Ordinul ”Meritul Sanitar” pentru Institutul Inimii din Târgu Mureș

Publicat de Andra Radu, 9 aprilie 2019, 11:51 / actualizat: 10 aprilie 2019, 13:02

De Ziua Mondială a Sănătății, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare cu ordinul ”Meritul Sanitar” a opt instituții medicale din România, în semn de apreciere pentru importanta activitate medicală, precum și pentru rezultatele obținute.

Pentru Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș este prima distincție de acest fel, deși cadrele medicale au mai fost decorate.

Această recunoaștere vine într-un an aniversar pentru Institut, a precizat pentru Radio Târgu-Mureș, managerul unității sanitare, prof. dr. Klara Brânzaniuc:

”Noi, anul acesta, sărbătorim două evenimente deosebit de dragi sufletului nostru – 20 de ani de la primul transplant de cord în luna noiembrie și organizăm în 14-15 noiembrie câteva manifestări dedicate acestui eveniment. Mai sărbătorim 15 ani de când Centrul Cardiovascular Pediatric lucrează la capacitate reală. În acest context, o astfel de recunoaștere ne onorează și mai mult.”

6.000 de pacienți sunt externați în fiecare an din Institutul Inimii din Târgu Mureș, la care se adaugă alți pacienți consultați în Ambulatoriu. Listele de așteptare sunt lungi, datorită faptului că este un centru medical cu o adresabilitae foarte mare. Acesta este motivul pentru care prioritatea numărul unu pentru unitate este extinderea sau mutarea într-un spațiu nou.

”Există atât intenția, cât și dorința de accesare a fondurilor europeane care să permită construcția de noi unități sanitare. Există demersuri multiple, inclusiv pentru dezvoltare în actuala structură prin supraetajare și extindere. Deocamdată sunt în stadii de proiect, de studii de fezabilitate, de căutare de soluții optime pentru că un demers de acest fel trebuie să ne asigure continuitate în viitorul apropiat”, a mai precizat managerul Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, prof. dr. Klara Brânzaniuc.

Celelalte centre medicale decorate de președintele României, Klaus Iohannis, sunt Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca, Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti, Bacău, Institutul Clinic Fundeni Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” Constanţa și Spitalul Municipal Orşova.

Ceremonia de decorare a reprezentanților celor 8 unități sanitare va avea loc pe 16 aprilie, la Palatul Cotroceni.

Astăzi se deschide, oficial, Bursa de Peşte din Tulcea

Publicat de Andra Radu, 8 aprilie 2019, 12:18 / actualizat: 2 mai 2019, 7:40

Eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de pește din Deltă, sprijinirea pescarilor ale căror capturi nu sunt primite de cherhanale și protejarea resursei piscicole, reprezintă obiectivele acestui proiect pe care pescarii din zonă îl aşteaptă de peste zece ani.

Bursa de Pește îi va ajuta să își vândă marfa, le va garanta un preţ minim şi pentru specii de peşti care îşi găsesc mai greu loc pe piaţă, iar cumpărătorii vor şti exact pe ce dau banii.

Ca să funcţioneze în adevăratul sens al cuvântului bursă, ar trebui ca pescarii să ştie să opereze pe bursă, iar cumpărătorii să ştie să cumpere de pe bursă. Deocamdată aceasta va funcţiona, în realitate, ca un Centru de primă vânzare.

Peştele va fi adus de pescarul autorizat la punctul ce colectare cel mai apropiat, cu mijloace proprii de transport. În punctul de colectare peştele este cântărit, sortat şi înregistrat electronic, apoi condiţionat cu fulgi de gheaţă şi încărcat în mijloacele de transport cu destinaţia Bursa de pește Tulcea. Pentru aceasta, statul român a achiziţionat trei ambarcaţiuni şi patru maşini frigorifice.

Oferta de peşte (dimensiuni, tipuri, calităţi şi preţuri) va fi prezentată pe un site, iar de acolo se pot informa şi aproviziona agenţii economici. Va exista chiar şi un punct de desfacere cu amănuntul de unde persoanele fizice vor putea cumpăra peşte la kilogram.

Aceasta este deja funcţională şi a înregistrat primele tranzacţii, susţine directorul Autorităţii de Management a Programului Operaţional pentru Pescuit, Ciceronis Cumpănăşoiu. El a mai spus că sancţiunile pe care România le-ar fi plătit dacă Bursa de Peşte nu ar fi fost funcţională erau echivalente cu bugetul total al proiectului.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, beneficiarii investiţiei, au declarat că o astfel de bursă este necesară deoarece prin intermediul acesteia va fi licitată şi comercializată oferta de produse pescăreşti „obţinută preponderent din pescuitul comercial desfăşurat în Delta Dunării, implicit, pentru a crea o piaţă concurenţială funcţională care să permită asociaţilor de pescari şi pescarilor să obţină cele mai bune preţuri de vânzare.”

În prezent, din cele aproape 40 de mii de hectare de amenajări piscicole din zonă, puţin sub 10 mii de hectare livrează efectiv peşte în pieţe. Pescarii spun că bursa va confirma şi calitatea peştelui, iar cumpărătorul va plăti exact pentru ceea ce cumpără.

Una dintre cele mai mari pieţe de peşte din lume funcţionează din anul 1935 la Tokyo, unde sunt aduse zilnic mii de tone de peşte, iar vânzările se ridică la milioane de euro.

Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, la Turneul Internațional al Tinerilor Oameni de Știință

Publicat de Andra Radu, 5 aprilie 2019, 13:02 / actualizat: 2 mai 2019, 7:39

Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov este singurul din România care va participa la Turneul Internațional al Tinerilor Oameni de Știință, care va avea loc în Belarus. Este pentru prima dată când România are echipă în această competiție, care testează în același timp cunoștințele elevilor din fizică, biologie și chimie.

Echipa care va participa este alcătuită din șase elevi, cinci din clasa a IX-a și un elev de clasa a șaptea.

Prof. coordonator Carmen Tănăsescu a declarat pentru Radio România Brașov FM: “Turneul Internațional al Tinerilor Oameni de Știință a fost organizat pentru prima dată în urmă cu 15 ani la Moscova, iar pe prcurs s-a internaționalizat. Acum vorbim de 23 de echipe internaționale și este pentru prima dată când solicităm participarea României.”

Căpitanul echipei noastre este o elevă din clasa a IX-a, Mara Nicolau: “Acest concurs presupune o serie de fight-uri care au la bază disciplinele biologie, chimie și fizică, rezolvarea unor probleme din toate punctele de vedere, inclusiv științific.Există proiecte, există experimente care să demonstreze modul în care rezolvat problemele respective.”

Cel mai mic elev este în clasa a șaptea, va participa la Olimpiada națională de fizică, și este laureat al unei alte competiții de top, Tudor Corto: “Odată ce ai ales o țintă trebuie să explici ce ai putea găsi acolo și de ce ar trebui ca NASA sau ESA să trimită o sondă spațială acolo. Eu am ales Titan pentru că acolo sunt niște lacuri cu metan și apă înghețate și m-am gândit că am putea trimite sateliți care ar putea topi gheața, iar metanul urcând în atmosferă ar putea produce efectul de seră sau încățzirea titanului.”

Competiția se va desfășura în luna august în Belarus, iar pentru a ajunge acolo echipa are nevoie de cinci mii de euro.

Această competiţie nu intră în calendarul competiţional al Ministerului Educaţiei Naţionale, astfel încât elevii trebuie să suporte costurile pe care le implică participarea.

Comisia Europeană alocă României aproape 18 milioane de euro

Publicat de Andra Radu, 3 aprilie 2019, 13:12

Alimentația sănătoasă a devenit un subiect din ce în ce mai dezbătut și provoacă îngrijorare, mai ales în ceea ce îi privește pe copii.

Alegerile alimentare, pe care le facem zi de zi, au un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine. Greșelile cele mai frecvente ţin de cantitatea şi calitatea produselor consumate, care contribuie la apariţia complicaţiilor digestive nedorite.

Alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-un stil de viaţă care să asigure starea generală de sănătate şi longevitatea.

Astfel, Comisia Europeană alocă, anul acesta, României aproape 18 milioane de euro. Banii sunt destinați programului de încurajare a consumului de lapte, fructe și legume în școli. Programul vine în completarea celor naționale.

”Studiile arată că din ce în ce mai mulți copii consumă o hrană care nu este potrivită. Tocmai de aceea programul acesta pune accent pe ce înseamnă un produs alimentar hrănitor, care să aibă o calitate ridicată, să învățăm împreună cu elevii de unde provin aceste produse. Noi credem foarte mult că a mânca sănătos este o chestiune care ține și de un obicei, iar toate obiceiurile știm că se învață din copilărie”, a spus Ștefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene.

Aproape 60 de mii de școli, în anul școlar trecut, din Uniunea Europeană au participat la acest program, potrivit datelor Comisiei Europene.

Peste 250 de mii de tone de fructe si legume proaspete si aproape 180 de milioane de litri de lapte au fost distribuite.

România, printre ultimele state în Europa la reciclare și colectare selectivă

Publicat de Andra Radu, 3 aprilie 2019, 11:49

România are un nivel general de colectare selectivă și de reciclare scăzut. Ultimele modificări legislative impun indicatori minimi de performanță pentru operatorii de salubritate și cresc presiunea atât asupra acestora, cât și asupra autorităților locale.

În România, nivelul general de colectare selectivă și de reciclare este scăzut.

”Deșeul biodegradabil reprezintă peste 50% din deșeurile menajere.cea mai rapidă cale de a atinge țintele pe care trebuie să le atingem până în 2020 ar fi să accelerăm procesul de colectare selectivă pentru biodeșeu, Așa cum arată contextul actual, se pare că nu suntem pregătiți”, a declarat Ilie Bryan de la Asociatia Bioplast România

Cetățenii au început să conștientizeze importanța colectării selective a deșeurilor.

”Situația nu este îmbucurătoare, dar așteptîm din partea autorităților locale o implicare mult mai bună. Cetățeanul trebuie să știe un lucru foarte important. Trebuie să solicite la primărie și autorităților locale în general, tarif diferențiat. Înseamnă că eu, dacă îmi fac colectarea separat la mine acasă așa cum spune legea, trebuie să pot beneficia de o reducere a tarifului”, a spus Cosmin Teodoru, Directorul General al Direcției Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Chimice Periculoase – Ministerul Mediului.

În cazul în care România nu reușește să atingă țintele de colectare a deșeurilor, începând cu anul 2020 va plăti amenzi foarte mari.

Primarii pot solicita bani pentru realizarea cadastrului general

Publicat de Andra Radu, 29 martie 2019, 14:39

În 2019, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) acordă finanțare în valoare de 280 de milioane de lei pentru înregistrarea cu prioritate a imobilelor din extravilan. Primăriile pot cere acești bani de la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) începând de luna viitoare. Lucrările sunt gratuite pentru cetățeni.

ANCPI a lansat astăzi, la Bistrița, cea de-a cincea etapă de finanțare a lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor pe sectoare cadastrale în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF). La ședința de lucru au participat președintele – director general al ANCPI, Radu – Codruț ȘTEFĂNESCU, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Ovidiu Victor FRENȚ, prefectul județului Cluj, Ioan Aurel CHERECHEȘ, dar și aproximativ 30 de primari din cele două județe.
Reprezentanții autorităților centrale și locale au discutat despre rezolvarea problemelor întâmpinate în realizarea lucrărilor de cadastru general și au încercat să găsescă soluții pentru accelerarea PNCCF.

„Simplificarea continuă a legislației și a procedurilor și majorarea anuală a sumelor destinate lucrărilor de înregistrare a imobilelor fac ca astăzi să avem aproape 2.200 de primari care doresc să înceapă sau să continue lucrările de cadastru general pe sectoare cadastrale. Avem confirmarea că, în 2019, vor fi accesați banii pentru înregistrarea a peste patru milioane de imobile cu o suprafață totală de 3,3 milioane de hectare. Este bine, dar am convingerea că putem mai mult. Dispunem de banii necesari, însă avem nevoie de ajutorul tuturor celor implicați în acest proces. Vom organiza, în continuare, ședințe de lucru în toate județele, pentru a explica, pe înțelesul tuturor, de ce cadastrul reprezintă primul pas spre civilizație și dezvoltare. Ne-am asumat un termen limită, este vorba despre anul 2023 și trebuie să îl respectăm”, a declarat Radu-Codruț ȘTEFĂNESCU, președinte – director general al ANCPI.

În 2019, fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) poate primi 160.000 de lei, față de 155.000 de lei în 2018, 150.000 de lei în 2017 și 135.000 de lei în 2016. ANCPI va efectua plățile către primării după deschiderea cărților funciare aferente imobilelor recepționate. Potrivit reglementărilor în vigoare, au prioritate sectoarele cadastrale care cuprind terenuri aferente proiectelor de infrastructură de interes naţional și terenuri agricole subvenționate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Obiectivul principal al PNCCF este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor (terenuri, clădiri și apartamente) din România în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI – peste patru miliarde de lei, dar și din fonduri externe obținute prin Programul Operațional Regional, în cuantum de peste 300 de milioane de euro. De asemenea, în cadrul acestui proiect, o altă sursă de finanțare poate fi bugetul local al primăriilor.

Mai multe informații referitoare la PNCCF sunt disponibile pe pagina web a ANCPI, www.ancpi.ro.

Proiecte transfrontaliere România-Serbia în valoare de peste 560.000 de euro

Publicat de Dan Boanţă, 11 martie 2019, 06:18

O nouă reușită pentru Universitatea Politehnica Timișoara, după ce săptămâna trecută era semnat un contract cu ADR Vest în valoare de aproape 6 milioane de euro, pentru modernizarea şi extinderea facultăţii de Chimie.

Universitatea Politehnică Timişoare atrage bani europeni prin câștigarea a patru proiecte transfrontaliere România-Serbia. Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproape 565.000 de euro.

Trei dintre proiecte se vor ocupa de aspecte care țintesc mediul înconjurător, cum ar fi posibilitatea de eliminare a arsenului din apele de adâncime din zona transfrontalieră România-Serbia, protejarea patrimoniului natural remarcabil al Banatului, reducerea poluării agro-industriale sau asigurarea biodiversității. Un al patrulea proiect va avea ca obiectiv prioritar ocuparea forței de muncă în sectorul dedicat tinerilor.

Două dintre problemele majore atunci când vine vorba despre angajarea absolvenților instituțiilor de învățământ superior sau mediu sunt lipsa cunoștințelor practice și a competențelor soft.

„Un nou eveniment prin care noi demonstrăm capacitatea Universității Politehnica Timișoara de a reuși să asigure dotarea cu echipamente necesare prin participarea la proiecte cu finanțare europeană. În cadrul programului inter-frontalier între România și Serbia noi am reușit să câștigăm patru proiecte. În general aceste proiecte sunt dedicate aspectelor legate de mediu între România și Serbia. Trei dintre ele se ocupă direct de acest lucru. Unul dintre ele se ocupă de reducerea poluării cu arsen în Dunăre, alte două proiecte se ocupă de zonele de protejare și de rezervație naturală care există atât în România, cât și în Serbia, precum și de protejarea biodiversității existente în această zonă. Un al patrulea proiect se referă la aspecte ce țin de inserția pe piața muncii a tinerilor, de asigurare a competențelor adecvate noilor provocări din zona economică în cele două regiuni din cele două țări”, a declarat prof. univ. dr. ing Viorel-Aurel Șerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara pentru debanat.ro.

Vestea și mai bună este că în urma proiectelor studenții UPT vor avea de câștigat.

„Este important să menționăm că aproape 60% din valoarea proiectelor este destinată dotării cu echipamente a laboratoarelor noastre și a laboratoarelor colaboratorilor noștri, astfel încât să servească în pasul următor studenților și doctoranzilor noștri, pentru a asigura astfel o pregătire superioară celor care vor deveni absolvenți ai Universității Politehnica Timișoara”, a mai adăugat rectorul UPT, Viorel-Aurel Șerban, citat de debanat.ro.

Proiectele urmează să fie derulate la începutul lunii martie, iar perioada de derulare este între 10 și 24 de luni. În anii precedenți, Universitatea Politehnica Timișoara a mai avut astfel de proiecte câștigate, valoarea totală ridicându-se la aproape 670.000 de euro.

Ghidului Verde Michelin pentru România a acordat 2 stele Sighişoarei

Publicat de Dan Boanţă, 7 martie 2019, 15:16

Lansat în a doua sa ediție, la opt ani după prima ediție dedicată țării noastre, Ghidului Verde Michelin pentru România a fost îmbunătățit cu locații noi unde turiștii străini în căutare de liniște sau peisaje tulburătoare pot încerca senzații pe care nu le-au mai simțit vreodată. Salina Turda, castrul roman Porolissum din Zalău, Valea Maramureșului sau Parcul Național Retezat se află printre acestea.

Ghidul Michelin a realizat o introducere a frumuseților României, pornind din București, către Transilvania și Bucovina.

”România poate fi una din cele mai importante destinații turistice din Europa. Marea Neagră, Dunărea și munții maiestuoși trasează portretul acestei țări și principalele trasee turistice, presărate cu multe mânăstiri, bisericuțe de lemn și sate tradiționale”, a declarat un reprezentant al Ghidului Verde Michelin, citat de punctual.ro.

Trei stele înseamnă merită vizitat, două stele se traduce prin merită o oprire, iar o stea este echivalentul interesant. Un obiectiv poate fi selectat şi descris în ghid chiar dacă nu a primit nicio stea. 

“Aventurați-vă în adâncul României, în castelele sale, hanurile și tradițiile ancestrale și explorați legendara Transilvanie, unde orașul baroc Sibiu nu are egal. România tradițională se regăsește, de asemenea, în fermecătoarea Bucovina, bogată în sate decorate cu motive populare și mânăstiri cu picturi care îți taie respirația. Într-un alt registru, Munții Carpați sunt în egală măsură grandioși. Aici veți găsi vârfuri înalte, cascade încântătoare, defilee adânci și păduri dese, toate acestea așteptând exploratorii. Vă veți îndrăgosti de Delta Dunării, unde pământul și apa se întâlnesc într-o sumedenie de canale, pe care le puteți explora în liniște, la fel ca și malurile Mării Negre. Într-un final, toate prejudecățile pe care le-ați putea avea vor fi spulberate de dragostea de viață și ospitalitatea românilor, mereu prietenoși”, este caracterizarea făcută de către Ghidul Verde Michelin. Lansat pentru prima dată în lume acum 80 de ani, ghidul, este menit să îi ajute turişti să îşi organizeze călătoria în timpul pe care îl au la dispoziţie, astfel încât să nu rateze cele mai importante obiective turistice. Paradoxal, Ghidul verde Michelin provine la producătorul de anvelope care poartă același nume.

„Cea de-a doua ediţie aduce un număr mare de locaţii noi, printre care: Maramureş oferă două obiective noi care au primit distincţia de 3 stele, Valea Marei şi Valea Maramureşului, Parcul Naţional Retezat a primit 2 stele, Castrul Porolisum a obţinut 2 stele, de la o stea în prima ediţie, Ulpia Traiana a primit 2 stele, Salina Turda şi Cascada Bigăr, ambele nou intrate în ghid, au primit fiecare câte 2 stele”, au arătat reprezentanţii Michelin.

A doua ediţie a Ghidului Verde Michelin România este împărţit în trei secţiuni sugestive. În prima parte, „Să descoperim România”, iubitorii de călătorie sunt purtaţi prin 7 regiuni importante ale ţării, ca mai apoi, în cea de a doua parte, „Să înţelegem România”, să afle atât tainele artei şi tradiţiilor populare, cât şi istoria ţării. Iar partea a treia, „Organizarea călătoriei”, oferă informaţii practice şi utile pentru planificarea în detaliu a excursiilor.

Printre recomandările făcute de reprezentanţii Michelin se regăsesc cele zece obiective turistice din România:  Mănăstirile pictate din Bucovina, Transfăgărăşanul, Delta Dunării, Biserica Fortificată din Prejmer Sibiu, Mănăstirea Hurez, Văile Maramureşului, Sighişoara, Bucureşti şi Castelul Peleş.

THE TIMES: Europa ex-comunistă nu ar trebui să ne îngrijoreze

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 martie 2019, 11:36

Cel ce caută turbulenţi excentrici îi găseşte în Vest şi Sud, nu în Est

Cei nouă şefi de stat şi personalul lor avuseseră o dimineaţă marcată de certuri şi un prânz greu. Eu mă ocupam cu furnizarea distracţiei, discutând modalităţile de apărare a societăţilor deschise în faţa ameninţării „războiului hibrid”: melanjul Kremlinului de bani, propagandă, subversiune şi alte năzbâtii. Preşedinţii Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei, României şi Bulgariei, întruniţi în cochetul oraş slovac Kosice, au avut reacţii diverse.

Căci, în pofida captivităţii lor comune în Imperiul Sovietic, regiunea pe care cândva o numeam „Europa Estică” nu este un monolit. Chiar şi la 30 de ani de la prăbuşirea comunismului, outsiderii sunt înclinaţi spre o etichetare leneşă, care plasează tot ce se află la est de vechea Cortină de Fier în aceeaşi categorie înapoiată, excentrică şi îngrijorătoare.

Să admitem că acest stereotip nu este complet neîntemeiat. Preşedintele Áder al Ungariei a evidenţiat nu ingerinţa Kremlinului, ci pericolele minorităţilor influente cu susţinători bogaţi. Aceasta este o referire codificată la George Soros, miliardarul filantrop care a sprijinit cauzele bune liberale pe tot cuprinsul regiunii dar este ţinta unei campanii a urii lansate de guvern în Ungaria. Preşedintele Zeman al Republicii Cehe, a cărui aparenţă sinistră contrastează cu obiceiurile lui joviale, apreciază o dispută de calitate. El i-a criticat pe omologii lui pentru atlantismul lor, spunând că istoria arată că minciunile şi răutăţile reale vin de la CIA.

Cum se schimbă vremurile şi oamenii! L-am întâlnit pentru prima dată pe dl Zeman în Cehoslovacia comunistă, când a fost demis dintr-o funcţie academică de prestigiu pentru opiniile lui reformatoare. Acum promovează strângerea relaţiilor cu Rusia şi China. Premierul Ungariei, Viktor Orban, era un tânăr disident liberal bine dispus pe atunci. Acum, el conduce un guvern autoritar, amical cu Putin, care contrariază alte partide conservatoare europene.

Dar aceste personalităţi sunt extreme. Realitatea este că publicul se opune josniciei anti-occidentale, pro-Kremlin şi intoleranţei şi xenofobiei care i se asociază. Central- şi est-europenilor le place demnitatea, legalitatea şi deschiderea pe care le-au câştigat din 1989. Ei consideră NATO şi UE garanţi ai libertăţii lor.

Exemplifică dispoziţia optimistă preşedintele Kaljulaid al Estoniei. O femeie fără fasoane de 49 de ani, ea a alergat recent la maratonul din New York împreună cu bodyguarzii ei care gâfâiau în spatele ei. Ea promovează start-up-urile şi administraţia digitalizată a ţării ei, ca şi eforturile sale de a dezvolta încrederea şi aptitudinile de conducere ale fetelor din patrie. Aceasta a atras interesul Melaniei şi Ivankăi Trump, dând Estoniei o linie de acces utilă la Casa Albă. Dna Kaljulaid a făcut deplasări în Africa şi zona Caraibelor, primind sprijin pentru candidatura ţării sale la un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Ca victimă a imperialismului, Estonia se înţelege bine cu alte foste colonii.

O altă personalitate marcantă este Laura Codruţa Kovesi, de 45 de ani. Ea a fost procuror general al României, prima femeie şi cea mai tânără persoană care a ocupat acest post. Apoi a condus direcţia anticorupţie a ţării, care este cea mai credibilă instituţie din această ţară. Când succesul ei a ajuns prea mare, politicienii au revocat-o. Acum este candidat de frunte în procesul de selecţie a şefului noului birou al procuraturii publice a UE, în pofida obiecţiilor (de o vehemenţă revelatoare) ale propriului ei guvern.

O a treia femeie care merită să fie urmărită este cea care ar putea deveni noul preşedinte al Slovaciei, Zuzana Caputova, avocat care conduce în sondajele dinaintea alegerilor de luna asta.

Aceste femei cu greutate captivează imaginaţia publică şi distrug stereotipurile occidentale. Dacă politica ar putea lua exemplu de la ele! În alegerile parlamentare şi procesul decizional guvernamental, interesele de afaceri, tensiunile regionale şi alţi factori mânjesc imaginea. Politicienii consacraţi din regiune au renumele deseori justificat de complezenţă şi corupţie. Este uşor de văzut de ce alegătorii simt nevoia de nou, chiar dacă de afară acesta pare dezgustător. Liderii autoritari, escrocii şi populiştii o duc bine mai puţin din cauză că mesajul lor rezonează, decât din cauza slabei concurenţe din partea curentului central.

Dar lecţia generală este că vechea împărţire Est-Vest din Europa devine irelevantă. Dacă vreţi un real semn de democraţie în pericol uitaţi-vă la Italia, unde de curând s-a aflat că Liga, partidul din care provine vicepremierul, Matteo Salvini, a primit finanţare direct de la Rusia. Vestele Galbene agresive din Franţa au puţine echivalente în Estul fost comunist.

Nici nevroza Marii Britanii pe tema Europei nu este de înţeles. Multe ţări au dispute cu Bruxelles-ul. Nimeni nu reacţionează cum au făcut britanicii. Între timp, viaţa merge mai departe fără ei. Discuţiile preşedinţilor s-au concentrat asupra securităţii energetice, a gazoductelor ruseşti relevante şi a Afganistanului: ei se tem că SUA vrea să-şi părăsească aliaţii. S-a discutat mult despre „mobilitatea armatei”: programul NATO-UE de a crea condiţiile pentru deplasarea mai lină şi accelerată a militarilor şi echipamentelor.

La întrunirea de joia trecută din estul Slovaciei, preşedinţii m-au întrebat într-adevăr de Brexit, dar aşa cum fac neamurile care întreabă de o rudă dragă lovită de demenţă. Ei sunt mai îngrijoraţi de ignoranţa politicienilor noştri. Gavin Williamson, secretarul apărării, a gafat luna trecută când s-a referit la programul militar britanic de apărare a „Lituaniei” (voia să spună Estonia). Jeremy Hunt, secretarul de Externe, a descris Slovenia (fostă republică iugoslavă) ca un fost „stat vasal sovietic”. Probabil vorbea despre Slovacia.

La întoarcere din Kosice, am avut o senzaţie ciudată: plecam din partea dinamică şi interesantă a Europei şi mă îndreptam spre periferia ei capricioasă dar întunecată.

Autor: Edward Lucas

Aleksandar Vucic continuă campania „Viitorul Serbiei”

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 februarie 2019, 16:15

Cu vizita în Banatul de Sud, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a continuat campania „Viitorul Serbiei”. Preşedintele Serbiei a vizitat mai multe localităţi bănăţene şi în piaţa centrală din oraşul Pancevo s-a adresat cetăţenilor şi a transmis că statul are în vedere această zonă, că se lucrează la crearea de condiţii de viaţă mai bune pentru tineri şi bătrâni. Vucic a subliniat importanţa construirii de noi căi rutiere în această zonă. Vucic a anunţat că în următorii şase, şapte sau opt ani va fi finalizat drumul rapid cu patru benzi de rulare pe relaţia Pancevo-Vrsac, până la frontiera cu România, în lungime de 86 de kilometri. „Aşteptăm ca românii să ne informeze dacă vor construi autostradă sau va rămâne doar drum rapid” – a declarat Vucic, adăugând că până la sfârşitul acestui an vor fi finalizate documentele şi studiile pentru construirea şoselei şi apoi se va trece la executarea lucrărilor.

Liderul ALDE Europa, la RFI: România ar trebui să fie un mediator eficient la şefia UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 ianuarie 2019, 13:00

Cosmin Ruscior – România trebuie să ia în serios recomandările făcute de Comisia de la Veneţia şi GRECO privind statul de drept, declară într-un interviu la RFI eurodeputatul olandez Hans van Baalen, preşedinte al partidului ALDE Europa. El crede pe de altă parte că România este pregătită să exercite preşedinţia rotativă a UE: „Meleşcanu este un ministru bun, care cunoaşte foarte bine Europa, aşa că eu sunt încrezător că va fi o preşedinţie pozitivă”.

Reporter: Care credeţi că sunt principalele provocări ale României la preşedinţia Consiliului UE?

Hans van Baalen: România este un stat important în regiune – Moldova, Ucraina, Rusia – aşa că sper că România va fi capabilă să pună pe masă chestiunea securităţii şi că va putea să lucreze ca preşedinte al Uniunii cu Statele Unite, pentru a avea o poziţie fermă faţă de Rusia şi faţă de agresiunea rusească din regiune. Asta cred eu că este important. Desigur, avem problemele curente, precum Brexit, situaţia din Magreb şi din lumea arabă, situaţia legată de comerţul cu SUA. Deci sunt multe subiecte pe agenda preşedinţiei româneşti a Uniunii Europene.

Rep.: Ce credeţi că ar trebui şi nu ar trebui să facă România, ca preşedinte al Consiliului UE?

Hans van Baalen: România ar trebui să fie un mediator eficient, să aducă cele 28, respectiv 27 de state, după Brexit, împreună, să formuleze poziţii comune, asta este foarte important. În al doilea rând, m-aţi întrebat ce nu ar trebui să facă România. Îl avem pe Barnier, care negociază cu britanicii în numele celor 27 de ţări membre ale Uniunii, deci România nu ar trebui să-i facă treaba. România ar trebui să facă în aşa fel încât să le fie posibil lui Barnier şi May să obţină acordul Camerei Comunelor asupra acordului Brexit, altfel vom avea un Brexit dur, ceea ce ar fi rău pentru noi toţi.

„E foarte important ca GRECO şi Comisia de la Veneţia să fie luate în serios”

Rep.: Cum aţi descrie credibilitatea României, în clipa de faţă? Atât Parlamentul European, cât şi Comisia Europeană au criticat Bucureştiul pentru modificările aduse legilor justiţiei. Cât contează acest lucru, în context?

Hans van Baalen: Bineînţeles că are un impact, dar noi în grupul ALDE din Parlamentul European şi în partidul ALDE, pe care-l conduc, am spus că ni se pare foarte important ca atât Comisia de la Veneţia, cât şi GRECO să fie luate în serios, în privinţa recomandărilor făcute României privind statul de drept. E foarte important, dar vom judeca România în funcţie de întregul ei mandat la şefia Consiliului Uniunii Europene, nu vom ţine cont de un singur punct, indiferent cât de important ar fi el.

Rep.: Aţi spune că România este un preşedinte atipic al Consiliului UE?

Hans van Baalen: Nu, nu aş spune asta. Am spus-o într-un sens mai degrabă pozitiv, referindu-mă la poziţia geo-strategică a României în regiune, relaţia ei cu SUA şi NATO sunt importante argumente favorabile. Dacă vă uitaţi la alte preşedinţii, toate au puncte slabe şi puncte forte, indiferent că vorbim de o ţară mică sau mare din estul sau vestul Europei. Va trebui să evaluăm peste şase luni cât de productivă a fost preşedinţia românească. Să fim optimişti şi să sperăm că România este capabilă să reformeze statul de drept într-un mod pozitiv, cu ajutorul recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi altor foruri ale Consiliului Europei.

Rep.: Credeţi că România este pregătită să exercite mandatul de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene?

Hans van Baalen: Da, cred că asta nu va fi o problemă. Am avut o preşedinţie germană cu mult timp în urmă, care nu a fost atât de bine organizată, deşi vorbim de o ţară mare, cu multă experienţă. Am avut de asemenea mandate ale unor ţări mici, ca Belgia, Danemarca sau Olanda, care au fost bune. Prin urmare, haideţi să judecăm mandatul României după o jumătate de an, dar eu sunt optimist. Meleşcanu este un ministru bun, care cunoaşte foarte bine Europa, aşa că eu sunt încrezător că va fi o preşedinţie pozitivă.

Rep.: Ce le recomandaţi colegilor din ALDE România, în privinţa statului de drept?

Hans van Baalen: După cum probabil ştiţi, am avut un Congres ALDE la Madrid anul trecut, unde am discutat foarte deschis cu colegii noştri de la ALDE România despre viitor şi despre statul de drept. Aş spune că este foarte importantă Comisia de la Veneţia, iar noi vom urmări cum va ţine cont ALDE România de ce spune această Comisie şi de condiţiile ei şi cred că vom lucra într-un mod foarte pozitiv cu ALDE România în acest sens.

În opinia lui Stanişev, cabinetul bulgar este dispus să facă un compromis serios pentru Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 decembrie 2018, 15:45

Guvernul ar accepta ca Bulgaria să fie admisă în sistem doar cu frontierele sale aeriene

Preşedintele Partidului Socialist European (PSE), Serghei Stanişev, a acuzat guvernul bulgar că e dispus să facă un compromis serios cu privire la aderarea cu drepturi depline a Bulgariei la Schengen. La şedinţa organizaţiei de Sofia a Partidului Socialist Bulgar (BSP), fostul premier bulgar a făcut apel să nu fie acceptată concesia conform căreia Bulgaria să fie admisă în Schengen doar cu graniţele sale aeriene, nu şi cu cele terestre.

„Bulgaria şi România trebuie să fie primite neîntârziat în Schengen cu toate graniţele. Guvernul bulgar este dispus să i se arunce un os şi să i se spună: ‘Iată, vă primim cu frotierele aeriene’ şi, pentru o perioadă nedeterminată, să se amâne intrarea Bulgariei cu frontierele terestre, ceea ce este foarte important pentru economia bulgară, pentru exportul bulgar, pentru importul bulgar, dar şi pentru consumatorii bulgari, pentru că această perioadă care se pierde scumpeşte preţul în ambele sensuri”, a spus Stanişev, citat de postul public de radio de la Sofia.

„Ceea ce se întâmplă de ani de zile, în condiţiile în care Bulgaria a dus la îndeplinire criteriile încă din anul 2011, însă în permanenţă ne amână şi impun alte motive pentru intrarea în Schengen, este scandalos, antieuropean şi este unul din lucrurile care subminează încrederea în UE”, a adăugat liderul PSE.

La începutul lunii decembrie, Parlamentul European va dezbate un raport al socialiştilor europeni, în care se insistă ca Bulgaria şi România să fie primite neîntârziat şi necondiţionat în Spaţiul Schengen.

„Una dintre marile ameninţări la adresa Bulgariei, la adresa intereselor naţionale bulgare, este ideea care circulă, care are nişte adepţi foarte serioşi, legat de Europa cu două viteze, care se poate transforma în realitate. Între aceştia este, de exemplu, şi preşedintele Macron, şi cancelarul Merkel, care vorbesc în permanenţă despre aceste lucruri, precum şi o serie de alţi lideri europeni. Pentru Bulgaria, aceasta ar fi o lovitură serioasă la adresa intereselor sale şi a poziţiei sale”, a mai spus liderul PSE.

În opinia lui Serghei Stanişev, există două teme importante pe ordinea de zi a Comisiei Europene. Prima este relaţia corectă în cazul crizei privind refugiaţii şi valurile de migranţi. A doua temă mondială de actualitate este bătălia stângii cu naţionalismul extrem şi fascismul. „UE, ca idee, este visul de a se pune capăt războialor interminabile pe teritoriul Europei. Ultranaţionaliştii din Europa vor să distrugă această idee”, a menţionat el.

Bulgaria şi România – plan pentru un nou pod la Ruse-Giurgiu

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 noiembrie 2018, 14:21

Consiliul de Miniştri de la Sofia a aprobat ca bază de negocieri Protocolul de modificare şi completare a Memorandumului între Guvernul Bulgariei şi Guvernul României pentru realizarea unor studii aprofundate în vederea construirii unor noi poduri peste Dunăre, semnat la data de 28 octombrie 2014, la Bucureşti, România.

Analiza arată o creştere în mod repetat, în ultimii ani, a traficului de maşini peste Dunăre, la Ruse-Giurgiu, precum şi a schimburilor comerciale pe un coridor din cadrul principalei rețele transeuropene de transport „Rin-Dunăre”. Actualul pod a fost dat în exploatare în urmă cu mai bine de 60 de ani şi posibilităţile sale tehnice nu duc la înlesnirea traficului. Din cauza exploatării sale îndelungate, se impune reabilitarea construcţiei şi oprirea traficului. Acest lucru duce la ambuteiaje serioase, aglomerarea infrastructurii şi alte greutăţi. Construirea unui alt pod la Ruse-Giurgiu va decongestiona semnificativ traficul, va reduce influenţa negativă asupra mediului şi va avea un efect economic pozitiv în ansamblu pentru ambele state.

Prin semnarea Protocolului, cele două state vor sprijini realizarea unor studii pentru construirea unui nou pod peste Dunăre, la Ruse-Giurgiu, prin care se bun bazele extinderii legăturilor de transport şi creşterii activităţii economice. În acelaşi timp, se ia în considerare voința exprimată de liderii țărilor balcanice de a îmbunătăți conectivitatea transporturilor în regiune. Susţinerea pentru construirea unui nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu este exprimată şi de autorităţile locale şi regionale din cele două state.

Greek Food Show: Mâncarea grecească merge la Bucureşti

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 noiembrie 2018, 13:26

Greek Food Show, o importantă expoziţie de mâncare grecească, va fi organizat la Bucureşti, România, în perioada 18-20 ianuarie 2019.

Expoziţia este organizată de Economotechniki şi de Northevents, sub egida şi cu sprijinul Ministerului Economiei şi al Dezvoltării din Grecia, al Ambasadei Greciei la Bucureşti şi al Camerei de Comerţ Eleno-Române.

Colaborarea celor două companii, dintre cele mai experimentate în organizarea de târguri şi expoziţii şi în promovarea vânzărilor în străinătate, precum şi sprijinul acordat de instituţiile statului consolidează continuarea inţiativelor importante pe care Grecia le întreprinde pentru dezvoltarea vânzărilor în ţara vecină, initiative care în ultimii ani au adus rezultate semnificative.

Exporturile Greciei în România au crescut în 2017 cu 14% în raport cu 2016 şi s-au situat la peste 870 de milioane de euro.

Necesităţile pieţei româneşti sunt mari, în special în privinţa alimentelor, dat fiind că ţara importă circa 60% din consumul de alimente.

România reprezintă cea mai atractivă piaţă din Europa Centrală şi de Sud-Est pentru produsele alimentare greceşti graţie apropierii geografice de Grecia şi a dimensiunilor pieţei acesteia.

Grecia exportă multe produse alimentare în România, cum ar fi citrice, ulei de măsline, măsline, fructe şi legume conservate, biscuiţi, sucuri, produse din peşte, produse lactate etc.

În mod special, cu privire la fructe şi legume, România reprezintă prima piaţă pentru produsele greceşti, cu un consum de 186.000 de tone pe an.

UE avertizează România să nu abuzeze de GDPR împotriva presei

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 noiembrie 2018, 11:08

Comisia Europeană a atras atenția României să nu abuzeze de noua reglementare UE privind protecția datelor, după ce autoritățile naționale de la București amenințaseră recent că vor impune o amendă de 20 de milioane de euro unei instituții de presă.

Principalul purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, le-a declarat luni jurnaliștilor la Bruxelles că pentru presa activă în România trebuie stabilite derogări de la legea privind protecția intimității și datelor.

„Este de cea mai mare importanță ca autoritățile române să implementeze acea obligație în legislația națională, pentru a asigura excepții și derogări pentru protejarea surselor jurnaliștilor, în special, de puterile autorității pentru protecția datelor”, a declarat el.

Declarațiile survin în urma cererilor prin care autoritatea românească de protecție a datelor a încercat să-i forțeze pe jurnaliștii de la Rise Project, un portal de investigații premiat, să-și dezvăluie sursele dintr-o investigație vizând un politician de frunte acuzat de corupție.

Ancuța Gianina Opre, autoritatea românească de protecție a datelor (sic!), a formulat respectiva amenințare într-o scrisoare remisă săptămâna trecută – spunându-le reporterilor că au la dispoziție zece zile pentru a răspunde la aproape o duzină de întrebări.

Deși Ancuța Gianina Opre a fost numită în funcție de partidul politic care face obiectul investigației Rise Project, scrisoarea pretinde că ea a acționat în baza puterilor conferite ei de noua reglementare UE pentru protecția datelor (GDPR).

Însă articolul 85 al GDPR le acordă teoretic jurnaliștilor un amplu spațiu de manevră.

Pe de altă parte, formularea lui vagă nu specifică exact cum ar trebui statele UE să-l implementeze – lăsând deschisă o portiță legislativă pe care politicienii și alte persoane aflate la putere o pot exploata.

Biroul lui Opre nu a răspuns încă la întrebările adresate de EUobserver cu privire la cum aplică el articolul 85 și cum realizează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor.

În ceea ce-o privește, Comisia a declarat că în prezent analizează excepțiile și derogările prevăzute de România pentru jurnaliști pentru a vedea dacă se conformează reglementării.

Andrea Jelinek este președinte al Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB), însărcinat cu supravegherea respectării reglementării și normelor UE privind protecția datelor.

Luna trecută ea ne-a declarat că faptul că politicienii se folosesc de protecția datelor pentru a-i împiedica pe jurnaliști să investigheze cum sunt cheltuiți banii publici este un pretext cusut cu ață albă.

„A afirma sau a te preface că este o chestiune ținând de protecția datelor și prin urmare că nu poți investiga, nu este decât o modalitate facilă de a ține întrebările la distanță de aceia care nu vor să răspundă”, a declarat ea, vorbind în calitate de persoană fizică.

Articol de Nikolaj Nielsen

Bulgaria promovează împreună cu România turismul religios

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 noiembrie 2018, 10:13 / actualizat: 13 noiembrie 2018, 13:17

O aplicaţie mobilă ne va arăta trasee

Două proiecte noi, împreună cu România, vor promova turismul religios în Bulgaria, scrie ediţia online a publicaţiei Independent Balkan News Agency (IBNA). Proiectele sunt finanţate în cadrul programului transfrontalier Interreg V-A România Bulgaria şi startul a fost dat la data de 8 august.

Proiectul PANHERA are drept obiectiv sprijinirea dezvoltării turismului religios, nu doar în Bulgaria, ci şi în Italia, Spania, Norvegia, Turcia, precum şi în ţara învecinată de la nord – România. Acesta este finanţat de programul Erasmus+ al Comisiei Europene. Între principalele sale priorităţi este îmbogăţirea cunoştinţelor turiştilor privind pelerinajele, precum şi a celor care lucrează în diferite centre de prelerinaj. Se aşteaptă să aibă o durată de doi ani.

Celălalt proiect are drept obiectiv promovarea regiunilor din jurul Vidinului, Montana, Vraţa, Plevna, Veliko-Târnovo şi Ruse, precum şi judeţele Olt, Dolj şi Mehedinţi din România, transformând turismul religios într-o marcă şi crescând numărul cazărilor, în special în mănăstiri.

Pentru aceste proiecte se aşteaptă să fie creată şi o aplicaţie pe telefon, care le va indica turiştilor traseele şi va oferi informaţii detaliate cu privire la obiectivele vizitate. Urmează ca aceste proiecte să fie finalizate până la data de 8 februarie 2020.

Cooperare româno-bulgară pentru asigurarea accesului la medicamente

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2018, 14:12

Ministrul român al sănătăţii, Sorina Pintea, s-a întâlnit, marţi, cu omologul său bulgar, Kiril Ananiev, cu care a discutat despre asigurarea accesului pacienţilor la medicamente, precum şi preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, relatează  BTA. „În anul 2016, statele noastre au semnat un acord de cooperare privind asigurarea accesului la medicamente pentru pacienţi. Acordul nu a fost pus în practică şi propunem reluarea negocierilor şi îmbunătăţirea unor anumite texte din acest document. Mai mult, vrem ca memorandumul de cooperare în domeniul sănătăţii şi ştiiţelor medicale, care datează din anul 1996, să fie „actualizat”, a menţionat Pintea, potrivit unui comunicat de presă al Ministerul Sănătăţii din România. Ministrul Ananiev a fost de acord cu propunerile părţii române şi un grup de lucru, format din experţi, va începe să lucreze la modificări, subliniază sursa citată.

„Cooperarea în domeniul medicamentelor ar putea să înceapă la sfârşitul primului trimestru al anului 2019, după aplicarea noului sistem de asigurări, pe care Ministerul bulgar al Sănătăţii îl pregăteşte. Cei doi oficiali au dezbătut de asemenea reformarea sistemului de asigurări de sănătate şi a sistemului de ajutor de urgenţă în Bulgaria. La solicitarea părţii bulgare, ministrul sănătăţii va prezenta legislaţia românească pentru funcţionarea sistemului de ajutor de urgenţă”, se mai arată în comunicat.

Un raport al Credit Suisse afirmă că acum românii sunt mai bogaţi decât ungurii

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2018, 11:31

Pentru prima oară în istoria lor post-comunistă, românii sunt mai bogaţi decât ungurii, conform raportului „2018 Global Wealth” realizat de Credit Suisse [https://www.credit-suisse.com/corporate/en/research/research-institute/global-wealth-report.html].

Averea per cap de adult e estimată la 36.799,50 euro (42.282 dolari) în România, comparativ cu 35.786,43 euro (41.118 dolari) în Ungaria, un salt impresionant pentru România, a cărei bogăţie per capita era în 2000 mai puţin de o treime din cea a vecinului său vestic, Ungaria.

Conform aceluiaşi raport, Regatul Unit are cea mai mare avere per capita în Europa de Vest, cu 242.264,62 lire sterline (314.842 dolari), urmat de Franţa cu 277.012,23 euro (318.339 dolari) şi Germania cu 218.289,87 euro (250.856 dolari).

Articol de Ilia Roubanis

Ultimul raport MCV sub Comisia Juncker apare pe 13 noiembrie

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2018, 11:24

Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria sunt aşteptate pentru 13 noiembrie, a anunţat Comisia Europeană. Bruxelles ia notă de opiniile Comisiei de la Veneţia privind modificarea legilor justiţiei şi spune că şi-ar putea modifica şi ea atitudinea faţă de România.

Bruxelles repetă poziţia cunoscută, anume că dacă progresul înregistrat până acum de România privind reforma justiţiei ar fi repus în chestiune, atunci şi atitudinea Comisiei Europene s-ar putea schimba.

Iar reacţia Comisiei Europene (a nu se confunda cu poziţia sa care descrie atitudinea generală) la adoptarea OUG pentru legile justiţiei spune că acestea sunt urmărite “cu îngrijorare” şi că o analiză detaliată va urma.

“O justiţie independentă şi profesională” este de o covârşitoare importanţă.”, spune Bruxelles.

A se înţelege prin aceasta că în viitorul raport MCV, progresele anterioare ale României nu ar mai fi văzute ca temeinice şi, mai ales, ca ireversibile. Cele două criterii stau la baza eliminării mecanismului de verificare şi cooperare (MCV) de care Comisia Juncker se angajase în 2014 să scape până în 2019.

Astfel, raportul din 13 noiembrie 2018 va fi ultimul publicat de Comisia Juncker, dar cel mai probabil că nu va fi şi ultimul în general.

Jean-Claude Juncker, care a subestimat potenţialul politicienilor estici de a-şi dezamăgi partenerii, a crezut în 2014 ca-i poate face cointeresaţi la eliminarea mecanismului. De aceea, a promis că-i va ajuta să scape de MCV.

An după an, a devenit însă limpede că o astfel de încercare ar fi fost sortită eşecului dacă ea intra în discuţia statelor membre.

Încă din 2016, Juncker a priceput că nu ar avea rost să propună eliminarea mecanismului şi a aruncat mingea înapoi la România şi la Bulgaria. Recent, comisia Juncker a evitat să mai aducă vorba despre această promisiune.

Autor Mihaela Gherghişan

Comisia Europeană „nu va ezita” să trimită România în judecată, avertizează vicepreşedintele Frans Timmermans

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 octombrie 2018, 13:20

România mai are încă timp să-şi schimbe poziţia în privinţa modificărilor legislative care ameninţă lupta împotriva corupţiei. Totuşi, ţara va avea de suferit grave consecinţe dacă nu va lua în considerare recomandările Comisiei Europene. Acest mesaj a venit din partea vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.

El a făcut această declaraţie, luni, în faţa parlamentarilor europeni, la o reuniune nocturnă a Comisiei pentru Drepturile Omului şi Libertăţi Cetăţeneşti (LIBE) din Parlamentul European.

Timmermans a afirmat că Comisia „va continua dialogul”, dar, a mai adăugat el, „dacă reglementările convenite la nivel eurtopean sunt încălcate, Comisia nu va ezita să-şi asume răspunderea şi, dacă va fi nevoie, să trimită România în faţa instanţei”.

Comisia Europeană a ţinut sub observaţie sistemul juridic al României încă de la intrarea acestei ţări în Uniunea Europeană, în 2007. Timmermans a spus că în raportul pe anul 2018, prevăzut să fie dat publicităţii în noiembrie, sistemul nu va apărea într-o lumină plăcută, având în vedere că „situaţia s-a deteriorat”.

„România a înregistrat progrese în trecut, uneori chiar spectaculoase, dar acum face paşi înapoi într-un mod care nu afectează doar democraţia din România, ci şi locul pe care România şi l-a clădit în ultimii ani ca ţară membră a UE”, a mai spus el.

Timmermans a subliniat că tentativele guvernului român de a modifica legislaţia juridică stârnesc mari îngrijorări atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional, îngrijorări care sunt împărtăşite şi de Comisia Europeană.

Declaraţiile lui Timmermans au survenit cu două zile înaintea unei plenare a Parlamentului European, programată pe 3 octombrie, când sunt programate dezbateri pe tema reformelor juridice din România.

Premierul Viorica Dăncilă a fost invitat(ă) la dezbateri şi ar urma să răspundă întrebărilor puse de europarlamentari.

Tentativele Partidului Social Democrat, de guvernământ, după câştigarea alegerilor legislative din decembrie 2016, de a modifica legile sisgtemului juridic au provocat proteste la Bucureşti, iar în luna august, acestea au devenit violente. Sute de oameni au fost răniţi.

Partidul a încercat să reducă independenţa procurorilor şi a modificat totodată Codul Penal, eliminând o serie de delicte legate de corupţie.

Articol de Emma Beswick

În Italia, vin sclavi contemporani din Bulgaria şi România

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 august 2018, 14:22

Ministrul italian de interne, Matteo Salvini, a anunţat că se va adresa autorităţilor bulgare şi române cu privire la afluxul mare de lucrători sezonieri ilegali din aceste două state. Declaraţia sa a fost făcută în contextul accidentului recent în care a fost implicat un microbuz bulgăresc în Italia, în care 12 persoane şi-au pierdut viaţa. Salvini şi premierului italian Giuseppe Conte au avut la Foggia discuţii cu reprezentanţi ai forţelor de ordine şi cu sindicatele, precum şi cu migranţi din domeniul agriculturii. „În spatele acestor cazuri tragice stă exploatarea prin muncă”, a subliniat premierul, iar ministrul italian de interne a adăugat că acest lucru este cauzat de concurenţa neloială de producţie externă, care omoară producătorii agricoli italieni.

Matteo Salvini a spus că au fost confiscate microbuze cu numele bulgăreşti de înmatriculare, fără asigurare, iar în afara de asta se consideră că „din Bulgaria şi România există un aflux de robi contemporani”. Şi având în vedere că aceste state sunt membre ale UE, el se va adresa omologilor pentru a colabora în acest caz. Procuratura anchetează cauzele acestui accident al microbuzului cu numele de Bulgaria, precum şi angajarea ilegală de lucrători agricoli în Italia.

Şomaj sau România – întrebarea adresată angajaţilor, de o firmă de pariuri

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 mai 2018, 10:59

Paddy Power Betfair îşi mută afacerea de la sediul corporaţiei din Dublin în România, în cadrul unei restructurări a grupului de pariuri.
În ultimele săptămâni, compania le-a propus angajaţilor săi care lucrează în Clonskeagh posibilitatea de a se muta la Cluj, în nordul României, sau de a intra în şomaj.
Numărul exact al şomerilor nu este clar, dar sursele indicau ieri că de pe statul de plată din Dublin ar putea fi tăiate cel puţin 50 de persoane, iar o alta a spus că mai mult de 100 de angajaţi au putut opta pentru mutarea în România.
Se înţelege că funcţiile administrative asociate cu bursa pariurilor grupului, care le permite pariorilor să-şi stabilească propriile şanse, precum şi pieţele pariurilor sportive şi de fotbal ale companiei vor fi mutate din Dublin. Funcţiile administrative care au legătură cu divizia de curse hipice a grupului vor rămâne probabil în Dublin.
Un purtător de cuvânt a confirmat oferta de intrare în şomaj, ieri, dar nu a dorit să comenteze pe tema numărului angajaţilor afectaţi de planurile de transferare.
„Paddy Power Betfair a combinat anul trecut funcţiile sale de risc, comerţ şi schimb valutar într-o divizie centrală în Dublin. În urma unor consultări interne, a fost luată decizia de mutare a unei serii de funcţii de natură administrativă în domeniul comerţului şi reglementării, personalul din Dublin concentrându-se asupra comerţului, compilaţiei şi analizei specializate care foloseşte superior experienţa disponibilă.
Această decizie a condus la o serie de concedieri, acolo unde nu a existat opţiunea unei mutări, dar a permis unui număr de angajaţi de la Dublin care aveau funcţii administrative să preia roluri comerciale specializate bine plătite”.
Paddy Power Betfair are 1.200 de angajaţi la sediul general din Dublin. Purtătorul de cuvânt a spus că grupul recrutează un număr suplimentar de peste 300 de persoane, din care 50 în Irlanda.
Grupul a raportat un salt de 13% al veniturilor, la 1,75 miliarde de lire sterline, pe baza unei creşteri de 16% a veniturilor sportive, anul trecut.
Peter Jackson, directorul executiv al companiei, a restructurat o mare parte a echipei manageriale a grupului, de la preluarea controlului în ianuarie. Mai multe cadre de conducere superioare s-au retras din afacere, ultimul din aceştia fiind Alex Gersh, director financiar care a plecat în martie. El i-a urmat şefului afacerii austriece, Cormac Barry.
The Times a dezvăluit săptămâna trecută că Stewart Kenny, unul din fondatorii Paddy Power, a demisionat ca urmare a eşecului managementului superior de a se ocupa adecvat de pariurile problematice.
Articol de Peter O’Dwyer

Balcanii şi influenţa lor

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2018, 13:52

Istoria are un mod ciudat de a muta regiunile teoretic uitate de la marginea geopoliticii în centrul evoluţiilor internaţionale. Balcanii, de la dizolvarea Iugoslaviei încoace au fost o preocupare neplăcută pentru europeni şi o sarcină asumată de nevoie pentru SUA. Bulgaria şi puţin mai la nord, România au intrat în UE şi reprezintă, practic, ţări cu o viteză diferită din cauza mecanismului de monitorizare a lor. În paralel, în întreaga regiune, din Albania şi Kosovo până în FRI Macedonia şi Serbia, Occidentul s-a ocupat, practic, doar de o gestionare a conflictelor „îngheţate”, fără vreo dorinţă deosebită de a schimba status quo-ul. În vremea asta, încet, dar sigur, prezenţa rusească a revenit în Balcani, iar la fel de notabilă este şi infiltrarea Turciei într-o regiune pe care Ankara o percepe – în sens larg  – drept o regiune culturală extinsă a sa, din motive istorice. În paralel, expansiunea comercială a Chinei a transformat Balcanii dintr-un semn de întrebare într-o „zona sensibilă” a Europei Centrale, într-un canal care va lega Marea Egee şi portul Pireu cu Dunărea şi restul Europei. În această regiune însă, în special în Albania, crima organizată este activitatea cea mai profitabilă, iar Bosnia-Herţegovina este un stat disfuncţional care nu poate ţine sub control terorismul latent din ţară.

În fapt, europenii au înţeles că trebuie să existe imediat o politică europeană. Datele sunt clare, însă politicile divergente. Una dintre cele mai interesante atitudini este cea a Vienei care – într-o relativă, chiar dacă nu mereu evidentă, coordonare cu Budapesta – percepe regiunea drept o regiune istorică pentru interesele sale. O atitudine care prin natura lucrurilor creşte şi importanţa Serbiei drept coloană vertebrală a regiunii. Pe bună dreptate, aşadar, diferendele bilaterale ale Grecia cu Albania şi mai ales cu FRI Macedonia intră, prin natura lucrurilor, într-un mare joc de redistribuire a zonelor de influenţă în Balcani. Grecia se află, aşadar, încă o dată la răscruce, de data aceasta de partea celor puternici. Dacă nu-şi va juca bine cărţile, va depinde dacă va avea sau nu influenţă în Balcani sau dacă îi va lăsa pe alţii să „măture tot” într-o regiune a intereselor sale vitale.

Singuraticii fără euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2018, 09:39 / actualizat: 25 mai 2018, 13:30

România, Bulgaria și Croația vor în Euroland. Țările cu monedă proprie vor fi la periferia Uniunii.

Nouă țări ale UE – peste un sfert din economia și populația întregii Comunități – rămân astăzi în afara zonei euro. „Acesta este un grup de care toți în Uniune ar trebui să țină seama” – recunoaște în discuția cu „Rz” Damiel Gros, directorul prestigiosului institut CEPS din Bruxelles.

Dar zilele unui asemenea plan sunt deja numărate. Guvernul român al premierului Viorica Dăncilă tocmai a anunțat că până la sfârșitul anului va adopta un plan detaliat privind primirea țării în zona euro. Mai înainte, același lucru l-a făcut Croația. Iar Bulgaria peste câteva luni va intra în mecanismul monetar european, antecamera de doi ani înainte de primirea monedei comune. Pierre Moscovici, comisarul UE pentru probleme monetare, a promis că bulgarii vor fi următorii primiți în Euroland.

Peste mai puțin de un an, în 29 martie 2019, în afara Uniunii se va găsi Marea Britanie. Este cea mai mare țară care va rămâne cu moneda proprie.

Când toate acestea se vor întâmpla, euro nu va fi folosit numai de cinci țări ale UE: Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia și Ungaria, adică abia a șasea parte a populației Uniunii și a opta parte a economiei ei.

„Aceste țări se vor afla la periferia Comunității, Polonia nu are potențialul, pentru a prelua de la Marea Britanie rolul de avocat al statelor cu monedă proprie” – consideră Gros.

Și nu se termină aici schimbarea echilibrului în Uniune. Suedia și Danemarca analizează în mod serios intrarea în dimensiunea crucială a structurii Eurolandului – uniunea bancară (pot intra în ea și țările din afara zonei euro).

„Un astfel de pas ar avea sens și pentru Polonia, pentru că majoritatea băncilor care funcționează aici provin din Europa occidentală. Sistemul financiar va avea baze mai sigure” – spune pentru „Rz” Zsolt Darvas, expert la Institutul Bruegel din Bruxelles. În opinia sa, încă de pe acum unele decizii economice în Uniune sunt luate în grupul miniștrilor de finanțe ai statelor zonei euro (așa-zisul Eurogrup), apoi vor fi doar aprobate de către întreg Consiliul UE (Ecofin).

„Zona euro este astăzi construită pe baze solide și asigură protecție în fața crizelor financiare, iar acestea pot lovi inopinat chiar țările cu economie stabilă. Aș sfătui Polonia să intre în zona euro” – spune Gros.

La fel ca guvernele ceh și ungar, guvernul polonez nu are însă astfel de planuri. Ar trebui de altfel să schimbe mai întâi atitudinea opiniei publice: 57% din polonezi sunt împotriva adoptării euro, și numai 36% pentru.

Articol de Jedrzej Bielecki

Iluzia aderării la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 mai 2018, 08:43

„Ori exportăm stabilitate, ori importăm instabilitate.”Comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, sintetizează astfel impulsul UE de a oferi perspective europene Balcanilor de Vest. Christoph Hasselbach comentează.

Declaraţia ar trebui să stimuleze reformele democratice şi economice, dar şi soluţionarea conflictelor interstatale şi interne. La fel de important este însă şi ceea ce Comisia nu spune, anume că UE vrea să contracareze influenţa sporită a Rusiei şi Chinei în regiune. Aceştia atrag cu bani şi, spre deosebire de autorităţile comunitare, nu se sinchisesc de situaţia statului de drept.

Argumente împotriva aderării în viitorul apropiat sunt nu doar temele nefăcute, ci şi derapaje independente de ritmul reformelor din Balcani.

În acest moment, UE este mult prea preocupată de soarta ei, pentru a găsi puterea necesară unei noi extinderi. Doar stabilirea unei date – Comisia a menţionat pentru Serbia şi Muntenegru anul 2025 – provoacă panică în multe capitale europene şi nu fără motive.

La cele mai recente aderări, deciziile politice au primat în faţa îndoielilor iscate de nivelul de pregătire al candidaţilor. România şi Bulgaria, de exemplu, ar trebui să facă astăzi mult mai mult pentru a fi integrate în structurile europene. Dar, după ce au devenit membri cu drepturi depline, este greu să mai schimbi ceva. Noii veniţi profită de toate avantajele comunitare şi au drept de vot, chiar dacă comportamentul lor lasă mult de dorit. Guvernele din Ungaria şi Polonia sunt dovada vie a posibilităţilor limitate ale Bruxellesului de a readuce statele membre pe calea cea bună.

Naţionalismul din Balcani reprezintă probabil cea mai mare problemă. Comisia speră ca acesta să fie ţinut în frâu în momentul aderării. Mult mai posibil este însă ca, în interiorul UE, acesta să blocheze şi mai mult structurile comunitare.

Să nu uităm şi de enormele diferenţe economice. Toate cele şase state au performanţe economice cu mult sub media comunitară, devenind astfel beneficiari permanenţi. Pentru contribuabilii europeni, calitatea de membru devine tot mai puţin atractivă, pe măsură ce creşte numărul membrilor UE şi al beneficiarilor de fonduri. Principiul solidarităţii este bun. Dar dezechilibrul nu are voie să devină prea mare. În plus, calitatea de membru deplin ar atrage cândva şi dreptul la libera circulaţie, ceea ce ar însemna noi valuri migratoare dinspre Balcani înspre statele bogate cu sisteme sociale solide. Din punct de vedere umanitar este de înţeles, dar s-ar alimenta şi mai mult xenofobia în nord.

Ce urmează? UE nu ar trebui să lasă Balcanii de Vest fără sprijin şi sub influenţa Rusiei şi Chinei. Scopul ar trebui să fie o mai puternică legătură, dar nu sub forma statutului de membru deplin, ci a unui parteneriat, comparabil de exemplu cu modelul din statele EFTA. Ar însemna practic sprijin şi cooperare economică, dar niciun drept de a decide în chestiuni comunitare.

Probabil că mulţi dintre şefii guvernelor din UE gândesc astfel, dar nu se exprimă public. La Sofia, s-au lansat aceleaşi îndemnuri la răbdare şi reformă, până când va veni şi momentul aderării Balcanilor de Vest. Mult mai sincer ar fi să ne luăm rămas bun de la iluzia integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest.

Autor Christoph Hasselbach

Bulgaria, Austria şi România trebuie să-şi unească forţele pentru a readuce regiunea Dunării în centrul atenţiei UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 mai 2018, 13:15

„Bulgaria, Austria şi România trebuie să-şi unească forţele pentru a readuce regiunea Dunării în centrul atenţiei UE. Sunt optimist cu privire la viitorul regiunii Dunării, deoarece tinerii sunt implicaţi în dezvoltarea sa”, a declarat preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, care împreună cu omologii săi din Austria şi România, Alexander Van der Bellen şi Klaus Iohannis, a participat la o conferinţă dedicată viitorului regiunii Dunării, care s-a desfăşurat la Universitatea din Ruse. „Problemele complexe necesită soluţii flexibile şi ne aflăm aici pentru a le discuta ca reprezentanţi ai ţărilor care preiau succesiv preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Sarcina noastră este de a crea posibilităţi economice şi o punte între cetăţenii europeni”, a precizat Rumen Radev. Tinerii prezenţi la conferinţă au pus celor trei preşedinţi o serie de întrebări legate de îmbunătăţirea mediului economic şi social ca o condiţie prealabilă pentru depăşirea tendinţelor demografice negative în regiunea Dunării. Reprezentanţii autorităţilor locale au solicitat instituţiilor statului o politică mult mai activă faţă de municipalităţile bulgare care se învecinează cu fluviul Dunărea – pentru atragerea investitorilor, reducerea şomajului şi combaterea depopulării din nordul Bulgariei. Primarii oraşelor dunărene au considerat că este nevoie de o politică şi un sprijin consecvent pentru regiunile bulgare, care au rămas în urmă în dezvoltarea lor în cadrul UE.

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić: Dorim să fim următoarea ţară care aderă la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 aprilie 2018, 09:21

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a mulţumit României, Bulgariei şi Greciei pentru sprijinul puternic acordat Serbiei pe drumul său european, şi a transmis că Serbia doreşte să fie următoarea ţară care aderă la UE.

La conferinţa comună de presă de la Bucureşti, unde a participat la o întâlnire cu premierii României, Bulgariei şi Greciei, s-a anunţat şi formarea unui Grup de lucru din care să facă parte miniştrii transporturilor şi comunicaţiilor.

După cum a explicat Vucic, acest Grup de lucru ar urma să lucreze la concretizarea proiectelor convenite, ca o pregătire pentru Summitul 16 + 1 care va avea loc în Bulgaria pe data de 6 iulie, mai devreme decât de obicei.

Vučić a subliniat că Serbia are schimburi comerciale extinse cu Bulgaria, România şi Grecia, şi că se înregistrează creşterea numărului de turişti din aceste ţări în Serbia, dar şi al turiştilor din Serbia în toate cele trei ţări.

Preşedintele Vučić a subliniat importanţa reuniunii de la Bucureşti, reiterând că Serbia este singura ţară din cele patru care nu este membru UE, şi cu atât mai semnificativă este susţinerea Greciei, României şi Bulgariei pe drumul european al Belgradului.

Liderul sârb a mai transmis că Serbia va susţine şi va ajuta în mod sincer cele trei ţări cu tot ceea ce poate şi că aşteaptă o susţinere şi mai mare din partea Bucureştiului, Atenei şi Sofiei pe drumul său european.

„Doresc să ne ajutaţi, deoarece şi noi v-am ajuta dacă am fi în locul vostru, căci dorim să fim următoarea ţară care va deveni membru al UE, şi fără susţinerea voastră puternică nu putem face acest lucru”, a subliniat Vučić.

Preşedintele a menţionat că este satisfăcut de discuţiile concrete şi de acordurile discutate, a amintit că s-a discutat despre autostrada Timişoara-Belgrad, de autostrada spre Bulgaria, apoi de cea spre Skoplje, dar şi despre modernizarea liniei de tren Niš-Dimtrovgrad, despre conslidarea infrastructurii digitale…dar şi despre soluţionarea unor probleme cum ar fi cea de la Porţile de Fier.

„Cred că vom reuşi să soluţionăm toate acestea cu succes. Serbia e interesată de o colaborare constantă pe mai departe în această formulă de 4”, a conchis Vučić.

Premierul Bulgariei: „UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 aprilie 2018, 10:06

„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.

Radio Reșița – Pilotul Cristian Iorgov reprezintă România în elita acrobației mondiale!

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 martie 2018, 11:51

Românul de nora 10, Cristian Iorgov este în prezent comandantul Aeroclubului din Caransebeș, unul dintre cei mai experimentați piloți instructori ai Aeroclubului României. Face parte din elita acrobaţiei aeriene fiind membru al echipei Şoimii României („Hawks of Romania”) și membru al Lotulului Național de Acrobație al României.

Pasiunea pentru zbor o are de la tatăl său, care a fost controlor de trafic aerian la Aeroportul din Arad.

”Tatăl meu avea biroul la Aeroportul din Arad și ori de câte ori venea un avion interesant eu eram prezent acolo să pot să-l studiez. Este ca o moștenire de familie, doar că eu am ajuns și să pilotez. Totuși, datorită tatălui meu am luat contact cu aviația, avioanele, a spus Cristian Iorgov.”

La 15 ani s-a înscris la secția de planorism a aeroportului din Arad și după ce a urmat cursurile teoretice și practice a început să zboare cu planorul.

”Când mergeam la școală desenam, aproape în fiecare zi, câte un planor pe tablă, astfel că ajunsesem să-i plictisesc pe colegii mei, care poate nu înțelegeau total pasiunea mea pentru aparatele de zbor”.

După exact 10 ani de planorism s-a înscris la Aeroclubul din Sibiu, unde a început zborul cu motor. Primul brevet de pilot pe avion cu motor l-a obținut la vârsta de 20 de ani. În anul 1992 a primit, datorită multiplelor ore de zbor, Licență de instructor de zbor cu planorul.

An de an a luat parte la Campionatele Naționale de planorism, unde a obținut rezultate foarte bune.

A urmat o pauză de 8 ani în care a profesat ca jurist, dar după ce a îndeplinit o serie de funcții, inclusiv de conducere în acest domeniu, a revenit la …arta zborului!

Cariera sa de pilot instructor angajat în cadrul Aeroclubului României a început la Arad, dar ascensiunea a continuat prin colaborarea cu echipa națională a României de acrobației. A fost atras de la început și de ramura planorism acrobație, astfel că a fost selectat, datorită aptitudinilor sale,  să facă parte din echipa națională de acrobație pe avioane cu motor. A făcut trecerea la avioane din ce în ce mai performante până a ajuns la zborul cu Extra300, cele mai performate avioane de acrobaţie. Acolo sus munca în echipă este eficiență, nu există loc de nici cea mai mică greșeală, la viteze de 400 km/h, și aceasta la câțiva metri unul de altul.

Cristian Iorgov a fost ales să facă parte și din echipa de elită ”Șoimii României ”, în care nu poate ajunge oricine și drumul până acolo nu este deloc ușor.

”Este destul de greu, dar și plăcut. Cu multă dăruire și cu mult efort  se poate ajunge în această echipă”, spune Cristian Iorgov încurajându-i pe tinerii pasionați de zbor.

„Hawks of Romania” zboară pe avioane Extra 300 – cele mai performante avioane de acrobaţie existente. Acestea sunt vopsite în culorile drapelului naţional și piloții români participă la cele mai importante mitinguri aviatice din lume. În acest an, România va găzdui un Campionat Mondial de Acrobație la clasa Avansați, unde românii vor să se claseze cât mai bine.

Din anul 2015, pilotul Cristian Iorgov este comandantul filialei Caransebeș a Aeroclubului României. În prezent, printre multiplele misiuni pe care le are, Cristian Iorgov se ocupă de pregătirea teoretică și practică a tinerilor care doresc să devină piloți. Una dintre elevele sale este Giulia Ardelean, care a devenit la 16 ani și 4 luni, cel mai tânăr pilot al Aeroclubului Caransebeș și zbura în simplă comandă. Tânăra din Sasca Montană a obținut și brevetul de pilot pe aeronave ultraușoare motorizate.

Cristian Iorgov este căsătorit și își dorește ca măcar unul dintre băieții săi să-l urmeze în această carieră.

”Încurajez tinerii să vină spre aerocluburile din România, să vină să vadă ce înseamnă zborul, să nu se lase intimidați de nimic, să-și urmeze visul, a conluzionat pilotul de elită Cristian Iorgov.”

Arădeanul Cristian Iorgov – românul de nota 10, este un exemplu demn de urmat, este încrezător în forțele sale și dispus să deschidă drumul spre înălțimi și pentru alți pasionați ai acestei arte, care este ZBORUL!

Realizator: Cristina Corocan

Manfred Weber: „Este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 martie 2018, 11:54

„Situaţia politică din România a întârziat şi aderarea Bulgariei la Schengen. Sofia a înregistrat progrese mari, însă la Bucureşti există o întârziere în combaterea corupţiei, ceea ce împiedică ambele ţări să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, într-un interviu acordat postului naţional de televiziune din Bulgaria, BNT. „Marea problemă a Europei este că este distanţată de oameni. Este exact ceea ce trebuie să schimbăm – să readucem Uniunea Europeană către oameni. Trebuie să existe finanţare pentru oameni, atât pentru agricultură, cât şi pentru proiecte regionale, cum ar fi construcţia autostrăzilor din Bulgaria. Infrastructura din ţara dumneavoastră va atrage mulţi străini”, a subliniat Weber. „Bulgaria a făcut progrese deosebite, însă problemele vin din România. Avem nevoie de progrese şi în România, pentru ca cele două ţări să fie primite în Schengen. Ar putea fi posibil ca aceste două ţări să se separe, însă aceasta înseamnă ca între ele să se formeze o graniţă Schengen. De aceea, cred că este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”, a mai spus liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

Radio Craiova: ”Europa ta, părerea ta”

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 martie 2018, 16:39

În această ediție a emisiunii România de nota 10, Andrada Cojocaru ne propune să o însoțim la Colegiul Tehnic Decebal din Drobeta Turnu Severin pentru a cunoaște trei tineri de nota 10. Costinel Viorel Flintă, Bogdan Timotei Gâscanu și Răzvan Valentin Strungaru sunt elevi în clasa a XI și vor reprezenta România la Bruxelles, în cadrul acțiunii ”Europa ta, părerea ta” ce se va desfășura în perioada 15-16 martie 2018.

Elevi din 33 de școli europene, din 28 de state membre și cinci țări candidate se vor adresa instituțiilor europene, prezentându-și părerea în legătură cu rolul  care îi revine culturii în viitorul Europei.

Manifestarea este organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE), vocea societății civile la nivel european, și constituie evenimentul emblematic al Comitetului dedicat tinerilor. Prin această inițiativă, CESE dorește să se asigure că opiniile, experiențele și ideile tinerei generații sunt luate în considerare în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cei trei tineri de nota 10 au ales să vorbească în eseurile lor despre familie, despre copilărie și despre pasiuni.

Familia care este mereu în jurul tău și cu multă blândețe și multă dragoste te ajută să faci fiecare pas spre viitorul dorit, copilăria în care te-ai jucat șotron, elasticul, v-ați ascunselea, pasiuni precum muzica și sportul… aceste sunt temele pe care le vor susține în fața instituțiilor europene.

Iar dacă ar fi să invite alți tineri să ne cunoască țara le-ar vorbi despre Dunăre, despre Brâncuși, despre Eminescu și despre ceea ce înseamnă să fii tânăr european in România.

Dacă doriți să aflați mai multe despre acești tineri minunați, vă invităm să ascultați emisiunea realizată de Andrada Cojocaru.

Frans Timmermans încurajează România să scape de MCV

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 februarie 2018, 12:02

Vice președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, aflat în 28 februarie și 1 martie la București, încurajează autoritățile române să scape de monitorizarea europeana (MCV). El a reluat acum la Bruxelles metafora “maratonului” din care României i-au mai rămas de parcurs ultimii metri.

“Nu discutăm cu România în contextul articolului 7, ci în cadrul MCV”, a precizat el la Bruxelles în timpul unei conferințe de presa dedicate de fapt cazului Poloniei.

“Asta le voi spune autorităților române: dacă faceți tot ceea ce vă cerem, puteți scăpa de MCV”, a precizat el adăugând că nu poate fi avansată acum o dată pentru ridicarea monitorizării. Totul depinde de fapt de București.

Unele dintre recomandări au fost urmate, iar Comisia Europeană cere României să nu se întoarcă din drum acum la sfârșitul “maratonului”.

În ultimul raport MCV  în noiembrie 2017 ca și în cadrul altor declarații care au urmat, Bruxelles a avertizat că există pericolul ca reformele făcute de România în justiție și progresele în combaterea corupției să fie puse în pericol.

Comisia Juncker a promis, încă din 2014, că MCV-ul va fi ridicat până în 2019, dar concret asta depinde de România. I se cere Bucureștiului ca progresele sa fie “durabile și ireversibile”. Această cale fără întoarcere a reformelor este acum pusă la îndoială de evenimentele politice recente din România.

Alături de România, Polonia dă și ea motive de îngrijorare Comisiei Europene, Polonia fiind singura țară din istoria UE amenințată de sancțiunile articolului 7 al Tratatului Comunitar (posibila suspendare a dreptului de vot pe plan UE).

Timmermans a spus acum “o reformă a justiției nu poate scuza întărirea controlului politic asupra justiției”. Declarația se referea la Polonia, dar poate fi înțeleasă în context mai larg.

Cazurile de rujeolă explodează în toată Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 februarie 2018, 14:18 / actualizat: 28 februarie 2018, 11:58

OMS cere o imunizare mai bună

Europa a cunoscut o creștere cu 400% a cazurilor de rujeolă în 2017, comparativ cu anul anterior, boala afectând peste 21.000 de oameni și provocând 35 de decese, a anunțat într-un comunicat de presă biroul european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Creșterea a inclus focare mari de epidemie – minim 100 de cazuri – în 15 dintre cele 53 de țări ale regiunii. Ea a venit ca un șoc, în urma unei scăderi-record la numai 5.273 de cazuri în 2016.

România, Italia și Ucraina au raportat cele mai multe cazuri de îmbolnăviri, fiind responsabile împreună de peste 70% din totalul cazurilor europene.

În ultimii ani imunizarea generală de rutină din aceste țări a intrat în declin și au existat întreruperi ale furnizării de vaccinuri, a scris The Guardian.

„Fiecare nouă persoană afectată de rujeolă în Europa ne reamintește că copiii și adulții nevaccinați, indiferent unde trăiesc, rămân supuși riscului de a contracta boala și de a o răspândi la alții care poate nu sunt în măsură să fie vaccinați”, a declarat directorul regional pentru Europa al OMS, dr Zsuzsanna Jakab, în comunicatul de presă.

Rujeola, o boală virală extrem de contagioasă, poate cauza sechele pe viață și chiar moartea. Cele mai grave complicații ale ei sunt orbirea, encefalita – o infecție care provoacă umflarea creierului și poate duce la pierderea auzului sau dificultăți de învățare -, diareea gravă și infecții respiratorii grave, precum pneumonia.

Planul Global de Acțiune pentru Vaccin urmărește să elimine rujeola și rubeola din cinci regiuni OMS până în 2020. Miniștrii sănătății din 11 țări se întâlnesc marți pentru a discuta colaborarea pentru implementarea Planului European de Acțiune pentru Vaccin până în 2020.
Institutul Naţional de Sănătate Publică din România atrage atenţia asupra situaţiei îngrijorătoare, datele publicate arătând că numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, raportate pana la data de 16.02.2018, este de 10 836, din care 38 de decese.

Uniunea Europeană acordă 1,3 miliarde euro pentru modernizarea căilor ferate ungaro-române

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 februarie 2018, 11:10

Potrivit MTI (agenţia de presă ungară), UE va acorda aproximativ 1,3 miliarde euro, din fondurile de coeziune, pentru modernizarea căii ferate care leagă Curtici de Constanţa – s-a anunţat luni la Bruxelles.

În urma lucrărilor, călătoria pe tronsonul Curtici – Simeria (185 km) va fi mai rapidă şi mai sigură. Urmează sa fie renovate 13 gări, se va repara sistemul de informare a călătorilor, respectiv se vor construi poduri şi tuneluri.

După cum a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, “fiecare euro investit va consolida coeziunea teritorială şi competitivitatea economică din România, respectiv va îmbunătăţi legăturile cu Ungaria şi cu celelate părţi ale Europei, făcând posibilă o circulaţie curată, rapidă şi sigură”.

În comunicatul emis, s-a menţionat că, anterior, renovarea mai multor tronsoane din reţeaua transeuropeană (TEN-T) a fost sau este finanţată din alte fonduri unionale, iar modernizarea a fost sprijinită de EIB (European Investment Bank) şi CEF (Connecting Europe Facility).

Dezbateri împotriva aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 februarie 2018, 12:16

Ministrul de finanţe al provinciei germane Bavaria, Markus Söder, a respins orice posibilitate de extindere a zonei euro către state precum Bulgaria şi România, informează Reuters.

De asemenea, el a subliniat că Uniunea Creştin Socială, care face parte din coaliţia conservatoare a cancelarului Angela Merkel, se opune şi „eurobondurilor” (n.r. obligaţiuni la nivelul UE) şi înfiinţării postului de ministru european de finanţe.

Markus Söder, care urmează să devină următorul premier al prosperei regiuni germane, a câştigat aplauzele a circa 4000 de persoane, la un forum politic care a avut loc recent, subliniind că Uniunea Creştin Socială, din care face parte, s-a opus, în urmă cu ani de zile, ideii de aderare a Greciei la zona euro.

„Noi nu mai vrem încă o asemenea dezbatere şi mai multe escrocherii. Nu vrem ca extinderea zonei euro să includă state precum Bulgaria şi România”, a subliniat Markus Söder.

„Noi, cei de la Uniunea Creştin Socială, ne opunem şi eurobondurilor şi unui ministru european de finanţe”, a adăugat el.

Comentariile lui sunt o realitate, având în vedere dezbaterile active ale Bulgariei din ultimele săptămâni privind depunerea în curând a unei cereri pentru intrarea în aşa-numita „sală de aşteptare” a zonei euro.

Startul acestor dezbateri a fost dat în luna ianuarie, când ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov, a declarat că Bulgaria urmează să candideze pentru aderarea la Mecanismul Monetar European, cunoscut drept ERM 2, până în luna iunie anul acesta, ca pas preliminar pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Ce ţări europene cheltuie cel mai mult pentru sănătate, pe cap de locuitor?

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 februarie 2018, 11:23

Luxemburgul este țara care cheltuiește mai mult pentru sănătate, pe cap de locuitor, în comparație cu România, care cheltuie cei mai puțini bani la acest capitol. Spania se află în centrul clasamentului, cu o cheltuială per locuitor de 2.034 de euro. Țările care alcătuiesc Uniunea Europeană cheltuiesc circa un miliard de euro pentru sănătate, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Această cifră reprezintă 7,2% din PIB-ul european și este al doilea element de cheltuieli cel mai important după „protecțiasocială” (19,2%). Țările care cheltuiesc cel mai mult în raport cu PIB-ul lor sunt Danemarca (8,6%), Franța (8,2%), Austria și Olanda (ambele 8%). Spania se află pe poziția 15, cu 6,2%.

Ce se întâmplă dacă analizăm cheltuielile pe cap de locuitor? În acest caz, potrivit Eurostat, clasamentul este condus de Luxemburg, cu 5.556 de euro per locuitor, urmat de Suedia, cu 4.966 de euro, şi Danemarca, 4.876 de euro. Pe de altă parte, cei care cheltuiesc cel mai puțin per cetățean sunt România (388 euro), Bulgaria (504 euro) și Letonia (650 euro). Spania, în acest caz, este situată pe poziția 13, cu 2.034 de euro per locuitor.

Luxemburg – 5.556; Suedia – 4.966; Danemarca – 4.876; Olanda – 4.297; Irlanda – 4.147; Germania – 3.973; Austria – 3.957; Belgia – 3.722; Franţa – 3.582; Finlanda – 3.575; Spania – 2.034. (Sursa: Eurostat)

Nouă ţări europene au primit un ultimatum din partea Comisiei Europene care le cere să ia măsuri împotriva poluării mediului

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 februarie 2018, 12:06

Litigiile pot fi evitate numai dacă țările iau măsuri suficiente pentru a soluționa problema poluării mediului

În cadrul unei reuniuni, privind poluarea aerului, care a avut loc  la Bruxelles, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, a declarat că nouă state membre ale UE pot fi aduse în faţa instanţei pentru depășirea nivelului admisibil de poluare a aerului.

Este vorba despre Marea Britanie, Ungaria, Germania, Spania, Italia, România, Slovacia, Franța și Republica Cehă.

Comisia Europeană a dat ultimatum celor nouă state membre, cărora le cere să prezinte până de urgenţă noi măsuri pentru a soluționa problema calităţii şi a poluării aerului, în caz contrar, comportamentul acestora va fi judecat de Curtea de Justiție a UE.

„Chiar și astăzi, în 2018, 400.000 de oameni mor prematur, în fiecare an, din cauza incapacității de a aborda problema calității aerului”, a explicat comisarul responsabil, Karmenu Vella, după un mini-summit cu miniștrii mediului din 9 țări. „În unele state membre, sentimentul de urgență nu este evident“, a concluzionat Vella.  „Singurul lucru care ne poate opri să prezentăm cazul în Curtea de Justiție ar fi ca planurile prezentate să fie în măsură să atingă în mod eficient şi fără întârziere obiectivele“, a adăugat comisarul.

Piaţa imobiliară din Europa de Est este în creştere

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 ianuarie 2018, 14:19

Polonia, Republica Cehă, România, Ungaria, Slovacia și nu numai. Zona denumită de către experți drept ECE, şi care reuneşte țările din Europa Centrală și de Est, se află acum în vizorul investitorilor internaționali care caută să-şi construiască portofolii şi venituri stabile și pe termen lung.

Există şi cifre care ajută la încadrarea celor care până de curând erau consideraţi verii săraci din Europa și care astăzi își pot permite să privească spre viitor cu mai puține preocupări decât țările din Europa de Vest. Astfel, produsul intern brut din ţările Europei Centrale şi de Est a crescut cu 4% în 2017, aceasta fiind creșterea mai accentuată la nivel european.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, între 2017 și 2022, tot aici se va înregistra cea mai mare creștere din Europa, cu o previziune de 3% pe an, față de 1,9% din Europa de Sud și 1,8% din Europa continentală. Investițiile în sectorul imobiliar din zona ECE au crescut cu 10% numai la mijlocul anului 2017 (și continuă să crească). Zona spațiilor de birouri cu «caracteristici moderne» a ajuns la 22 de milioane de metri pătraţi, iar creșterea continuă în ritm de circa un milion de metri pătrați pe an.

„Standardele de viață în Europa Centrală și de Est vor continua să vină în convergenţă cu cele ale economiilor consolidate și în anul 2025, iar țări precum Polonia și Republica Cehă vor avea acelaşi PIB (sau chiar mai mare) pe cap de locuitor ca media celor 27 de țări europene”, explică Per Hammarlund, chief emerging market strategist la Seb Bank. Pe scurt, nu vom asista doar la o creştere ulterioară, ci la o creștere durabilă pe termen lung, iar factorii principali sunt înalta calitate a capitalului uman, costurile reduse ale forței de muncă şi deschiderea faţa de comerț și investiții. Pe scurt, o economie ultra-competitivă, potrivit JLL.

Condițiile pentru a face afaceri, măsurate de către Banca Mondială, s-au îmbunătățit rapid și ating nivelurile țărilor Europei de Vest. Un exemplu în acest sens este România, care în 2007 se plasa imediat după China, India și Africa de Sud ca percepție a corupției și care acum se află înaintea Greciei și Italiei.

Sectorul spațiilor de birouri este cel preferat de investitori, fiind urmat îndeaproape de alte sectoare. În ultimii cinci ani, investițiile au crescut non stop și cei 5,6 miliarde de euro din prima jumătate a anului 2017 reprezintă o creștere de 10% pe o bază anuală. Dar cine va investi? În principal străinii, pornind de la realitățile din Africa de Sud, Singapore și America de Nord. Capitalurile se direcţionează spre birourile din Republica Cehă, care reprezintă cea mai importantă piaţă cu o cota de 39%, spre Polonia (29%), Ungaria (13%), România (9%) și Slovacia (3 %).

Datele furnizate zilele trecute de Eurostat arată o creștere medie anuală a prețurilor locuințelor în cel de-al treilea trimestru al anului 2017 egală cu 4,1% în zona euro și cu 4,6% în UE. Cifre care pălesc în comparație cu procentul de 12,3% din Republica Cehă, cu cel de 10% din Ungaria, de 9% în Bulgaria, 8% din Slovenia, 7% din Slovacia şi de peste 6% în România (în aceeași perioadă și potrivit aceleiaşi surse Italia a înregistrat -0,5%).

Raportul activităţii CEDO pe 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 ianuarie 2018, 14:10

Numărul reclamaţiilor făcute la CEDO împotriva Turciei a scăzut în 2017 faţă de anul anterior.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a prezentat raportul pe 2017 într-o şedinţă organizată la Strasbourg.

Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a prezentat situaţia reclamaţiilor şi a cazurilor soluţionate, arătând că „La 1 ianuarie, erau înregistrate 56.250 de reclamaţii provenite din statele membre”.

Raimondi a precizat că pe primul loc se află România, cu 9.920 de reclamații, pe al doilea loc Rusia cu 7.747 reclamaţii şi pe locul trei Turcia, cu 7.500 reclamaţii.

Urmează Ucraina, Italia şi Ungaria, a arătat Raimondi şi a precizat că în 2017, numărul reclamaţiilor a scăzut faţă de anul anterior. În 2016, se înregistraseră 79.750 de reclamaţii.

Turcia a încheiat anul 2016 cu 12.600 de reclamaţii, fiind pe locul doi al clasamentului. Ucraina, care în 2016 se afla pe locul întâi, a ajuns pe locul patru. Aflată pe primul loc în acest an, România a primit numeroase reclamaţii din cauza înghesuielii din închisori şi a condiţiilor de detenţie.

Raimondi a precizat că în 2017 au fost respinse 70.356 de reclamaţii, în creştere cu 92% faţă de 2016.

Anul trecut, CEDO şi-a anunţat deciziile în 1.068 de procese, dintre care 305 implicând Rusia, 116 Turcia, 87 Ucraina şi 69 România.

Raimondi a adăugat că durata medie de judecare şi pronunţare a sentinţei a fost de 18 luni.

Şase plusuri care vin după intrarea în zona euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 decembrie 2017, 15:30

Nu există riscul unei inflaţii, Bulgaria a plătit asta încă din 1997

„Mai important este ca România să adere la zona euro decât la Spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis.

Şi pentru Bulgaria aderarea la zona euro este prioritatea naţională numărul 1. De fapt, este obligatorie şi iată câteva argumente principale:

1. Pentru a fi ireversibilă integrarea Bulgariei în UE.

În februarie 2018, se va vedea foarte clar că viitorul este în concordanţa dintre zona euro şi UE. Foarte curând se va vedea că cine nu este în zona euro, va gravita în jurul Consiliului European, îşi va pierde dreptul de vot – aceasta este perspectiva conform aşa-numitului document de reflecţie, dat publicităţii anul acesta şi foaia de parcurs a acestuia. Se aşteaptă ca în anul 2019 să fie făcut un pas decisiv în acest sens. Consiliul European se va ţine doar cu liderii puterii executive în statele din zona euro. Vor avea un ministru de finanţe propriu, un buget propriu şi acces la toate fondurile europene şi mijloace de apărare.

2. Reducerea nivelului dobânzilor.

În prezent, băncile bulgare nu au acces la afluxul de bani dat de Banca Central Europeană, care, de fapt, subvenţionează toate băncile din zona euro. Evident, 3-4 ani este perioada minimă pentru a intra în mod real în zona euro. Până atunci, presupun, se va fi terminat era dobânzilor negative.

3. Cheltuielile pentru circulaţia banilor vor scădea semnificativ.

În prezent, orice firmă bulgărească care trebuie să primească plăţi în euro are cheltuieli ca şi cum ar face o plată transfrontalieră. Când vom deveni parte din zona euro, aceste plăţi vor scădea şi se vor măsura în eurocenţi.

4. Va fi lichidat păcatul Consiliului Monetar, care privează băncile din sistemul bancar al ţării de un organism deosebit de important – creditorul de ultimă instanţă.

Ca şi cum ar fi un organism uman cu splina scoasă. Din această cauză, toate băncile trebuie să menţină o lichiditate mai mare de 2-3 ori decât băncile din zona euro. În momentul în care aderăm la zona euro şi ieşim din Consiliul Monetar, poate şi trebuie să fie eliberată garanţia pe care o avem la Banca Naţională a Bulgariei pentru fiecare leva pe care banca l-a pus în circulaţie. O parte din această sumă poate fi folosită, de exemplu, pentru stingerea datoriei externe a Bulgariei.

5. Agenţiile de rating vor creşte imediat rating-ul de credit al Bulgariei.

Acest lucru înseamnă acces la investiţii.

6. Riscuri? Noi le-am plătit cu mult timp în urmă.

Eventuala majorarea a preţurilor, când trecem la euro? Am plătit asta în anul 1997, leva este deja conectată la euro şi deja nu mai are de unde să se ia acest imbold suplimentar la valul inflaţiei, care provine de la trecerea de la plata liberă la valuta străină.

România la porţile Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 decembrie 2017, 10:10

România aşteaptă un semnal clar din partea UE, anul viitor, cu privite la intrarea sa în zona Schengen, înainte de a prelua Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, a declarat ministrul pentru afaceri europene, Victor Negrescu, citat de ediţia electronică a publicaţiei EU Observer. „Trebuie doar să se ia decizia”, a spus el, la Bucureşti, în cadrul unei întalniri cu jurnalişti. În opinia lui Negrescu, motivele pentru amânare sunt politice, pentru că România a îndeplinit criteriile tehnice. Potrivit Bruxelles-ului, Bulgaria şi România îndeplinesc deja cerinţele, însă state din UE se opun aderării la Schengen.

În România continuă protestele împotriva controversatelor schimbări din legislaţie, care vor îngreuna condamnarea politicienilor de rang înalt. Peste 10.000 de persoane au ieşit să protesteze în centrul Bucureştiului. Demonstraţii similare au fost şi în oraşele Cluj şi Iaşi.

România in doliu. Regele Mihai s-a stins din viață!

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 decembrie 2017, 15:25

Mihai I a fost ultimul rege al României.
A domnit în două rânduri, între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunțat mai târziu).

Mihai s-a născut la Sinaia, fiu al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena.
Din partea tatălui a fost nepot al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei.
Astfel, Mihai al României a fost descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, împărați habsburgi, regi ai Prusiei si Portugaliei.

Regele Mihai a fost ste stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă, fiind văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Mihai I a devenit pentru prima dată Rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate.
Minor fiind, atribuțiile regale erau îndeplinite de o regență, care din pacate pentru tara nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieții politice, întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistență.
Detronat de propriul sau tată, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia.

Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența.
Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă dar nu a fost pregătit pentru domnie.

În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut, fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.
La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai.
Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, Regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații.
Astfel, Regele Mihai nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.

Când balanța războiului s-a întors iar forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, Regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944 prin arestarea Maresalului Antonescu și restaurarea Constituției din 1923.
Uniunea Sovietică a tărăgănat semnarea unui armistițiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga țară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit.
Lipsit de sprijinul Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii, cu situația Transilvaniei ca mijloc de santaj al rușilor, Regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu și să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniștilor.
În protest față de abuzurile noului guvern, regele a intrat în așa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care și-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituțională.

În acești ani suveranul s-a profilat într-un simbol național al rezistenței.
Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „a câștigat” detașat, iar 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului Național Țărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”.
La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată…pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară.

În ianuarie 1948 Regele Mihai a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a puterile aliate vestice, Statele Unite si Marea Britanie, facusera targul cu sovieticii iar actiunile Regelui Mihai erau sortite esecului.
S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveția.
Cuplul regal al Romaniei are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.

După Revoluția din 1989 Regele Mihai a fost oprit de regimul Ion Iliescu să întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă.
De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română, ulterior fiindu-i retrocedate și o parte din proprietăți.
Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României care ar putea servi drept model de bun simt si civism pentru politicienii acestei tari.
In primele zile ale lunii martie Casa regala a anunțat îmbolnăvirea Sa de cancer și retragerea din viața publică.

Dumnezeu să-L odihnească!

Surse: Wikipedia & Familiaregala.ro

Cum este văzută România de copiii străini

Publicat de adinaiftime, 3 decembrie 2017, 22:03

Ea este suedeză, el este englez. Ea a iubit România din prima clipă, el a împrumutat dragostea pentru ţara noastră de la tatăl său, un scoţian care ajută persoanele cu dizabilităţi. Iată povestea unor copii străini care se simt ca acasă în România.

Dubai, Moscova, Berlin, Istanbul, Stockholm. Sunt oraşe în care a trăit Milena până la vârsta de zece ani. De patru ani, s-a mutat la Bucureşti, iar oraşul de pe malul Dâmboviţei a urcat în sufletul ei, direct pe primul loc.

Milena Vergara: „Oamenii sunt foarte drăguţi, e foarte uşor pentru mine să merg în diferite locuri, mă simt foarte independentă.”

Ximena Reyes – mama Milenei: „Vezi în România familii care iau prânzul în weekend, vezi colegi la muncă care spun că îşi vor vizita părinţii în weekend. Asta e ceva ce are o mare valoare.”

Milena Vergara: „În România, ceva ce e foarte frumos şi nu e în alte ţări este parada, parada naţională. Aveţi poliţişti, pompieri, cai şi multă lume se adună şi e un eveniment mare şi frumos.”

Ximena Reyes – mama Milenei: „Am fost în multe locuri alte ţării şi încă suntem suprinşi că mai sunt atât de multe de văzut.”

Milena Vergara: „La ţară e foarte frumos, e conservat totul încă şi nu e fabricat sau artificial şi asta e ceva special legat de România.”

Milenei îi plac oamenii, peisajele şi obiceiurile româneşti. Spune că sunt autentice, aşa cum rar găseşti în altă parte pe glob.

Milena Vergara: „De exemplu, Moş Nicolae. E ceva românesc şi îmi place foarte mult. Conceptul de a-ţi lăsa ghetele la uşă e foarte drăguţ. Şi simt că în România poţi trăi bine şi natural, mâncarea aici e încă proaspătă la piaţă. Asta e ceva special, ce nu există în alte ţări.”

Ximena Reyes – mama Milenei: „Înainte să vin în România, am văzut un film şi am aflat că fiecare femeie îşi face singură ia. Şi, de fapt, nu e doar un model, ci spune o poveste. Şi o femeie a spus că uneori laşi una fără să o termini pentru că nu îţi închei povestea vieţii.”

Milena Vergara: „Eu doar am locuit aici patru ani, dar simt că pot să îi înţeleg pe ceilalţi români şi eu mă simt puţin româncă.”

Melissa este un alt copil care iubeşte România. Este pe jumătate turcoaică, dar simte că cealaltă jumătate, cea română, o defineşte mai mult.

Melissa Aydogan: „Românii sunt buni, generoşi, darnici. Mi se pare că sunt mai calmi decât turcii. Turcii se supără mai uşor decât românii.”

Cel mai mult în România îi plac munţii, cărora le simte lipsa cât timp se află la bunici, în Turcia.

Melissa Aydogan: „Îmi place să schiez şi am fost în Predeal şi în Poiana Braşov la schi. Îmi place Bucovina, că am fost într-o tabără şi îmi place Moldova în general. Îmi place că tradiţia e la fel cum a fost înainte. Dacă ar trebui să descriu România într-un singur cuvânt, ar fi frumoasă.”

Şi George, un puşti simpatic de nouă ani, simte româneşte. S-a născut în Marea Britanie, dar trăieşte la noi în ţară.

George Platt: „Aş descrie România ca o ţară în care te simţi ca acasă, drăguţ, zgomotos, dar şi liniştit şi, de asemenea, drept o ţară veselă, de lângă Rusia. Singurul lucru care nu îmi place sunt oamenii nebuni şi cred că vreau să schimb străzile ca să nu mai fie la fel de mult trafic.”

Tatăl lui, căpitanul Stan Platt, este un scoţian care a salvat mii de români. A fost omul care a refăcut serviciul de ambulanţă aeriană al României, în urmă cu 20 de ani.

Stan Platt – tatăl lui George: „Ministerul român al Sănătăţii a văzut ce făceam, că luam copii cu defecte la inimă sau cu probleme cu rinichii, cu ficatul şi îi duceam în Vest, să le oferim tratament spitalicesc. Am devenit şeful Ambulanţei Aeriene româneşti. Vă puteţi imagina un britanic fiind şef al… E incredibil, dar adevărat. De fiecare dată când ministerul îmi dădea o misiune în afara ţării, când mă apropiam de graniţă, simţeam în inima mea că mă întorc acasă.”

După mii de ore de zbor, a predat serviciul doctorului Raed Arafat, dar a continuat să îi ajute pe români, motiv pentru care a fost şi decorat de Regina Marii Britanii.

Stan Platt – tatăl lui George: „Unul dintre lucrurile majore pe care le-am făcut a fost să introducem ghid pentru nevăzători, câini-ghid pentru orbi. Aşa că, atunci când ieşiţi afară astăzi, îi veţi vedea pe străzile multor oraşe din România şi a fost echipa britanico-românească cea care a dresat acei câini şi a dat oamenilor orbi o calitate a vieţii, libertate, independenţă. Sunt fericit să fiu aici. România e o ţară liniştită, e o ţară uşor de iubit.”

România este a doua patrie pentru copiii străini. Locul în care trăiesc, cresc şi vor să rămână.

George Platt: „La Mulţi Ani, România! Sper ca fiecare zi să fie minunată!”

Milena Vergara: „Ce-ţi doresc eu ţie, mare Românie? La trecutu-ţi mare, mare viitor!”

Melissa Aydogan: „Scumpă ţară românească, Cuib în care ne-am născut, Câmp pe care s-a văzut,

Vitejia strămoşească, Scumpă ţară românească, Te salut!”

Tu şi Eu – Inna

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 decembrie 2017, 09:34

Este artista din România cu cele mai multe vizualizări pe Youtube, peste două miliarde. Este cunoscută în lumea întreagă sub numele Inna, deşi în buletin apare ca Elena Alexandra Apostoleanu. Numele de scenă vine de la bunicul ei, care o alinta Inna când era mică.

S-a născut lângă mare, la Mangalia, pe 16 octombrie 1986 şi a terminat cursurile liceului economic din oraşul natal, după care a studiat Ştiinţele Politice la Universitatea din Constanţa. La 21 de ani, apărea pentru prima dată la o televiziune importantă din România, cu o piesă scrisă de Play & Win, cu care, însă, nu a făcut mare vâlvă. Oricum, colaborarea cu trupa a continuat, iar în 2008 au lansat împreună piesa “Hot”, care pentru Inna a adus prima confirmare în topurile muzicale ale vremii.

Aşa a început ascensiunea ei internaţională. “Hot” este piesa cu care a cucerit Internetul şi radiourile din România şi din lume. De atunci, viaţa ei se împarte între concerte şi turnee, lucruri care o ţin mereu departe de casă. Mangalia înseamnă acasă pentru Inna şi un loc în care revine cu plăcere, ori de câte ori are ocazia, după cum ne-a mărturisit: “Mie nu prea îmi rămâne niciun loc în suflet, aşa, mai mult decât România. În sufletul meu, indiferent unde sunt, e România, pentru că aici sunt ţara, mama, tatăl, familia, prietenii…”

Eurostat: Bulgaria, România şi Grecia înregistrează cele mai mari procente de copii expuşi la riscul sărăciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 decembrie 2017, 13:23

Anul trecut 26,4 % din copiii din UE au fost ameninţaţi de sărăcie şi izolare socială – arată datele Eurostat date publicităţii luni cu prilejul Zilei drepturilor copiilor.
Bulgaria, România şi Grecia au cele mai mari procente de copii cu vârste de până la 17 ani în pericol de sărăcie şi excludere socială, conform datelor publicate de Eurostat cu ocazia Zilei Naţionale a Copiilor.

În 2016, în Uniunea Europeană 24,8 milioane de copii sau 26,4% din populaţia cu vârste între 0 şi 17 ani sunt expuşi la riscul sărăciei şi al excluderii sociale. Procentul de copii în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut uşor în UE pe parcursul anilor de la 27,5% în 2010 la 26,4% în 2016.
Cu toate acestea au fost observate tendinţe contrare în statele-membre UE.
În anul 2016, aproape jumătate din copii au fost expuşi riscului de sărăcie şi excludere socială în România (49,2%) şi Bulgaria (45,6%). Au urmat Grecia (37,5%), Ungaria (33,6%), Spania (32,9%), Italia (32,8%) şi Lituania (32,4%).
La polul opus, cele mai scăzute procente se înregistrează în Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%) şi Slovenia (14,9%), Cehia (17,4%) şi Olanda (17,6%).

După cum precizează Eurostat, în cele mai multe state-membre UE, procentul copiilor aflaţi în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut din 2010 până în 2016.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Letonia (de la 42,2% în 2010 la 24,7% în 2016). Scăderi importante s-au mai înregistrat în Polonia (-6,6 unităţi procentuale), Irlanda (-5,3 unităţi procentuale între 2010 şi 2015), Ungaria (-5,1 unităţi procentuale), Bulgaria (-4,2 unităţi) şi Lituania (-3,4 unităţi de bază).
Dimpotrivă, cele mai mari creşteri între statele-membre UE au fost înregistrate în Grecia (de la 28,7% la 37,5% sau cu +8,8 unităţi procentuale) şi Cipru (+7,8 unităţi procentuale), urmate de Suedia (+5,4%) şi Italia (+1,1%).

La mulți ani, România!

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 decembrie 2017, 11:14 / actualizat: 1 decembrie 2017, 12:22

La mulți ani, România! La mulți ani dragi români, oriunde vă aflați! Un gând drag pentru toți cei ce simt românește, de aici din țară sau de dincolo de granițe vremelnice, care n-au reușit niciodată să ne despartă sufletește! Tuturor LA MULȚI ANI!

Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale

Mr. Euro şi cei trei piloni ai planului Juncker pentru noua Uniune Economică şi Monetară

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 noiembrie 2017, 16:53

Cei trei piloni ai planului Juncker pentru noua Uniune Economică şi Monetară sunt crearea Fondului Monetar European , finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Primul pilon este crearea Fondului Monetar European care va fi de fapt o transformare a ESM într-un FMI al ţărilor europene. Această schimbare este pregătită, este finalizată din punct de vedere tehnic şi ceea ce se cere este aprobarea acestei „transformări” de către Parlamentele naţionale. Participarea statelor-membre se va face pe baza cotelor şi capitalurilor valabile în prezent, ceea ce înseamnă că Germania va continua să aibă primul cuvânt.
Fondul Monetar European se va împrumuta pentru a împrumuta apoi membrii săi aflaţi în stare de necesitate finaciară şi va reprezenta mecanismul de sprijin de ultimă instanţă al Uniunii. În afara garanţiilor pe care statele-membre le vor oferi Fondului, va fi creată şi o mare „pernă-tamponă” (buffer) ca mecanism de siguranţă pentru crizele viitoare. Trebuie precizat că această idee ca soluţie pentru perioade de crize a fost deja proiectată şi aplicată în Grecia, care creează deja o „pernă-tampon” de 20 de miliarde de euro din tranşele de împrumut şi din excedentul bugetar primar în perspectiva revenirii sale pe pieţele financiare.

Al doilea pilon al proiectului este crearea instituţiei ministrului de finanţe al zone euro – Mr. Euro – care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Prin urmare, va fi persoana-cheie, dat fiind că va concentra în persoana sa nu numai funcţii şi atribuţii, ci şi puteri în exercitarea politicii economice din zona euro.
Toate aceste mari schimbări vor fi discutate pe 14 şi 15 decembrie la summitul UE la care participă toate statele-membre UE, nu numai membrii zonei euro.

Al treilea pilon îl reprezintă finalizarea uniunii bancare, noul element fiind decizia ca până în 2019 să se ajungă la o garantare totală a depozitelor, indiferent de valoare. Astăzi depozitele sunt garantate până la suma de 100.000 de euro per persoană şi per bancă.
Garantarea depozitelor de la primul până la ultimul euro este marea schimbare care, pe de o parte, va readuce încrederea deponenţilor în euro şi în bănci şi, pe de altă parte, va consolida încrederea pieţelor faţă de construcţia bancară europeană.
În paralel cu consolidarea EMU şi a euro la nivel politic, Comisia Europeană acţionează metodic pentru a limita – şi dacă este posibil pentru a „anihila” – consecinţele Brexit atât în economie, care pare a anticipa evenimentele, cât şi la nivelul ideii de Europa.
Din acest motiv s-a decis o accelerare a extinderii. În 2019 se aşteaptă să adere la euro ţările care îndeplinesc criteriile de la Maastricht, prima fiind Croaţia.
Proiectul prevede ca la data de 29 marite 2019, data Brexitului, la reuniunea la vârf care se va desfăşura la Sibiu, România, un oraş din Transilvania, să fie anunţaţi paşii următori pentru integrarea în Uniunea Europeană a Serbiei şi Muntegrului.
În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, primul obiectiv este ca acestea să adere la Spaţiul Schengen astfel încât să existe o zonă unitară de la Marea Neagră la Marea Egee, ceea ce va ajuta şi la dezvoltarea Greciei. În paralel, se desfăşoară programe de asistenţă economică şi tehnică pentru ca şi aceste economii să adere la euro.
Scopul planului este clar: în momentul în care britanicii pleacă, Europa se va mări.

Festivalul Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”, ediția a 50-a, jubiliară, 2017

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 noiembrie 2017, 12:24 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:55

Teatrul Tony Bulandra din Targoviste – Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Anul 2017 este un reper artistic deosebit pentru oraşul Târgovişte, pentru România, o aniversare specială muzicală jubiliară – organizarea celei de a 50-a ediţii a  Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”!

Festivitatea de deschidere a Festivalului National de Interpretare si Creatie a Romantei CRIZANTEMA DE AUR 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

În perioada 19-21 octombrie 2017 s-a desfășurat în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cea de-a 50-a ediție, jubiliară, a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”.

Festivalul a fost organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Uniunea Muzicienilor din Moldova, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.

Gazda evenimentului a fost şi în acest an Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște.

NOUTĂȚILE EDIȚIEI A 50-A JUBILIARĂ

• PREMIERĂ: Inaugurarea „Casei Romanței” la Târgoviște, miercuri, 18 octombrie 2017, ora 17:00 – spațiu muzeal unic în România, sub patronajul Federației Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO din Europa și America de Nord,
  

  Muzeul Casa Romantei – Targoviste, Romania 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

  cu participarea extraordinară a Președintelui onorific al Federației Mondiale UNESCO – George Christophides; (vezi album foto la finalul articolului)

• Omagiu corifeilor romanței – omagierea Reginei Romanței, Ioana Radu, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea sa; omagierea Trubadurului Romanței – Ionel Fernic; omagierea, împreună cu Fundația „Henry Mălineanu”, a marelui compozitor român de romanțe – Henry Mălineanu; omagierea marelui compozitor român din Moldova – Eugen Doga, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea sa;

• Masă rotundă „Romanța pentru Patrimoniul Mondial UNESCO” – vineri, 20 octombrie, ora 10:00, la Muzeul Romanței din Târgoviște. Au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Național al Patrimoniului, Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Federației Europene și Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO, invitați speciali ai centrelor culturale și instituțiilor muzicale din țară care organizează festivaluri și concerte de romanțe, membrii juriilor, compozitori și interpreți de romanțe din țară și din străinătate, reprezentanți ai organizatorilor festivalului. Organizator: Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște.
• Electrecord – casa de discuri a romanței românești – a participat cu stand permanent la festival pentru lansări de CD-uri de romanțe și de muzică românească;
• Lansări editoriale și discografice ale laureaților festivalului, precum și ale altor invitați speciali;

afis Crizantema de Aur 2017.640

• Ediția a 50-a a Festivalului „Crizantema de Aur” a fost structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare, Concursul de Creație și Concertele extraordinare „Gala Crizantemelor Populare”, „Gala Crizantemelor Clasice”, „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău” și „Ambasadorii Romanței” susținute de câștigători ai Trofeului „Crizantema de aur” și ai Premiului I ai Festivalului din perioada 1968-2016, de mari artiști din România și din alte 10 țări: Republica Moldova, SUA, Rusia, Japonia, Franța, Italia, Germania, Olanda, Finlanda și Bulgaria, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști.
• Micro-recitalurile „Stele ale romanței” au fost susținute în fiecare seară de mari interpreți de romanță: Daniela Vlădescu, Florin Georgescu și Matilda Pascal-Cojocărița;
• În cadrul Concursului de interpretare au evoluat 16 concurenți selecționați în urma a 7 preselecții regionale, realizate în perioada aprilie-iunie 2016, cu jurii de specialitate, în România și în Republica Moldova.
• În afara Concursului de Interpretare, în premieră, anul acesta au fost prezenți în Festival 5 „boboci de Crizantemă” din România și din Republica Moldova, selecționați în urma preselecțiilor regionale;
• Concursul de Creație a îmbogăţit patrimoniul muzical național cu 12 romanțe în primă audiție, selectate în urma preselecției naționale, realizată în colaborare cu UCMR și jurizată de compozitori desemnați de UCMR;

Joi, 19 octombrie și Vineri, 20 octombrie, s-au desfășurat Concursurile de Interpretare și de Creație urmate de Gala Crizantemelor Clasice și Gala Crizantemelor Populare, încheiate cu Micro-recitalurile „Stele ale Romanței”, susținute de Daniela Vlădescu și Florin Georgescu;

Recital Florin Georgescu – Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Sâmbătă, 21 octombrie a avut loc Gala Laureaților încheiată cu Micro-recitalul  „Stele ale romanței” susținut de Matilda Pascal-Cojocărița.

Recital Matilda Pascal Cojocarita la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

În partea a 2-a a serii, a avut loc Concertul extraordinar „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău”,
susținut de Trofeele „Crizantema de aur” din Republica Moldova și cu participarea compozitorului Eugen Doga, care a fost omagiat la aniversarea a 80 de ani.

Aniversare 80 de ani a Maestrului artist şi compozitor Eugen Doga pe scena Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Seara a 3-a s-a încheiat cu Concertul extraordinar „Ambasadorii Romanței” susținut de câștigători ai Trofeelor „Crizantema de aur” și de mari artiști din 10 țări care iubesc și promovează Romanța românească pe scenele internaționale: Marcel Roșca – Opera din Essen Germania; Mirela Spînu – Italia; Margareta Ivănuș – artist al poporului din Republica Moldova; Alina Mavrodin – România; Ivan Varbanov – Bulgaria; Mireille Rivat – Franța; Iurie Gâscă – artist al poporului din Republica Moldova; Codruț Bârsan – Opera din Chicago SUA;  Minna Liettya-Tyni – Finlanda; Liduin Stumpel – Olanda; cu participarea excepțională a lui Vladimir Samsonov – Teatrul „Mariinsky” din Sankt Petersburg, Rusia și a tenorului Ryo Kasuga – Japonia.

Orchestra „Dor Românesc” dirijată de Ştefan Cigu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Au acompaniat orchestrele „Dor românesc” – dirijor Ștefan Cigu,
  

  Orchestra „Romanţa” dirijată de Lucian Vlădescu la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

  „Romanța” – dirijor Lucian Vlădescu

  

  Orchestra „Folclor” dirijată de Petre Neamţu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

  și „Folclor” – dirijor Petre Neamțu;

  

  Actorii Miruna Ionescu şi Silviu Biriş – prezentatorii Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Prezentatori: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu;
  Miruna Ionescu și Silviu Biriș;
  

  Actriţa Alexandra Velniciuc şi prezentatorul Octavian Ursulescu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Juriul Concursului de Interpretare a fost format din mari interpreți de romanță și personalități ale vieții muzicale din România și din străinătate;
• Juriul Concursului de Creație a fost format din renumiți compozitori români desemnați de UCMR și UMM;
• Juriul Presei a fost format din reprezentanți ai presei de specialitate din țară și din străinătate care promovează Romanța și Festivalul Național „Crizantema de aur”;

Ediția a 50-a, jubiliară, în premii:

Secțiunea Interpretare (vezi galeria foto la final):

Olguţa Novac Berbec – Trofeul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Trofeul „Crizantema de Aur” –Olguța Novac-Berbec
• Premiul I – Mădălin Alexandru Băldău Drăgan
• Premiul II – Valentin Butucel
• Premiul III – Andrei Cocîrlea
• Premiul special „Ioana Radu”- Theodora Manolache
• Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Iulia Daiana Berbec
• Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Iulia Vătafu
• Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Iulian Bratu

Secțiunea Creație (vezi galeria foto la final):

Premiul I secţiunea Creaţie – Dumitru Lupu, în foto primeşte premiul interpretul Marian Stere, la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Premiul I – Dumitru Lupu, „Voi nu vedeți că deranjați?”
• Premiul II – Nicolae Caragia, „Să nu-ți dorești singurătate”
• Premiul III – Ionel Bratu Voicescu, „Și-atât”
• Premiul special „Ionel Fernic”- Constantin Bardan, „Și dacă…”
• Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Ana Ghibea, „A mai căzut o frunză”
• Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Mircea Ciugudean, „Dor”
• Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Marcel Iorga, „Un buchet de crizanteme”

Premiul Presei

• Secțiunea INTERPRETARE – Andrei Cocîrlea
• Secțiunea CREAȚIE –Francisc Reiter, „Vioara și inima mea”

Președintele Festivalului: Cristian Daniel Stan, Primarul municipiului Târgoviște,

Regia și scenografia: Mihai Constantin Ranin, directorul Teatrului „Tony Bulandra” Târgoviște

Direcția artistică: Alina Mavrodin Vasiliu, directorul Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște

Dr. Teodor Vasiliu – inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur” – Diploma de excelenţă din partea UNESCO la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Deloc întâmplător, la Târgoviște, Romanța românească se simte la ea acasă pe scena Festivalului Național „Crizantema de aur”. Istoria emoționantă a acestui mare eveniment muzical național m-a inspirat să inițiez realizarea Casei Romanței – spațiu muzeal unic în România. Clădirea în care vă puteți întâlni cu Romanța și slujitorii ei este cea în care a fost semnat actul de naștere al Festivalului Național „Crizantema de aur” în anul de grație 1968, pe Bulevardul Regele Carol I, nr. 3. Casa Romanței este onorată de patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. Mulțumesc Consiliului Județean Dâmbovița pentru atribuirea clădirii și tuturor celor care m-au spijinit în realizarea acestui proiect unic în România.

Dr. Teodor Vasiliu

Alina Mavrodin Vasiliu – director artistic al Festivalului Crizantema de Aur și director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște primeşte Diploma de excelenţă UNESCO 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Personal, în calitate de director artistic al festivalului, dar și de director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, mulțumesc Bunului Dumnezeu și ajutorului Maicii Domnului pentru că, fără ocrotire divină, vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, nu am fi putut realiza obiectivele artistice ale acestei ediții jubiliare între care strălucește Casa Romanței – un spațiu muzeal unic în România și în lume pe care cu toții va trebui să îl prețuim și să îl îmbogățim pe măsura istoriei fabuloase a Romanței și a Festivalului „Crizantema de Aur”, slujite cu multă dăruire de Teodor Vasiliu, inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur”.

Alina Mavrodin Vasiliu
Director artistic al Festivalului Național „Crizantema de Aur”

Radio România Regional felicită organizatorii pentru efortul extraordinar depus la realizarea acestui REGAL muzical oferit ascultătorilor, telespectatorilor dar şi spectatorilor din sala Teatrului Tony Bulandra şi de asemenea, felicită pe toţi participanţii artişti şi în mod special premianţii apreciaţi cu înalte distincţii la acest eveniment aniversar jubiliar! La Mulţi Ani, Crizantema de Aur – Târgovişte, România!

 * * * * *

Sursa: Comunicat de Presă al Festivalului, youtube.com şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Mulţumim organizatorilor evenimentului pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional

Galerie foto (imagini din Festivalul CRIZANTEMA DE AUR 2017 realizate de Bogdan Dragomir):

Compozitorul Dumitru Lupu (foto din arh. pers. a compozitorului)

Galeria foto a Muzeului CASA ROMANŢEI (fotografii realizate de Bogdan Dragomir cu ocazia inaugurării Muzeului „Casa Romanţei” – Târgovişte, România):