În momentul în care Grecia intra în furtuna perfectă, rezultat al „negocierii” din 2015 care se bazate pe iluzii de tipul (creditorii instituţionali ai Greciei) „vor da banii pentru că o destramare a zonei euro nu este în interesul lor”, mii de companii mici şi mijlocii, întrevăzând riscurile din evoluţia periculoasă a Greciei, au deschis conturi în Bulgaria şi România, transferând acolo capitaluri pentru a putea asigura funcţionarea companiilor lor.
Mai mult, transferurile de capitaluri în România şi Bulgaria nu au fost realizate către filiale ale băncilor greceşti din aceste ţări, ci către bănci locale şi străine deoarece era larg răspândită teama că un accident în Grecia ar avea consecinţe şi asupra filialelor din străinătate ale băncilor greceşti.
Privind în urmă şi după cum rezultă din studiul realizat de firma de consultanţă Alvarez&Marsal Hellas (A&M) pentru Banca Centrală a Greciei, decizia lor s-a dovedit salvatoare întrucât la sfârşitul lunii iunie 2015 au fost impuse restricţii de capital. Ca să supravieţuiască, multe întreprinderi reuşiseră să deschidă conturi în Bulgaria şi România pentru a putea înfrunta eventuale situaţii care le-ar fi dus la închidere. Restul firmelor însă şi-au văzut planurile investiţionale anulate, iar firmele importatoare au fost obligate să plătească pe loc întreaga sumă pentru mărfuri.
Slăbirea poziţiei Greciei, după opt ani de recesiune fără precedent, în raport cu Bulgaria şi România este dramatică. În perioada 2008-iulie 2016, depunerile în băncile greceşti s-au redus aproape la jumătate (-46,1%), în timp ce în acelaşi timp în Bulgaria au crescut cu 72,2%, iar în România cu 50,5%. În acelaşi timp, PIB-ul grecesc s-a contractat cu circa 25%, în timp ce al României s-a consolidat cu 19%, iar cel al Bulgariei cu 12,5%. Datoria publică se situează, ca procent din PIB, la 26,7% în Bulgaria şi la 38,4% în România, în timp ce în Grecia depăşeşte 180%.
În acelaşi timp, investiţiile în Bulgaria s-au situat la 3,6% din PIB (în perioada 2013-2015), în România la 2,1% din PIB, în Cipru la 4,3% din PIB, în timp ce în celelalte două ţări care s-au aflat în trecut în programe de salvare economică, Irlanda şi Portugalia, investiţiile ajung la 48% din PIB, în prima, şi la 3,6% din PIB în cea de-a doua. În Grecia, în aceeaşi perioadă, investiţiile abia dacă ajung la 1% din PIB.
Restricţiile de capital („capital controls”) au avut efect asupra companiilor deoarece acestea au avut probleme în plata furnizorilor, dar şi în privinţa plăţilor primite de la clienţii lor.
După cum rezultă din primul studiu asupra efectului restricţiilor de capital, una din două firme a declarat că s-a lovit de probleme în ceea ce priveşte plăţile la timp din partea clienţilor, problema aceasta fiind mai acută pentru companii de dimensiuni mici, cu 5-9 angajaţi (68%) şi companiile care activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (65%). De asemenea 51% din totalul companiilor au spus că termenele de plată a furnizorilor au fost influenţate negativ din cauza restricţiilor.
Impactul negativ a fost mai puternic la firmele cu un personal între 10 şi 19 angajaţi, deoarece 67% dintre acestea spun că au fost afectate negativ într-o oarecare măsură. 69% dintre firmele care activează în domeniul comerţului au raportat un impact negativ asupra condiţiilor de plată a furnizorilor. Restricţiile au avut impact şi asupra funcţionării companiilor. 53% din totalul companiilor au raportat impact negativ asupra cererii de produse şi de servicii din cauza restricţiilor. Finalizarea comenzilor a fost al doilea sector ca frecvenţă a răspunsurilor în care firmele s-au confruntat cu probleme din cauza restricţiilor de capital (conform cu 47% din totalul firmelor). În acelaşi timp, planurile investiţionale ale marilor companii au fost afectate destul de mult de restricţiile de capital, dar în mare parte a reînceput punerea lor în aplicare. Planurile de investiţii ale companiilor mici, după câte se pare, au fost afectate mai puternic, în principal din cauza incertitudinii existente.
Vânzările cu amănuntul au crescut în septembrie cu 0,7% faţă de luna anterioară în zona euro şi cu 0,3% la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit datelor furnizate de Biroul european de statistică, Eurostat, vânzările cu amănuntul în luna septembrie au crescut cu 0,7% faţă de luna august în zona euro, cu 19 membri. Faţă de luna septembrie a anului trecut, vânzările cu amănuntul au înregistrat o creştere de 3,7 procente.
Datele Eurostat indică faptul că la nivelul celor 28 de membri ai Uniunii Europene, creşterea în septembrie 2017 a fost de 0,3% faţă de august şi de 3,5 procente faţă de septembrie 2016.
Potrivit datelor oficiale, cea mai mare creştere, în bază lunară, din Uniunea Europeană, s-a înregistrat în Irlanda (1,4%) iar cea mai mare scădere a fost raportată în Regatul Unit (2,2%).
Analizând datele în baza anuală, cea mai mare creştere a comerţului cu amănuntul s-a înregistrat în România (14%). Singura ţară care şi-a diminuat vânzările cu amănuntul în perioada de referință a fost Luxemburg (25,3%).
Aproape 700.000 de studenţi europeni sunt înscrişi la universităţi de dincolo de ţara lor de origine – nu pentru un stagiu de schimb, ci pentru întreaga durată a studiilor lor de licenţă sau cursurilor de doctorat.
Mulţi se mută în Regatul Unit (şi Brexit va avea un impact asupra acestui aspect), dar şi Austria, Elveţia şi Danemarca atrag numere semnificative de studenţi internaţionali.
Pentru a înţelege importanţa fenomenului, gândiţi-vă numai că numărul de studenţi care se mută temporar în cadrul programului Erasmus+ este de numai 300.000 pe an.
Ce factori le determină opţiunile şi care sunt obstacolele cu care se confruntă studenţii europeni care vin din state nemembre UE?
Obstacole pentru studenţii de la „periferie”
Europa de sud-est este un caz interesant de studiat în ceea ce priveşte mobilitatea studenţilor, atât din cauza amplorii fluxurilor cât şi din cauză că regiunea este un sistem „închis”, caracterizat mai ales de fluxuri intraregionale.
Studenţii de aici tind să se mişte mai mult decât media UE – ei constituie aproape o treime din studenţii europeni care se înscriu la universităţi din străinătate. Această opţiune este deseori determinată de numărul limitat de universităţi de top din regiunea lor, care este în schimb invadată de instituţii de calitate slabă, gestionate de sectorul privat fără un control public adecvat. Totuşi, există şi alţi factori financiari şi culturali care joacă un rol în această privinţă.
În pofida cererii mari de oportunităţi de studiu mai bune în străinătate, există şi numeroase obstacole.
Dacă în cadrul UE studenţii sunt liberi să se înscrie într-o altă ţară şi primesc acelaşi tratament ca şi studenţii autohtoni, pentru cei din afara UE totul este mai complicat: taxe mai mari, mai multă birocraţie şi – cu excepţia cazului în care există acorduri bilaterale – acces limitat la burse şi cazare.
Potrivit datelor, cetăţenia UE face realmente diferenţa pentru studenţii sud-est europeni care doresc să plece în străinătate. Dintre cei care vin din state membre UE, doar 23% locuiesc în această regiune. Cifra este aproape dublă în cazul celor care nu sunt cetăţeni UE (45%).
Dacă ne uităm la fenomenul opus, adică studenţi din restul continentului care se mută în Europa de sud-est, principalii beneficiari sunt state membre UE precum România, Bulgaria şi Grecia – în vreme ce celelalte ţări cu greu reuşesc să atragă studenţi.
Oportunitate ratată?
Impactul pozitiv al mobilităţii studenţilor a fost recunoscut de mult şi promovat în Europa: studiul în străinătate stimulează educaţia, aptitudinile lingvistice, contactele interculturale şi oportunităţile de angajare.
Această viziune a dus la crearea Zonei europene de studii superioare şi a programului Erasmus+. Obiectivul UE este ca până în 2020 să aducă la 20% numărul de studenţi care petrec un timp în străinătate, fie pentru educaţie fie pentru practică.
Totuşi, studenţii sud-est europeni tind a obţine mai puţine beneficii de pe urma mobilităţii internaţionale, întrucât în general ei se mută pe cuprinsul regiunii proprii – majoritatea fluxurilor conectează ţările care sunt deja foarte apropiate din punct de vedere lingvistic şi cultural.
Schimburile se fac deseori conform stadiului relaţiilor din zonă, acordurile bilaterale punând la dispoziţie fonduri şi locuri pentru străinii din vecinătate. De pildă, mulţi studenţi sîrbi bosniaci se mută în Serbia.
Paradoxal, aceste dinamici ar putea ajunge să reducă – iar nu să stimuleze – ocaziile implicate de schimburile culturale.
Dar în acelaşi timp, mobilitatea intraregională ar putea fi considerată ca o modalitate de reconciliere, de depăşire a diviziunilor şi de încurajare a contactelor reciproce. Obiectivele Biroului regional de cooperare pentru tineret (RYCO), creat în cadrul procesului Berlin, se înscriu exact pe această direcţie.
Rolul relaţiilor bilaterale
Analiza fluxurilor de intrare şi ieşire a studenţilor din Europa de sud-est evidenţiază unele relaţii bilaterale puternice, deseori cu sens unic.
Este cazul Greciei, unde peste 85% din studenţii veniţi din alte părţi provin din Cipru (52%) şi Albania (36%). Pentru studenţii albanezi, factorul crucial este existenţa fluxurilor migratorii consacrate între cele două ţări, în vreme ce studenţii din Cipru sunt motivaţi în principal de absenţa barierelor de limbă şi de consideraţii financiare.
Dacă accesul la licenţe este liber în ambele ţări, diplomele de masterat costă în Cipru între 4.000 de euro şi 10.000, faţă de media de 3.660 de euro în Grecia.
Bosnia-Herţegovina primeşte foarte mulţi studenţi pentru dimensiunile sistemului său universitar. Studenţii croaţi se evidenţiază, constituind 40% din studenţii care vin şi aleg mai ales Universitatea din Mostar, iar alţi 25% sunt turci, care se concentrează în colegii particulare din Sarajevo şi Travnik (cu 1.218 şi respectiv 759 studenţi în 2016).
În ceea ce priveşte fluxurile de ieşire, peste 50% din bosniacii care se înscriu la studii superioare în străinătate pleacă în Serbia, doar aproximativ 100 aleg anual Croaţia (dar aceştia sunt probabil mult mai numeroşi, mulţi având un paşaport dublu şi ca urmare nefiind înregistraţi ca străini).
Turcia ocupă poziţia a patra între cele mai populare destinaţii pentru studenţii bosniaci, care pot beneficia de burse dedicate aici – flux care ar putea creşte pe viitor, având în vedere recenta introducere a cursurilor de limba turcă în şcoli, în unele părţi ale ţării.
De asemenea, legăturile culturale şi de limbă dintre Moldova şi România se traduc printr-un flux constant, remarcabil de studenţi, susţinut de politici publice care rezervă 5.000 de locuri anual în universităţile române – majoritar finanţate (de stat) – pentru studenţii moldoveni.
Se poate spune că mobilitatea studenţilor în regiune rămâne până acum o oportunitate doar pe jumătate exploatată.
Opţiunile sunt în principal conturate de stimulentele lingvistice şi financiare condiţionate de stadiul relaţiilor bilaterale din zonă, limitând astfel potenţialul schimbului cultural.
Iniţiative precum programe de mobilitate în macro-regiunea adriatico-ioniană şi RYCO, care stabilesc că mobilitatea studenţilor este una din priorităţile lor, încearcă să iasă din acest şablon.
Extinderea programului Erasmus+ la această zonă este încă un semnal pozitiv, în aşteptarea deplinei egalizări a (şanselor) studenţilor din regiune cu ale colegilor lor care vin din UE.
Articol produs de Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa în cadrul European Data Journalism Network.
O abatere de ordinul a 28,27% au prezentat veniturile din încasările de TVA în Grecia în 2015, ducând la o pierdere de 5 miliarde de euro, conform unui raport publicat în acest sens de Comisia Europeană cu privire la capacitatea statelor-membre UE de a-şi îndeplini obiectivele.
Grecia prezintă cea de-a treia proastă performanţă, după România (37,18%) şi Slovacia (29,39%). În total, pierderile de venit în UE din încasarea TVA-ului ajung la 152 de miliarde de euro.
În dificilul an 2015, Grecia a majorat diversele cote de TVA cu scopul consolidării veniturilor. Însă veniturile reale au crescut cu numai 200 de milioane de euro, iar prăpastia TVA a crescut de la 25 la 28%.
În cursul aceluiaşi an, cele mai mici deficite au fost observate în Spania (3,5%) şi Croaţia (3,9%), în timp ce cea mai mare îmbunătăţire a diferenţei dintre ţinta stabilită şi încasări au înregistrat Malta, România şi Spania.
Potrivit comunicatului Comisiei Europene, din această situaţie rezultă că există o nevoie serioasă de reformă astfel încât statele-membre să poată folosi în totalitate veniturile din TVA pentru bugetele lor. Raportul a fost publicat în vederea propunerilor pe care Comisia Europeană le va face în luna octombrie, cu privire la reformarea radicală a sistemului TVA.
Preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de două ori mai repede decât nivelul mediu în UE
Bulgaria este între primele cinci state în UE privind majorarea preţului la locuinţe, arată ultimele date ale Eurostat, date recent publicităţii. În al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, preţul la locuinţe a crescut cu 8,6%. Cu acelaşi procent a crescut preţul locuinţelor în Suedia. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor în Bulgaria întârzie puţin, după ce, în primul trimestru al anului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere de 9% pe an. Dintre statele vecine, procentual, cel mai aproape de Bulgaria este România, cu o creştere în al doilea trimestru de 7,1% pe an. Lider absolut în priviţa majorării preţurilor în UE este Cehia, unde locuinţele se scumpesc cu impresionantul procent de 13,3% pe an. Este urmată de Irlanda, Lituania şi Letonia. Doar în Italia se înregistrează o scădere a preţului la locuinţe – un minus de 0,2%.
În Uniunea Europeană, creşterea anuală medie a preţurilor la apartamente ajunge la 4,4%. Astfel se dovedeşte că preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de circa două ori mai repede decât media în statele membre. Doar pentru statele din zona euro, creşterea raportată de Serviciul European de Statistică este de 3,8%. În al doilea trimestru, comparativ cu primul, preţurile în Bulgaria s-au majorat cu 2,4%. La acest indicator, cea mai mare creştere se înregistrează în Letonia – cu 6,1% – , şi Slovacia – cu 5,6%, urmate de România. O scădere este semnalată doar în Ungaria şi Belgia. Din punct de vedere la majorării preţurilor la locuinţe, primele cinci state sunt: Cehia (13.3), Irlanda (10.6), Lituania (10.2), Letonia (9.6), Bulgaria (8.6), Suedia (8.6), Portugalia (8.0).
Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România
Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.
De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.
Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.
Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.
„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.
În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.
Peste o treime din populația României e supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, arată raportul Oficiului European de Statistică, Eurostat. România este printre statele membre cu cele mai ridicate riscuri, alături de Bulgaria și Grecia.
Anul trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populația României era suspusă riscului de sărăcie și marginalizare socială, un nivel cu peste 15% mai mare comparativ cu media europeană. Singurul stat unde situația este mai gravă din acest punct de vedere e Bulgaria (4 din 10 oameni se confruntă cu această amenințare). Nu departe de România e Grecia, cu 35,6%. Datele Eurostat arată o discrepanță uriașă în interiorul blocului comunitar. Cele mai reduse niveluri de sărăcie și excluziune socială se înregistrează în Cehia (13,3%) și Finlanda, Danemarca și Olanda (sub 17%).
Anul trecut, în statele membre ale Uniunii Europene, în total, 117,5 milioane de persoane se confruntau cu un viitor nesigur, un nivel comparabil cu perioada 2000-2008. În ultimul deceniu, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nu mai puțin de zece țări, cu cele mai mari niveluri în Grecia, Cipru și Spania. Situația s-a îmbunătățit considerabil în Polonia, Letonia și România. Chiar dacă România rămâne printre cele mai vulnerabile state din acest punct de vedere, în ultimii 10 ani numărul celor expuși riscurilor a scăzut cu peste un milion, mai arată datele Eurostat.
Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.
Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.
Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.
Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.
Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).
Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.
Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.
O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.
Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.
În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.
Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.
O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.
Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.
La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.
După cum a precizat Comisia Europeană la Bruxelles, în statele din zona euro salariile au crescut anul trecut cu 1,2 procente. Salariile au crescut şi în aproape toate statele membre UE. Ţări cu un nivel scăzut, cum ar fi statele baltice, Ungaria şi România au înregistrat creşterea cea mai puternică. După cum se afirmă, salariile medii înregistrează o tendinţă de creştere în întreaga Europă.
Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.
Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac
„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.
Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.
Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.
Preşedinţii României şi Croaţiei au cerut să se pună capăt neînţelegerilor apărute la nivelul Uniunii Europene ca urmare a reluării discuţiilor privind aderarea la spaţiul Schengen.
Unii membri mai noi ai UE sunt nemulţumiţi că nu se bucură de aceleaşi beneficii ca membrii mai vechi. Multe state est-europene nu folosesc moneda euro. Klaus Iohannis a declarat că el şi preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, au convenit luni asupra „unei eliminări a neînţelegerilor dintre diverse state, ceea ce este foarte important”, a declarat el.
În urma discuţiilor cu Iohannis, Grabar-Kitarovic a declarat că se opune „unei Europe cu două viteze”. Ea a mai afirmat că România şi vecina ei Bulgaria merită să fie şi membre ale spaţiului Schengen şi că, fiind în UE din 2007, nu ar mai trebui să fie supuse unui mecanism care le verifică dacă implementează reforme.
Diferenţa dintre ceea ce Belgia aşteaptă de la TVA şi ceea ce încasează efectiv s-a adâncit
Comisia Europeană se referă la „gaura” din TVA ca fiind diferenţa între ceea ce un stat aşteaptă să încaseze de pe urma TVA-ului şi ceea ce percepe efectiv. Potrivit cifrelor publicate astăzi, în Belgia, gaura a fost, în 2015, de 3,3 miliarde de euro, adică 11% din încasările aşteptate – ceea ce înseamnă un punct procentual în plus faţă de anul precedent.
Belgia este unul din cele şapte state membre a căror situaţie se degradează pe acest subiect. Dar Bruxelles-ul rămâne în media europeană. „Gaura” este considerabilă în ţări ca România (37%) sau Grecia (28%) şi foarte slabă în Spania (3,5%), de exemplu. În total, statele membre UE au pierdut 152 de miliarde de euro din veniturile TVA, indică cifrele Comisiei.
Fraudă transfrontalieră03
Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, trebuie să prezinte luna viitoare noi reguli privind TVA transfrontalieră. „Reformele noastre vor contribui la reducerea fraudării TVA transfrontaliere cu 80%”, indică acesta.
Potrivit executivului european, frauda transfrontalieră adânceşte cu 50 miliarde de euro pe an gaura din bugetul TVA. Reforma anunţată ar urma să contribuie la lupta împotriva finanţării crimei organizate şi să ajute la dezvoltarea pieţei digitale unice, potrivit aceleiaşi surse.
Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea muzicianului ADRIAN DAMINESCU!
Publicat de Bogdan Dragomir,
2 octombrie 2017, 11:48 / actualizat: 21 iunie 2023, 19:06
„Pasiunea pentru cântec a apărut înainte de mă fi născut. Mama a fost solistă de operă, iar tatăl meu, dirijor de operă, deci nu putea să iasă altceva decât tot un muzician. Eu nu mi-am dat seama de calităţile mele muzicale şi nici acum nu-mi dau… Compun, cânt, iar cel care trebuie să mă aprecieze este publicul. Primul meu cântec s-a numit «Mama». Aveam doar 9 ani, iar atunci s-a declanşat dorinţa de a cânta. După spectacol au sărit toţi să mă pupe, pentru că eram cel mai mic cântăreţ din familie, chiar dacă mama voia să fiu doctor”, se destăinuie artistul (adriandaminescu.com).
„Eu te voi iubi” (Marius Ţeicu-Dan V.Dumitriu) de pe albumul „Adrian Daminescu – Best Of” (C&P 2008 Ovo Music) interpretat de Adrian Daminescu.
Adrian Daminescu s-a născut la 2 octombrie 1956, la Timișoara, într-o familie de muzicieni. Tatăl, Constantin Daminescu, era un cunoscut compozitor și dirijor, iar mama, Aznif Elisabeta Daminescu, era soprană – solistă a scenei lirice la acea vreme.
La numai patru ani, tatal său îi cumpără o vioară, dar ulterior micul Adrian și-a îndreptat atenția către pian, pe care l-a studiat până la 12 ani, următorul instrument abordat fiind violoncelul, timp de 16 ani. Termină gimnaziul la Liceul de muzică din Constanța. Vacanțele le petrecea la Timișoara, la bunicii din partea tatălui (bunicul de origine germană și bunica de origine cehă) și la București, la bunicii materni de origine armeană.
„Mai dă-mi o speranţă” (Horia Moculescu-Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu) de pe albumul „Adrian Daminescu – Best Of” (C&P 2008 Ovo Music) interpretat de Adrian Daminescu.
În 1970, s-a înscris la Liceul de muzică din Timișoara, iar în 1972 debuta în grupul Promusica, alături de Ilie Stepan, Perin Boyan, Erly Krauser și alții. În 1974, pleacă din Promusica și înființează, alături de Octavian Peagu, un grup de folk progresiv, Helicoidal. Un an mai târziu, în vara anului 1975, la festivalul ”Primăvara baladelor”, grupul câștiga voturile publicului și ale juriului condus de Adrian Păunescu, precum și Premiul de Popularitate, conform site-ului biografii.famouswhy.ro.
Între 1975-1977, ultimii doi ani de liceu, studiază canto cu Doamna prof. Georgeta Stoleriu, în Bucureşti, la Liceul de Muzică ”Dinu Lipatti”. Este admis la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu”, student la secția canto, avându-i profesori pe Ion Stoian, Georgeta Stoleriu și, mai târziu, pe Ion Pop. În același an, după Bacalaureat, și-a făcut debutul scenic la Opera din Constanța, sub bagheta tatălui său, în spectacolele estivale interpretând rolul Eisenstein din ”Liliacul” și Papacoda din ”O noapte în Veneția”, ambele în limba germană.
„Şi m-am îndrăgostit de tine” (Vasile Veselovski – Mihai Maximilian) de pe albumul „Adrian daminescu – Best Of” (C&P 2008 Ovo Music) interpretat de Adrian Daminescu.
În Conservator a pus bazele grupului Basorelief, împreună cu frații Adrian și Mircea Romcescu, iar în 1980 a înființat grupul rock Blitz. În 1983, grupul se destramă și Adrian Daminescu devine solistul trupei Columna până în 1990, alături de Adrian Albulescu (Chițu) — chitară, Constantin Răducu (Costel) — tobe, Tolea — clape, Idu Barbu — clape, Anton Hasiasi — bas, în acea perioadă, Columna fiind trupă de vârf în hard-rock-ul autohton.
În 14 februarie 1990, pleacă în Anglia şi participă la emisiuni ce priveau evenimentele petrecute în țară și, sensibilizat de ce se întâmpla, compune piesa ”România”, care devine cel mai apreciat hit românesc al diasporei din toată lumea. Începe să compună și finalizează primul său album (1995), intitulat ”Bucăți din mine”, care cuprinde starea de spirit generală a poporului român. Doi ani mai târziu revine în România şi compune mai mult muzică de film, conform site-ului biografii famouswhy.ro.
ROMÂNIA (muz. şi text Adrian Daminescu) interpretată de Adrian Daminescu (C&P Adrian Daminescu)
„Am mai multe melodii dragi, dar «România» rămâne de bază, deoarece textul a fost scris imediat după Revoluţie. La cum sunt vremurile de astăzi, cred că versurile cântecului se vor potrivi şi în contextul actual.
Adrian Daminescu (revistamuzicala.radioromaniacultural.ro)
…Sunt mai multe piese, însă ele nu mai fac obiectul succesului în zilele noastre, deoarece gustul publicului s-a mutilat, fiind atât de multe apariţii noi în domeniul muzical. Cred totuşi că această situaţie nu va mai ţine mult. Pe vremea lui Ceauşescu am fost nevoiţi să cântăm melodii patriotice, iar la festivaluri era greu să ai în repertoriu melodii de dragoste. Cu toate acestea, eu am cântat întotdeauna dragostea, având versuri cu esenţă, un mesaj frumos pentru reprezentantele sexului frumos. Am fost însă şi calic. Am vorbit doar atunci când am avut ceva de spus. Oricum, sunt făcut pentru a cânta, nu pentru a vorbi!”
„Într-o zi” – (Dinu Giurgiu-GeorgeŢărnea, aranj. orch. Adrian Daminescu) interpretat de Adrian Daminescu (C&P Adrian Daminescu)
Între piesele lansate de artist se numără ”Într-o zi”, ”Și m-am îndrăgostit de tine”, ”Portret de fată”, ”Ochii tăi”, ”Nu te voi uita niciodată”, ”Mai dă-mi o speranță”, ”Mai știu”, ”Nu poți uita”, ”Așteptând să vii”, ”Îmi spui vorbe-n vânt”, ”Eu te voi iubi”, ”Alături de tine”, ”Plouă cu flori” și multe altele.
Anul 2005 a reprezentat anul de cotitură, când a cunoscut-o pe actuala sa soție, Dana. Adrian Daminescu s-a întors la viața artistică, la scenă, emisiuni televizate, spectacole, evenimente care pentru el au reprezentat o a doua naștere. Ultimii ani au fost creativi, scoțând în evidență un talent didactic nativ — pregătirea unui grup de copii talentați, pe care i-a promovat în media.
De aceea te iubesc.Reggae.Remix (muz. şi text Adrian Daminescu) interpretat de Adrian Daminescu (C&P Adrian Daminescu)
Poza-Adrian-Daminescu-foto-by-Bogdan-Dragomir-
„…E greu pentru mine să înţeleg ce se întâmplă în ţara noastră cu muzicienii buni. Poate o să fiu considerat învechit, dar nu pot înţelege haosul. Nu sunt pregătit pentru lumea care s-a creat. Nu mă mai regăsesc în nimic, nu mai înţeleg limbajul de astăzi. Mă regăsesc doar în ochii iubitei mele, în studio, în bucătărie şi în prietenii pe care îi am. Se împuţinează pe zi ce trece, unii dintre ei plecând pe lumea cealaltă. Cred că şi tânăra generaţie m-ar iubi, dar numai să ajungă să mă asculte…”, spune, cu amărăciune, muzicianul.
VREAU!!! (muz. şi vers. Adrian Daminescu) interpretat de Adrian Daminescu (C&P Adrian Daminescu)
În ultima perioadă, este o prezență constantă în spectacole și turnee în țară și în străinătate, dar și în emisiuni de televiziune.
„Talentul, cultura, patriotismul si daruirea pot transforma omul simplu intr-un mare artist national… Patriotismul, informarea, tenacitatea si cultura, pot transforma omul intr-un politician national… Conditia fizica, tenacitatea si patriotismul pot transforma omul intr-un sportiv national… Dar lipsa de cultura, de patriotism si nerecunoasterea valorilor nationale, pot transforma o natie intr-o natie de nimic…” – ADRIAN DAMINESCU (adriandaminescu.com)
La mulţi ani, cu sănătate şi cu multe bucurii, ADRIAN DAMINESCU!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.
Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.
Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.
Siegfried Mureșan: Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!
Deputatul European Siegfried Mureșan:
„Comisia Europeană a solicitat astăzi (n.r. 27 septembrie 2017), oficial, tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), să aprobe integrarea totală a României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Comisia a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație pentru a spori siguranța Uniunii Europene în fața terorismului și a provocărilor de migrație și a subliniat că siguranța UE, în ansamblul ei, depinde de siguranța fiecărui stat membru.
Este clar că problemele de securitate ale UE din ultimii ani nu au fost cauzate nici de România, nici de Bulgaria și că cele două state pot contribui la soluționarea acestor provocări, iar Comisia Europeană a înțeles acest lucru, așa cum o dovedește și prin comunicarea de astăzi. Este timpul ca și guvernele statelor membre care încă se opun aderării României la Schengen să renunțe la duplicitate și la calculele politice și să accepte că este mai important pentru securitatea Uniunii Europene ca țara noastră să fie înăuntru spațiului Schengen decât în afara lui.
România îndeplinește demult toate condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen pentru care a depus eforturi inclusiv financiare foarte mari în plină criză economică și nu există absolut niciun motiv obiectiv pentru care țara noastră nu este încă membru al spațiului de liberă circulație. Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!”
În cel mai recent val de măsurare a audienţelor radio – valul de vară din 2017 – Radio România Actualităţi îşi menţine poziţia de lider de piaţă, înregistrând şi de această dată cea mai mare valoare a indicatorului Market Share din România la nivel naţional, urban şi în Bucureşti: 12,7% la nivel naţional, 13,1% în mediul urban şi de 14,6% în Bucureşti.
Cota de piaţă a programelor Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Regionale) poziţionează Societatea Română de Radiodifuziune pe locul I în toate cele patru medii de rezidenţă comunicate de Asociaţia pentru Radio Audienţă. Astfel, SRR are cea mai mare cotă de piaţă atât la nivel naţional (29,3%), cât şi la nivel urban (23,5%), rural (39,1%) şi în Bucureşti (19,8%).
În ceea ce priveşte indicatorul Daily Reach (numărul zilnic de ascultători unici), Radio România Actualităţi este ascultat zilnic de peste 1.800.000 de români, situându-se pe locul al treilea la nivel naţional, după Kiss FM şi Radio ZU. În Bucureşti, audienţa zilnică a Radio România Actualităţi este de 220.000 ascultători, fiind cel mai popular post de radio după Radio ZU.
Conform aceluiaşi studiu, Matinalul postului Radio România Actualităţi este emisiunea cu cea mai mare cotă de piaţă (13,5%) din mediul urban, de luni până vineri. În ceea ce priveşte numărul de ascultători, emisiunea adună zilnic 671.800 de persoane, ocupând locul al doilea în ierarhia emisiunilor difuzate în acelaşi tronson orar. În Bucureşti, Matinalul Radio România Actualităţi este cea mai ascultată emisiune de dimineaţă, de luni până vineri, având cei mai mulţi ascultători în fiecare zi (146.900) şi cea mai mare cotă de piaţă (16,9%).
De asemenea, emisiunea Bună dimineaţa, România! a postului Radio România Actualităţi este cea mai ascultată emisiune în intervalul orar în care este difuzată (5:00 – 7:00), de luni până vineri, atât în Bucureşti, cât şi în mediile urban şi rural, având cei mai mulţi ascultători în fiecare zi (83.800 de ascultători zilnic în Bucureşti, 444.300 în mediul urban şi 352.200 în mediul rural) şi cea mai mare cotă de piaţă (23% în Bucureşti, 19,3% în mediul urban şi 20,3% în mediul rural).
În ceea ce priveşte posturile regionale, în Oltenia, Radio Oltenia Craiova este lider de piaţă, având cel mai mare număr zilnic de ascultători (365.400) şi o cotă de piaţă de 25,2%. În Banat, Radio Reşiţa şi Radio Timişoara sunt cele mai ascultate posturi din regiune, având cel mai mare număr zilnic de ascultători şi o cotă de piaţă de 30,4% împreună. În Moldova, Radio Iaşi are cea mai mare cotă de piaţă din regiune (13,3%) şi ocupă locul al treilea în ierarhia posturilor alcătuită în funcţie de numărul zilnic de ascultători (409.000 de ascultători zilnic). În Muntenia, în mediul rural, postul Antena Satelor are cea mai mare cotă de piaţă (26,6%) şi este al doilea cel mai ascultat post după numărul zilnic de ascultători (325.800). Emisiunea „Bună dimineaţa, gospodari!” a postului ocupă locul I de luni până vineri, având cei mai mulţi ascultători (228.700 de ascultători zilnic) şi cea mai mare cotă de piaţă (28,9%), pe tronsonul orar în care este difuzată (5:00 – 9:00).
Studiul de Audienţă Radio – valul de vară 2017 a fost efectuat în perioada 24 aprilie – 13 august 2017 de către IMAS – Marketing şi Sondaje şi Mercury Research SRL, pe un eşantion de 10.079 de persoane, dintre care 7.402 în mediul urban şi 2.677 în mediul rural.
Studiul a cuprins 1.363 de localităţi, dintre care 303 în mediul urban şi 1060 în mediul rural.
Măsurarea audienţei s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), metodă la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion & Marketing Research).
Vă mulţumim pentru că sunteţi constant alături de noi!
În Uniunea Europeană, situaţia romilor s-a îmbunătăţit, chiar dacă într-un ritm mai lent. De exemplu, tot mai mulţi copiii romi merg la grădiniţă, iar rata abandonului şcolar a scăzut, se arată în raportul Comisiei Europene, care analizează stadiul aplicării strategiilor naţionale de incluziune a romilor în ţările membre ale Uniunii Europene. Documentul menţionează, totodată, că aproximativ 80% din romi sunt ameninţaţi de sărăcie.Îmbunătăţirea situaţiei romilor în domeniul învăţământului, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi condiţiile de locuit, este „disproporţionată şi modestă”, menţionează raportul. La aspecte pozitive, documentul precizează că procentul copiilor romi care beneficiază de educaţie preşoclară a crescut cu 6% faţă de situaţia din 2011, când acest procent era de 47%, iar rata abandonului şcolar până în 2016 a scăzut la 68% de la 87%, înregistrată în urmă cu şase ani. Potrivit raportului, condiţiile privind accesul copiilor romi la grădiniţă s-a îmbunătăţit mai ales în Spania, Bulgaria, România şi Ungaria. Raportul mai constată că în multe ţări membre ale UE, segregarea şcolară a copiilor romi reprezintă în continuare o problemă. În Slovacia, Ungaria şi Bulgaria peste 60% din copiii romi învaţă separat de alţi copii. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, printre care în Ungaria, a crescut de la 56% la 63% procentul tinerilor romi fără un loc de muncă şi care nu beneficiază de educţie şi pregătiri profesionale, ceea ce înseamnă – potrivit specialiştilor – că nici de departe nu există un echilibru în procesul de trecere de la şcoală în lumea muncii. Din raport mai rezultă că în multe ţări nu sunt asigurate serviciile medicale de bază. De exemplu, în România şi Bulgaria, comunitatea romă nu are acces la aceste servicii.
Potrivit ultimelor cifre oficiale, România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul Uniunii Europene. Aproape nouă din zece naşteri înregistrate în 2015 în cele două ţări sunt cu mămici adolescente sau chiar mai tinere, procentul depăşind de trei ori media la nivelul UE. Potrivit informaţiilor livrate de Eurostat, în fiecare an sute de fete cu vârste între 10 şi 14 ani devin mame în Franţa, Germania, Bulgaria şi România, experţii afirmând că lipsa respectului faţă de femeie şi reprimarea unei culturi sexiste sunt principalii factori care alimentează fenomenul. În 2015 s-au înregistrat aproape 1.000 de naşteri în România şi Bulgaria la care mămicile aveau vârste între 10 şi 14 ani. În Bulgaria s-au înregistrat 300 de astfel de naşteri, reprezentând aproape 5% din totalul de naşteri cu mămici adolescente sau mai tinere. Problema nu se rezumă numai la sud-estul Europei, relevă cifrele Eurostat, fenomenul fiind prezent şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie, unde în fiecare an nasc sute de fete sub 14 ani. Pe de altă parte, Slovacia, Austria, Franţa, Italia şi România au avut mai multe mămici, în 2015, decât s-au înregistrat în 2005. Studiul Eurostat subliniază că printre cele mai rele ţări pentru tinerele mame se numără Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Polonia. În ultima decadă se înregistrează, însă, o scădere a numărului de mămici adolescente, mai ales în Estonia.
Opt ţări membre ale UE au decis să întreprindă o acţiune juridică comună împotriva Chinei cu scopul de a cere anularea a 25 de mărci comerciale înregistrate la Beijing sub același nume cu cel al unor cunoscute mărci europene. Italia, Franța, Spania, Grecia, Portugalia, Germania, Ungaria și România se află pe punctul de a începe o acțiune legală comună în acest sens. Ştirea – anticipată de Euractiv – este consemnată într-un document din 8 august al Ministerul elen al Agriculturii și a fost confirmată de surse UE.
Din document, reiese că în practică, în timpul celei de-a 11-a runde a discuțiilor dintre UE și China care ar trebui să ducă, până în luna decembrie, la un acord pentru protejarea reciprocă a 200 de produse D.O.P (Denumire de Origine) și I.G.P (Indicaţie Geografică), China ar fi fost de acord cu recunoașterea I.G.P-urilor în baza unui mecanism de „coexistență“ cu propriile produse similare refuzând să discute despre anularea celor 25 de branduri (majoritatea fiind vinuri, băuturi spirtoase și brânzeturi) asemănătoare celor originare europene. Motiv pentru care cele 8 state membre au decis (spre deosebire de UE), să continue lupta pentru o cauză comună.
Cel puţin deocamdată, Italia pare interesată doar de oţetul balsamic (intens falsificat în China), în timp ce Grecia pare interesată de brânza feta, Spania de ulei, iar Franţa de vinuri. „Scopul acordului în curs de negociere – a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene – este cel de a obține cel mai bun rezultat posibil, chiar și pentru producătorii care se confruntă cu concurența produselor deja înregistrate ca mărci comerciale în China și nu originare în UE. Producătorii de D.O.P şi I.G.P pot beneficia de protecție în China fie printr-un mecanism de „coexistență“ cu marca locală anterioară, fie adresându-se justiției „.
Anul trecut, autoritățile vamale europene au confiscat peste 41 de milioane de produse false și contrafăcute (+ 2%, comparativ cu 40.7 milioane în 2015), pentru o valoare totală de 672 milioane de euro (comparativ cu 642 de milioane în 2015). Cele mai confiscate ”falsuri” sunt țigările (peste de 9,9 milioane bucăţi), urmate de jucării (86,8 milioane) și de produsele alimentare (5,3 milioane). China rămâne liderul incontestabil al produselor contrafăcute, fiind urmată de Hong Kong.
Sursa: ILSOLE24ORE (Italia) – Traducerea: Cătălina Păunel/RADOR
Ediţia din acest an a Nopţii Muzeelor a înregistrat un nou record; 212 instituţii din toată ţara au oferit vizitatorilor evenimente şi programe extinse.
Manifestarea înregistrează, de la an la an, un succes tot mai mare, la nivel internaţional, milioane de europeni sărbătorind cultura pe străzi în aceeaşi noapte, alături de prieteni şi familii.
Anul acesta, peste 3.000 de muzee din toată Europa şi-au deschis porţile, alături de numeroase galerii de artă, şcoli şi alte spaţii culturale.
Alături de România s-au mai calificat in finală, dupa show-ul de aseară, Bulgaria, Belarus, Croaţia, Ungaria, Danemarca, Israel, Norvegia, Olanda şi Austria.
După prima semifinală, care a avut loc marţi, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Republica Moldova, Grecia, Suedia, Portugalia, Polonia, Armenia, Australia, Cipru, Azerbaidjan şi Belgia.
În finala concursului, ce va avea loc mâine, vor intra automant şi reprezentantii Franţei, Germaniei, Italiei, Spaniei, Marii Britanii şi ai ţării gazdă, Ucraina.
România va intra în finală pe poziția 20, în a doua parte a show-ului.
Eurovision 2017 are loc la Kiev şi se desfăşoară sub sloganul „Celebrate Diversity” – „Celebrăm diversitatea”.
Cele mai bune performanţe obţinute de artiştii români de-a lungul timpului la acest concurs sunt două locuri trei, unul în 2005 şi celălalt în 2010.
Turiștii care doresc să viziteze municipiul Sighetu Marmației au la îndemână o aplicație pentru a descoperi cele mai importante obiective turistice din zonă.
Aplicația Sighetu Marmației oferă celor interesați opțiuni de cazare, restaurant, baruri, cumpărături, centrul de informare turistică, evenimente și obiective turistice.
Turistul poate afla cu ajutorul aplicației distanța până la fiecare obiectiv, orar de funcționare, site, date de contact, fotografii și descrieri.
Printre atracțiile Sighetului se regăsesc Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Monumentul Holocaustului, Casa Memorială Dr. Ioan Mihalyi de Apșa, muzee, Centrul Vechi, Rezervația sau Cetatea de pe dealul Solovan.
Alte aplicații care vizează județul nostru, menite să ușureze căutările turiștilor atunci când vine vorba despre petrecerea unei vacanțe în Maramureș sunt VisitMaramureș, EcoMaramureș sau aplicația Baia Mare.
Una dintre cele mai mari companii americane de film, Warner Bros, va filma scene dintr-un lungmetraj horror la Castelul Corvinilor din Hunedoara. Decorurile sunt deja la castel, iar echipa de producţie este aşteptată să ajungă în următoarele zile.
Secvenţele turnate în castelul lui Iancu de Hunedoara vor fi văzute în filmul „The Nun” (Călugăriţa) a cărui premieră va avea loc anul viitor în Statele Unite. Administraţia Castelului anunţă că pe perioada filmărilor accesul turiştilor nu va fi restricţionat.
În 2010 la Castelul Corvinilor din Hunedoara au fost turnate mai multe secvenţe din producţia „Ghost Rider 2”, cu Nicholas Cage în rolul principal.
România a câștigat întâlnirea de Fed Cup cu Marea Britanie
Foto: Simona Halep of Romania celebrates after she beat Caroline Wozniacki of Denmark in a semi final match of the Dubai Duty Free Tennis Championships in Dubai, United Arab Emirates, Friday, Feb. 20, 2015. (AP Photo/Kamran Jebreili)
UPDATE 16:45 – Laura Robson și Jocelyn Rae le-au învins pe Halep și Niculescu, cu 6-3, 1-6, 10-8.
Astfel, întâlnirea dintre România și Marea Britanie se termină cu scorul general de 3-2, în favoarea echipei țării noastre.
UPDATE 15:40 – Meciul de dublu se dispută între perechea Simona Halep/Monica Niculescu şi cuplul Laura Robson/Jocelyn Rae.
UPDATE: Meciul de dublu a fost anulat.
––
Irina Begu a învins-o, cu 6-4, 7-5, pe Heather Watson și a adus astfel al treilea punct României în întâlnirea de Fed Cup cu Marea Britanie. Scorul general este acum 3-1, astfel că echipa noastră este cea câștigătoare.
În această după-amiază, este programat ultimul meci, cel de dublu, dintre perechea Sorana Cîrstea/Monica Niculescu și cuplul Laura Robson/Jocelyn Rae.
Cele mai bune jucătoare de tenis din România, vor disputa meciurile din Fed Cup cu echipa din Marea Britanie, programate în zilele de 22 şi 23 aprilie 2017, în faza play-off a Grupei Mondiale II.Competitia va fi organizata la Tenis Club Idu din Mamaia.
Căpitanul-nejucător al echipei României, Ilie Năstase, le-a convocat pe Simona Halep (5 WTA), Irina-Camelia Begu (33 WTA), Monica Niculescu (47 WTA) şi Sorana Cărstea (61 WTA).
Astazi la ora 11.30 va avea loc conferinta de presă cu reprezentantii echipei țării noastre iar de la ora 13.45, ziariștii acreditați se vor întâlni cu antrenorii si jucătoarele echipei oaspete.
Mâine la ora 12.30 la Hotelul Iaki va avea loc tragerea la sorți a meciurilor.
România a încheiat la egalitate, scor 0-0, meciul susţinut, duminică seară, 27 martie, pe Cluj Arena, în compania naţionalei Danemarcei, într-un meci din etapa a 5-a a grupei E a preliminariilor Cupei Mondiale din 2018.
Tricolorii au făcut un joc slab în urma căruia șansele de calificare la turneul final din Rusia s-au redus considerabil în condițiile în care echipa noastră a ajuns la 3 meciuri oficiale în care nu a înscris.
România a reușit să păstreze un oarecare echilibru și chiar și-a creat câteva ocazii de gol, dar a terminat meciul în corzi, dominată clar în ultima treime a meciului, de echipa Danemarcei.
La partida de pe Cluj Arena au asistat 26.895 spectatori care au creat o atmosferă mult peste calitatea fotbalului prestat de naționala României.
Echipa noastră va juca următorul meci pe 10 iunie, în deplasare, cu Polonia, liderul grupei.
Astăzi, la Piatra Neamț, are loc cea de-a treia ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova. Aceasta va fi condusă de premierul Sorin Grindeanu și de omologul său, Pavel Filip.
Prima ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, 3 martie 2012
Principalele obiective ale reuniunii interguvernamentale vizează continuarea și dezvoltarea cooperării bilaterale, evaluarea stadiului proiectelor comune și identificarea unor noi inițiative de colaborare.
Pe agenda reuniunii, se vor afla, printre altele, acte normative privind stadiul proiectelor comune în derulare, cum ar fi proiectul de asistență tehnică și financiară acordat de partea română Guvernului Republicii Moldova, dar și proiectele sectoriale comune din domeniul energetic, educațional, cultural.
La 3 martie 2012, s-a desfășurat, la Iași, prima ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova. Evenimentul a fost planificat în urma unor convorbiri telefonice dintre premierul român, Mihai-Răzvan Ungureanu, și omologul său moldovean, Vlad Filat, din 14 și 19 februarie 2012.
În cadrul acestei prime ședințe comune a Guvernelor României și Republicii Moldova, a fost semnat Planul de Acțiune pentru aplicarea Declarației Comune privind instituirea unui Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Unul dintre obiectivele asumate prin semnarea acestui document îl reprezintă crearea Comisiei interguvernamentale România — Republica Moldova pentru integrare europeană.
Un alt document semnat se referă la cooperarea și la ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, dar și la cooperarea în domeniul turismului.
De asemenea, a fost semnat un acord privind regimul juridic al mormintelor de război românești situate în Republica Moldova.
Celelalte documente au vizat securitatea socială sau cooperarea între Ministerele Muncii, ale Educației și Sportului.
La 3 iulie 2012, ministrul Afacerilor externe, Andrei Marga, a condus, la București, alături de ministrul Afacerilor europene, Leonard Orban, și de viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor externe și integrării europene din Republica Moldova, Iurie Leancă, prima reuniune a Comisiei interguvernamentale România — Republica Moldova pentru integrare europeană.
Printre rezultatele primei reuniuni se numără lansarea sistemului de videoconferințe între Ministerul Afacerilor Externe din România și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, în prezența prim-ministrului Victor Ponta, la București, și a premierului moldovean, Vlad Filat, aflat în conexiune directă de la Chișinău.
În ziua de 22 septembrie 2015, a avut loc, la Neptun, a doua ședința comună de guvern dintre cele două state, la care au participat premierul României, Victor Ponta, și premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleț.
Temele de discuție s-au purtat în jurul unui împrumut rambursabil acordat de către România Republicii Moldova, a implicării unor companii românești în procesul de privatizare din Republica Moldova și a finanțării nerambursabile a unor proiecte pentru interconectarea sistemelor de transport de energie.
În cadrul ședinței comune de guvern dintre cele două state, premierul român, Victor Ponta, a anunțat că va propune Parlamentului român un proiect de asistență financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova, cu termen de rambursare de cinci ani și dobândă în jur de 1,5%.
De asemenea, premierul român a anunțat că ministrul român al Economiei, Mihai Tudose, a prezentat scrisori de intenție din partea companiilor Transelectrica și Transgaz de implicare în procesele de privatizare și dezvoltare în Republica Moldova, susținând că aceste companii au resursele necesare pentru a se implica.
Victor Ponta a mai precizat atunci că Executivul român urmează să transfere alte 5 milioane de euro pentru construcția sau modernizarea grădinițelor de peste Prut, din bugetul pe 2015 al Ministerului Dezvoltării Regionale.
Tot în cadrul ședinței comune a fost parafat și un nou protocol adițional la acordul care permite finanțarea nerambursabilă a unor proiecte pentru interconectarea sistemelor de transport de energie.
Prima rezervaţie naturală din judeţul Tulcea a fost atestată în 1927, înaintea Deltei Dunării sau Pădurii Letea. Este vorba despre un traseu care începe pe Dealul Consul, din Parcul Naţional Munţii Măcinului.
Vorbim despre un deal cu o istorie de 500 de milioane de ani, care păstrează o grădină botanică în care se regăseste jumătate din flora României.
15 trasee turistice se vor afla de luna viitoare la dispoziţia celor care vor să descopere frumuseţile locului, a declarat Viorel Roşca, directorul Parcului Naţional Munţii Măcinului.
„Dealul Consul răsare ca o rămășiță a ceea ce s-a întâmplat acum 500 de milioane de ani. Este una dintre ariile protejate declarate de Regina Maria ca rezervațiuni în anul 1927”, a precizat Viorel Roşca.
Cătălina Ponor a obținut medalii de aur la barnă și la sol la Cupa Mondială de la Baku
Ponor a fost singură din cei șapte sportivi români prezenți la start, care a reușit să treacă de faza calificărilor.
România a participat cu șapte gimnaști la concursul de la Baku, Cătălina Ponor și Anamaria Ocolișan, la feminin, Cristian Bățagă, Adelin Kotrong, Alexandru Andrei Ursache, Vlad Cotuna și Ioan Laurențiu Nistor, la masculin.
La Cupa Mondială de la Baku se află în competiție 120 de gimnaști.
Cupa reprezintă un test important înaintea Campionatelor Europene de la Cluj-Napoca, programate între 19.
Publicat de Bogdan Dragomir,
26 februarie 2017, 15:01 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:37
Radio România Regional vă propune astăzi la MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE o aniversare de suflet a unei artiste de excepţie – ELENA CÂRSTEA, ocazie cu care, noi, prietenii şi foştii colegi de scenă îi dorim peste mări şi ţări, sănătate, bucurii şi LA MULŢI ANI!
Elena Cârstea
(n. 26 februarie1962, Agnita, județul Sibiu) este o solistă de muzică ușoară/pop, compozitoare și textieră. A absolvit în anul 1981 Liceul de artă din Sibiu și încă de la 16 ani și-a format primul grup împreună cu Ioan Gyuri Pascu. Formația celor doi s-a numit “Trandafirii negri”. A cântat de mic copil împreună cu sora sa în formații muzicale școlare. Colaborează cu grupul Star 2000 al lui Petre Geambașu pentru un turneu în Emiratele Arabe Unite.
În perioada 1982-1986 este solista formațiilor Cornel Verban și Alexandru Wilmany. În 1983 obţine Premiul Publicului la Festivalul „Melodii 83”, cu primul ei mare hit – „Ochii tăi”. În 1989 realizează şi lansează primul ei album, intitulat „Ochii tăi”, iar în 1990, albumul “Sunday”, amândoua bine primite de public. Din 1990 a efectuat turnee înSUA, Germania, Canada, Regatul Unit. În 1993 şi 1994 scoate 3 albume: Colinde (cu Ştefan Iordache), Baladă pentru Sanda şi O iubire imposibilă. În 1995 obţine locul 1 la Festivalul de la Izmir, în Turcia, iar 1998 locul 1 la Coven, Irlanda. În 1996 scoate primul album de versuri, intitulat Poezele pentru Vipi, iar Radio Contact o desemneaza „Cea mai bună interpretă a anului”. Tot în acelaşi an, Elena lansează albumul 5 anotimpuri. Obţine premii importante în Egipt şi Lituania, cu piese compuse de ea.
Nu sunt perfectă – Text, muz. şi voce: Elena Cârstea, de pe albumul „Nu sunt perfectă” (C&P 1998 INTERCONT MUSIC)
În 1998 lansează împreună cu Casa de Discuri INTERCONT MUSIC albumul Nu sunt perfectă. Din 1994 este director artistic la complexul artistic Vox Maris. În 1999 înființează și este președinte de onoare al Sindicatului Interpreților și Compozitorilor Liberi Profesioniști. În 2000 lansează albumul „Colinde americane” şi obţine premiul 1 pentru piesa Let’s Change the World. În 2004 este decorată cu ordinul „Meritul Cultural – grad de cavaler” de Preşedintele României.
Ochii tăi – Text, muz. şi voce: Elena Cârstea, de pe albumul „Nu sunt perfectă” (C&P 1998 INTERCONT MUSIC). Solişti: Elena Cârstea, Dida Drăgan, Monica Anghel, Silvia Dumitrescu, Sanda Ladoşi, Narcisa Suciu, Carmen Trandafir, Gabriel Cotabiţă, Ovidiu Komornik şi Laurenţiu Cazan – solo chitară.
În luna iulie 2009 a fost diagonsticată de medici cu anevrism cerebral. Operația a decurs cu succes. În 2013, după refacerea în urma intervenției chirurgicale, s-a hotărât să participe la Eurovision în cadrul Selecției Naţionale. Piesa cu care a concurat, intitulată „Spinning”, a fost compusă pe versurile ei, iar muzica a fost compusă de Cristian Faur.
Din 1990 până acum a înregistrat aproximativ 3.000 de concerte în țară și peste hotare. După o așa activitate intensă, artista s-a mutat în S.U.A. alături de soțul ei, Glenn Muttart, și de cele două fiice ale ei, Adriana și Sanda.
Gelozie – Text, muz. şi voce: Elena Cârstea, de pe albumul „Nu sunt perfectă” (C&P 1998 INTERCONT MUSIC).
Sursa info: (Wikipedia.org, video – TVR, informaţii şi materiale muzicale din arhiva personală)- selecţiuni.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare
Publicat de Andrei Cretoiu,
27 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:10
Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare chiar dacă acesta din urmă a cunoscut o tendință de creștere în ultimele luni, ca urmare a programului de reducere a producției.
Pentru o piața europeană a laptelui în plină criză, provocarea o constituie intenția UE de a interveni pe piața laptelui pudră, ceea ce pune din nou presiune pe piață.
Măsura de intervenție presupune cumpărarea de către CE a cantităților de produse eligibile din piață în vederea sprijinirii producătorilor și procesatorilor în perioadele în care prețul pe piața comună scade sub anumite limite. În cazul de față este vorba de circa 400.000 de tone de lapte praf, iar măsurile de intervenție ar urma să se deruleze în următoarele luni.
In acest context circa 60 de manifestanți, veniți din țări ca Belgia, Germania, Franța, Olanda sau Lituania la apelul sindicatului European Milk Board au „înzăpezit” cu un strat fin de lapte praf locul din fața clădirii Consiliului european de la Bruxelles, unde avea loc o reuniune a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană si au contestat decizia Comisiei europene de a readuce treptat pe piață stocuri de lapte praf care au fost retrase pentru a încerca să stabilizeze prețurile într-un moment de criză de supraproducție.
Phil Hogan, comisar European pentru agricultură și dezvoltare rurală. Am prezentat Consiliului progresele făcute de statele mebre în implementarea pachetului suport aprobat in iulie 2016 și i-am reasigurat pe minștrii de managementul responsabil al Comisiei cu privire eliberarea pieței laptelui de intervenții.
Mulți spun că ținând cont de atitudinea responsabilă pe care au avut-o Comisia și staele member la întâlnirea de astăzi și de creșterea semnificativă, în medie cu 25% din august 2016, a pieței, cel putin, în parte, ca urmare a acțiunilor Comisiei, mi-e foarte greu să înțeleg pe ce se bazează protestele de azi.
Prețul la lapte în prezent este în jur de 30 de cenți, în condițiile unor costuri de producție de 45 până la 50 de cenți pentru litrul de lapte. În Belgia, producătorii primesc 29 de cenți, față de costuri de 46 de cenți, iar în Germania 33 de cenți/litrul de lapte, la costuri de 45 de cenți. Producătorii sunt nevoiți să suporte diferența”, a declarat Sieta van Keimpema, producător olandez de lapte, care deține funcția de vice-președinte al EMB.
În Bulgaria, Franța, Italia, Polonia și România, contractele scrise obligatorii se aplică doar relației dintre producători și primii cumpărători. În celelalte state membre, toate relațiile de furnizare din cadrul lanțului dintre fermieri și prelucrători fac obiectul unor condiții, chiar dacă există mai mulți intermediari între ei.
Trei regiuni – o singură experiență. O inițiativă transfrontalieră în domeniul turismului România – Bulgaria – Serbia , o inițiativă care a prins contur săptămâna trecută prin semnarea unui Memorandum trilateral.
Despre această inițiativă menită să stimuleze turismul și nu numai, discutăm acum cu domnul Silviu Bratu, membru în comitetul de inițiativă.
În primul rând această inițiativă, ROSEB, cum am denumit-o noi, este o inițiativă trilaterală comună ce are drept scop dezvoltarea socio- economică a celor trei regiuni din cele trei țări. Este vorba de județele Olt, Dolj și Mehedinți din România, districtele Vidin, Montana și Vratsa din Bulgaria și districtele Bor și Zaicer din Serbia. Ne dorim ca prin această inițiativă să promovăm o dezvoltare durabilă a acestei regiuni prin sprijinirea turismului și a utilizării durabile a patrimoniului cultural și natural din zona transfrontalieră a celor trei țări.
A fost semnat săptămâna trecută memorandumul, ce cuprinde?
Prin acest Memorandum noi ne-am dorit, pentru început, să punem bazele unei platforme de discuții și de cooperare între factorii interesați din cele trei țări. Ni s-au alăturat, la Kladovo, municipalități, Consilii județene, orașe, comune, hotelieri, turoperatori, organizații profesionale din domeniul turismului, urmând ca funcție de cum evoluează această rețea să poată exista posibilitatea oficializării acestei relații transfrontaliere.
De asemenea această rețea își dorește să intensifice cooperarea și colaborarea între cele trei țări in vederea atragerii de finanțare pentru promovarea acestei regiuni din punct de vedere turistic, o regiune foarte ofertantă dar puțin cunoscută.
Este o inițiativă interesantă cel puțin din punctul de vedere al faptului că două țări membre ale UE, România și Bulgaria, se asociază cu țară nemembră a UE, Serbia.
Chiar dacă Serbia nu este țară membra a UE există programe care finanțează dezvoltarea turismului atât în România cât și în Bulgaria, există programele de cooperare România – Serbia, există programele INTERREG de cooperare între România și Bulgaria si intre Bulgaria și Serbia. Dar din păcate nu există încă un program de finanțare al Comisiei Europene care să finanțeze anumite proiecte trilaterale România – Bulgaria – Serbia, iar noi am identificat această necesitate de a avea proiecte în comun în această regiune transfrontalieră.
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei Româneşti „Crizantema de Aur” 2016
Foto: afis-semnal-crizantema-de-aur-2016-600-oriz (foto Festivalul Crizantema de Aur 2016)
Publicat de Bogdan Dragomir,
7 octombrie 2016, 11:38 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:59
afis-tehnic-crizantema-de-aur-2016-640-480 (foto Festivalul Crizantema de Aur 2016/arh.pers.B.Dragomir)
crizantena-de-aur-2016-600-foto-bogdan-dragomir
UPDATE la această postare cu menţiunea că acest eveniment a fost o adevărată sărbătoare a romanţei româneşti, la care au participat artişti consacraţi ai genului, dar şi interpreţi de marcă ai muzicii populare, ai muzicii uşoare dar şi ai muzicii clasice vocale româneşti! Pe parcursul celor două seri de concurs am ascultat voci tinere, dornice de afirmare, voci mature dar pline de sensibilitate şi recitaluri de excepţie! În cadrul secţiunii de creaţie am descoperit şi piese muzicale noi, încadrate în genul „romanţă”, cu influenţe ale muzicii uşoare dar care probabil vor cofirma sau infirma nevoia de schimbare şi adaptare la nou şi în acest gen muzical atât de îndrăgit şi apreciat de români – CRIZANTEMA DE AUR!
Gala Crizantema de Aur.600 (foto Bogdan Dragomir)
Premiile acestei ediţii au fost stabilite de 3 jurii de specialitate, juriul secţiunii de interpretare, juriul secţiunii de creaţie şi juriul presei şi rezultatele au fost următoarele:
Secțiunea INTERPRETARE
Juriul a fost compus din: Voicu Enăchescu, Florentina Satmari, Matilda Pascal Cojocăriţa, Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Florin Georgescu, Traian Jurchela, Ionuţ Fulea, Alina Mavrodin.
Trofeul „Crizantema de Aur” – Zorina Bălan
Premiul I – Tudor Bărbos
Premiul II – Teodora Manolache
Premiul III – George Cojocărescu
Premiul special „Ioana Radu”- Georgeta Plută
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Mirela Mihaela Popa
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Vasilica Dima Tătaru
Gala Creatie Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)
Secțiunea CREAȚIE
Juriul a fost compus din: Eugen Doga, Marius Ţeicu, Mircea Drăgan, Dumitru Lupu, Viorel Gavrilă.
Premiul I – Constantin Bardan, „Când ai albit, iubite?”
Premiul II – Jolt Kerestely, „Plec de la tine lăcrimând”
Premiul III – Viorel Covaci, „Din scrisori facem palate”
Premiul special „Ionel Fernic”- Ionel Bratu-Voicescu, „Ochii mamei”
Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Mugurel Scutăreanu, „Nu te cred, primăvară!”
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Stelian Apostol, „Ioană, sfântă icoană”
Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Titel Popovici, „Inimă, de ce mă dori?”
Theodora Manolache – Premiul II Interpretare (cea mai tanara concurenta).600 (foto Bogdan Dragomir)
Premiul Presei
Juriul a fost compus din: Gabriela Scraba, Bogdan Pavlică, Adriana Mihai, Bogdan Dragomir, Ileana Vieru, Horia Deliu, Nina Bolboceanu, George Coandă.
Secțiunea INTERPRETARE – Zorina Bălan
Secțiunea CREAŢIE – Constantin Bardan
Distincţii de Onoare Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)
În cadrul Galei laureaţilor au fost acordate Distincţii de Onoare din partea Comisiei Naţionale a României UNESCO, reprezentantului primăriei şi consiliului local Târgovişte şi preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, pentru susţinerea acestui eveniment şi aportul moral şi financiar la desfăşurarea celor 49 de ediţii ale acestui festival! Apoi, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor, Cluburilor şi Centrelor pentru UNESCO, a înmânat domnului Teodor Vasiliu – preşedintele Centrului Cultural UNESCO „Cetatea Romanţei” din Târgovişte distincţia Premiul Special „Crizantema de Aur”, pentru monografia unică „Istoria Crizantemei”. La primirea diplomei pentru monografia „Istoria Crizantemei de Aur”, Teodor Vasiliu a avut un mesaj scurt şi cu tâlc, desprins din poezia marelui Lucian Blaga: „Se pare că strămoşi care au trăit în alte vremi vin, vin să-şi trăiască mai departe în noi viaţa netrăită. Mulţumesc UNESCO!”.
Recital Alina Mavrodin Crizantema de Aur 2016 (foto Bogdan Dragomir)
Distinsa artistă Alina Mavrodin Vasiliu – Director general al festivalului a concluzionat în finalul acestei ediţii: „Într-o lume artistică debusolată, care-și uită adesea menirea estetică, Festivalul Național «Crizantema de Aur» de la Târgoviște oferă în fiecare an, inclusiv prin pilda longevității sale, noi repere de armonie, poezie, tandrețe și noblețe, asociate inspirat cu numele unei flori pe cât de suave, pe atât de rezistente la intemperiile vremii și ale vremurilor.”
Vasilica Dima Tătaru – Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte la Crizantema de Aur 2016.600 (foto Bogdan Dragomir)
În final, aş mai adăuga doar că am fost onorat de invitaţia de a face parte din juriul presei acestui festival de prestigiu, aş dori să-i felicit pe organizatori pentru tot efortul şi profesionalismul dovedit pe parcursul desfăşurării întregului eveniment, pe marii noştri interpreţi, pe iluştrii compozitori şi nu în ultimul rând pe toţi artiştii participanţi (concurenţi, instrumentişti, dirijori, prezentatori) pentru implicarea de calitate şi seriozitatea cu care s-au pregătit şi cu care ne-au încântat pe parcursul acestui festival-concurs de tradiţie din România!
Vă facem cunoscut că în perioada 20-22 octombrie 2016 se va desfășura în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cea de-a 49-a ediție a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”. Festivalul este organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.
PROGRAMUL ȘI NOUTĂȚILE EDIȚIEI A 49-A
Festivalul „Crizantema de Aur” va fi transmis integral în direct pe postul TVR 3 în perioada 20-22 octombrie 2016, începând cu ora 18.00, în fiecare seară. Postul TVR 2 va transmite în direct selecțiuni din Seara de Gală, începând cu ora 21.45. Postul Radio România Antena Satelor va transmite în direct sâmbătă, 22 octombrie, ora 18.00, Gala Laureaților Concursului de Interpretare și Creație și, de la ora 21.45, recitalul „Romanțe de Aur” cu voci populare și iubite ale scenei muzicale românești.
Pentru prima oară în istoria sa, Festivalul „Crizantema de Aur” se va desfășura sub Patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO ;
În acest an am inițiat procedurile oficiale la Comisia Națională a României pentru UNESCO și la Ministerul Culturii în vederea înscrierii ROMANȚEI ROMÂNEȘTI pe lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO;
Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România a revenit în calitate de colaborator al Festivalului, în vederea reluării și profesionalizării Concursului de Creație a Romanței;
Ediția a 49-a a Festivalului „Crizantema de Aur” va fi structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare; Concursul de Creație; Recitaluri extraordinare susținute de mari artiști din România și din Republica Moldova, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști.
Pentru creșterea calității artistice a Concursului de Interpretare, am realizat, în perioada mai-iunie 2016, preselecții regionale cu jurii de specialitate, formate din reprezentanți ai studiourilor regionale ale TVR, ale Radio România, laureați ai Trofeului „Crizantema de Aur” și alte personalități muzicale, la: Opera din Craiova – 23 mai; TVR Cluj – 25 mai; TVR Iași – 28 mai; Teatrul de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța – 20 iunie; Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” din București – 23 iunie; Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște – 25 iunie.
Concursul de interpretare va aduce la rampă 14 concurenți selecționați în urma preselecțiilor regionale;
Pentru creșterea calității artistice a Concursului de Creație, am realizat, în data de 16 iunie 2016, în colaborare cu UCMR, preselecția națională, jurizată de compozitori desemnați de UCMR;
Concursul de Creație va îmbogăți patrimoniul muzical al festivalului cu 10 romanțe în primă audiție;
Programul festivalului cuprinde și 4 Medalioane componistice dedicate creației de succes a compozitorilor Henry Mălineanu, Aurel Giroveanu, Dan Mizrahy și Ioan Tomescu, ale căror romanțe vor fi interpretate de laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur”: Domnica Sorescu, Corina Dragomir, Geanina Munteanu, Ina Elena Dincă, Pavel Păușan, Vasile Topârceanu, Cristian Lorand, Bogdan Hrestic;
După Concursul de Interpretare, vor susține Micro-recitaluri deținători ai Trofeului „Crizantema de Aur”: Rodica Pop-Seling (Trofeul 2015), Constantin Florescu (Trofeul 1978);
Un medalion inedit va fi realizat de Elvira Gocz – „50 de ani cu romanța prin lume”;
Recitalurile extraordinare din acest an vor fi difuzate în fiecare seară în direct pe TVR 3 începând cu ora 21.45, după următorul program:
Joi, 20 octombrie: Recital „Surorile romanței” – romanțe, șansonete, canțonete și fado-uri interpretate de Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu, Sorin Lupu și Daniel Pop (ultimii doi – laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur”);
Vineri, 21 octombrie:Recital „De amorul romanței” – cu Alina Mavrodin și Florin Georgescu; Recital „Romanța ca un Talisman” – cu Alin Oprea și trupa „Talisman”;
Sâmbătă, 22 octombrie: Recital extraordinar „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău”, cu participarea extraordinară a compozitorului Eugen Doga. În program: romanțe pe versuri de Mihai Eminescu și Veronica Micle, interpretate de laureați ai Festivalului „Crizantema de Aur” și de artiști consacrați ai scenei lirice românești, alternate cu piese orchestrale celebre din creația compozitorului Eugen Doga;
Recital extraordinar „Romanțe de aur” cu: Matilda Pascal Cojocărița, Mirela Spînu, Traian Jurchela și Ionuț Fulea;
Acompaniază orchestrele „Dor românesc” – dirijor Ștefan Cigu, „Romanța” – dirijor Lucian Vlădescu și „Arkadia” – dirijor Marius Hristescu;
Prezentatori: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu; Miruna Ionescu și Silviu Biriș;
Juriul Concursului de Creație (desemnat de UCMR): Eugen Doga (Președinte), Marius Țeicu, Mircea Drăgan, Dumitru Lupu și Viorel Gavrilă;
Juriul Presei: reprezentanți ai TVR, Radio România, ai presei de specialitate.
Regulamentul oficial al festivalului prevede în acest an ca toți concurenții de la secțiunea Interpretare să includă în repertoriul de concurs și o romanță dintre cele lansate și premiate la concursurile de Creație ale Festivalului Național „Crizantema de Aur” de-a lungul anilor, pentru creșterea calității artistice a Concursului de Interpretare și pentru promovarea creației de romanțe;
Realizarea culegerii muzicale „100 de romanțe lansate la Crizantema de Aur”, în vederea actualizării, îmbogățirii și promovării repertoriului național de romanțe românești, lansate și premiate la Concursurile de Creație ale Festivalului Național „Crizantema de Aur”;
Sâmbătă, 22 octombrie, ora 19.30, va avea loc evenimentul dedicat aniversării a 60 de ani de la intrarea României în UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură).
Zilnic vor avea loc, în pauzele dintre secțiuni, evenimente dedicate lansărilor de albume, monografii, culegeri de romanțe și CD-uri.
Sursa: Comunicatul de Presă al Festivalului „Crizantema de Aur” Târgoviște din 06.10.2016.
Mult succes tuturor participanţilor şi organizatorilor acestui eveniment deosebit!
Ideea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada se bazează pe concluziile unui studiu comun intitulat Evaluarea costurilor şi beneficiilor unui parteneriat economic UE-Canada mai strâns, realizat în octombrie 2008. Negocierile privind tratatul au fost lansate în luna mai, anul următor.
Elementele cheie ale acordului sunt printre altele: eliminarea reciprocă a taxelor vamale atât la produsele industriale cât şi la cele agricole, înlăturarea barierelor juridice din calea investiţiilor, aducerea la numitor comun a reglementărilor privind proprietatea intelectuală şi nu în ultimul rând, un mecanism de soluţionare a disputelor dintre părţi.
Artis Pabriks, europarlamentar leton, Partidul Popular European, raportor CETA:
„În ceea ce priveşte aspectele legate de sistemul de valori, trebuie să vă reamintesc faptul că poate cea mai apropiată de noi din acest punct de vedere este tocmai Canada! Acest lucru este valabil atât pentru experienţa noastră prealabilă din domeniul economiei cât şi cea politică şi a cooperării în general cu statele din afara continentului European. Dacă vom încheia acest atât de ambiţios şi modern tratat comercial, europenii vor putea economisi până la 12 miliarde de euro cu caracter imediat! Pentru Canada suntem al doilea partener comercial ca ordin de mărime. După ratificarea şi aplicarea acestui tratat, noi, europenii vom avea condiţii mult mai bune de a face comerţ cu Canada pe teritoriu canadian decât vecinii lor imediaţi, Statele Unite!”
Deşi nu ţine strict de problematica reglementată prin tratat, cu ocazia dezbaterii din Comisia pentru comerţ internaţional a Parlamentului European, vicepreşedintele acesteia, deputatul Iuliu Winkler a ridicat o problemă politică sensibilă pentru România şi Bulgaria: cea a persistenţei obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestor două ţări, care călătoresc în Canada. Cu ocazia reuniunii ministeriale care a avut loc în 11 iulie la Bruxelles, guvernul canadian s-a angajat să prezinte un calendar al eliminării obligativităţii vizelor la începutul toamnei. Ne aflăm în perioada menţionată, au fost demarate pregătirile pentru summitul UE-Canada planificat pentru 27-28 octombrie, ocazie cât se poate de oportună pentru soluţionarea problematicii vizelor – spune Iuliu Winkler.
„Este o problemă atât bilaterală, între guvernele Bulgariei şi a României, respectiv cel canadian, dar este şi o problemă europeană, pentru că există o politică comună în materie de vize a Uniunii Europene. Această politică comună este în momentul actual nerespectată, existând o diferenţă între cele 26 de state membre pe de o parte, al căror cetăţeni se bucură de libertatea călătoriei fără vize, şi cele două state, România şi Bulgaria, care nu au obţinut încă această libertate.”
Pentru a intra în vigoare, acordul europeano-canadian trebuie ratificat atât de Parlamentul European, cât şi de parlamentele naţionale ale celor 28 de ţări membre ale UE
Proiectul Rețeaua de biciclete E Bike Net este finanțat în cadrul programului Interreg V Romania Bulgaria 2014-2020, având ca partener lider de proiect o organizație din Bulgaria, Agenția de dezvoltare regională si centrul de afaceri din Vidin, camera de comerț și industrie din Vidin și doi parteneri din Romania, Patronatul local al întreprinderilor mici și mijlocii din Calafat și Asociația Română pentru Industrie Electronică si Software, ARIES, Oltenia.
Este un proiect inovativ în ceea ce privește cooperarea teritorială între Romania și Bulgaria care iși dorește să stimuleze și să dezvolte mobilitatea regională, în ceea ce privește transportul în regiunea transfrontalieră Romania Bulgaria.
Care sunt principalele activități în cadrul acestui proiect aflăm tot de la dl Silviu Bratu.
În primul rând în cadrul acestui proiect ca primă activitate a fost realizarea unui studiu în ceea ce privește rețeaua E Bike, studiu în cadrul căruia am identificat principalele conexiuni de transport cu infrastructura rețelei TNT și cu cea a rețelei dezvoltate de proiect. Astfel fiecare din cele 32 de noduri secundare și terțiare din regiunea transfrontalieră am identificat o listă de servicii a tuturor mijloacelor de transport, trenuri, hoteluri, restaurante astfel încât oamenii să-și poată identifica itinerariul lor folosind o bicicletă electrică.
După identificarea acestei rețele trecem la punerea ei în construcție prin dotarea unor operatori cu biciclete electrice. Această selecție a operatorilor se va face pe baza unei metodologii elaborate în cadrul proiectului fiind dotați cu biciclete electrice mai mulți operatori din Romania și Bulgaria.
În Romania operatori vor fin în Giurgiu, Călărași, Turnu Severin Constanța și Craiova câte 10 biciclete, Alexandria, Medgidia, Caracal, Mangalia, Roșiori, Turnu Măgurele, Năvodari, Slatina și Oltenița câte 5 biciclete. În Bulgaria: 10 biciclete / Dobrich, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven și Vrațsa , 5 biciclete Gorna Oryahovitsa, Svistov, Mezdra, Balchik, Lom, Montana, Cherven Bryag, Dulovo, Oryahovo, Silistra, în Vidin – 20 biciclete.
Bicicletele electrice au o autonomie de 70 de km și viteza maximă de deplasare va fi setată la 25 de km/oră pentru a se evita accidentele.
Ministrii de justitie din cateva state din fostul bloc comunist – Romania, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania- s-au reunit ieri la Bratislava, la initiativa presedintiei slovace a Uniunii Europene, pentru a comemora victimele regimurilor totalitare.
Traditia dateaza din 2009 cand Uniunea europeana a decis ca data de 23 august, zi in care in 1939 Rusia sovietica si Germania nazista au hotarat, prin pactul Molotov- Ribbentrop, sa isi imparta sfera de influenta sa fie consacrata comemorarii victimelor nazismului si comunismului.
Germania nazista a fost infranta in 1945 dar multe tari din Europa Centrala si de est au ramas sub influenta Uniunii Sovietice inca aproape o jumatate de secol.
Comisarul european pentru educatie, tineret, cultura si sport, Tibor Navracsics spune ca trebuie condamnate crimele regimurilor totalitare si in egala masura memoria lor trebuie pastrata pentru a preveni aparitia unor astfel de atrocitati pe viitor.
“Aceasta zi memoriala are doua obiective, in primul rand comemorarea victimelor, sa ne intoarcem in trecut si sa pastram vie memoria lor, in al 2-lea rand, in zilele noastre, avem misiunea de a face cunoscute toate pericolele si provocarile care ameninta democratia pentru ca una din cele mai mari provocari careia trebuie sa-i facem fata acum in Europa este radicalizarea si extremismul.”
Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană. Chiar președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, exprima, pornind chiar de la bazele Uniunii Europene, acest adevăr:
Cu 65 de ani în urmă, părinții fondatori ai Europei au pornit proiectul lor european. Ei au ales să înceapă cu cărbune și oțel. Aceste două materiale, baza industriei de armament, care se crede că au fost responsabile pentru cele două mari războaie din secolul XX, se întâmplă să fie, în același timp, materii de bază pentru construcții, domeniu fundamental pentru economia noastră.
Astăzi, în zona euro, construcțiile civile sunt cele care au făcut ca situația din domeniu să fie stabilă în luna iunie a acestui an comparativ cu luna mai.
Potrivit Eurostat, ele au înregistrat o creștere cu 1,2%, în vreme ce construcțiile de clădiri au scăzut cu 0,2%.
La nivelul statelor membre, în luna iunie, s-a înregistrat o creștere de doar 0,2% în prima categorie și o scădere de 0,5% în cea de-a doua, ceea ce a dus la cădere de 0.3 procente.
Cel mai mare avânt în această lună l-au avut Ungaria, Slovenia și Slovacia, in timp ce Cehia, Polonia și Bulgaria au înregistrat scăderi.
Pentru România, vestea bună vine din compararea cifrelor din luna iunie a lui 2016 cu cele din aceeași perioadă din 2015. Țara noastră este pe locul al treilea în Uniunea Europeană, în urcare cu 4,6%. Primele două poziții sunt ocupate de Suedia, cu o creștere de 16,3% și de Spania, cu 6,9%.
La polul opus, se situează Ungaria, Slovenia și Polonia.
Această expansiune o continuă pe cea din primele trei luni ale lui 2016, când s-au înregistrat creșteri ale PIB-ului cu 0,6%, respectiv cu 0,5%.
Datele au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute de către Oficiul European pentru Statistică.
Cifrele Eurostat arată și că PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, iar Uniunea Europeană are un avans de 1,8%. O evoluție așteptată, de altfel, căci cu ocazia publicării, la începutul lunii mai, de către Comisia Europeană a previziunilor economice de primavară, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici spunea:
Creșterea la nivelul Europei va rămâne pozitivă, dar moderată, la un nivel apropiat de cel al anului precedent, deci o creștere stabilă.
Din cifrele anunțate de EUROSTAT se mai observă că, în perioada aprilie- iunie 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană( 1,5%), fiind urmată de Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%).
Italia, Franta si Austria, cu toate că nu au avut creștere economică, nu au avut nici scăderi ale PIB-ului.
Comisia Europeană a alocat 60 de milioane de euro pentru proiecte transfronaliere România – Ucraina aferente perioadei 2014 – 2020. Sunt mai multe noutăți, iar una dintre ele este legată de faptul că sunt așteptări ca sesiunile de depuneri de proiecte să înceapă în luna noiembrie a acestui an.
Premiul TINERE TALENTE la Festivalul „MASTERCLASS – ENTERTAINMENT – DEBUT” – BRAŞOV 2016
Publicat de Bogdan Dragomir,
18 iulie 2016, 15:42 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:10
În perioada 27-29 iunie 2016, la Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Tiberiu Brediceanu” şi la Sala Centrului Cultural REDUTA din Braşov a avut loc o nouă ediţie, cea de a VI-a, a Festivalului „MASTERCLASS-ENTERTAINMENT-DEBUT” secţiunile pop, rock, jazz şi blues!
Sala REDUTA-Festival Masterclass Brasov 2016(foto B.Dragomir/arh.pers.B.Dragomir)
Prin realizarea acestui eveniment, organizatorii – Şcoala Populară de Arte şi Consiliul Judeţean Braşov – au urmărit dezvoltarea nivelului artistic al copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 30 ani, debutanți în cariera muzicală, printr-o educare artistică în domeniul entertainmentului de scenă, pe parcursul a 3 zile în perioada 27-29 iunie 2016.
Participanţii, un număr de 70 de copii din toată ţara, au participat la două ateliere artistice, unul de INTERPRETARE MUZICALĂ şi altul de IMAGINE/MEDIA. În urma prezentării live a unei piese muzicale la alegere în fața mentorilor (profesioniști cu experiență din domeniul muzicii și al artei spectacolului), participanţii au primit indicații şi aprecieri privind calitatea prestaţiei dar şi soluţii și recomandări individualizate pentru îmbunătăţirea acesteia, iar în cea de-a 3-a zi a evenimentului, participanții au făcut dovada asimilării indicaţiilor oferite de mentori, în cadrul spectacolului ,,oglindă” susţinut pe scena Centrului Cultural REDUTA! Evenimentul şi-a propus, pe lângă educarea artistică a tinerilor interpreţi debutanţi şi lansarea şi promovarea acestora.
Juriul de Mentori al Festivalului MASTERCLASS – Braşov 2016/arh.pers.B.Dragomir
Juriul de Mentori al ediţiei 2016 a fost alcătuit din personalităţi cultural-artistice:
Atelierul de muzică:Mihai Alexandru – compozitor, producător muzical, membru al Uniunii Compozitorilor din România, Bogdan Dragomir-Muzician si Realizator programe la Radio Romania Regional, membru al Uniunii Nationale a Artistilor din Romania si al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din România, Sorin Lupaşcu – realizator radio-tv, Președintele Asociației Jurnaliștilor Muzicali din România şi Dalma Kovacs – interpretă de muzică pop şi jazz!
Atelier de imagine/media:Afrodita Androne – actriță Teatrul Național București, Marius Cisar – actor, director Centrul Cultural Reduta din Brașov, Bianca Buca-realizator radio-tv, specialist make-up, fashion şi Adrian Scriminţ – coregraf Teatrul Liric din Brașov!
La ediţiile precedente au fost invitaţi în calitate de mentori Cornel Ilie – solistul Trupei Vunk, compozitorul Horia Moculescu, compozitorul şi producătorul Adrian Ordean, compozitorul şi producătorul Mihai Alexandru, producătorul şi regizorul de film Bogdan Alexe, interpretul Aurelian Temişan , interpreta Oana Sîrbu; actori, jurnalişti, coregrafi şi alte personalităţi artistice de valoare.
28 iunie 2016-Interviu cu doamna Carmen Moruz – actriţă, Director al Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Tiberiu Brediceanu” din Braşov şi Director al Festivalului, realizat pentru Radio România Regional de Dorin Duşa – Redactor Radio România Târgu Mureş.
În urma deliberărilor din ultima zi a acestui eveniment, Juriul de Mentori a hotărât în unanimitate ca această ediţie a festivalului să fie câştigată de interpreta ŞTEFANIA VOROVENCI din Mioveni, jud. Argeş.
Juriul si interpreta Stefania Vorovenci, câştigătoarea ediţiei 2016 a Festivalului MASTERCLASS/arh.pers.B.Dragomir.
La Gala de Premiere au fost decernate şi 2 Premii Speciale de promovare TINERE TALENTE (RADIO ROMÂNIA REGIONAL) pentru calităţi artistice deosebite, participanţilor VOROVENCI ŞTEFANIA şi PAL SZILARD! Tuturor participanţilor, premianţilor şi organizatorilor le adresăm felicitări şi le dorim multe realizări şi împliniri profesionale în continuare! (Notă: Ulterior publicării acestui articol vom adăuga în acest material informaţii biografice, poze şi muzică primite de la cei doi premianţi!).
Update PAL SZILARD (15.09.2016):
Pal Szilard este un tânăr muzician în vârstă de numai 17 ani, a început studiul muzicii vocale din 2009 axându-se în mod special pe genurile pop şi jazz! Dintre evenimentele artistice importante la care a participat amintim: Vocea Transilvaniei (2012), Ecoul Pietrei Craiului şi Gala Instituţiilor de Arte (2013), Rising Star – Ungaria (2014), Braşov Art Talent (2015), Braşov Art Festival şi Masterclass Entertainment Debut – Braşov – Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional (2016). Vă invit să ascultăm în primă audiţie la Radio România Regional două piese înregistrate în 2016 de Pal Szilard cu sprijinul prietenilor săi de la The Gram Studio!
Cât de frumoasă eşti! (Muz. şi text Mihai Trăistariu, interpret şi prod. 2016 – Pal Szilard)
I’m Running (muz. si text Cornel Ilie, prod. si interpret 2016 – Pal Szilard)
Premiul Tinere Talente – Brasov 2016 – Vorovenci Stefania şi Pal Szilard/arh.pers.B.Dragomir.
Festivalul „MASTERCLASS-ENTERTAINMENT-DEBUT”- ediţia 2016 a fost realizată în parteneriat media cu RADIO ROMÂNIA REGIONAL, cu sprijinul colegilor de la Radio România Târgu-Mureş şi Radio România Antena Braşovului!
Mentori şi organizatori ai Festivalului MASTERCLASS de la Braşov 2016/arh.pers.B.Dragomir.
În calitate de muzician şi jurnalist, dar şi de membru al juriului de mentori ai acestui eveniment, apreciez în mod deosebit această iniţiativă a organizatorilor de a oferi această oportunitate extraordinară şi extrem de utilă tinerilor artişti debutanţi ai scenei muzicale româneşti, de a concura cu ei înşişi şi nu între ei, de a căuta şi a găsi răspunsurile potrivite şi necesare perfecţionării artistice împreună cu profesorii, cu părinţii şi cu mentorii specialişti invitaţi să acorde sfaturi şi soluţii reale şi profesioniste fiecărui participant la acest festival-masterclass. Felicitări tuturor pentru efortul de participare, pentru dorinţa de perfecţionare, pentru organizarea fără cusur a acestui eveniment rar întâlnit, din păcate, în România, şi sper să ne reîntâlnim la următoarea ediţie cu bucurie şi cu multe împliniri artistice.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Radio România este un puternic susținător și promotor al relațiilor româno-italiene în peisajul mediatic din țara noastră, a subliniat Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, în cadrul unei discuții purtate cu Președintele Italiei, Sergio Mattarella, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la București.
In acest context, Ovidiu Miculescu a amintit relația privilegiată dintre Radio Romania și Radio RAI – serviciul public din Italia – precum și importanța pe care SRR o acordă prezențelor italiene și comunitații italiene din România.
La rândul său, Președintele Sergio Mattarella și-a exprimat mulțumirea pentru activitatea și inițiativele promovate în acest sens de Radio România, dorind succes serviciului public de la București în continuarea acestora.
Ieri, la Viena, a avut loc reuniunea ministerială pentru marcarea aniversării a 20 de ani de la adoptarea Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBT).
Tratatul a fost negociat în perioada 1993-1996, fiind adoptat la 10 septembrie 1996; prevede obligația statelor-părți de a nu testa arme nucleare și a întreprinde toate măsurile care se impun pentru a preveni sau interzice astfel de acțiuni pe teritoriul lor.
România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996 și l-a ratificat la 4 octombrie 1999.
În ansamblu, la cea de a 20-a aniversare a Tratatului s-a facut un bilanț al realizărilor înregistrate în universalizarea CTBT și s-a stabilit regimul său de verificare la nivel global, generând un nou impuls politic în direcția intrării în vigoare a Tratatului. Participanții au subliniat importanța Tratatului pentru pacea și securitatea internațională, în special neproliferarea și dezarmarea nucleară. A fost reconfirmat, totodată, angajamentul ferm față de Tratat și sprijinul constant pentru activitatea Comisiei.
Prezentă la inaugurarea expoziţiei ce marchează cei 20 de ani ai Tratatului, Federica Mogherini, vicepreşedinte al Comisiei Europene a declarat:
…întotdeauna contaţi pe întregul suport al UE- politic, financiar- toţi împreună şi fiecare stat membru, pentru a face ca următorii 20 de ani să fie un succes, iar acest tratat,să fie universalizat.
CTBT urmează să intre în vigoare la 180 de zile după ratificarea sa de către toate statele care posedă instalații nucleare semnificative, incluse în Anexa 2 la Tratat. Aceasta cuprinde 44 de state, printre care și România. Până în acest moment, Tratatul (care are 183 de state semnatare) a fost ratificat de 164 de state, dintre care 36 incluse în Anexa 2.
Parlamentul European a cerut executivului comunitar să acționeze împotriva practicilor comerciale incorecte din marile magazine. Într-o rezoluție nelegislativă adoptată în urmă cu câteva zile, europarlamentarii consideră că produsele lactate, fructele și legumele sunt vândute în pierdere de către marii distribuitori ceea ce, pe termen lung, ar reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității producției unor astfel de produse la nivelul Uniunii Europene.
Valoarea totală a pieței europene a produselor care fac obiectul comerțului alimentar cu amănuntul este estimată la 1,05 miliarde EUR. Lanțul de aprovizionare cu alimente este considerat de importanță strategică și oferă locuri de muncă pentru 47 de milioane de persoane din UE. Comisia, Parlamentul și Comitetul Economic și Social European au atras atenția în repetate rânduri asupra problemei practicilor comerciale neloiale. Într-un sondaj din martie 2011, 96 % dintre respondenții din lanțul de aprovizionare cu alimente au declarat că au fost deja supuși cel puțin unei forme de practici comerciale neloiale. Parlamentarul european Daniel Buda.
De ce este importantă această chestiune? Pentru că din nefericire, de exemplu în România este o piață invadată cu produse care provin din țări care, până mai ieri, exportau foarte mult în Rusia, nu mai au unde să exporte, au o supraproducție fie de carne de porc, de lapte ori alte produse și vin în România și vând aceste produse oarecum sub prețul de cost de foarte multe ori ceea ce înseamnă o practică concurențială neloială față de fermierul român care se vede pus în imposibilitatea de a-și valorifica producția iar pe termen lung nu înseamnă altceva decât moartea firmelor din România pentru că nu vor rezista, nu-i așa, până să își vândă produsele. Ei bine, prin această rezoluție, noi practic asta cerem, să vin Comisia cu legislație în care să reglementeze astfel de situații pentru că nu poți să asiști cum dispare un sector agricol dintr-o țară sau alta pentru că o altă țară își permite ca pe termen scurt să vină cu prețuri care, eu aș spune, și nu mă feresc să spun acest lucru, pentru că nu-mi explic de sunt astfel de situații în Spania. Unele țări, eu cred, practică un ajutor mascat al agriculturii sau al fermierilor. Dacă mă duc, de exemplu, în Spania (și pot să dezvolt chestiunea asta), spaniolii vin și vând în România carcasă cu 3,5 lei/kg în condițiile în care prețul de cost la nivelul Uniunii Europene este undeva în jur de 5 lei. Ori când faci acest lucru timp de un an de zile îți pui întrebarea cum poate totuși fermierul din Spania să vândă sub prețul de producție care este oarecum universal valabil la nivelul Uniunii Europene. Ei, una peste alta, este important că la nivelul Parlamentului European a fost adoptată această rezoluție și eu sper că la nivelul Comisiei și statele membre să lucreze intens în această direcție de a evita practicile concurențiale neloiale.
Raportul Parlamentului European referitor la amploarea problemei practicilor neloiale concluzionează că este nevoie să se adopte la nivelul UE dispoziții care să asigure buna funcționare a piețelor și relații echitabile și transparente între toate părțile implicate în lanțul de aprovizionare cu alimente. Practicile comerciale neloiale ar trebui să fie clar definite și ar trebui să se prevadă sancțiuni clare pentru oricine aplică astfel de practici, iar agențiile naționale ar trebui să fie responsabile de punerea în execuție a normelor și ar trebui să fie în măsură să deschidă anchete din proprie inițiativă și să trateze plângeri anonime
Fumătorii reprezintă 26% din populația UE, scurtându-și viața cu până la 14 ani, iar aproape 94% dintre ei se apucă de fumat înainte de 25 de ani. Pentru a combate acest lucru, UE a adoptat acum doi ani o nouă directivă privind tutunul care a intrat in vigoare saptamana trecută. Scopul acestei directive este de a face fumatul mai puțin atractiv, în special în rândul tinerilor. Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează.
Care sunt aceste norme aflăm de la domnul Daniel Băcanu, coordinator Europe Direct Craiova:
Consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an în UE. Fumătorii au, de asemenea, probleme de sănătate (cancer, boli cardiovasculare și respiratorii), iar aproximativ jumătate dintre ei mor prematur (14 ani în medie).
Pentru a preveni toate acestea Comisia Europenă introduce 10 schimbări cheie pentru produsele din tutun vândute în UE.
Astfel:
Avertismentele de sănătate grafice cu imagini, texte şi informaţii vor acoperi 65% din ambalajul pachetelor de ţigări. Avertismentele sunt grupate în trei seturi care vor fi schimbate în fiecare an, pentru a se asigura impactul emoţional cât mai mult posibil.
Țigările și tutunul pentru rulat țigări cu arome caracteristice vor fi interzise pentru a-i împiedica pe tineri să se apuce de fumat.
Înlocuirea etichetării GNMC ( gudron, nicotină şi monoxide de carbon) cu informaţii privind substanţele conţinute de fumul de ţigară din care 70 sunt cauzatoare de cancer.
Anumite pachete mai mici sau mai ieftine vor fi eliminate pentru a le face inaccesibile tinerilor, iar produsele cu mesaje promoționale sau înșelătoare vor fi interzise.
Pentru a aduna mai multe informaţii cu privire la ingredientele conţinute în produsele din tutun şi efectele lor asupra sănătăţii şi a dependenţei, producătorii şi importatorii de produse din tutun sunt obligaţi să raporteze cu privire acestea printr-un format electronic standardizat.
Țigările electronice vor fi reglementate, fie ca produse medicinale ce ajută la abandonarea fumatului, fie ca produse din tutun, dar cu o concentrație de nicotină care nu trebuie să depășească 20 mg/ml.
Ambalajele trebuie să coţină o listă a tuturor ingredientelor conţinute de produs, informaţii cu privire la conţinutul de nicotină şi o broşură cu instrucţiuni de utilizare.
Producătorii de ţigări electronice trebuie să raporteze annual cu privire la volumul vânzărilor, tendinţele şi preferinţele cumpărătorilor iar Comisia Europeană va informa Parlamentul European despre acestea în raportul de punere în aplicare care urmeaza să fie elaborat după cinci ani.
Posibilitatea de interzicere a vânzărilor transfrontaliere la distanţă şi nu în ultimul rând
masuri pentru combaterea comerţului illicit.
Pe primul loc ca procent din populaţie care fumează se află Grecia cu 38 %, urmată de Bulgaria 35% şi Croaţia %. Romania ocupă locul 11 cu 27%
Centura ocolitoare, unul dintre proiectele de infrastructură rutieră, este dorit de foarte multe primării de municipii și de orașe. Menirea unor astfel de artere este legată fie de scoaterea traficului greu respective dar și de imaginea mai largă asupra rețelei de transport dezvoltată la nivelul Uniunii europene. Aceste două planuri se întâlnesc și în cazul unei inițiative care vizează unul din orașele zonei Moldovei.
Așadar, bani europeni pentru infrastructura rutieră ocolitoare a orașelor din România. Vă las pe dumneavoastră să dați exemplul.
Primul exemplu pe care pot să-l dau este faptul că executivul comunitar, Comisia Europeană, a aprobat un proiect major de 52 de milioane de euro, din care, aproape 44 de milioane prin Fondul de Coeziune pentru construcția șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord Est și această șosea de centură este parte a rețelei TEN-T. Practic, acesta este un program major al Uniunii Europene privind infrastructura de transport, toate mijloacele de transport. Vorbesc aici despre transport rutier, adică șosele, autostrăzi, transportul aerian și cel feroviar. Până în 201, Uniunea Europeană încearcă prin acest program ca cea mai mare parte a cetățenilor și companiilor să se afle la cel mult 30 de minute distanță de această rețea globală de transport.
Cu siguranță, pentru România mai sunt și alte proiecte incluse în această rețea europeană de transport pe care ați descris-o dumneavoastră.
Trebuie să amintim de dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași, de reabilitarea unei căi ferate, Brașov – Simeria care este practic și componentă a Coridorului Pan-european 4. Practic, prin acest program Uniunea Europeană alocă sume foarte mari de bani. E vorba de 700 de miliarde de euro din Fondul European de Coeziune, facilitatea ”Conectarea Europei” și, prin planul de investiții Juncker de 315 miliarde de euro.
Iar acești bani, îndreptați către?
Către cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru îmbunătățirea sistemelor de transport.
Revenind la proiectul de la Suceava, acesta este așezat pe două perioade de finanțare 2007 -2013 și 2014 -2020.
Exact, pentru că este un proiect major și, așa cum declara comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, centura ocolitoare a municipiului Suceava va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local și internațional, ajutând, în același timp, participanții la trafic să circule în siguranță, dar și să economisească timp. Cele 30 de minute, distanța maximă de la cetățean până la o rețea de acest gen și declarația doamnei Corina Crețu se referă la timp. Practic, timpul este o componentă majoră a sistemului de transport european.
Publicat de Bogdan Dragomir,
29 martie 2016, 11:56 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:32
MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE Nr.17
Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâneadevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate.
Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.
Pentru perioada 28.03. – 03.04.2016, vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale muzicienilor aleşi dintre personalităţile artistice aniversate sau comemorate – La mulţi ani, solistului trupei Holograf – DAN BITTMAN (n. 29 martie 1962) şi îl aniversăm „in memoriam” pe cîntăreţul şi compozitorul GICĂ PETRESCU (n. 2 aprilie 1915, d. 18 iunie 2006).
Dan Bittman (n. 29 martie1962, București) este un cântăreț, compozitor, actor și prezentator român de televiziune, din 1985 – solist şi conducător al trupei Holograf.
Personalitate artistică complexă – cântăreţ, compozitor, solist şi conducător al trupei Holograf din 1985, actor, prezentator TV, moderator, realizator de emisiuni TV şi consilier la Ministerul de Finanţe (ian.2010) – s-a născut pe 29 martie 1962 în Bucureşti. După terminarea Facultăţii de Hidrotehnică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti în 1989, Dan Bittman a ales o cu totul altă carieră iar destinul său s-a schimbat radical. Cântăreţ şi compozitor îndrăgit, după ce a cântat în trupa „Iris”, în 1985 devine solistul trupei „ Holograf”, o trupă ce a lansat multe şlagăre şi în 1994 a reprezentat România la Eurovision, unde, cu piesa „Dincolo de nori” a acumulat 14 puncte, ocupând în clasamentul final locul 21.
„Holograf – Dincolo de nori” de pe albumul „Best Of Radio Compilation” (C&P 2003 MEDIAPRO MUSIC) interpretat de Dan Bittman & Holograf.
Între 2001 și 2003, a moderat emisiunea-concurs Bravo Bravissimo, difuzată de TVR 1, iar din noiembrie 2004 a devenit prezentatorul emisiunii Dănutz SRL, difuzată tot de TVR 1.
„Holograf – Ţi-am dat un inel” de pe albumul „HOLOGRAF-Best Of Radio Compilation” (Înreg. 1999-2003, Magic Sound, C-Holograf Prod., P-Media Pro Music) interpretat de Holograf.
După rolurile actoriceşti din „ Proprietarii de stele” / 2001 şi „Lori, Dan şi Tanti Mili„ / 2002, rolul în „Orient Expres” l-a căpătat datorită asemănării fizice cu Sergiu Nicolaescu (în tinereţe) şi personajul interpretat a stârnit admiraţia publicului şi i-a oferit acestuia posibilitatea să joace alături de nume celebre ale filmului românesc: Gheorghe Dinică, Florin Zamfirescu, Maia Morgenstern, Daniela Nane, Ioana Moldovan etc. La imboldul a doi apreciaţi realizatori de radio şi de televiziune: Dumitru Moroşanu şi Titus Andrei, care-l cunoşteau de mic a intrat dintr-o joacă în televiziune şi datorită carismei, spontaneitaţii şi talentului, prezintă o emisiune la TVR 1: „Dănuţ SRL” cu mare succes la publicul telespectator.
„Vreau o minune” de pe albumul „HOLOGRAF-SUPERSONIC” (C&P – MEDIAPRO MUSIC) interpretat de Holograf.
Holograf la Premiile Radio Romania 2016 (foto Razvan „Ciumpy” Dolea)
Cu 38 de ani de carieră și 17 albume în portofoliu, Holograf rămâne trupa care a marcat rock-ul românesc. La gala Media Music Awards 2013, ce s-a desfășurat în 2013 la Sibiu, cei cinci ”holografi” — Dan Bittman, Iulian Vrabete, Edi Petroșel, Tino Furtună și Romeo Dediu — au primit ”Premiul de excelență”.
„Holograf – Ochii tai 2002” de pe albumul „Best Of Radio Compilation” interpretat de Holograf.
“Cel mai frumos lucru pe care mi l-a oferit viaţa şi muzica este că mi-a permis să dăruiesc şi altora ce am de oferit”. (Dan Bittman)
“Muzica a fost o carieră pentru mine, un mod de a-mi exprima gândurile, dragostea, nemulţumirile, a fost aşa un fel de medium, când voiam să comunic ceva nu ştiam să o fac altfel decât prin muzică, prin cuvinte, dar întotdeauna versurile puse pe muzică. A fost un ajutor, un prieten apropiat, în permanenţă. Dragostea e totul şi asta nu doar pentru Dan Bittman, cred că dragostea ne caracterizează pe noi, oamenii, trebuie s-o învăţăm, s-o înţelegem pentru că e pe vârste, pe categorii.” (D. Bittman).
„Holograf – Să nu-mi iei niciodată dragostea” de pe albumul „Best Of Radio Compilation” (C&P 2003 MEDIAPRO MUSIC) interpretat de Holograf.
Dan Bittman la Premiile Radio Romania 2016 (foto Razvan „Ciumpy” Dolea)
“Niciodată nu am visat la vreun premiu. Am primit zilele trecute două premii de la Radio România şi chiar am spus în speech-ul ţinut în faţa publicului că sunt două premii nemeritate, am simţit că erau alte formaţii care meritau cu prisosinţă acele premii. Sigur că am mulţumit celor de la Radio România pentru că se mai gândesc la noi, pentru că ne difuzează pentru că şi asta e o problemă în România, difuzarea. Deja sunt bisericuţe, găşculiţe, unii te plac, alţii nu şi atunci e posibil ca munca ta să rămână în umbră”.
„Holograf – N-am iubit pe nimeni aşa cum te-am iubit pe tine” de pe albumul „Best Of Radio Compilation” (C&P 2003 MEDIAPRO MUSIC) interpretat de Holograf.
Prima zi a primăverii 2016, duminică, 20 martie, a găzduit seara muzicii româneşti la Sala Radio – a XIV-a ediţie a Galei Premiilor Muzicale Radio România. Premiul pentru Cea mai bună piesă pop-rock: De câte ori să te iubesc – Holograf / Muzică şi text: Dan Bittman / MediaPro Music Entertainment;
Gică Petrescu s-a născut la 2 aprilie1915, în Bucureşti. Tatăl lui, de meserie funcţionar poştal, urmase studii superioare la Geneva (Elveţia); mama îşi petrecuse tinereţea la Paris (Franţa) şi era, după mărturisirea de mai târziu a cântăreţului, o bună cunoscătoare a pianului. Locuinţa familiei Petrescu se afla pe Calea Victoriei, la numărul 190, într-o clădire cu trei etaje.Mama l-a învăţat de mic limba franceză şi l-a iniţiat în lumea muzicii, mai întâi interpretând la pianul din casă „piese scurte, melodioase (…), ritmuri mozartiene” şi apoi, în primii ani de şcoală, dându-i lecţii de pian. În casă exista un gramofon la care tatăl asculta uneori muzică uşoară.
„Căsuţa noastrã” de pe albumul „Cântece din Bucureştii de-altãdatã-vol.6”, Licenţă UCMR-ADA, P-2006 – Star Media Music) interpretat de Gicã Petrescu .
Debutul:În 1931, elev la Liceul „Gheorghe Şincai” cântă într-un ansamblu şcolar, la chitară şi vocal. La 15 ani urcă pentru prima dată pe scenă. La o serbare este descoperit de compozitorul Ion Vasilescu, care l-a dus la Radio, unde a cântat cu reputatul pianist şi dirijor Iulian Ghindă. În urma unei suferinţe discrete, mama sa moare, lăsându-l fără cel mai bun prieten. Gică Petrescu face doi ani la Drept, dar părăseşte studiile juridice în favoarea muzicii. Decât să ajungi un avocăţel mediocru, mai bine apucă-te serios de muzică. Un strop de talent, n-o să-l înveţi la seminar, în nici o facultate. Cultivă-l şi foloseşte-te de el! – îl sfătuieşte tatăl său.
gica-petrescu-3 (www.romaniacultural.ro)
Primul „contract de diseur” l-a avut la grădina restaurant Princiar de pe şoseaua Kiseleff, unde a cântat cu maestrul Fănică Luca. Atunci avea un repertoriu de 60 de cântece, tangouri şi romanţe. În 1933 este angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental Galeries Lafayette cântând cu Orchestra James Kok. Patronul, dl. Schwartz, îi confecţionează două costume elegante pentru zi (alb) şi seară (bleumarin). Avea 18 ani şi cu mult curaj atacă eşalonul de aur al idolilor de atunci ai scenelor din localurile de muzică, răsfăţaţii de public şi de presă: Cristian Vasile, Titi Botez sau Jean Moscopol.
În 1936, tatăl său, Dumitru Petrescu, este imobilizat la pat şi Gică rămâne unica sursă financiară. Are 21 de ani, apt de serviciu militar, este recrutat la Regimentul I – Vânători de gardă, dar în regim decazarmat. Figurează deja în programele difuzate de Radiodifuziunea Română.
gica-petrescu cu Sile Dinicu la Radio (www.romaniacultural.ro)
În 1937, numele Gică Petrescu se impune tot mai mult. Afişele elegantului Cazinou de la Sinaia îl anunţă cu litere uriaşe, ca solist în celebra Orchestră de jazz a lui Dinu Şerbănescu. Supus unui examen artistic sever, este admis sub pseudonimul George Petrini. Înregistrează pe plăci de patefon pentru casele de discuri Columbia, Odeon, His Master’s Voice, producători muzicali celebri în epocă. Întâlnirea cu marele muzician Dinu Şerbănescu e decisivă profesional. Descoperă că romanţa este limba sa maternă. După câţiva ani revine la numele Gică Petrescu.
„Sanie cu zurgălăi – Ionel, Ionelule – Cu lăutarii după mine – Uite-aşa aş vrea să mor” de pe albumul „Greatest Hits” (C-1994 Intercont Music, P-1994 Intercont Trading Ltd.) interpretat de Gică Petrescu.
În 1934 în România ia fiinţă Casa de discuri şi fabrica Electrecord. Din 1938, Gică Petrescu va colabora decenii la rând, înregistrând cântece de muzică uşoară, romanţe, cântece populare şi cântece de petrecere.
Cariera artistică: În 1939 este invitat în Germania, într-un turneu de înregistrări. Se cânta şi se dansa pe ritmuri de tango, rumba, foxtrot şi charleston. Şlagărele la modă, pe discuri Odeon, Columbia, Parlophon, Cristal, His Master’s Voice, Electrecord, erau pe buzele tuturor pentru textele publicate în broşuri şi care se vindeau o dată cu discul. Gică Petrescu a fost succesorul Mariei Tănase la estrada restaurantului „Neptun” din Piaţa Buzeşti, unde cânta cu orchestra violonistului şi dirijorului Victor Predescu. În perioada 1940-1944 cântă pe scenele teatrelor Gioconda şi Savoy. O dată cu începerea războiului, este mutat la regimentul IV Moto din Străuleşti. Aleargă zilnic între regiment, Radio pentru “Ora răniţilor”, concertele cu Dinu Şerbănescu, estrada unui restaurant, scena Teatrului de Revistă şi spectacolele cu răniţi. Este anunţat uneori cu grad militar „fruntaşul Gică Petrescu” alături de Antonescu Trestian, Silly Popescu, Nae Roman, Titi Botez şi marele Constantin Tănase. Îşi afirmă calităţile de actor pe scena Teatrului Comic (în clădirea fostului Teatru de Estradă – Sala Savoy) alături de H. Nicolaide şi o pleiadă întreagă de compozitori, textieri şi cântăreţi. Un turneu de 70 de zile prin ţară cu spectacolele „Frate cu dracul”, „Luna ştie, dar nu spune” (cu aluzii politice) îi sporesc popularitatea în ţară. Cântă în zeci de concerte ale formaţiei Jean Ionescu, prezentate de marele comic Nae Roman şi alături de pianistul Gaston Ursu. Este angajat de Ion Vasilescu la „Alhambra” şi apoi la „Gioconda”, unde lansează zeci de cântece, care s-au bucurat de mare popularitate până în ziua de azi. În 1946, la barul-gradină „Arizona”, s-a introdus ultima noutate tehnică, microfonul.
„Trece-un car cu boi – Zaraza – Două viori – Hop şi-aşa – Că doar n-o să trăiesc cât lumea” de pe albumul „Greatest Hits” (C-1994 Intercont Music, P-1994 Intercont Trading Ltd.) interpretat de Gică Petrescu.
Într-o seară vine ca oaspete marele violonist Yehudi Menuhin. Gică Petrescu i-a cântat şansonete, şlagăre americane, dar… l-a entuziasmat şi emoţionat cu cântecele La margine de Bucureşti, Suflet candriu de papugiu şi Costică, Costică. Menuhin l-a bisat îndelung, aşa că acesta i-a cântat de trei ori pe Costică… În acelaşi an intră în atenţia autorităţilor, deoarece poliţia îl reclamă la Ministerul Culturii pentru că repertoriul său conţine cântece occidentale. În 1953 cu ocazia „Festivalului Internaţional al Tineretului” de la Bucureşti, la Teatrul Savoy, are loc „Concertul popoarelor”. Gică Petrescu cântă, cu mare succes piese în cateva limbi străine, multe din repertoriul lui Yves Montand. În 1956-1959, spectacolul de revistă „Concertul popoarelor” trece Nistrul, într-un lung turneu în Uniunea Sovietică, cu Ion Dacian, Trio Grigoriu, Florian Dorian etc. Rămâne credincios Teatrului de revistă „Constantin Tănase” la sălile Savoy şi Victoriei 174, alături de Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, marele comic Mircea Crişan, Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu.
În perioada 1965-1967, acesta are cel mai important turneu – doua luni în Franţa la Paris (1965), pe scena celebrului music-hall „Olympia”, alături de Stela Popescu şi Mircea Crişan. Urmează turnee în Israel, alături de Florin Piersic, Doina Badea, spectacole luate în asalt de numerosul public provenit din România. Lansează noi şlagăre pe scena „Festivalului de Muzică Uşoară de la Mamaia”, timp de mai multe ediţii. În perioada anilor 1966-1971 înregistrează la Electrecord şlagărele care l-au făcut celebru (ex: Căsuţa noastră, Of, of, of măi şpriţule, Dă-i cu şpriţul pân’ la ziuă, Uite-aşa aş vrea să mor sau Du-mă acasă măi tramvai.
„Du-mã-acasã mãi tramvai” de pe albumul „Cântece din Bucureştii de-altãdatã-vol.6”, Licenţă UCMR-ADA, P-2006 Star Media Music) interpretat de Gicã Petrescu .
Ultimele apariţii: În 1993-1995 apare cartea biografică Viaţa şi cântecele lui Gică Petrescu, scrisă de compozitorul şi muzicologul George Sbârcea, având ca bază de documentare caietele şi albumele, afişele şi fotografiile strânse cu devoţiune de tatăl artistului. La 84 de ani, semnează un contract de înregistrare pentru 3 CD-uri cu cele mai dragi melodii cântate în toată cariera sa.Orchestraţii noi, înregistrări noi într-un studiou digital. Şi-a uimit colaboratorii cu seriozitatea şi vitalitatea lui, devenite proverbiale. Neavând nevoie de repetiţii, a strâns multe piese dintr-o bucată, preocupat ca vocea să fie bine. CD-urile s-au vandut ca pâinea caldă, în zeci de mii de exemplare, fiecare.
În 2003, pe 5 mai primeşte la Palatul Cotroceni „Steaua României în grad de cavaler”, distincţie înmânată de Ion Iliescu, la acea vreme Preşedintele României. În 2004-2005 apare tot mai rar în public. Bolnav, se autoizolează într-o singurătate în care admite doar 4-5 prieteni foarte apropiaţi. Îi lipsesc scena şi respiraţia vie a publicului. Presa de scandal îi pândeşte uşa şi ferestrele apartamentului.
În 2006, Marius Tucă îi dedică în Jurnalul Naţional (februarie) o Ediţie de colecţie, realizată de Dana Andronie. Un admirabil demers jurnalistic de substanţă, care conturează, în premieră, viaţa şi cariera celui mai mare cântăreţ român din toate timpurile, cu mărturii la cald ale prietenilor şi colaboratorilor, fotografii, afişe. Semnează: compozitorii, textierii, cântăreţii, realizatorii TV şi radio, artiştii de revistă, oameni politici, admiratori, vecini de bloc, oameni simpli din pieţe şi magazine, melomani de toate vârstele. Alte patru ediţii speciale îi vor fi dedicate în anii următori alături de două CD-uri Best of.
Succese în carieră: În 1982-1987 participă la „Festivalul Crizantema de aur”, de la Târgovişte. Realizatoarea TV Florentina Satmari îi propune un recital. Alături de trupa lui George Carabulea, la 74 de ani, „Nenea Gică” dă măsura talentului, dovedind o excepţională ştiinţă a artei interpretative muzicale şi actoriceşti. Recitalul rămâne una dintre cele mai valoroase secvenţe din Arhiva TVR. La Teatrul Constantin Tănase, are loc premiera Nimic despre elefanţi. Acest spectacol a fost scris special pentru doi protagonişti: Gică Petrescu (în prag de 70 de ani) şi Nicu Constantin. Spectacolul s-a jucat doi ani consecutiv cu casa închisă. Gică alături de Nicu Constantin a interpretat cuplete pline de haz şi melodii cunoscute româneşti. Aceasta va rămâne o demonstraţie unicat de vitalitate, har, profesionalism şi respect pentru public.
Viaţa personală: A fost timp de 34 de ani căsătorit cu scriitoarea Cezarina Moldoveanu. După moartea soţiei sale, în august 1989, Gică Petrescu a refuzat mult timp să susţină spectacole.
„Trece timpul” (V. Veselovski/M. Maximilian) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P – 1996 Intercont Music) interpretat de Gică Petrescu.
Decesul: Duminică 18 iunie 2006, ora 18:00, în cadrul galei „Premiile muzicale Radio România Actualităţi” a fost programat şi un premiu special („Cântecul e viaţa mea”), dedicat lui Gică Petrescu. Cântăreţul murise în dimineaţa zilei de 18 iunie 2006. Corpul său neînsufleţit a fost depus în ziua următoare pe catafalcul aflat, pentru trei ore, în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române, unde sute de oameni au venit pentru a-i aduce un ultim omagiu, iar ulterior a fost dus la capela din Cimitirul Bellu, unde a şi fost înmormântat.
Premii şi distincţii:Artist Emerit al Republicii Populare Române (1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice”; Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a – 1968; Premiul discului – Electrecord – 1968; Ordinul naţional Steaua României în grad de cavaler – pentru îndelungata şi prodigioasa carieră artistică – Cotroceni – 2003; Diploma de excelenţă „Muzica e viaţa mea” – TVR – 1999; Radiodifuziunea Română i-a decernat în anul 2001 premiul „Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III”; Life Time Award – MTV Romanian Music Awards – 2004; Premiul special „Cântecul e viaţa mea” – Radiodifuziunea Română -2005 şi zeci de alte premii la diferite Festivaluri şi evenimente culturale româneşti.
GicaPetrescu (www.romaniacultural.ro)
În data de 5 mai 2003, în cadrul unei ceremonii desfăşurată la Palatul Cotroceni, Preşedintele României, Ion Iliescu, i-a acordat maestrului Gică Petrescu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, cu ocazia împlinirii vârstei de 88 de ani, pentru îndelungata şi prodigioasa carieră artistică pusă în slujba cântecului românesc, prin care a încântat sufletele a numeroase generaţii.
„Nu mă supăr, bătrâneţe!” (P. Oprea/M. Block) de pe albumul „Cu păhărelul după mine” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Gică Petrescu.
Aprecieri: „Ce rămâne în sufletul omului din pulberea risipită a anilor? Rămân cântecele ajunse la expresie artistică! Se topesc în ele nuanţele simţirii, preocupările timpului respectiv, sensibilitatea noastră etnică. Gică Petrescu le-a descoperit, le-a adoptat şi le-a dat glas de aur în cariera sa de peste 7 decenii, legându-şi numele, pentru totdeauna, de sufletul a generaţii şi generaţii de oameni şi de muzica uşoară românească. În învălmăşeala de idei, în asurzitorul zornăit de arme a doua războaie mondiale, singur cântecul, cântecul românesc, şi-a păstrat vraja seducătoare, aşa cum l-a tălmacit, de-alungul unei vieţi de muncă şi dăruire, Gică Petrescu” — George Sbârcea – compozitor şi muzicolog.
„Lui Gică Petrescu, ca recunostinţă pentru frumoasele sale cântece care m-au încântat atât de mult!” — Yehudi Menuhin – violonist (1946).
„De când mă ştiu pe lume, Gică a fost «Maestrul». Era o celebritate, de la 20 de ani! Marele cântăreţ, a fost şi un excelent artist de revistă… Am jucat alături de el pe scenă în numeroase spectacole şi turnee. Din scena nu ieşea cu paşi normali, călca sacadat; publicul prindea mişcarea şi aplauda în ritmul paşilor săi. Cânta multe cântece de pahar, dar în viaţă era foarte cumpătat. Nu a agreat niciodată viaţa dezordonată a boemei interbelice. Soţul meu, Puisor Maximilian, i-a scris multe texte. Din clipa în care i se încredinţa o piesă, Gică nu mai avea linişte! Ne suna în fiecare dimineaţă, pentru ca totul să iasă perfect” — Stela Popescu – actriţă.
„Unic pentru că a ştiut să preschimbe umbra de pe feţele oamenilor, aducând un zâmbet pe buzele tuturor. Unic pentru că a ştiut să rostească cu atâta dibăcie cuvinte potrivite pentru românii de pretutindeni. Unic pentru că a însoţit cu cântecele sale mai multe generaţii de iubitori ai romanţei, ai muzicii uşoare şi ai celei de petrecere. Pentru că întreaga sa carieră a fost străbătută de o probitate morala exemplară, un model pentru tinerele generaţii” — Ion Iliescu – fost preşedinte al României.
„Aşa am început eu să cânt, ascultându-l pe Nea Gică. În ’64 am avut prima dată onoarea să fiu alături de el pe scenă. A fost cel mai cunoscut artist român, cântăreţ şi un strălucit actor de revistă. Marca Gică Petrescu înseamnă succesul asigurat. Singurul care a ajuns «Artist Emerit». Emeriţi au fost mai mulţi: mari cântăreţi şi actori din teatre, dar ca artist de revistă, Gică a fost singurul… emerit!” — Alexandru Arşinel – actor.
„L-am descoperit pe Gică Petrescu în 1956, venisem la Bucureşti ca student. Gică Petrescu era în plină glorie şi cânta nu numai piese româneşti ci şi franţuzeşti, într-o perioadă dominată de muzica rusească. Aristul şi-a datorat popularitatea, în primul rând, valorii sale ca interpret profesionist de muzică uşoară” — Emil Constantinescu– fost preşedinte al Romaniei.
„…Trubadurul primăverii noastre, trubadurul maturităţii şi al toamnelor noastre primăvăratice, este o piesă importantă din tezaurul nostru naţional” — Vasile Veselovski – compozitor.
„Cea mai mare calitate a lui era aceea că «nu semăna cu nimeni». Era Gică şi atât! Cel mai «cântăreţ» din câţi a avut România vreodată. Din tinereţe a intuit, ca nimeni altul, că un cântec nu se cânta numai cu vocea ci şi cu mintea şi cu inima. Ştia că, de când e lumea, este preferabil să aduci oamenilor râsul, veselia… Ne-a lăsat un tezaur muzical, al nostru, în vecii vecilor” — Horia Şerbănescu – actor.
„A fost un mare om şi un mare Român. Dumnezeu i-a pus pe chip un zâmbet atrăgător şi har în glas…Nu putea să cânte fără o melodie, fără ceva care să pătrundă în suflet. M-a făcut fericit cântând cântecele mele… A reuşit să le dea o savoare aparte, trăinicie şi viaţă lungă. Mitul Gică Petrescu se confundă cu bucuria muzicii…” — Temistocle Popa– compozitor.
„Era cumpătat pentru că ştia cum să-şi respecte publicul. Era jovial, bun, fin, elegant, combina toate superlativele. Un model de conduită, un mit, o emblemă pentru români, o legendă” — Benone Sinulescu – cântăreţ.
„În 1984, maestrul m-a invitat la un show la TVR să cântăm împreună. M-a surprins, ştiam că nu agreează duetele cu cântăreţe. Dar, domnul Petrescu a venit la noi acasă în Dristor, să stabilim piesele, tonalităţile etc. În braţe avea un buchet uriaş cu flori superbe şi celebra lui chitară veche. M-a impresionat foarte tare. În studioul muzical, înregistrările au ieşit excelent, din prima. Eram fericiţi de felul în care ni se armonizau vocile. Uimitor pentru că veneam din zone muzicale diferite! Nea Gică a fost un bărbat galant, elegant, manierat, un artist desăvârşit, lângă care erai protejat de orice risc al scenei. Muzica l-a hrănit şi l-a menţinut tânăr. Un mare şi autentic Român…” — Aura Urziceanu– cântăreaţă.
„Gică Petrescu este cântăreţul care a îndulcit sufletul şi mintea şi viaţa a zeci de milioane de români. Socotesc c-a fost un privilegiu că am apărut împreună pe acelaşi afiş, pe aceeaşi scenă. Nimeni nu dormea atunci când Gică şi Florin Piersic, aflaţi în turneu, aveau spectacol în vreun oraş al Israelului. Am avut o mare dragoste un cult pentru «Nea Gică», acest Chevalier şi acest Sinatra al nostru al românilor.” — Florin Piersic – actor.
La finalul portretului muzical-artistic, vom menţiona şi alte date de referinţă (aniversări sau comemorări) ale agendei muzicale a săptămânii 28 martie– 03 aprilie:
28-03-1948 Se naşte John Evans , membru fondator al grupului Jethro Tull, tobe în 1963 până în 1967.
28-03-1949 S-a născut Sarah Cecilia Carr, percuţionistă şi vocalistă în grupul Middle Of The Road. (1971 UK No.1 single‘Chirpy Chirpy Cheep Cheep’).
28-03-1954 S-a născut interpretul country Reba McEntire, care a vândut peste 30 de milioane de copii în cariera sa.
28-03-1955 S-a născut în Oklahoma Reba Nell McEntire, actriţă şi interpretă de country, laureată cu Grammy.
28-03-1969 S-a născut Cheryl James (Salt) din grupul Salt’N’Pepa.
28-03-1969 Se naşte la Birmingham, James Atkin din grupul EMF.
28-03-1976 S-a născut Dave Keuning, chitară, The Killers, (2005 UK No.1 debut album ‘Hot Fuss’).
29-03-1943 S-a născut compozitorul Vangelis. Numele lui adevărat este Evangelos Odyssey Papathanassiou şi s-a născut la Valos în Grecia. El se încadrează în genul muzical numit new age, compunând în stilurile house, neo-clasic, electric progresiv şi ambient.
29-03-1943 S-a născut Chad Allan, component al grupului Guess Who.
29-03-1946 S-a născut cântăreţul şi compozitorul Terry Jacks. (1974 UK & US No.1 single ‘Seasons In The Sun’, also a UK No.1 hit for Westlife în 1999).
29-03-1947 S-a născut Bobby Kimball (Toteaux), solistul grupului Toto.
29-03-1962 Se naşte Dan Bitman, solistul grupului Holograf. S-a născut în Bucureşti, tatăl fiind inginer electronist iar mama medic. Copil fiind cântă la vioară. A studiat la Şcoala germană, la Liceul german, apoi a terminat Facultatea de Construcţii.
29-03-1980 Încetează din viaţă, în vârstă de 74 de ani dirijorul Mantovani, pe numele întreg Annuzio Paulo Mantovani.
29-03-1981 S-a născut la Timişoara, Robi din grupul Sistem (Robert Magheti).
29-03-1999 Încetează din viaţă la Las Vegas, în vârstă de 80 de ani, interpretul de blues Joe Williams, pe numele real Joseph Goreed, născut la 12 decembrie 1918 în Cordele.
30-03-1940 S-a născut la Salvador/Brazilia, Astrud Gilberto, cântăreaţă de bosanova, care a interpretat piesa „Desafinando” în duet cu George Michael.
30-03-1945 Se naşte la Ripley, Surrey, Anglia, Eric Clapton. Este un englez pur-sânge, pe numele său întreg Eric Patrick Clapton. Crescut de părinţi adoptivi, la 15 ani începe să fie cucerit de înregistrările de blues ale lui Muddy Waters, Chuck Berry şi Big Bill Broonzy. La 17 ani obţine prima sa chitară pe care începe să cânte de unul singur, în timp ce urma cursurile de la Kingston Art College. În scurt timp reuşeşte să ajungă la un nivel tehnic aparte şi îşi începe viitoarea carieră atrăgând pe lângă el încă patru tineri şi intitulându-se „Roosters”. Cu o existenţă scurtă (martie ’63 – octombrie ’63), formaţia este importantă pentru începutul carierei tuturor: Paul Jones, Tom McGuiness (viitori în Manfred Mann), Brian Jones (viit. în Rolling Stones). Eric îi ia locul lui Anthony „Top” Topham ca şi chitarist leader în recentul format „Yardbirds”, o formaţie cu reputaţie de „şcoală primară” a unor viitori mari muzicieni, grup care i-a scos la lumină pe Jimmy Page (Zeppelin), pe Jeff Beck sau pe Keith Relf şi Jim McCarthy (Renaissence). În martie 1965, atunci când stilul grupului, tot mai comercial, nu-i mai convine, preferă „John Mayall’s Bluesbreakers”. Aceasta până în iulie 1966 când împreună cu Ginger Baker pun bazele unei viitoare mari trupe din istoria rock-ului,”CREAM”. În februarie ’69, împreună cu Ginger Baker reuşeşte să-i atragă pe Rick Grech şi pe Steve Windwood în proiectul „Blind Faith”, un super-grup, experienţă ce ţine numai până în ianuarie 1970. Clapton trece la „Derek And The Dominoes”. Succesele muzicale nu sunt însoţite şi de succese financiare, viciul drogurilor ţinându-l pe Eric departe de lumea muzicii până în 1973, când cu ajutorul lui Pete Townshend şi cu o cură intensivă de electro – acupunctura îşi recapătă sănătatea. În martie 1970, ERIC CLAPTON, realizează primul album solistic din cele 45 editate în întreaga carieră artistică, folosind pentru imprimări formaţia de turneu a lui Leon Russell, album ce va ajunge în 29 august US=13 iar în septembrie UK=17.
1987 – iunie, primeşte un premiu special la decernarea premiilor anuale britanice.
1989 – 31 mai, primeşte primul premiu anual rock.
1990 – 6 iunie, primeşte cel de-al doilea premiu anual pentru rock şi este numit „Living Legend Of The Year”
– decembrie, câştigă premiul anual Billboard, la Albume Top Tracks Artists.
1991 – 20 februarie, la cea de a 33-a ediţie a Premiilor Anuale Grammy, câştigă pentru cea mai bună performanţă vocală rock.
– 20 martie, este devastat psihic de moartea băiatului său cel mare, Conor, în vârstă de 4 ani, copil avut cu Lori Del Santo. În cei peste 40 ani de carieră artistică, Eric Clapton a primit numeroase premii. A fost de 3 ori în The Rock & Roll Hall Of Fame (ca membru al trupelor The Yardbirds şi Cream şi ca artist solo). De asemenea, a câştigat sau a fost nominalizat în 18 Grammy Awards.Eric a contribuit de asemenea, la realizarea albumelor numeroşilor artişti cu care a colaborat în timp, începând din septembrie 1968, când a adăugat chitara sa la compoziţia lui George Harrison, “While My Guitar Gently Weeps” de pe albumul The Beatles (“The White Album”). Poate fi auzit, de asemenea pe albumele muzicienilor Aretha Franklin, Steven Stills, Bob Dylan, Elton John, Plastic Ono Band (John Lennon & Yoko Ono), Ringo Starr, Sting şi Roger Waters. Eric Clapton a realizat numeroase turnee cu mii de concerte în jurul lumii, interpretând cu mare success creaţiile sale.
30-03-1953 S-a născut Olimpia Panciu.
30-03-1962 Se naşte în Oakland, California, rapper-ul MC Hammer, pe numele real Stanley Kirk Burrell.
30-03-1964 S-a născut în Cleveland, Ohio, interpreta Tracy Chapman.
30-03-1968 S-a născut la Charlemagne, ţinutul Quebec din Canada, Celine Dion. Fiind cea mai mică dintre cei 14 fraţi ai săi, este auzită de producătorul şi impresarul Rene Angelil (fostul său soţ decedat anul acesta, cu 26 de ani mai în vârstă), care se hotărăşte să susţină financiar debutul fetiţei Celine, de numai 13 ani. Primul ei single a fost „La Voix Du Bon Dieu”.
30-03-1974 John Denver ajungea pe primul loc în clasamentul american cu piesa „Sunshine On My Shoulder”. John Denver a decedat în urma unui accident aviatic petrecut pe data de 12 octombrie 1997.
30-03-1979 S-a născut la New York, cântăreaţa americană Norah Jones, multi premiată la Grammy în 2002 şi nu numai.
30-03-1979 S-a născut în Manchester, Simon Webb, afirmat cu grupul Blue dar îndreptat către o carieră solo.
31-03-1948 Se naşte la Bucureşti, compozitorul Adrian Enescu.
31-03-1955 S-a nscut în Glasgow, Scoţia, Angus Young din grupul AC / DC, chitarist şi compozitor (Angus McKinnon Young).
31-03-1961 S-a născut Adrian Pleşa, ‘Artanu’. A fost membru al formaţiei Timpuri Noi, în prezent este solist vocal al formaţiei Partizan şi artist liric în Corul Radio România.
01-04-1954 S-a născut Jeff Porcaro, bateristul grupului Toto.
01-04-1961 S-a născut Mark White din grupul ABC.
01-04-1984 Marvin Gaye a fost găsit împuşcat mortal la casa părinţilor săi din Los Angeles.
02-04-1928 S-a născut Serge Gainsbourg. Sâmbătă 2 martie 1991, la puţin timp după miezul nopţii adică la ora 1.30 se descoperea că Serge Gainsbourg părăsise această lume. Trupul său a fost găsit de-a curmezişul patului, răpus de un atac de cord pe care cântăreţul a refuzat să-l ia în serios. Ora morţii 18.00. Pe numele său adevărat, Lucien Ginzburg, s-a născut într-o familie de evrei de origine rusă la 2 aprilie 1928. Tatăl – Joseph Ginzburg – fiind pianist în cluburi şi baruri. Un pianist complet, putând interpreta Scarlatti, Bach, Chopin sau Cole Porter, Manuel de Falla sau piese sud-americane. Războiul şi ocupaţia nazistă îsi vor pune amprenta pe copilărie. La 16 ani fumează şi va ajunge la incredibila cifră de 140 de ţigări pe zi, 51.000 pe an. La 20 de ani satisface stagiul militar. Urmează artele frumoase pentru că a visat mai întâi să devină pictor. Pe rând “cubist, abstractionist, suprarealist”, pictează şi cântă la pian. Se angajează pianist-chitarist la „Milord l’Arsouille” şi îşi trădează prima dragoste-pictura. În mai 1958, atunci când Algerul se răscoală împotriva Republicii Franceze, pregăteşte şi scoate în 1959 primul său disc, DU CHANT A LA UNE care va câştiga marele premiu al Academiei Charles – Cros. Pe spatele coperţii, Marcel Ayme scrisese: „Serge Gainsbourg este un pianist de 25 de ani care a devenit compozitor, textier şi interpret. El cânta alcoolul, fetele, adulterul, maşinile care merg repede, sărăcia, meseriile triste”. Îşi schimbă numele şi devine Serge Gainsbourg. “Le poinconneur des Lilas”, „La chanson de Prevert „, „Couleur cafe”, iată numai câteva şlagăre semnate de el. Viaţa sa a fost presărată de compoziţii valoroase dar şi de legături afective şi chiar scandaluri. A compus pentru alţii: Juliette Greco, Brigitte Bardot, Petula Clark, Ana Karina, Pia Colombo, Regine, Francoise Hardy, France Gall, Jane Birkin, Dalida, Barbara, Gloria Lasso, Catherine Deneuve, Vanessa Paradis şi alte nume sonore. În 1958 a cunoscut-o pe Brigitte Bardot şi scrie pentru ea o piesă în mare voga, în special în rândul tineretului – „Je t’aime… moi non plus”. Printre alte gesturi şocante, întrunirea cu legionarii francezi şi”Marseillaise” în ritm reggae, oferta de 500 de franci şi servicii sexuale pentru Whitney Houston, în direct la televiziune, în faţa milioanelor de telespectatori. A vrut să şocheze. Ca şi boala sa neluată în serios. Prima alarmă în 1973: criza cardiacă. A doua alertă în 1979. În 1986 – internat. La 2 martie 1991 Serge Gainsbourg a murit aşa cum şi-a dorit: „trăind”. Ultimul său mesaj a fost pentru băiatul său Lucien: „Atunci când voi fi dispărut / Plantează pentru mine câteva urzici / Pe mormântul meu / Micule Lulu…”. La înmormântarea lui Serge au fost prezenţi cei mai mulţi dintre cei care l-au iubit: Johnny Hallyday, Isabelle Adjani, Catherine Deneuve care-şi lua rămas bun recitându-i versurile scrise pentru Jane Birkin, „A fugi de fericire”.
02-04-1939 S-a născut la Washington, Marvin Gaye (Marvin Pentz Gay Jr.). Post mortem, în 1987 a fost primit în Rock and Roll Hall of Fame.
02-04-1941 S-a născut în Lawton, Oklahoma, Leon Russell. Printre succesele sale se numără Tight Rope – No. 11 Billboard’s Hot 100 in 1972 şi The Letter cu Joe Cocker în 1970, în Top 10.
02-04-1947 S-a născut interpreta de country Emmylou Harris, de 6 ori premiată cu Grammy.
02-04-1961 S-a născut Keren Woodward, Bananarama, (1984 UK No.3 single ‘Robert De Niro’s Waiting’, plus over 20 other UK Top 40 singles, 1986 US No.1 single ‘Venus‘).
02-04-1998 Rob Pilatus (Milli Vanilli) este găsit mort într-un hotelul din Frankfurt.
02-04-2003 Încetează din viaţă, în urma unui infarct, la Nottingham, Anglia, starul soul Edwin Starr, în vârstă de 61 de ani.
03-04-1924 S-a născut în Cincinnati, Ohio, interpreta Doris Day, pe numele real Doris Mary Anne von Kapelhoff. Dintre piesele sale de succes „Whatever Will Be, Will Be”, „Everybody Loves A Lover” şi „Sentimental Journey„.
03-04-1927 S-a născut la Pănceşti , Bacău, interpretul Luigi Ionescu, decedat în 1989.
03-04-1928 S-a născut compozitorul şi interpretul de country Don Gibson. (1958 US No.7 single‘Oh Lonesome Me’, 1961 UK No.14 single ‘Sea Of Heartbreak.)’ Neil Young a înregistrat un cover al piesei ‘Oh Lonesome Me’ pe albumul ‘After The Gold Rush’. Don Gibson a murit la 17 noiembrie 2003.
03-04-1938 S-a născut compozitorul Jeff Barry (‘Tell Laura I Love Her’, ‘Da Doo Ron Ron’, ‘Be My Baby’, ‘Baby I Love You’, ‘Do Wah Diddy Diddy.’)
03-04-1944 S-a născut în Manhattan/New York/SUA, Tony Orlando, pe numele său adevărat Michael Anthony Orlando Cassivitis. Între anii 1970 şi 1977 a fost solistul vocal al trupei Dawn. Cel mai mare succes muzical al grupului a fost piesa „Tie A Yellow Ribbon Round TheOle Oak Tree”, care în anul 1973 a staţionat pe prima poziţie a clasamentului american timp de patru săptămâni.
03-04-1946 S-a născut Dee Murray, chitarist în grupul deacompaniament al lui Elton John.
03-04-1983 A murit cântăreţul de blues Muddy Waters.
03-04-1990 A încetat din viaţă, la vârsta de 66 de ani, bolnavă de cancer, solista jazz Sarah Vaughan. În anul 1982 a obţinut un premiu Grammy pentru Cea Mai Bună Interpretare Jazz Vocală Feminină pentru albumul „Gershwin Live!”.
*****
Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!
Bogdan Dragomir – Radio România Regional.
(Rubrica este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “GICĂ PETRESCU – Greatest Hits”, (C – 1994 Intercont Music & P – 1994 Intercont Trading Ltd.), “Gică Petrescu – Cu păhărelul după mine” (C&P – 1996 Intercont Music), “Cântece din Bucureştii de altădată – Vol.6” (C-UCMR-ADA, P-2006 Star Media Music), “HOLOGRAF – SUPERSONIC” – C&P 2000 MEDIAPRO MUSIC, „HOLOGRAF – BEST OF RADIO COMPILATION” (C – Holograf Production & P – 2003 MEDIAPRO MUSIC).
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.
Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.
Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.
Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.
Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.
Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.
De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.
Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.
Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.
Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.
Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.
De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.
Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Îmbunătăţirea situaţiei romilor în domeniul învăţământului, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi condiţiile de locuit, este „disproporţionată şi modestă”, menţionează raportul. La aspecte pozitive, documentul precizează că procentul copiilor romi care beneficiază de educaţie preşoclară a crescut cu 6% faţă de situaţia din 2011, când acest procent era de 47%, iar rata abandonului şcolar până în 2016 a scăzut la 68% de la 87%, înregistrată în urmă cu şase ani. Potrivit raportului, condiţiile privind accesul copiilor romi la grădiniţă s-a îmbunătăţit mai ales în Spania, Bulgaria, România şi Ungaria. Raportul mai constată că în multe ţări membre ale UE, segregarea şcolară a copiilor romi reprezintă în continuare o problemă. În Slovacia, Ungaria şi Bulgaria peste 60% din copiii romi învaţă separat de alţi copii. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, printre care în Ungaria, a crescut de la 56% la 63% procentul tinerilor romi fără un loc de muncă şi care nu beneficiază de educţie şi pregătiri profesionale, ceea ce înseamnă – potrivit specialiştilor – că nici de departe nu există un echilibru în procesul de trecere de la şcoală în lumea muncii. Din raport mai rezultă că în multe ţări nu sunt asigurate serviciile medicale de bază. De exemplu, în România şi Bulgaria, comunitatea romă nu are acces la aceste servicii.
