin această compensație financiară, încercăm ca tuturor celor care mai sunt în viață, să le asigurăm ceea ce au nevoie, pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă.

Este un gest de demnitate şi onoare, de a recunoaşte tot ceea ce reprezintă prin simbolistică statutul de veteran de război.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În România, conform evidenţelor oficiale, existau, la momentul adoptării ordonanţei de urgenţă, un număr de 2.521 de beneficiari ai acestui drept.

Ediția a 14-a a Conferinței șefilor Statelor Majore ale Apărării din țările din Balcani

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 15:58

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat în perioada 7-9 iunie la cea de-a 14-a ediție a Conferinței șefilor Statelor Majore ale Apărării din țările din Balcani pe probleme de cooperare militară, desfășurată la Sarajevo.

Dezvoltarea cooperării regionale, creșterea interoperabilității forțelor armate din regiune în vederea participării în comun la exerciții și misiuni, respectiv identificarea și dezvoltarea unor mecanisme regionale de gestionare a crizelor au fost obiectivele conferinței din acest an.

Conferința este un instrument complementar altor inițiative regionale și are drept scop dinamizarea cooperării între nouă dintre statele situate în sud-vestul Europei: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.

Şeful Apărării din România s-a întâlnit cu această ocazie și cu generalul maior Alexander Platzer, comandantul operației EUFOR Althea, dar și cu militarii detașamentului românesc dislocat în Camp Butmir.

Florian Bichir: „Viaţa actuală ne împiedică uneori să ne gândim şi la strămoşii noştri, la coloana vertebrală a acestui popor, la oasele pe care chiar România e zidită şi pe care noi am moştenit-o astăzi”

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 12:01

Joi, 10 iunie a fost Ziua Eroilor. Smnificaţia acestei zile atât de importante pentru orice naţiune a fost unctul de plecare al interviului acordat de conferenţiarul universitar doctor Florian Bichir, de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti, colegului nostru Cristian Dumitraşcu.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Domnule profesor, bine aţi venit la „Subiectul săptămânii”!

Florian Bichir: Vă mulţumesc din suflet de invitaţie, sunt chiar onorat.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Este o dată în an Ziua Eroilor, Înălţarea. Este o meteahnă a poporului român că îşi aminteşte doar o dată în an de eroi?

Florian Bichir: Probabil că e o meteahnă, dar nu cred că o au doar românii. Viaţa actuală, care e foarte agitată, ne împiedică uneori să ne gândim şi la strămoşii noştri, la coloana vertebrală a acestui popor, la oasele pe care – nu folosesc o figură de stil, nu sunt poet – chiar România e zidită şi pe care noi am moştenit-o astăzi.

E ca și cum ţi-ai uita bunicul, bunicii. Cred că avem o moștenire culturală și mai ales militară de apreciat și de respectat totodată, pentru că – dacă îmi permiteţi, că sunt istoric – pacea după Primul Război Mondial, se vorbește de România Mare, Tratatul de la Versaille obligă din punct de vedere militar, iată că suntem la „Jurnal Militar”, ţările semnatare să aibe grijă de osemintele celor căzuți, indiferent de naționalitate.

România a fost prima care a recunoscut acest lucru și a pus în aplicare din 1919, înfiinţând cultul eroilor, că în mod normal, aţi văzut, sunt şi categorii de arme. Te gândeai la un războinic, la un balaur, la Sfântul Corneliu – da? – soldat, la Sfântul Gheorghe, la cutărică.

Dar iată ce simbolistică frumoasă aleasă de noi – da? – de autoritățile vremii de atunci, care eu zic că erau destul de competente, şi au zis: nu, domnule, Ziua Eorilor să fie odată cu Înlţarea, că te ridici la cer. Mi se pare superb.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Aţi vorbit despre Primul Război Mondial şi întrebarea este una retorică fără doar și poate, gândindu-mă la scena de la Mărășești, scena de luptă teribilă, în care militarii germani ai lui Mackensen, și apoi prin mărturia viitorului general Rommel, au fost de-a dreptul înspăimântați de ai noștri, care erau mult mai prost dotați, și de aici aș vrea să pornesc și să vă întreb: credeți că au fost eroii noștri, cei care au luptat și au scăpat sau cei care au luptat și au murit, oameni sub vremuri sau eroi de vocație?

Florian Bichir: Eroi de vocație, dar să nu uităm că până la urmă gloria aparține ţăranului român. Deci, la noi a fost o mică burghezie și până la urmă la opinca, cum îi zice soldatul român a ţinuta asta. Disperarea, imaginea cutremurătoare pe care mi-aţi redat-o, cel puţin…

Cristian Dumitraşcu (reporter): Şi cu vestita scenă cu „cămăşile albe”.

Florian Bichir: „Cămășile albe”, ofensiva „cămășilor albe”. A fost disperarea unui popor, dar în afară de asta vreau să vă spun – ca istoric – a contat foarte mult.

Noi pierdusem o grămadă de bătălii, ne refugiasem în Moldova, nu a fost doar disperare, dar a fost și îndemnul Regelui Ferdinand sfătuit, unii spun, de Regina Maria, alții spun de alții, nici nu mai contează.

În ciuda conservatorilor, mulţi dintre ei care stăteau la Paris şi ne /îndemnau/ la rezistență, promisiunea că va da pământ țăranilor. Ori legătura asta sacră, nu știu dacă există la alte popoare, a ţăranului român cu pământul său l-a făcut de neînfrânt.

S-a gândit: bă, dacă tot mor, las la ai mei acasă un petic de pământ. Demnitatea lui, până la urmă, răscolită şi promisiunea regelui că va da pământ a schimbat soarta războiului. E triunghiul de aur de care ne amintim în Primul Război Mondial, cum să spun, ca o glorie, ceea ce foarte frumos.

Ne salvează triunghiul ăsta de aur, Mărăști-Mărășești-Oituz, unde într-adevăr imarginea asta e colosală pe care aţi evocat-o dumneavoastră. Strategia germană şi militară, care e foarte prusacă, era aranjată, au înnebunit când i-au văzut pe oameni mergând aproape kamikaze împotriva mitralierelor germane în cămăși, gest aproape suicidal.

Au zis: bă, ce e cu românii ăştia?, dincolo de, hai să spunem, şi de strategia militară, pentru că au fost şi ruşi acolo, trebuie să o spunem. Indiferent de condiţiile actuale, nu putem ocoli istoria. Am avut şi divizii foarte solide acolo ruseşti, dar conducerea a fost românească şi a fost excepţională. Rommel de care aţi amintit, el participă la aceste bătălii în Primul Război Mondial, după care urmând să cerceteze tancurile, să ajungă marele feldmareşal de mai tarziu.

Dar încă o dată spun, România a fost salvată de ţăranul ăsta fără identitate. Avem generali şi strategici nemaipomeniţi la Marele Cartier, că asta e denumirea pe timp de război, dar pană la urmă gloria aparţine soldatului, opincii româneşti.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Aş vrea să facem, către finalul interviului, un arc peste timp pe jerfa țăranilor, ţăranului român, despre care aţi spus, s-a clădit această situație de securitate absolut fără precedent pe care o trăim astăzi și – cum vedeți – situația de astăzi sau dacă nu ar fi fost jerfa celor de atunci, dacă atunci România nu ar mai fi fost?

Florian Bichir: O paranteză, pentru că aţi vorbit de trupe de intervenție, eu predau cursul de istorie militară la /unul din ani/. Vreau să vă spun, în ciuda cârcotașilor de astăzi, că teoria asta băgată de niște băieți, așa, că România nu a dus războaie în afara graniţelor e prostească.

Daţi-mi voie să vă reamintesc că independența României a fost câștigată prin victoria de la Plevna. Cu scuzele de rigoare, Plevna e în Bulgaria. Cine întreabă și în zilele noastre ce am căutat în Afganistan, îi răspund acelaşi lucru: ne-am dus unde ne-a trimis ţara, și securitatea națională a ținut și de aceste lupte.

Sunt recunoscuți, cu scuzele de rigoare nu vreau să par polemic, nu ştiu dacă România are o politică externă atât de bine agregată, dar unde te duci, bănuiesc că aţi fost și dumneavoastră peste tot în capitalele lumii, mai ales la Washington. Când spui de Armata Română, se ridică toţi în picioare.

Cred că diplomație, până la urmă implicită, a făcut armata, care e la o cotă enorm de ridicată și, cel puţin ăia de la Washington, se ridică în picioare, adică nu avem ce discuta cu germani, cu alte trupe combatante, cu.

Nu, aş spune acum că, deci, repet încă o dată, independenţa României a fost la Plevna, a trebuit să ne ducem şi să ne câştigăm acolo prin sânge. Nu puteam, nici Carol, nici autorităţile, în demnitatea noastră, să aşteptăm ca ruşii să-i bată pe otomani şi poate la masa negocierilor să, aşa ca, cum îţi cade câte o ciosvârtă, să ne facă şi pe noi independenţi…

Cristian Dumitraşcu (reporter): Nemaivorbind despre episodul Budapesta 1919.

Florian Bichir: Budapesta e singura capitală europeană care a fost eliberată de bolşevici, de către armatele române, 4 august 1919. Poate Măldărăscu trebuia făcut şi el mareşal, dar şi atunci erau jocuri politice. Încă o dată spun, e o zi înlţătoare, ne gândim că sunt în ceruri, că şi-au lăsat osemintele, reprezintă, dacă vreţi, ca o fundaţie la o casă.

Florian Bichir: Noi stăm pe jertfa acestor eroi – și să nu uităm – deci, cea mai frumoasă creație și maxima acestui popor din punct de vedere administrativ-teritorial, România Mare, vă reamintesc că a durat 22 de ani: 1918 – dacă luăm, luăm 1920, juridic aşa – 1940, deci visul nostru a durat 20 de ani, cum nu ne poate lua nimeni Basarabia, care, cum zicea Vieru, e ca un bebeluș înfășurat cu sârmă ghimpată. Eu îi spun România de Răsărit.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor.

Florian Bichir: Eu vă mulţumesc şi să dea Dumnezeu să îi odihnească şi să nu îi uităm.

Campionatul European de Atletism pe echipe Liga I, ediţia 2021 va avea loc la Cluj!

Publicat de Andra Radu, 16 iunie 2021, 11:00

Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.

„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.

În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.

Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook

„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.

„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

România a ocupat locul al doilea la Campionatele Balcanice de atletism Under-20!

Publicat de Andra Radu, 14 iunie 2021, 08:30

România a ocupat locul al doilea la Campionatele Balcanice de atletism Under-20 de la Istanbul, desfăşurate sâmbătă şi duminică, după Turcia, dar înaintea Serbiei.

România a cucerit 20 medalii, dintre care 6 de aur, 9 de argint şi 5 de bronz, în timp ce Turcia a câştigat 32 de medalii (9-10-13), Serbia încheind cu 19 medalii (6-8-5).

Sâmbătă, România a cucerit opt medalii, două de aur, patru de argint şi două de bronz. Medaliile de aur au fost câştigate de Andrei Remus Niculiţă la 400 m (47.28) şi de Maria Mihalache la 100 m (11.85).

Argintul a fost obţinut de Andrei Ihnatiuc la 5.000 m (14:48.57), de ştafeta masculină de 4×100 m (Alexandru Şendrea, Simon Denis Toma, Andrei Remus Niculiţă, Beniamin Duicu – 42.26), Larisa Talpiş la 800 m (2:08.32) şi Mădălina Sîrbu la 3.000 m (9:46.95).

Cele două medalii de bronz au fost câştigate de Adrian Marian Bondoc la 400 m (48.45) şi Alesia Dospin la triplusalt (12,99 m).

Duminică, bilanţul a fost de 12 medalii (4-5-3).

Aurul a fost adus de ştafeta masculină de 4×400 m (Simon Denis Toma, David Laurenţiu Gudi, Adrian Marian Bondoc, Andrei Remus Niculiţă – 3:11.08), de Talida Sfarghiu la 1.500 m (4:21.48), de Mădălina Sîrbu la 5.000 m (17:04.22) şi de Maria Mihalache la 200 m (24.27).

Argint au cucerit Adrian Marian Bondoc la 800 m (1:52.50), Ioana Ştirbu la săritura în lungime (6,08 m), Frederica Apostol la săritura în înălţime (1,79 m), Corina Pantea la aruncarea ciocanului (53,50 m), ştafeta feminină de 4×400 m (Ştefania Zediu, Emma Zach, Claudia Costiuc şi Larisa Talpiş – 3:42.78).

Medalii de bronz au obţinut Mihai Robert Dumitru la 3.000 m obstacole (9:16.47), Răzvan Doroftei la săritura cu prăjina (4,40 m) şi de Rut Cristina Vasile la 5.000 m (17:09.02).

România a fost reprezentată de 50 de atleţi (21 la feminin şi 29 la masculin) la cea de-a 51-a ediţie a Campionatelor Balcanice rezervate juniorilor 1 (U20).

Prestigioşi artişti și evenimente culturale la Festivalul Buzău International Arts!

Publicat de Andra Radu, 11 iunie 2021, 17:55

Festivalul Buzău International Arts, care se va desfăşura în perioada 25 august – 25 septembrie, va aduce în judeţ o serie de prestigioşi artişti din ţară şi străinătate, precum şi evenimente culturale inedite.

Festivalul este o premieră absolută în regiune prin conceptul său, evenimentul reunind ediţiile cu numărul şase ale Festivalului Internaţional de Film Buzău – BUZZ IFF şi Festivalului Internaţional de Teatru Independent de Comedie COMIC 7 B.

Sursa foto: Buzau International Arts Festival/Facebook

„Buzău International Arts Festival îşi propune să aducă publicului o lună de întâlniri unice cu vedete din România şi de talie internaţională şi numeroase evenimente – film, teatru, expoziţii, concerte, spectacole stradale, lansări de carte, evenimente pentru copii, întâlniri cu oameni de cultură, conferinţe, masterclass-uri de actorie (cu actorii Maria Obretin şi Virgil Aioanei), scenaristică (alături de regizorul Nae Caranfil), scenografie şi altele.

În cadrul festivalului, publicul va putea participa la premiere de teatru şi film, la mai multe lansări de carte, printre care cvadrupla lansare a regizorului Alexander Hausvater, în cadrul unei întâlniri-eveniment cu publicul şi lansarea cărţii Nicolae Covaci, Fie să Renască, o primă carte de partituri muzicale ale celor mai cunoscute zece piese ale trupei, precum şi la expoziţii: în premieră în România, expoziţia de pictură a lui Nicu Covaci (Phoenix) şi Valeriu Sepi şi expoziţia de pictură şi fotografie cu lucrările actorului Cristi Martin şi ale fotografului buzoian Theodor Tudose – despre viaţa în pandemie”, se arată într-un comunicat de presă.

În deschiderea oficială a festivalului, pe 27 august, va avea loc concertul Damian Drăghici & Brothers, iar Buzău International Arts Festival se va închide pe 25 septembrie, cu un concert al trupei Phoenix.

Cetățenii UE continuă să aibă o imagine în general pozitivă despre UE, dar solicită reforme

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 iunie 2021, 14:36

Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.

În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.

Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.

Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.

În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.

Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni

La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.

Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute

În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.

Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea

Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.

În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic

În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.

Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.

Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE

74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).

Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice

Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).

Context

Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).

Raportul complet poate fi consultat aici.

„Noaptea Filosofiei” va ajunge la Timișoara!

Publicat de Andra Radu, 9 iunie 2021, 08:41

Institutul Francez din Timişoara lansează invitaţia la „Noaptea Filosofiei”, un eveniment de amploare internaţională, care a avut succes la Paris, Londra, Berlin sau New York şi care va ajunge, pe 25 iunie, pentru prima oară şi în România, în viitoarea Capitală Europeană a Culturii 2023.

Iniţiativa îi aparţine noii directoare a Institutului Francez din Timişoara, Tilla Rudel, care a organizat anterior cinci ediţii ale evenimentului la Tel Aviv.

„Scopul este de a arăta filosofia într-o altă lumină – noaptea”, spun reprezentanţii Institutului Francez Timişoara, într-un comunicat.

Întregul eveniment este gândit ca un parcurs nocturn, filosofic şi festiv, care porneşte de la Institutul Francez spre alte trei locaţii din oraş: Faber, La Două Bufniţe şi Facultatea de Arte, unde, cu participarea extraordinară a unor filosofi şi intelectuali din România, Franţa, Belgia şi Germania se vor desfăşura dezbateri, conferinţe, proiecţii, spectacole şi performance-uri.

Printre cei peste 30 de invitaţi selectaţi de curatorii evenimentului, Joseph Cohen, Raphael Zagury-Orly şi Cornel-Florin Moraru, se vor regăsi Monique Canto-Sperber, Jean-Luc Marion, Barbara Cassin, Alain Fleischer, Gisele Sapiro, Edwige Chirouter, Nicolas de Warren, Manon Garcia, Emanuele Coccia, Jochen Horisch, Susan Neiman, Jochen Horisch, Susan Neiman, Ciprian Mihali, Cristian Iftode, Doru Căstăian, Florin Lobonţ, Claudiu Mesaroş, Oana Camelia Şerban, Ruxandra Demetrescu.

Curatorii Joseph Cohen şi Raphael Zagury-Orly remarcă faptul că „această primă Noapte a Filosofiei la Timişoara marchează o veritabilă dorinţă de a gândi complexitatea actualităţii noastre la timpul prezent şi puşi în faţa unor crize. Iar acest lucru nu se întâmplă doar din dorinţa de a filosofa, ci pur şi simplu pentru a propune piste de reflecţie diferite, traiectorii neaşteptate ale gândirii pentru epoca şi viitorul nostru.

Astfel, împreună cu invitaţii noştri, numeroşi filosofi, oameni de ştiinţă, artişti, teoreticieni, politologi sau sociologi de notorietate internaţională, vom aborda teme arzătoare care nu au nevoie decât să fie privite dintr-o altă perspectivă, cu alte metode teoretice şi practice”.

Tematicile abordate sunt diverse, mergând de la artă la ecologie, de la etică la politică şi religie, atingând problemele acute ale societăţii de azi, precum:

• raportului cu mediul nostru natural şi societal;
• etica inteligenţei artificiale;
• consimţământ, etică şi sex;
• libertatea de exprimare în epoca „fake news-urilor”, a conspiraţionismului şi a populismul;
• rolul artei în societăţile noastre;
• filosofia modei;
• statutul religiei în diferitele organizaţii politice;
• relaţia cu istoria noastră comună, cu trecutul nostru european şi cu viitorul nostru în lume.

Vizita Șefului Statului Major al Apărării muntenegrean

Publicat de prosavioleta, 8 iunie 2021, 10:51

Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Miercuri, șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a primit vizita omologului său muntenegrean, generalul de brigadă Milutin  Durović, iar la întâlnire a participat și ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă.

România și Muntenegru au o cooperare solidă privind instruirea în comun și pregătirea forțelor speciale și urmăresc asigurarea securității euroatlantice.

A treia ediție a Forumului Atlantic Black Sea Security

Publicat de prosavioleta, 8 iunie 2021, 10:43

Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Miercuri, la București, s-a desfășurat cea de-a treia ediție a Forumului Atlantic Black Sea Security, unde ministrul Nicolae Ciucă a reamintit recenta înființare și găzduire pe teritoriul României a Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, a cărui contribuție va fi una esențială și va genera o nouă dimensiune a concepției strategice a țării noastre.

Managerii de teatre doresc modificarea condiţiilor de acces la evenimentele outdoor!

Publicat de Andra Radu, 8 iunie 2021, 08:30

Managerii instituţiilor teatrale din România cer, într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor, revenirea treptată şi sigură la o normalitate care să faciliteze activitatea artistică pe perioada verii, solicitând modificarea condiţiilor de acces la evenimentele outdoor.

În scrisoarea adresată preşedintelui Iohannis, Guvernului, membrilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Grupului tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, semnatarii vin cu o serie de propuneri.

„Întrucât instituţiile de spectacole, dar şi alte instituţii de cultură dispun şi administrează spaţii exterioare, care se pretează desfăşurării activităţii artistice şi culturale, propunem asimilarea acestora, din punct de vedere al măsurilor în vigoare de acces controlat şi limitat (70%) al publicului, spaţiilor interioare ale aceloraşi instituţii. Spectacolele şi evenimentele instituţiilor de spectacole desfăşurate în spaţii neconvenţionale, în aer liber, care nu se află în administrarea respectivelor instituţii, să se desfăşoare cu prezenţa a maxim 200 de persoane, fără alte condiţionări, la fel cum este prevăzut, în momentul de faţă, pentru categoria de cursuri de instruire sau workshop-uri”, se arată în scrisoare.

Propunerile sunt urmare a analizei făcute măsurilor deja anunţate şi reprezintă totodată o sinteză a concluziilor, pe baza aplicării într-un număr suficient de cazuri a prevederilor în vigoare.

„Menţionăm că facem aceste propuneri pentru a disocia activităţile instituţiilor pe care le reprezentăm (spectacole ce se adresează unui număr limitat de spectatori – 200) de evenimentele de mare anvergură, cu mii de participanţi, care, în mod firesc, trebuie să respecte norme specifice”, apreciază managerii instituţiilor teatrale.

Scrisoarea deschisă este semnată de peste 40 de manageri de teatre din toată ţara.

Vizită oficială la structurile multinaționale

Publicat de prosavioleta, 7 iunie 2021, 14:55

Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, și președintele Comitetului Militar al NATO, Air Chief Marshal Sir Stuart Peach, au vizitat structurile multinaționale puse la dispoziție de România Alianței Nord-Atlantice, structuri implicate în această perioadă în exerciții pe teritoriul național.

Nicolae Ionel Ciucă, ministrul apărării naționale: Prin rotație, într-o abordare de 360 de grade, NATO planifică și execută exerciții majore cu o vizibilitate ridicată. Anul acesta a fost rândul regiunii Mării Negre. O întreagă serie de exerciții ale NATO și multinaționale majore, precum „Defender”, „Steadfast Defender”, „Noble Jump 2” şi „Dacia 21”, sunt conectate într-un continuum acțional, aflându-se în diferite faze de execuție.

Air Chief Marshal Sir Stuart Peach, președintele Comitetului Militar al NATO: Continuăm să desfășurăm exerciții pe întregul teritoriu aliat, suntem pregătiți. Este important de precizat că testăm sistemul integrat de comandă din Ulm, Germania, și Norfolk, Statele Unite ale Americii. Astăzi am putut observat forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat aici, în România. Am putut vedea și auzi întreaga plajă de activități conduse de România și este o oportunitate extraordinară de antrenament.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Ştim că Federația Rusă urmărește îndeaproape tot ceea ce facem. Toate aceasta sunt parte a mesajului public pe care îl transmitem: NATO este pregătită să apere întregul teritoriu aliat. Cred că exercițiul „Steadfast Defender” este o altă excelentă ocazie să demonstrăm interoperabilitatea și capacitatea de transport pe distanțe lungi a personalului și echipamentelor.

Importanța zonei Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 12:22

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Zona Mării Negre este o regiune de importanţă vitală pentru Alianţa Nord-Atlantică şi rolul României şi al ţărilor riverane aliate din regiunea Mării Negre sunt extrem de importante.

Suntem, de asemenea, interesaţi în a găsi cele mai bune răspunsuri de apărare şi descurajare pentru prezenţa militară a Federaţiei Ruse şi militarizarea Crimeei, ocupate ilegal, şi ca element de proiectare de forţă din zona Mării Negre şi dincolo de Marea Neagră, către zona Meditaranei.

De aceea, din punc de vedere al coerenţei politicilor de apărare şi descurajare, întreg flancul estic este important pentru Alianţă, aşa cum venim, ca întotdeauna, cu o logică de 360 de grade.

Încercăm să găsim răspunsuri şi găsim răspunsuri pentru întreaga geografie aliată. Zona Mării Negre a crescut în semnificaţie geopolitică, strategică şi militară şi NATO, ca întotdeauna, răspunde acestor provocări. România este un aliat de valoare excepţională pentru NATO şi acest lucru este reflectat şi prin deciziile pe care Alianţa le-a adoptat cu privire la prezenţa militară NATO în România şi, prin România, în întreaga regiune.

Modul în care România, de zece ani de zile, a acţionat pentru sistemul de apărare antirachetă al NATO a adus o recunoaştere a faptului că în această zonă există nevoie de prezenţă NATO şi prezenţă aliată cât mai considerabilă.

Mădălina Ilinca (reporter): Cum apreciaţi participarea militarilor români la misiunea din Afganistan, cei 19 ani?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: O misiune de aproape două decenii se apropie de sfârşit. Şi cred că aşa cum ne gândim la următorul capitol al relaţiei NATO cu Afganistanul, închidem operaţiunea NATO din Afganistan, dar nu închidem relaţiile NATO cu Afganistanul.

Vom continua să sprijinim această ţară, pentru a reveni în matca ţărilor recunoscute şi active şi predictibile la nivel internaţional. Vom continua să sprijinim structurile de apărare şi de securitate naţională ale Afganistanului, pentru a putea să reziste prin forţele proprii provocărilor.

Modul în care militarii români, unele din cele mai importante contingente de-a lungul celor două decenii de contribuţii la operaţiuna din Afganistan, şi-au făcut datoria, modul în care au apărat drapelul aliat şi drapelul României, modul în care de foarte multe ori, din păcate, au avut de oferit şi de sacrificat lucruri extrem de valoroase nu fac decât să ne uităm cu mândrie, dar şi cu recunoştinţă către militarii noştri.

Şi suntem convinşi că ceea ce au învăţat, inclusiv din punct de vedere al capacităţii de a lupta împreună cu toţi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO şi cu foarte mulţi parteneri globali ai NATO în Afganistan, le va fi de folos şi ne va fi de folos odată ce vor reveni acasă. Aprecierile şi recunoştinţa noastră pentru aceşti bravi militari români!

Mădălina Ilinca (reporter): Cât de important este pentru România să aibă în ierarhia NATO a doua cea mai importantă poziţie politico-militară?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Mă onorează, dar nu este o funcţie obţinută cu titlu personal, este reflectarea faptului că aliaţii mai recent sosiţi în cadrul NATO, în ultimii 20 de ani, cresc în influenţă, cresc în capacitatea de a funcţiona la nivelul cel mai înalt.

România joacă la „Liga mare” şi acest lucru este datorat militarilor noştri, celor care au făcut ca numele şi reputaţia României să fie atât de apreciate la Bruxelles şi, într-un fel, sunt şi eu reprezentarea politică a acestei contribuţii.

Noaptea Muzeelor înconjoară România!

Publicat de Andra Radu, 5 iunie 2021, 14:42

Cea de a 17-a ediție a Nopții Muzeelor va avea loc sâmbătă, 12 iunie, la nivel național, și propune publicului expoziții, intervenții și experimente artistice, proiecții, spectacole, ateliere, concerte sau tururi interactive, dar și unele activări în mediul online.

Activitățile din Noaptea Muzeelor sunt oferite anul acesta iubitorilor de cultură de către muzee și case memoriale, galerii de artă, institute culturale, saloane și studiouri creative, castele, palate, cetăți, mori, teatre, universități, cinematografe, biblioteci, memoriale ale terorii comuniste, atenee, opere, filarmonici, lăcașe de cult sau case ale experimentelor.

Noaptea Muzeelor este una dintre cele mai apreciate mărci culturale și este organizată anual de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind așteptat de public cu mare interes, în fiecare an.

Impresionant pentru această ediție este gradul de mobilizare, precum și diversitatea entitităților și a proiectelor culturale înscrise pentru 12 iunie, cu organizații ce provin din toată țara, atât din București sau marile centre culturale, cât și din orașe mai mici, comune sau chiar sate. Astfel,

Noaptea Muzeelor 2021 este prezentă în 185 de spații culturale din 72 de localități, provenind din 37 de județe ale țării. Dintre acestea, 43 de puncte culturale de interes sunt răspândite numai în București, adevărate „camere urbane” în care publicul se poate bucura de o serie de intervenții artistice și culturale inedite și interactive.

Muzeul Național de Geologie din București, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și marea majoritate a muzeelor Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca vor fi prezente cu evenimente online.

În premieră, expoziția „Identități Fragile”, a viitorului Muzeu al Pandemiei, poate fi vizitată la Galeria Rezidența BRD Scena 9 din București, la fel ca și expozițiile inedite din Castelul Artelor din Drobeta-Turnu Severin, un muzeu-hub cu instalații interactive, animații și reconstituiri istorice legate de elementul apei.

Tot pentru prima oară la Noaptea Muzeelor este prezent și Muzeul Colectivizării din România, deschis în comuna Tămășeni, jud. Neamț.

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor sunt disponibile pe canalul Noaptea Muzeelor – https://noapteamuzeelor.org/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate.

„De la Comana la Iași, de la București la Aiud și de la Craiova la Dorohoi sau Cluj-Napoca, ediția Noaptea Muzeelor de anul acesta trece prin toate colțurile țării și este foarte efervescentă, creativă și incluzivă. Avem peste 180 de activări artistice în toată țara și ne bucurăm foarte mult că, după un an extrem de complicat, în care am stat foarte mult în mediul online, putem invita publicul și comunitățile la zeci de evenimente culturale primitoare, ca în vremurile bune”, a declarat Dragoș Neamu, manager Noaptea Muzeelor.

Toate evenimentele propuse în Noaptea Muzeelor se vor desfășura cu respectarea legislației în vigoare privind prevenirea COVID-19.

Festivalul Internaţional „HolnapUtan” la Teatrul Szigligeti din Oradea!

Publicat de Andra Radu, 3 iunie 2021, 11:56

Teatrul Szigligeti din Oradea a invitat patru trupe de teatru din trei ţări, România, Ungaria şi Serbia, în Festivalul Internaţional „HolnapUtan” („Poimâine”), ce are loc în perioada 3-6 iunie.

În deschiderea evenimentului, miercuri, de la ora 19:00, va fi prezentat spectacolul de mare succes „Cireaşa neagră” al Teatrului Naţional de la Miskolc, Ungaria.

Pe 5 iunie, de la ora 17:00, publicul este invitat la spectacolul „Tigrul sibian” al gazdei festivalului, Trupa Szigligeti, în regia Gianinei Cărbunariu, montată pe scenă de Tóth Tunde.

Tot pe 5 iunie, dar de la ora 19:00, trupa Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara vine la Oradea cu noua sa premieră, musicalul „Kilenc” („Nouă”). Spectacolul muzical distins cu mai multe premii Tony este o adaptare Broadway a filmului semi-autobiografic „8 1/2” de Federico Fellini.

Pe 6 iunie, în ultima zi de festival, teatrul orădean va găzdui o producţie a Teatrului de stat maghiar din Novi Sad (Serbia), pentru prima dată la Oradea, şi care va prezenta un spectacol muzical clasic numit „Parasztopera” („Opera Ţărănească”), de Pinter Bela şi Darvas Benedek.

Festivalul Living Rock va avea loc pe plaja Tuzla!

Publicat de Andra Radu, 2 iunie 2021, 16:00

Living Rock, singurul festival de rock alternativ de la mare, va avea loc în weekendul 20-22 august, pe una dintre cele mai frumoase plaje din România – plaja Tuzla.

Nisip fin, vegetație și umbră, o plajă care se păstrează încă sălbatică, pescari de la prima oră a dimineții și apă verde-turcoaz, pe scurt – plaja de la Tuzla. În acest loc bine ascuns, sub coasta sălbatică a mării, se va întâmpla a doua ediție a festivalului Living Rock, dedicat tuturor iubitorilor de alternativ, fie că vorbim de muzică, destinații de vacanță, preferințe gastronomice sau activități de petrecere a timpului liber.

Pe scena Living Rock au fost anunțate unele dintre cele mai iubite trupe românești de rock alternativ, printre care Vița de Vie, byron, The Mono Jacks, Robin and the Backstabbers și Grimus, iar lista de artiști din line-up va continua.

Pe parcursul celor trei zile vor fi organizate activități în aer liber, pentru toate vârstele: de la acțiuni de ecologizare, tururi prin împrejurimi alături de ghizi și sesiuni de birdwatching pentru iubitorii de păsări, până la zonă de produse handmade, tatuaje, dreaduri și multe alte surprize.

Acces festival & camping

Accesul la festival se va face pe bază de abonament pe trei zile, alături de certificatul de vaccinare sau test negativ de Covid, mască și distanțare. Biletele și abonamentele achiziționate anul trecut pentru ediția 2020 rămân valabile pentru ediția 2021.

Abonamentele sunt puse în vânzare pe: iabilet.ro – https://www.iabilet.ro/bilete-living-rock-2021-63843/, iar regulamentul de acces poate fi accesat la acest link: http://bit.ly/regulamentlivingrock .

Mai multe detalii despre festivalul Living Rock se pot găsi pe pagina de facebook a evenimentului: https://web.facebook.com/events/542117120499162/.

Păsările flamingo au venit și în 2021 în România!

Publicat de Andra Radu, 2 iunie 2021, 12:30

2021 ar fi putut să fie un an deosebit pentru ornitofauna autohtonă, primul an în care păsările flamingo ar fi putut cuibări în România. Însă, din păcate, goana după „cel mai bun cadru” a unor fotografi și lipsa de considerație a publicului față de mediu și viețuitoare au anulat orice șansă ca acest lucru să se întâmple.

Păsările au fost observate de fotografi în Dobroga, zonă intens frecventată pentru fotografierea păsărilor sălbatice. Au urmat apoi postări pe rețelele de socializare cu păsările exotice, un „trofeu” râvnit de mulți fotografi. A început astfel un pelerinaj continuu al acestora la fața locului, care a produs un disconfort foarte mare, atât pentru păsările flamingo, cât și pentru alte specii care cuibăresc în zonă.

Deși tehnica avansată permite acum fotografierea de la distanță, cu deranjarea minimă a păsărilor, ornitologii din teren și agenții ARBDD (Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării) au surprins fotografi la doar 50 de metri de locurile de cuibărit al altor păsări sălbatice, în încercarea de a se apropia de flamingi.

În plus, folosirea dronelor a stresat suplimentar păsările, care au zburat pe alt lac, doar pentru a avea parte de același tratament și acolo. Utilizarea dronelor pentru a filma și fotografia păsările reprezintă un factor nou și extrem de stresant pentru acestea (mai ales în zonele de cuibărit) în condițiile în care operatorii nu au minime cunoștințe legate de comportamentul păsărilor și nu pot respecta o distanță minimă de zbor pentru a evita stresarea acestora.

Postările de pe rețelele de socializare au intrat în vizorul presei, care a răspândit și mai mult informația. Din nefericire, știrea a fost percepută de publicul larg ca o invitație de explorare a zonei, în ciuda unei atenționări, poate prea firave, legate de păstrarea distanței. Astfel, malul lacului s-a umplut de oameni și mașini care au speriat păsările flamingo, dar, poate și mai grav, au deranjat și celelalte specii care deja cuibăreau acolo.

„Această situație ne confirmă necesitatea unor campanii de informare a publicului larg, prin efortul comun al organizațiilor de mediu, al sistemului de învățământ, al fotografilor, presei și autorităților. Acestea din urmă trebuie să aibă reacții mult mai prompte, mergând până la aplicarea de amenzi substanțiale care să descurajeze acest tipar de comportament, în mod ideal împiedicat de bun simț și empatie. Este în interesul nostru să protejăm natura, iar oportunitatea de a ajuta o nouă specie să considere România „acasă” nu apare prea des. Ar trebui să ne simțim privilegiați și să profităm cum se cuvine de această „rara avis”, a declarat Dan Hulea, directorul executiv al Societății Ornitologice Române.

Sursa foto: Emil Todorov

Fotografia de natură a luat un avânt foarte mare și la noi în țară în ultimii ani, fiind un hobby din ce în ce mai răspândit. Păsările se numără printre subiecții cei mai apreciați, fiind mai ușor de imortalizat decât alte viețuitoare.

S-au creat comunități și grupuri dedicate, în cadrul cărora se face schimb de informații legate de speciile și locurile unde acestea pot fi fotografiate. Această situație este firească, iar fotografii de natură pot fi de real folos în eforturile de conservare a păsărilor.

Prin cadrele surprinse pot ajuta atât la o mai bună conștientizare a biodiversității, cât și la harta distribuției diferitelor specii. Problemele încep însă când lipsește o minimă deontologie și educație pentru natură.

Atunci când fotograful se apropie prea tare de păsări, atunci când este fotografiată activitatea păsărilor în preajma cuiburilor (practică frecventă în rândul fotografilor cu minimă preocupare pentru bunăstarea păsărilor), când se zăbovește prea mult în încercarea de a face fotografii cât mai reușite, când se revine în același loc în mod repetat, deranjul cauzat este foarte mare.

Cu atât mai mare, cu cât numărul persoanelor care fac acest lucru este de ordinul zecilor sau sutelor. Iar dacă aceste acțiuni se desfășoară în timpul perioadei de cuibărit, cum este cazul și acum, păsările fie vor părăsi un loc bun de cuibărit, fie vor părăsi cuibul, cu tot cu ponta depusă!

Din păcate publicul larg demonstrează că îi lipsește educația pentru natură. Informațiile legate de deranjarea păsărilor și a altor viețuitoare în perioada în care cuibăresc sau au pui ar trebui să fie binecunoscute celor care merg în mijlocul naturii. Dar lucrurile din teren arată că oamenii nu sunt conștienți de efectele acțiunilor lor.

Mulți dintre ei nu respectă îndemnurile în această direcție semnalizate prin indicatoare și panouri. Acest lucru se întâmplă și pentru că autoritățile nu reacționează prompt și consecvent când este vorba despre încălcări ale legilor sau regulamentelor locale.

Din păcate, în România problemele de mediu sunt considerate și acum probleme secundare, deseori aruncate în derizoriu de către persoane cu influență, care influențează astfel și percepția publicului despre subiect.

Astfel de situații se întâmplă din ce în ce mai frecvent, odată cu creșterea numărului de fotografi de natură și de oameni care ies în natură, fie pe cont propriu, fie în tururi organizate.

Un impuls puternic este dat de rețelele de socializare, care prezintă informații precise despre localizarea speciilor, dublate de fotografii seducătoare. Iar goana după fotografia perfectă, cu subiectul fotografiat cât mai de aproape, întrece adeseori limitele legii sau ale decenței.

Sunt virale imaginile și filmările din Delta Dunării cu bărci cu turiști care intră cu viteză în stolurile de pelicani care se hrănesc sau chiar în coloniile de cuibărire, strict protejate. Regăsim și aici aceeași combinație: goana după senzațional, lipsa de educație și deontologie, precum și reacția insuficientă a autorităților.

Unul din doi copii e supus unei forme de abuz!

Publicat de Andra Radu, 1 iunie 2021, 15:55

Unul din doi copii e supus unei forme de abuz şi unul din trei se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Salvaţi Copiii.

„În România, un copil din doi este afectat de analfabetism funcţional, este supus unei forme de violenţă fizică, emoţională şi sexuală, un copil din trei trăieşte în risc de sărăcie şi excluziune socială, şase copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viaţă, 750 de fete sub 15 ani devin mame anual, cel puţin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinţi sau fără unul dintre ei, celor 78.000 de copii cu dizabilităţi nu li se asigură condiţiile necesare integrării socio-educaţionale, iar participarea copiilor la decizii care-i privesc nu reprezintă o preocupare a societăţii de astăzi”, se afirmă în comunicat.

Organizaţia solicită autorităţilor să oprească „starea de neconstituţionalitate în care s-au adâncit an de an programele politice ale partidelor, legile bugetului de stat şi deciziile privind alocările bugetare locale, a căror fundamentare strategică şi aplicativă nu a avut în vedere principiul constituţional al asigurării unui regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor copilului” şi cere Parlamentului şi Guvernului măsuri urgente pentru 10 probleme majore cu care se confruntă copiii în România.

Problemele identificate sunt sărăcia familiilor şi comunităţilor în care trăiesc copii, educaţie echitabilă şi de calitate pentru toţi copiii, violenţa asupra copiilor, asistenţa psihoterapeutică post-pandemie a copiilor, mamele minore, protecţia copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, natalitatea şi mortalitatea infantilă, protecţia copiilor instituţionalizaţi, integrarea în sistemul educaţional a copiilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale şi participarea copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct.

Organizaţia Salvaţi Copiii apreciază, în acest context, că „Garanţia pentru Copil” reprezintă un instrument european esenţial pentru copiii din România.

„Considerăm că implementarea în România a viitoarei „Garanţii pentru Copil”, un instrument al Uniunii Europene care are drept scop prevenirea şi combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor, va constitui direcţia esenţială de garantare a serviciilor esenţiale copiilor vulnerabili.

După adoptarea Garanţiei, preconizată a avea loc în această lună, Parlamentul şi Guvernul României vor fi obligate să adopte măsuri concrete pentru asigurarea accesului eficace şi gratuit la servicii medicale şi de educaţie de calitate, la îngrijire pe perioada copilăriei timpurii, cel puţin o masă sănătoasă în fiecare zi de şcoală pentru toţi copiii, la locuire adecvată şi la o nutriţie corespunzătoare”, se precizează în comunicat.

Instituţiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt cei fără adăpost ori expuşi deprivării locative severe, copiii cu dizabilităţi, copiii afectaţi de migraţie, copiii care aparţin unei minorităţi etnice, copiii din instituţiile de protecţie şi copiii care aparţin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială.

Vizită oficială în România

Publicat de prosavioleta, 31 mai 2021, 13:58

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorului James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, s-a aflat vineri, pe 28 mai, într-o vizită oficială în România.

Oaspeții americanii s-au întâlnit în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din județul Constanța cu secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru. Senatorul Inhofe a subliniat cu această ocazie importanța parteneriatului româno-american:

Senator James M. Inhofe: România este mai mult decât un partener strategic și un aliat angajat al NATO, este un adevărat prieten al Statelor Unite ale Americii. Trebuie să înțelegem că împreună suntem mai puternici. Trebuie să întărim în continuare bunele noastre relații pentru a merge mai departe cu scopurile noastre comune privind democrația și libertatea în regiune.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat Simona Cojocaru a reiterat necesitatea unei posturi puternice de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre.

Secretar de stat Simona Cojocaru: Am avut un excelent schimb de idei cu delegația Congresului SUA cu privire la situația de securitate din Marea Neagră. care, după cum știm cu toții, este supusă unor provocări și amenințări permanente extrem de complexe și dinamice.

În acest context aș dori să subliniez încă o dată valoarea prezenței forțelor americane în regiune și să mulțumesc în același timp pentru sprijinul necondiționat al SUA, atât în plan bilateral, cât și aliat. La Marea Neagră avem nevoie de o postură de descurajare și apărare puternică.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 12:50

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani își continuă misiunea în Baza Bemowo Piskie.

Militarii participă pentru prima dată la acest tip de misiune, fiind și cea de-a doua rotație din Polonia, care are în înzestrare sistemul antiaerian Ghepard.

Anterior, misiunile românești în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia au fost îndeplinite timp de trei ani și jumătate cu complexul antiaerian de tunuri Oerlikon.

Locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Militarii din cadrul detașamentului de apărare antiaeriană rotația a noua au executat şedințe de tragere cu armamentul individual în comun cu partenerii americani, britanici și croați.

Am avut șansa de a ne familiariza cu armamentul celorlalte națiuni. Acest schimb de experiență ne ajută să creștem astfel nivelul de interoperabilitate.

Edi Nicola (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a demarat la începutul lunii mai procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forțe.

Planul de retragere este coordonat cu comandanții din teatrul de operații astfel încât procesul să se desfășoare în condiții de siguranță.

Căpitan Andrei Vicol: Duminică 23 mai, un al doilea detașament românesc ajuns în țară la bordul unei aeronave C-17 Globemaster, după ce și-a încheiat misiunea în Afganistan. Batalionul de Protecție a Forței „Jderii” continuă misiunile în Baza Aeriană Baghram conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Misiunii NATO „Resolute Support”.

Planul de retragere a trupelor din Afganistan este sincronizat permanent cu planificările stabilite împreună cu ceilalți membri NATO, însă în acest moment calendarul repatrierii militarilor nu poate fi făcut public.

Edi Nicola (realizator rubrică): În baza rezoluției Consiliului de Securitate al ONU, NATO desfășoară operația de menținere a păcii KFOR începând cu anul 1999. Obiectivul KFOR este de asigurare a unui mediu de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare în Kosovo.

Odată cu ameliorarea situației din Kosovo, NATO a inițiat un proces de ajustare graduală a KFOR spre o postură de descurajare. Contribuția României la această operație se ridică la 56 de militari, misiunea lor vizând strict menținerea unei situații de securitate stabile.

Căpitanul Alexandra Stroe este ofițerul de protocol în cadrul misiunii și se ocupă, împreună cu partenerii străini, de organizarea vizitelor oficiale.

Căpitan Alexandra Stroe: Mă aflu pentru a doua oară în misiune în Kosovo, motiv pentru care acomodarea a fost una relativ ușoară. Orice misiune are specificul ei – oameni noi, colegi noi, comandați noi -, dar pot spune că după două luni am intrat în ritmul misiunii. Suntem o echipă frumoasă, deja consolidată, timpul parcă trece mai repede.

Ca oricărui militar plecat în misiune, îmi este dor de casă, de prieteni și de colegii din țară, dar și acesta este un aspect asumat.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, de la Lisabona

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 10:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”, bun venit la Radio România Actualități!

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Care sunt concluziile cele mai importante ale acestor două zile?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Activitatea a debutat cu o cină de lucru, la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Activitatea a fost focalizată pe parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

În contextul noilor provocări la adresa securității statelor și având în vedere procesele de reflecție pe care Uniunea Europeană și NATO le desfășoară privind viitorul acestor organizații, respectiv busola strategică și NATO 2030, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea modalităților optime de consolidare a parteneriatului pentru următorii 10 ani.

Am avut posibilitatea să subliniez importanța coordonării celor două procese de reflecție, dar și pe cea a rezilienței, ca domeniu prioritar pentru consolidarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, nevoia unui accent pe combaterea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea, securitatea și apărarea cibernetică, mobilitatea militară, precum și reducerea dependențelor critice de furnizori din afara spațiului Uniunii Europene și al NATO.

Astăzi, principalele sesiuni de lucru au vizat busola strategică. S-a pus accent pe pilonul privind capabilitățile, respectiv, o sesiune de lucru pe tema parteneriatului din Uniunea Europeană și Africa. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domnul Josep Borrell, a prezentat evoluțiile recente pe palierul eforturilor Uniunii Europene în domeniul politicilor de securitate și apărare comună.

S-a pus accent pe dimensiunea de dezvoltare a capabilităților civile și militare. S-a acordat o atenție deosebită oportunităților oferite de tehnologiile emergente și disruptive, reflectarea acestora în procesul de dezvoltare de capabilități, dar și importanța evaluării corecte a impactului acestora asupra capabilităților și acțiunilor militare viitoare.

Am exprimat susținerea noastră pentru accelerarea măsurilor de implementare a inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării și am subliniat potențialul utilizării busolei strategice pentru consolidarea, aș spune, suplimentară a procesului de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene, fără a afecta rolul Alianței Nord-Atlantice în privința apărării colective.

Totodată, am reiterat convingerea că procesele de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene trebuie să rămână coerente cu cele similare ale NATO, având în vedere suprapunerea cerințelor în conformitate cu principiul unicității setului de forțe la dispoziție.

Sesiunea de lucru cu partenerii africani a reprezentat, de asemenea, o bună oportunitate pentru un schimb de opinii privind angajamentul Uniunii pentru pace și securitate în Africa, luând în considerare lecțiile învățate pe timpul misiunilor desfășurate pe continentul african.

Am punctat importanța cooperării și coordonării cu Organizația Națiunilor Unite, precum și cu organizațiile regionale pe continentul african.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este problema avionului deturnat în Belarus o problemă a NATO, a UE și a ONU, că tot le-ați menționat? S-a discutat și despre acest lucru?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Această acțiune a fost adusă în discuție atât de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, atât de către secretarul general al NATO, cât și de miniștrii apărării ca fiind o acțiune inacceptabilă pentru țările Uniunii Europene, pentru tot ceea ce înseamnă democrație și drepturile omului la nivelul Uniunii. Ca atare, toată lumea a condamnat această acțiune.

Stadionul de Atletism din Craiova, pregătit pentru a primi atleţi din România, Turcia și Bulgaria!

Publicat de Andra Radu, 28 mai 2021, 11:30

Campionatul Balcanic de ştafete şi Concursul Naţional de Primăvară pentru seniori şi tineret vor fi primele competiţii oficiale organizate pe Stadionul de Atletism din Craiova.

Cele două competiţii au loc în perioada 29 – 30 mai, iar regulamentul şi programul acestora pot fi consultate pe pagina oficială a Federaţiei Române de Atletism.

„Inaugurat în vara anului trecut, Stadionul de Atletism este pregătit pentru a primi atleţi din întreaga ţară, dar şi din Turcia şi Bulgaria, în ştafetele 4×400 m, 4×100 m şi 4×400 m mixt, probe din cadrul Campionatului Balcanic rezervat acestora. În cadrul Concursului Naţional de Primăvară pentru seniori şi tineret vor avea loc următoarele probe: 100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1.500 m, 3.000 m, 110 m garduri (100 m garduri feminin), 400 m garduri, 3.000 m obstacole, înălţime, prăjină, lungime, triplusalt, greutate, disc, ciocan, suliţă”, se precizează într-un comunicat al Primăriei Craiova.

Stadionul de Atletism din Craiova este dedicat exclusiv atletismului şi este acreditat pentru organizarea competiţiilor europene categoria World Athletics (IAAF) II.

UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, în clasamentul Shanghai Global Ranking of Academic Subjects!

Publicat de Andra Radu, 27 mai 2021, 15:44

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca este singura universitate de profil din România care figurează în clasamentul Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2021.

„Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca este listată, în clasamentul internaţional Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2021, la trei domenii de studiu din categoria ştiinţelor medicale, fiind singura instituţie de învăţământ superior medical şi farmaceutic din România care a obţinut această performanţă.

Ranking-ul internaţional Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2021 clasifică universităţile din lume în 54 de domenii de studiu, grupate pe cinci categorii fundamentale: ştiinţele naturii, inginerie, ştiinţele vieţii, ştiinţe medicale şi ştiinţe sociale.

UMF „Iuliu Haţieganu” este prezentă în acest clasament la categoria Ştiinţe Medicale şi este singura universitate de medicină şi farmacie din România listată în clasamentele domeniilor de studiu Farmacie şi Ştiinţe Farmaceutice – locul 201-300 şi Tehnologie Medicală – locul 401-500.

De asemenea, la fel ca anul trecut, la domeniul de studiu Medicină Clinică, universitatea clujeană ocupă locul al doilea, la nivel naţional şi locul 401-500 la nivel mondial. La domeniul de studiu Medicină Clinică, mai sunt listate alte două universităţi de profil din ţară: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti – locul 101-150 şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara – locul 401-500”, se în comunicat transmis de UMF Cluj-Napoca.

În Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2021 sunt incluse peste 1.800 de instituţii de învăţământ superior, din cele aproximativ 4.000 analizate, care provin din 93 de ţări.

Ultimul militar român a părăsit Baza aeriană Kandahar din Afganistan

Publicat de prosavioleta, 25 mai 2021, 13:33

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat din baza aeriană Kandahar. Recent, baza a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a emisiunii NATO “Resolute Support” din Afganistan.

După o prezență de 19 ani, ultimii militari români, cei din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat de pe aerodromul afgan după ce și-au îndeplinit cu succes misiunea ordonată în această zonă.

Ultimul militar român care a plecat din baza aeriană Kandahar, după 19 ani de prezență continuă românească acolo, a fost comandantul Batalionului de Protecție a Forței “Jderii”, locotenent colonelul Vasile Mironescu.

Locotenent-colonel Vasile Mironescu: Am venit prima dată în baza aeriană Kandahar în anul 2003. Eram locotenent, comandant de pluton. Consider că fiecare camarad care a trecut pe aici a rămas în suflet cu o mare satisfacție.

Am avut mari emoții când am privit în spate și am văzut că sunt ultimul român care pleacă de aici. În cei 19 ani de prezență, România a dovedit că este un aliat de încredere în cadrul NATO.

Am simțit din plin ce înseamnă să lucrezi întrunit și să fii mândru că faci parte din cea mai puternică alianță politico-militară a lumii. Am învățat foarte multe lucruri aici și ne-am maturizat ca profesioniști ai armelor.

Dumitru Prunariu – 40 de ani de la revenirea din Cosmos

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 12:21

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ascultați Jurnal Militar aici la Radio România Actualități. Intrăm în partea aceea legată de istorie, de aniversări.

În 17 mai, la Centrul muzeal aviator Alexandru Șerbănescu din comuna Colonești, fundația care îi poartă numele aviatorului a comemorat unul dintre cei mai neînfricați luptători aerieni pe care i-a avut țara noastră într-o acțiune foarte interesantă în Colonești, după cum vă spuneam, în localitatea de baștină.

Un nume intrat definitiv în istoria Aviației române, un erou devenit legendar, căpitanul Alexandru Șerbănescu a avut o evoluție atât de surprinzătoare, de fulgerătoare și în același timp teribil de spectaculoasă, iar luni s-a împlinit un vis și o mare dorință a fostului coleg al lui Șerbănescu, este vorba despre generalul Ion Dobran, locotenentul Ion Dobran din vestitul grup nouă vânătoare, al cărui comandant a fost Șerbănescu, de a venit la Colonești spre a aduce un omagiu comandantului său și tuturor camarazilor pe care venerabilul aviator știa că îi regăsește așezați la loc de mare cinste.

Un alt nume, aviator, scriitor, general de aviație în retragere, Radu Teodoru, a vorbit acolo la Colonești, luni. Ascultăm un fragment.

General de aviație în retragere Radu Teodoru: Căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu reprezintă chintesența eroică a pilotului român. S-a născut aici, dar a intrat în istoria aviației nu numai prin calitățile lui de zburător, prin calitățile lui de om și de ofițer.

A fost de o demnitate impresionantă și greu de găsit în profesie. A fost un camarad de excepție. Nu și-a părăsit niciodată coechipierii, dimpotrivă.

Ştiți că în luptă aeriană există o solidaritate de echipaje, de formații. Căpitanul Șerbănescu nu a cedat niciodată în favoarea lui însuși. Gloria și-a împărțit-o cu cel care păzea alături în formație. A fost de un caracter deosebit, nu a suferit jignirile, venind de la orice ierarhie socială sau militară. A rămas în conștiința noastră ca simbol al aviației de vânătoare românești.

Cristian Dumitrașcu (realizator): L-am ascultat pe generalul Radu Teodoru, de la istoria lui Alexandru Șerbănescu, unul dintre cei mai mari piloți de vânătoare, poate chiar cel mai mare, pe care l-a avut România.

Mergem la istoria lui Dumitru Prunariu, misiune care s-a încheiat acum 40 de ani, astăzi, în 22 mai, 40 de ani de la această revenire din spațiu cu naveta Soiuz 40 a primului cosmonaut român.

Radu Bâlbâie a realizat cu mai mulți ani în urmă, la ‘Ora Armatei’ un interviu de colecție. Ascultăm un fragment. Este cumva diferit de ce ați auzit până acum. Se referă la costuri, la pericolele din spațiu. Haideţi să-l ascultăm.

Dumitru Prunariu: În timpul serviciului militar, la Şcoala de ofițeri de rezervă aviație de la Bacău, mi s-a oferit posibilitatea de a candida pentru un post de cosmonaut în cadrul programului Interkosmos.

Comandantul unității, la o oră normală de curs, a intrat, a întrerupt cursurile și ne-a spus că România desfășoară un program spațial – era o surpriză totală pentru noi, pentru că se știa foarte puțin despre acest program atunci – era un program științific, care căpătase o dezvoltare suficient de mare pentru a justifica trimiterea în spațiul cosmic a unui cosmonaut pentru a efectua experimente complexe.

Radu Bâlbâie (reporter): A costat mult această afacere statul român? Știți cumva cifre?

Dumitru Prunariu: Nu știu exact cât a costat. În orice caz, totul s-a rezolvat în baza schimburilor economice care existau atunci.

După câte am fost informat după zborul cosmic, în cadrul programului Interkosmos, partea sovietică, pe atunci, se obliga să pună la dispoziție racheta purtătoare și echipamentul pentru zbor în spațiul cosmic. Partea română a plătit școlarizarea, care nu a costat foarte mult în termeni absoluţi.

Radu Bâlbâie (reporter): Cam cât costa să te şcolarizezi?

Dumitru Prunariu: Din câte auzisem atunci, o cifră foarte relativă, ceva la 7.000 de dolari pe lună de persoană. Deci noi am fost doi români care ne-am pregătit pentru acel zbor cosmic. Acum, pentru a zbura în spațiul cosmic, dacă ești privat, există numeroase firme care încheie contract cu tine și care au, pe de altă parte, contract cu o țară lansatoare – fie cu Rusia, fie cu Statele Unite, dar cu ruşii se pare că acest comerț merge mai bine acum – și, pentru 20 de milioane de dolari, te pregătesc și te trimit în spațiul cosmic, acolo urmând să faci ce vrei tu, în niște limite rezonabile.

În exterior, în spațiul cosmic, temperaturile variază foarte mult, pentru că acestea nu mai sunt uniformizate de atmosfera terestră, ci sunt legate direct de expunerea la soare. În partea luminată a laboratorului spațial se ajungea până la aproximativ 150 de grade Celsius în exterior, măsurate pe suprafața navei, iar în partea umbrită până la minus 120 de grade.

Radu Bâlbâie (reporter): În acelaşi timp?

Dumitru Prunariu: În acelaşi timp. În schimb, şi laboratorul spaţial şi nava cosmică aveau un sistem de protecţie termică corespunzător, aveau un strat protector împotriva radiaţiilor cosmice şi împotriva şcoului acesta termic, format din 20 de foiţe foarte subţiri de aluminiu, acoperite cu o substanţă specială la exterior şi şocul termic nu se transmitea structurii propriu-zise.

În interior, noi ne desfăşuram activitatea la o temperatură normală, aproximativ 20 de grade Celsius, aveam un conditioner care putea regla temperatura de la 15 la 35 de grade, după cum doream.

Radu Bâlbâie (reporter): În afara temperaturilor halucinante, ori foarte mari, ori foarte mici, ce alte riscuri pândeau din afara stației?

Dumitru Prunariu: Unul din riscurile căruia îi este supus orice cosmonaut este radiația cosmică. Radiația cosmică este mai intensă sau mai puțin intensă deasupra diferitelor zone deasupra Pământului, dar oricum este ținută sub control și se află sub o limită acceptabilă pentru organism prin altitudinea de zbor.

Probabil, cei care sunt mai informați au aflat că toate laboratoarele spațiale, inclusiv naveta spațială americană, atunci când zboară în spațiu circumterestru, nu se ridică la o altitudine mai mare de 350-380 de km.

Radu Bâlbâie (reporter): De ce?

Dumitru Prunariu: Pentru că deja de pe la 400-450 km, nivelul radiațiilor cosmice provocate de centurile de radiație ale Pământului, așa-numitele centuri Van Allen, este destul de ridicat.

Un maxim se înregistrează cam la 1.000 de km altitudine și prin acea zonă este bine ca într-o capsulă protejată, cum este la nava cosmică modulul de lansare și de revenire, cosmonauții să treacă destul de rapid în exteriorul acestei centuri de radiații.

Aici mă refer la zborurile spre Lună. În rest, pentru o perioadă lungă de viață, este bine să te rotești în jurul Pământului, la acele altitudini de 350 de km în medie.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 11:04

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”.

General-locotenent Daniel Petrescu: Bună ziua, domnule Dumitraşcu. Mulţumesc pentru invitaţie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi fost marți, în 18 mai, la Bruxelles, la Reuniunea Comitetului Militar al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și miercuri, 19 mai, la reuniunea Comitetului Militar al Uniunii Europene, organizat în formatul șefilor apărării – aşadar două întâlniri complementare, le-aş spune, foarte importante pentru noi, ca țară, în zona în care suntem. Care sunt concluziile principale după cele două întâlniri?

General-locotenent Daniel Petrescu: Am participat după o perioadă mai lungă, în care eram prezenți doar online la întâlnirile Comitetului Militar, am avut ocazia să ne întâlnim în persoană cu șefii apărării la Bruxelles.

A fost o ocazie să ne întâlnim cu secretarul general al NATO, cu ceilalți șefii ai apărării. De asemenea, o ocazie pentru mine să susțin implementarea conceptului de apărare și descurajare și să insist pentru o abordare unitară pe fiecare direcție strategică, în conformitate cu riscurile și amenințările identificate.

De asemenea, am subliniat contribuția României în misiunile și operațiile NATO și am mulțumit aliaților pentru participarea la exercițiile care se desfășoară în prezent pe teritoriul României. Desfășurăm trei exerciții foarte importante: Defender Europe 21, coordonate de Comandamentul Forțelor Terestre americane din Europa, exercițiul Steadfast Defender și exercițiul Noble Jump, două exerciții NATO, coordonate de SHAPE și Comandamentul Întrunit de la Napoli.

Sunt exerciții care reunesc o participare de aproximativ 15.000 de militari și dintre aceștia aproximativ 5.000 de militari aliați – o participare importantă, spun eu, pe care reușim să o desfășurăm în ciuda condițiilor pandemice.

De asemenea, în formatul Comitetului Militar UE cu șefii apărării, am argumentat necesitatea unei strânse colaborări și cooperării între NATO și Uniunea Europeană, am prezentat contribuția României la elaborarea busolei strategice, am salutat rolul facilității de pace europeană, precum și importanța fondului european pentru apărare; mobilitatea militară; cooperarea industrială în implementarea tehnologiilor emergente – și acestea au fost lucruri aflate pe agenda discuției.

Am încurajat participarea contribuției la grupurile de luptă ale Uniunii Europene, am căutat să găsim soluții pentru a eficientiza rolul acestor grupuri de luptă în implementarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Puteți dezvolta despre aceste grupuri de luptă, e interesant, e un element de noutate – ați analizat împreună cu ceilalți șefi ai apărării această inițiativă?

General-locotenent Daniel Petrescu: Da, sunt structuri de nivel grup de luptă, nivel batalion, constituite prin participarea mai multor state. România participă la grupul de luptă al HELBROC.

Sunt structuri care desfășoară perioadă de instruire, după care perioada de standby șase luni de zile. Au fost discuții cum putem să eficientizăm atât funcționarea lor în perioada de standby, cât și perioada de pregătire și să încurajăm participarea statelor membre ale Uniunii Europene la aceste grupuri de luptă.

Am discutat şi misiunile și operațiile UE și asta a fost o ocazie pentru mine să reconfirm angajamentele pe care le avem, în principal în Balcanii de Vest, în operația ALTHEA, în Marea Mediterană, în operația IRINI, precum și în misiunile de instruire pe care Uniunea Europeană le desfășoară în acest moment.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Dincolo de acest subiect, îmi permit să vă invit să le transmiteți un mesaj militarilor noștri care tocmai ce au părăsit baza din Kandahar – am difuzat mai devreme în ‘Actualitatea militară’; ultimul militar român, comandantul batalionului care este acum acolo, care, iată, a părăsit baza din Kandahar – un mesaj pentru toți militarii care au fost acolo timp de 19 ani.

General-locotenent Daniel Petrescu: Desfășurăm redislocarea militarilor noștri în conformitate cu planul de redislocare pe care l-am agreat cu aliații și partenerii. Un prim eşalon al forțelor românești s-a întors în țară.

Urmează ca, în cursul săptămânii viitoare, alte două eșaloane să se reîntoarcă în țară. Încheiem misiunea cu capul sus. Am avut o contribuție importantă în această misiune alături de toţi aiații.

Le mulțumesc tuturor celor care au fost implicați, nu numai în executarea misiunii efectiv în teatru, ci și în pregătirea misiunii, în susținerea ei din țară. Cred că putem să spunem că am avut o contribuție importantă. Ne-am făcut datoria, iar militarii noștri pot să aibă conștiința datoriei împlinite.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general. Am onoarea să vă salut.

General-locotenent Daniel Petrescu: Mulţumesc şi eu. Toate cele bune.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

6 medalii la Cupa Mondială II de la Lucerna pentru România!

Publicat de Andra Radu, 25 mai 2021, 08:30

Canotorii români au câștigat 6 medalii în a doua etapă de Cupă Mondială din 2021, eveniment defășurat weekend-ul acesta la Lucerna (Elveția). România a participat la competiție cu 8 echipaje compuse din 22 de sportivi, care au obținut 6 medalii: 1 medalie de aur, 1 de argint și 4 de bronz.

La Cupa Mondială de Canotaj II de la Lucerna, România a câștigat aurul în proba feminină de dublu vâsle (W2x). Sportivele Nicoleta Ancuța Bodnar și Simona Geanina Radiș au reușit să se impună cu timpul de 6:46:72 în fața echipelor din Olanda și Statele Unite ale Americii, care au ocupat locurile doi și trei.

Țara noastră a câștigat argintul în finala probei de dublu vâsle categorie ușoară (LW2x), prin echipajul format din Ionela-Livia Cozmiuc și Gianina-Elena Beleagă.

La dublu rame feminin (W2-), sportivele Adriana Ailincăi și Iuliana Buhuș au reușit să aducă României prima medalie de bronz la Cupa Mondială II de la Lucerna.

Tot bronz a câștigat și echipajul de dublu rame masculin (M2-), compus din Marius-Vasile Cozmiuc și Ciprian Tudosă.

România a concurat cu două echipaje în Finala A a probei de patru rame feminin (W4-) din cadrul Cupei Mondiale II de la Lucerna. Echipajul compus din Nicoleta Pașcanu, Elena Logofătu, Cristina-Georgiana Popescu și Roxana-Iuliana Anghel a obținut medalia de bronz, în vreme ce echipajul format din Beatrice-Mădălina Pascari, Alina-Maria Baletchi, Mădălina Hegheș și Roxana Parascanu a terminat cursa finală pe locul 5.

Cea de-a patra medalie de bronz a fost câștigată în proba de patru rame masculin (M4-), prin echipajul compus din Mihăiță-Vasile Țigănescu, Mugurel-Vasile Semciuc, Ștefan-Constantin Berariu și Cosmin Pascari.

Ioan Prundeanu și Marian-Florian Enache au terminat cursa pe locul 2 în Finala B a Cupei Mondiale II de la Lucerna, proba de dublu vâsle masculin (M2x), ocupând astfel poziția 8 în clasamentul general.

„Îi felicit pe sportivi pentru rezultatele extraordinare obținute și de această dată. La Cupa Mondială II de la Lucerna, au avut ocazia să se întreacă cu unele dintre cele mai bune echipaje din lume. Spre deosebire de Europene, aici s-au întâlnit și cu sportivi din Statele Unite, China, Japonia sau Australia. Au făcut față cu brio acestei competiții grele și au reușit să obțină 6 medalii.

O medalie de aur, o medalie de argint și patru de bronz. O performanță foarte bună! Vremea a fost capricioasă, competiția acerbă, însă România a urcat de 6 ori pe podium! Sunt mândră de ei și de toate aceste rezultate frumoase! Anul acesta este unul foarte greu pentru ei, dar dau dovadă de tărie, determinare, putere de muncă și o dorință extraordinară de a face performanță la nivel înalt. Felicitări!”, declară Elisabeta Lipă, Președintele Federației Române de Canotaj.

România a cucerit cinci medalii la Campionatele Mondiale de gimnastică aerobică pentru juniori!

Publicat de Andra Radu, 24 mai 2021, 08:27

Echipa României a cucerit cinci medalii la Campionatele Mondiale de gimnastică aerobică pentru juniori de la Baku, una de aur, două de argint şi două de bronz.

Aurul a fost cucerit de Daria Mihaiu şi Darius Branda, în proba de perechi mixte, iar la trio, echipa formată din Claudia Ristea, Claudia Gheorghe şi Leonard Manta a obţinut argintul.

O altă medalie de argint a fost obţinută la aerobic dance, de Daria Mihaiu, Mirela Frîncu, Larisa Suiu, Vlad Popa, Mădălin Boldea, Darius Branda, iar Leonard Manta a cucerit bronzul la individual masculin.

România a obținut o altă medalie de bronz la proba de grup, terminând în urma Rusiei şi a Ungariei.

La individual feminin, Claudia Ristea a terminat pe ultimul loc în finală.

În perioada 27-29 mai, la Baku, va avea loc cea de-a 16-a ediţie a Campionatelor Mondiale de seniori.

România, printre statele membre UE cu cel mai mare declin al populației până în 2050!

Publicat de Andra Radu, 20 mai 2021, 14:09

Populaţia urbană va creşte în 15 state membre UE, în perioada 2019-2050, şi va scădea în nouă state membre, inclusiv în România, arată cele mai recente prognoze ale evoluţiilor demografice la nivelul ţărilor UE publicate astăzi de Eurostat.

România se află printre cele 20 de state membre care ar urma să înregistreze un declin al populaţiei rurale. Amploarea acestei scăderi va fi cea mai gravă în Lituania (minus 43,5%), Letonia (minus 37,6%), Bulgaria (minus 26,8%) şi România (minus 25%).

În cazul României, datele publicate anterior de Institutului Naţional de Statistică arată că populaţia după domiciliu era de 22,089 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2021, în scădere cu 0,5% faţă de luna similară a anului trecut.

La 1 ianuarie 2021, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,442 milioane de persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2020 (0,6%).

În fruntea statelor membre care sunt preconizate să înregistreze creşteri ale populaţiei urbane până în 2050 se află Malta, cu un avans de 35,4%, urmată de Irlanda (29,2%) şi Suedia (25,1%).

Tot în perioada 2019-2050 se estimează că populaţia rurală va creşte în doar patru state membre UE: Irlanda (24,5%), Suedia (10,9%), Danemarca (1,2%) şi Belgia (1%).

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

Summitul B 9

Publicat de prosavioleta, 18 mai 2021, 11:32

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, s-a întâlnit, luni, pe 10 mai, cu omologul său polonez Mariusz Blaszczak, aflat în România în contextul summitului B 9, care a avut loc la București.

Cei doi oficiali au discutat, în principal, despre cooperarea în domeniul apărării în format bilateral în context regional, precum și în cadrul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene.

Miniştrii apărării au apreciat importanța acestuia pentru cele două țări, în 2021 împlinindu-se un secol de la încheierea Alianței defensive de securitate România-Polonia.

În acest cadru miniștrii Ciucă și Blaszczak au vorbit despre demersurile comune întreprinse pentru evidențierea importanței Parteneriatului Strategic, printre acestea numărându-se și activități bilaterale în domeniul istoriei militare, conferințe și mese rotunde dedicate relațiilor militare dintre România și Polonia în perioada interbelică și alte evenimente cultural-științifice.

Multiple exerciții NATO pe teritoriul României

Publicat de prosavioleta, 18 mai 2021, 11:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza aeriană de instruire și formare a personalului aeronautic de la Boboc, din județul Buzău, a fost în această săptămână gazda uneia dintre secvențele exercițiului multinațional „Swift Response 21”, parte a celui mai mare exercițiu desfășurat de armatele statelor membre NATO și partenere în acest an pe continentul nostru „Defender Europe”.

În scenariul exercițiului au fost prevăzute acțiunii de desant aerian, executate de militari americani, polonezi, olandezi, germani și românii. Prezent în Baza de la Boboc, șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, a declarat că în actualul context de securitate consolidarea cooperării Nord-Atlantice este tot mai necesară și justificată:

General Locotenent Daniel Petrescu: Acest exerciţiu urmăreşte creşterea capacităţii operaţionale şi a interoperabilităţii. Este asociat cu exerciţiul NATO Steadfast Defender 21, care se focalizează pe consolidarea posturii de descurajare şi apărare a spaţiului euroatlantic.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La rândul său, locțiitorul comandantului Forțelor Terestre ale Statelor Unite în Europa, generalul maior Joe Jarrard, a subliniat importanța exercițiilor comune pentru o Alianță mai puternică:

General Maior Joe Jarrard: Desfăşurarea acestor manevre militare în interiorul granițelor europene sunt esențiale pentru pregătirea aliaților și partenerilor noștrii din NATO și nu ar fi posibile fără o alianță europeană puternică.

Le mulțumim aliaților noștri din România pentru găzduirea acestor exerciții vitale și aliaților noștri și partenerilor din întreaga Europă pentru continua lor colaborare și cooperare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  În cadrul Swift Response 21, Divizia 82 aeropurtată americană a executat trei operații multinaționale în România, Estonia și Lituania, pentru a demonstra capacitatea strategică de reacție, interoperabilitatea și determinarea de a sprijini Alianța Nord-Atlantică.

Un alt exercițiu multinațional cu participare românească găzduit de țara noastră este și „Justice Sword 21”. Două mii de  militari şi aproximativ 500 de mijloacele tehnice și mașini de luptă din Forțele Terestre Române se află la Centrul secundar de instruire pentru luptă Smârdan din județul Galați. Exercițiul are ca scop testarea capacității de reacție și de luptă a Brigăzii 282 blindată, structură incluse în pachetul unic de forțe puse la dispoziția NATO.

Participanții la exercițiu au fost vizitați, marți, pe 11 mai, de președintele României Klaus Iohannis însoțit de omologul său din Polonia, Andrzej Duda, în condițiile în care o companie de militari polonezi face parte din în Brigada multinațională sud-est găzduită de țara noastră.

Klaus Iohannis: Este, pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forțe bine antrenate, bine pregătite pentru aparare. Am dorit să venim și să vedem cum se pregătesc în teren oamenii noștri. Sunt impresionat, exercițiul a funcționat foarte bine și îi felicit pe toți.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alte două exerciții, cu participare multinațională desfășurate în această săptămână, au fost „Tomis 21”, organizat în Marea Neagră de Comandamentul Flotei a Forțelor Navale Române și e „Trojan Footprint 21”, un exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale.