România a reușit să obțină protecția și recunoașterea Uniunii Europene pentru salamul de Sibiu. Cererea a fost înaintată către Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar la aproape un an şi jumătate distanţă, salamul de Sibiu a fost inclus în registrul produselor ce poartă denumirea de indicație geografică protejată. Ce reprezintă acest lucru pentru ţara noastră ne spune Mihai Roşioru din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Înseamnă recunoaşterea calităţii acestui produs şi înseamnă în plus faţă de acest lucru că acest tip de salam este produs în anumite regiuni din România, cu anumite ingrediente, fapt ce îi conferă o calitate, un gust şi o serie de caracteristici specifice. Este vorba de salamul produs în Bucureşti, Braşov, Bacău, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi nu în cele din urmă în judeţul Sibiu. Acest tip de salam este un preparat din carne crudă, acoperit cu un strat subţire de mucegai, recunoscut de Comisia Europeană ca fiind un produs purtător de indicaţie geografică protejată începând in data de 19 februarie. Alături de salamul de Sibiu şi de magiunul de prune de Topoloveni, deja recunoscute de Comisia Europeană, mai există solicitări din partea autorităţilor române pentru încă alte două produse. Este vorba de telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.
România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Primele referiri datează din 1910, fiind denumit inițial salam de iarnă. Atunci un italian pe nume Filippo Dozzi a cumpărat în Sinaia o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel, şi s-a apucat de treabă. În schimb, primul produs românesc care a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene în 2011, magiunul de prune de Topoloveni este fabricat după o reţetă atestată din 1914 şi are un singur ingredient – prunele.
Ministrul agriculturii, Achim Irimescu a declarat că şi telemeaua de Ibăneşti va primi recunoaştere europeană în cel mult o lună. Acesta ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Situaţia a fost însă clarificată, a afirmat Irimescu.
La nivel european există peste 1.400 de astfel de produse, cele mai multe în Italia, după care Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania.
Interes crescut pentru Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia
Publicat de Andrei Cretoiu,
3 februarie 2016, 10:30 / actualizat: 3 februarie 2016, 11:39
Asta în condiţiile în care iniţial primul apel de proiecte părea să fie sortit eşecului, deşi a fost aşteptat de toată lumea. La patru luni de la lansarea apelului care a avut loc în 15 septembrie şi cu câteva zile înainte de termenul final, nu era depus niciun proiect transfrontalier. Directorul executiv al Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Timişoara, Anca Lolescu, motiva atunci că probabil instituţiile şi ONG-urile doresc să se asigure că proiectele sunt bine scrise şi nu există pericolul să se întoarcă înapoi.
S-au depus 193 de proiecte, un număr ridicat, ceea ce demonstrează în continuare un interes extrem de mare al aplicanţiilor din zona eligibilă română şi sârbă pentru acest program. Comparativ cu perioada anterioară 2007-2013 suntem în aceelaşi trend – un interes foarte mare pentru program, un număr foarte mare de proiecte depuse având în vedere suma alocată pentru acest prim apel de propuneri de proiecte, aproximativ 52 milioane de euro, din care 22 milioane de euro sunt pentru proiecte strategice.
Pentru prima dată în zona de graniţă dintre România şi Serbia pot fi concepute şi astfel de proiecte, proiecte capabile să asigure creşterea şi dezvoltarea economică pe o perioadă îndelungată.
Acestea pot fi depuse în continuare la sediul BRCT Timişoara până în data de 15 martie. Următorul pas este examinarea şi evaluarea proiectelor, iar ulterior cele mai bune vor fi propuse spre finanţare.
Succesul programului INTERREG se datorează instituţiilor şi ONG-urilor care s-au implicat în conceperea unor proiecte de bună calitate. Efortul nu va rămâne nerăsplătit, deoarece proiectele vor contribui la dezvoltarea şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii din zona de graniţă, a mai spus Anca Lolescu.
La rândul său, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a afirmat că programul vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră.
Practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii, asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite. Sigur că foarte important este aspectul legat de mediu pentru că practic zona vizată de program se află în centrul macro-regiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia, de aceea proiectul se va axa în special pe dezvoltarea unor infrastructurii de transport transfrontaliere, eficiente şi ecologice.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a menţionat că peste 2 milioane de persoane care locuiesc în regiunea de frontieră România – Serbia vor beneficia de aceste proiecte.
Programul INTERREG a contribuit semnificativ, în ultimii 25 de ani, la dezvoltarea zonelor de graniţă dintre România şi Serbia. Cu toate acestea, există aspecte care frânează cooperarea transfrontalieră, aspecte care provin, în principal, din diferenţele legislative dintre ţări sau lipsa unei planificări teritoriale comune.
În această săptămână, Comisia Europeană a dat publicității rapoartele aferente Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe scurt MCV, și care vizează Bulgaria și România. Pentru cei care nu sunt familiarizați, țara noastră este monitorizată de către executivul comunitar la capitolul Justiție și Afaceri interne, încă de la momentul aderării la spațiul comunitar. Această situația a apărut în condițiile în care, în 2007, în România erau semnalate sincope majore în domeniul reformei sistemului de justiție și al luptei împotriva corupției.
Astfel, Comisia a pus în funcțiune un mecanism ce nu a mai fost utilizat în cazul altor state prin care Bulgaria și România sunt evaluate pe domeniile Justiție și Afaceri Interne. În cazul Bucureștiului sunt urmărite patru obiective majore: consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție; instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese; înlăturarea corupției la nivel înalt; înlăturarea corupției la nivelul administrațiilor locale.
Toate acestea sunt repere luate în calcul atunci când se elaborează un raport MCV pentru România. De această dată, Comisia vine cu câteva observații. Potrivit uneia dintre ele, 2016 va fi un an reper pentru capacitățile Bucureștiului. Este vorba despre integritatea celor numiţi în funcţii importante în sistemul judiciar, dar şi despre candidații pentru alegerile din acest an. O altă observație este că Parlamentul pune sub semnul întrebării reforma codurilor penale, iar deciziile acestei instituții de a le permite sau nu organelor de urmărire penală specializate în combaterea corupției să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni nu se bazează nici în prezent pe criterii obiective.
Nu în ultimul rând, Comisia notează că „Rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești”. În ceea ce privește plusurile, pe acest subiect, ofițerul de presă al Reprezentanței Comisiei Europene la București, Mihai Roșioru, a declarat:
”Raportul prezentat de Comisia Europeană concluzionează faptul că România a continuat să realizeze reforme în domeniul Justiției și în timpul anului 2015. Menținerea acestei tendințe este un semn că România realizează progrese durabile în direcția îndeplinirii celor patru obiective din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Raportul constată că sistemul judiciar și Parchetul Anticorupție au dat dovadă de profesionalism și au obținut rezultate bune în ceea ce privește cazurile de corupție pe care le-au urmărit. De asemenea, reforma sistemului judiciar a fost asumată la un nivel intern; sistemul judiciar per ansamblu și-a demonstrat capacitatea de adaptare la schimbările importante aduse, atât Codului de Procedură Civilă, cât și Codului de Procedură Penală. Sistemul judiciar din România a continuat să depună eforturi în vederea unificării jurisprudenței și în ceea ce privește menținerea independenței. Toate aceste lucruri indică o tendință și reprezintă un semn că România realizează în acest moment progrese durabile în direcția îndeplinirii celor patru obiective din cadrul MCV. Mai multe recomandări din raportul pentru anul 2014 sunt în continuare valabile, ceea ce înseamnă că, în acest moment, reforma nu se bucură încă de consensul general necesar pentru ca progresele din sistemul judiciar să fie considerate ireversibile”.
Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.
Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.
Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.
Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.
Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”
Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.
Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.
Numărul companiilor specializate în recuperarea datoriilor s-a dublat în ultimii ani, iar afacerile acestora au crescut semnificativ – reiese dintr-un studiu recent.
Potrivit acestuia, în ţara noastră sunt aproape 200 de firme care se ocupă de „managementul creanţelor”, adică de recuperarea de datorii.
Afacerile acestora au tot crescut în perioada analizată, 2010-2014, ajungând anul trecut la 194 de milioane de lei.
Analiza mai arată că mecanismul cesiunii datoriilor bancare către societăţile de recuperare ascunde de multe ori, numeroase nereguli şi încălcări ale legii – băncile nu solicită niciodată acordul clienţilor.
Partida: România – Finlanda, din preliminariile EURO 2016, se va juca cu spectatori.
Comisia de Apel a UEFA a ridicat suspendarea dictată de Comisia de Disciplină a forului continental împotriva FRF.
Mai mult decat atat, Federatia Romana de Fotbal, ia în considerare să le ofere intrarea gratuită la acest meci suporterilor care au cumpărat bilete virtuale în cadrul campaniei „Jucăm fără spectatori, dar fără suporteri, niciodată”.
UEFA hotărâse, pe 17 septembrie, ca echipa naţională a României sa joace cu porţile închise meciul cu Finlanda, iar federaţia română sa achite 110 mii de euro, ca urmare a incidentelor provocate de suporteri la partidele cu Ungaria şi Grecia.
FRF a decis să facă apel la această decizie si a avut castig de cauza.
Avocaţii FRF, Adrian Stângaciu şi Paul Ciucur, au avut succes în încercarea lor de a reporta suspendarea până la următoarea campanie preliminară. Federaţia a obţinut suspendarea hotărârii luate de UEFA in septembrie până la epuizarea căilor de atac.
Partida România – Finlanda, din penultima etapă a grupelor de calificare la Campionatul European din 2016, va avea loc joi, de la ora 21.45, pe Arena Naţională.
Lotul naţionalei României s-a reunit azi, la Mogoşoaia, în vederea pregatirii ultimelor două partide din preliminariile Euro 2016.
Selecţionerul Anghel Iordănescu crede ca meciurile cu Finlanda si Insulele Faroe sunt cele mai importante, pentru ca de rezultatul lor depinde calificarea. El s-a declarat, insa, nemulţumit de timpul scurt pe care îl are la dispoziţie pentru a pregăti partida cu Finlanda, de joi.
„Vom avea practic un singur antrenament în care să punem la punct ce ne trebuie” , a mai adaugat Iordanescu
Tehnicianul a avut dificultăţi în alegerea fundaşului dreapta şi dezvăluie că s-a hotărât să îl cheme pe Papp ca rezervă a lui Măţel, deşi Steaua îl propusese pe Râpă.
Patru cetăţeni de origine siriană, bărbaţi cu vârste cuprinse între 25 si 30 de ani, au fost depistaţi, azi-noapte, în staţia CFR din Păuliş, judetul Arad, transmite corespondentul Radio România, Ioan Suciu.
Cei patru au fost descoperiti de politistii Postului de Politie din localitate fără documente. Aceştia au fost preluaţi de către poliţişti şi conduşi la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Timişoara. Cetăţenii sirieni au solicitat azil în România, autorităţile începând procedurile legale pentru a se stabili dacă li se va acorda sau nu această formă de protecţie. Pe toată perioada analizării solicitării, cei patru vor fi cazaţi în centrul din Timişoara.
În urma acestei decizii, UE este acum într-o poziție de a muta un total de 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională clară în următorii doi ani. Comisia și agențiile UE vor organiza, împreună cu statele membre, coordonarea necesară pentru punerea în aplicare a mecanismului de pe teren.
Frans Timmermans, Prim-vicepreședinte al CE, responsabil de o mai bună legiferare, relații interinstituționale, a statului de drept și Carta drepturilor fundamentale, a declarat:
În sine decizia pe care am luat-o astăzi nu va rezolva criza refugiaților, dar fără această decizie nu s-ar fi putut face acum următorii pași: sa ne asiguram că vom proteja mai bine frontierele noastre externe, sa înregistram mai eficient oamenii imediat atunci când sosesc, asigurandu-ne că cei cu drept de ședere primesc azil, dar cei care Nu au dreptul la azil sunt returnati rapid de unde vin, de asemenea, sa oferim perspective deschise zonei din care provin refugiații.
România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.
România va vota împotriva propunerii Comisiei Europene privind introducerea unor cote obligatorii de refugiați.
Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a declarat că are un mandat foarte clar, cu care va participa, mâine, la reuniunea Consiliului Justiţie și Afaceri Interne al Uniunii Europene, la care se va discuta această problemă.
El a precizat că România își respectă angajamentele inițiale, de a primi 1.785 de imigranți, atât cât este capacitatea statului român în momentul de față.
La rândul său, premierul Victor Ponta a explicat că problema imigranților trebuie privită din perspectiva cauzei și nu a efectelor produse.
El a mai spus că România trebuie să primească imigranți în limita posibilităților, în paralel cu încercarea de a găsi o soluție pe termen lung, împreună cu ceilalți europeni.
Reamintim că și președintele Klaus Iohannis a respins propunerea Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii de refugiați și s-a pronunțat pentru cote voluntare.
Publicat de Andrei Cretoiu,
11 septembrie 2015, 11:00 / actualizat: 14 septembrie 2015, 15:07
Este provocarea pe care o lansează Reprezentanța Comisiei Europene în România tinerilor interesati de subiecte europene.
Prin acest demers, Reprezentanța Comisiei Europene în România își propune să-i încurajeze pe jurnaliști și bloggeri să se specializeze în analiza informațiilor care provin de la instituțiile europene și a subiectelor europene în general.
Coordonatorul proiectului Razvan Szabo spune că astfel, cei care redactează știrile sunt provocați să se aplece mai mult către partea de analiză și comentariu
”Este o inițiativă a Reprezenatnței Comisiei Europene în România și este creată special pentru publicul românescși pentru profesioniștii din media și blogger-ul românesc. Scopul nostru este să să-i promovăm pe cei care scriu pe teme europene și nu doar preiau informația ci o și analizează și funcționeaza ca un intermediar între Bruxelles și publicul larg din România.”
Jurnaliștii și bloggerii sunt invitați să trimită, până pe 30 octombrie 2015, articole și materiale proprii, pe teme europene, publicate în perioada 1 ianuarie – 30 octombrie 2015, pentru a fi evaluate de un juriu.
Nu sunt acceptate articole de știri, ci numai comentarii, analize, reportaje, interviuri, editoriale, articole de opinie și imagini ilustrative (infografice originale sau fotografii care au fost publicate însoțite de comentarii relevante). Fiecare concurent trebuie să trimită minimum trei materiale pentru a intra în competiție.
Concurenții pot participa la o singură categorie. La editia din acest an, concurenții se pot inscrie la opt categorii: Presă audio, Presă video, Presă scrisă și online, Opinie / editorial, Reportaj, anchetă, interviu si blog , galerie si social media administrator…
Ultimele doua sunt categorii noi spune Coordonatorul proiectului Răzvan Szabo.
”Noutatea ediției de anul acesta este că avem o categorie suplimentară numită social media admin, în cadrul căreia participanții au șansa să administreze atât pagina de twitter a Reprezentanței și vor avea posibilitatea să intercționeze cu publicul larg și vor fi notați în funcție de această interacțiune. O altă noutate este faptul că avem o noua categorie, pe lângă cea de social media admin, se numește categoria de imagine sau Galerie, unde doritorii pot participa cu diverse fotografii sau ilustrații. Cu un mic comentariu, attfel că acest concursnu este adresat numai celor care scriu, ci si celor care se exprimă prin intermediul pozelor.”
La categoria Social media administrator, concurenții vor avea prilejul să-și aleagă o zi, între 15 septembrie și 10 noiembrie, în care să administreze conturile de facebook și twitter ale Reprezentanței Comisiei Europene.
Orice participant care se înscrie cu materiale la una dintre categoriile enumerate poate participa și câștiga la categoria social media admin, cumulând astfel două premii
Fiecare categorie va avea un singur câștigător, iar premiile constau în tablete iPad.
Câștigatorii concursului ”Reporter si blogger European” vor fi anuntați pe 10 decembrie.
Elisa Leonida Zamfirescu (n. 10 noiembrie 1887, Galați – d. 25 noiembrie 1973, București) a fost o ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume.
Elisa Leonida s-a născut la Galați, pe 10 noiembrie 1887, într-o familie cu 11 copii, fiica intelectualilor Anastase Leonida și Matilda (născută Gill). Toți frații ei s-au realizat într-o carieră intelectuală. Dintre aceștia, cei mai cunoscuți au fost: Gheorghe Leonida (sculptor), colaborator in colectivul sculptorului Paul Landovski din Paris, care a realizat chipul celebrei statui Hristos Mântuitorul, plasată pe muntele Corcovado, din Rio de Janeiro, dar și al unor opere care se găsesc astăzi la Muzeul de Artă din București și la Castelul Bran; Adela, medic oftalmolog, care a fost directoarea spitalului „Vatra Luminoasă“; Dimitrie Leonida, inginer energetician,creator al Muzeului Tehnic care îi poartă numele.
În urma refuzului tuturor universităţilor din România, Elisa Leonida Zamfirescu a studiat ingineria în Germania. Şi acolo a fost acceptată cu greu, însă, tot din considerente de sex nepotrivit. Ulterior, a devenit unul dintre cei mai apreciaţi şi mai căutaţi ingineri din lume.
Nemaiavând alternative, dar ferm convinsă că trebuie să devină inginer, pleacă, în anul 1909, în Germania şi se înscrie la Academia Regală Tehnică din Berlin. În fapt, este prima femeie student a acestei universităţi, căci şi în Germania existau prejudecăţi bine înrădăcinate cu privire la rolul femeilor în societate. După cum avea să scrie Elisa Leonida în jurnalul ei, la cererea de înscriere, decanul Hoffman s-a lăsat convins cu greu, invocând ca argument chemarea esenţială a femeii, cei trei „K” – Kirche, Kinder, Kuche (adică: biserica, copiii, bucătăria). Se pare că acelaşi decan, dar şi alţi profesori, în timpul studiilor şi în laboratoare, o ocoleau, ignorându-i prezenţa.
Momentul a fost tratat pe larg de presa vremii, dat fiind că, la urma urmelor, Elisa Leonida era prima femeie din istoria omenirii care reuşea să obţină diploma de inginer. Iată câteva titluri din presă (mai ales din ziarul „Minerva”): „Elisa Leonida, prima femeie inginer din ţara noastră şi din Germania”, „O compatrioată a noastră, domnişoara Elisa Leonida, în loc să studieze Literele sau Medicina, sau, mai rău, Dreptul, a studiat ingineria la Berlin”, „În inginerie viitorul femeilor e mare, d-ra Leonida a trecut cu deosebit succes examenul final, obţinând diploma de inginer”.
Pe fondul vâlvei create, mai multe firme mari, printre care şi gigantul BASF, i-au oferit diverse posturi, însă românca a preferat să se întoarcă în ţară. Culmea este că aici a obţinut cu greu un post, la laboratorul Institutului Geologic Român din Bucureşti, unde a fost nevoită, la început, să facă muncă de laborant şi asistent.
S-a căsătorit cu inginerul Constantin Zamfirescu, fratele scriitorului Duiliu Zamfirescu, iar la nunta celor doi a participa însăși Regina Maria.
Elisa Leonida Zamfirescu a încetat din viață la 25 noiembrie 1973, la vârsta de 85 de ani. La inițiativa Confederației Naționale a Femeilor din România, în 1997, a fost instituit „Premiul Elisa Leonida-Zamfirescu“ care se acordă pentru merite în domeniul științei și tehnicii unor personalități feminine.
Primul comandament NATO în România va fi inaugurat în 3 septembrie. Acesta va avea sediul la Bucureşti.
Ministrul apărării, Mircea Duşa a anunţat miercuri, 26 august, că în 3 septembrie se vor inaugura simultan astfel de comandamente în toate cele şase state de pe graniţa de Est a Uniunii Europene.
El a asistat miercuri, 26 august, în Poligonul Smârdan, la exerciţiul multinaţional „Swift Response”, în cadrul căruia 230 de militari din Italia, Spania şi din Forţele Terestre ale Statelor Unite s-au paraşutat din 6 avioane.
„Swift Response”, condus de militari americani, este cel mai mare exerciţiu NATO aeropurtat desfăşurat pe continentul european de la încheierea Războiului Rece.
Matthijs van Bonzel a vorbit marţi, în ultima sa conferinţă de presă ca ambasador al Olandei la Bucureşti, despre efectele Codului Fiscal asupra mediului de afaceri şi a afirmat că este important ca banii de la buget să fie investiţi în „domeniile cu slăbiciuni, nu să fie daţi înapoi oamenilor”, transmite Mediafax. Întrebat ce părere are despre discuţiile din România pe tema Codului Fiscal, diplomatul olandez a subliniat necesitatea investiţiilor în România. „Este important ca România să investească în infrastructură, sănătate, educaţie. Investiţiile sunt necesare, toată lumea este de acord. Dacă aveţi bani publici, aş sugera să investiţi acei bani publici în domeniile cu slăbiciuni, nu să-i daţi înapoi oamenilor. Ar putea fi un mix, să daţi o parte înapoi oamenilor, ca să aibă mai mulţi bani de cheltuit, dar întrebarea e cât de mulţi. Banii publici există pentru a face chestiuni publice, nu să fie daţi înapoi oamenilor”, a spus Matthijs van Bonzel. Referitor la investitorii olandezi, ambasadorul a spus că aceştia văd România ca pe „o ţară care se dezvoltă”.
Lotul olimpic al Romaniei a obtinut patru medalii – o medalie de aur, doua de argint si o medalie de bronz – la Olimpiada Internationala de Geografie 2015. In clasamentul general, Romania s-a clasat pe locul I, anunta Ministerul Educatiei. La competitia internationala care s-a desfasurat in Rusia au participat peste 150 de elevi, din 40 de tari si regiuni.
Olimpiada Internationala de Geografie 2015 s-a desfasurat in perioada 10-18 august, la Tver, in Rusia. Aceasta a fost a XII-a editie a olimpiadei.
La editia de anul trecut a Olimpiadei Internationale de Geografie, Romania a obtinut locul I in Europa si locul trei in lume, cu doua medalii de aur, o medalie de argint si o medalie de bronz.
Papusile Muppets, celebrele personaje care isi mentin popularitatea dupa mai bine de trei decenii, ajung, in premiera, la Bucuresti, cu cea mai titrata productie artistica pentru copii, parinti si bunici. Spectacolul muzical, „Sesame Street Live – Elmo makes music” va avea loc in data de 17 noiembrie la Sala Palatului din capitala, incepand cu ora 19.00.
Spectatorii se vor putea bucura live de o poveste exceptionala, din care nu vor lipsi jocurile interactive si cele mai cunoscute cantece pentru copii, reorchestrate pe ritmuri de rock, pop, reggae, hip-hop, jazz sau country, interpretate intr-o maniera plina de originalitate. Copiii si adultii, care au crescut alaturi de faimosul serial de televiziune „Sesame Street”, sunt invitati sa se alature distractiei alaturi de faimoasele papusi Muppets.
Abby Cadabby, Elmo, Big Bird, Cookie Monster, Oscar, Bert, Ernie sau Telly sunt doar cateva dintre cele 17 personaje ce vor evolua, sub lumina reflectoarelor pe scena Salii Palatului, intr-un decor fascinant plin de culoare. Produs de VEE Corporation Production, spectacolul muzical „Sesame Street – Elmo makes music” prezentat de Papusile Muppets se adreseaza intregii familii, dar prin continutul educational ce contribuie la dezvoltarea cognitiva si emotionala, show-ul poate fi perceput ca un instrument deosebit de util copiilor prescolari si elevilor.
Abby Cadabby, „zana in formare”, pasionata de muzica si de cantat, decide sa isi intemeieze o trupa pe Sesame Street. Dar exista o problema – aceasta descopera ca ii lipsesc toate instrumentele. Ce va face Abby pentru a rezolva aceasta problema? Noii sai prieteni de pe Sesame Street i se alatura si o vor ajuta sa descopere „instrumente„ despre care nu nici stia ca exista, precum: vase, linguri, capace ale cosului de gunoi sau chiar borcanele pentru dulciuri.
Intr-o poveste muzicala plina de culoare si veselie, Elmo si prietenii sai ii vor invata pe spectatori, ca oricine poate sa cante si sa compuna muzica deosebit de frumoasa. „Sesame Street –Elmo Makes Music”, un eveniment de la care toti spectatorii vor ramane cu amintiri de neuitat si vor fredona toate melodiile mult timp, dupa incheierea spectacolului.
Comisia Europeană a adoptat noul program transfrontalier Interreg-IPA, ce vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră dintre România şi Serbia. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de4 la Radio românia Reşiţa.
Uniunea Europeană investeşte 75 de milioane de euro în dezvoltarea zonelor de la graniţa româno-sârbă. Aceste fonduri vor contribui la atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia pentru regiunea Dunării, regiune care cuprinde o cincime din teritoriul Uniunii Europene. Dunărea este al doilea fluviu din Europa ca mărime şi traversează zece ţări. Potrivit comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, vor beneficia de bani peste 2 milioane de persoane.
Acest program de cooperare transfrontalieră dintre România şi Serbia acoperă trei regiuni de frontieră în România şi şase regiuni în Serbia. Are o valoare de peste 88 de milioane euro, cu o contribuţie de aproape 75 de milioane euro din instrumentul de asistenţă pentru preaderare. Şi practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii, asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite, bineînţeles instituirea de reţele transfrontaliere de centre de învăţământ superior, consolidarea capacităţilor instituţiilor locale în vederea protejării resurselor naturale, o mai bună pregătire pentru situaţii de urgenţă, dar sigur că foarte important este aspectul legat de mediu, pentru că zona vizată de program se află în centrul macroregiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia. De aceea programul se va axa pe dezvoltarea unor infrastructuri de transport transfrontalier eficiente şi ecologice. În România mai concret este vorba regiunile – Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, iar în Serbia este vorba de 6 districte.
Programul mai urmăreşte integrarea infrastructurilor şi serviciilor de transport local în principalele coridoare de transport europene, dar şi îmbunătăţirea serviciilor de trecere a frontierei pentru navetişti. Programul este gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România.
În perioada anterioară, 2007-2013 bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru program IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia a fost de aproximativ 36 milioane de euro, iar jumătate din sumă a fost direcţionată către dezvoltarea economică şi socială. Protejarea mediului şi prevenirea situaţiilor de urgenţă au reprezentat şi atunci o prioritate, fiind cheltuite în acest sens aproximativ 26% din finanţarea totală.
Marea Britanie şi SUA şi-au alertat cetăţenii că în România există riscuri de atentate teroriste.
Ambasada Marii Britanii a plasat România la acelaşi nivel de ameninţare teroristă ca Bulgaria, după ce vecinii de la sud au declanşat o amplă operaţiune de prindere a unor suspecţi de terorism pe teritoriul lor.
Pe o scară de la 1 la 4 privind gradul de pericol, România se află la nivelul doi, conform autorităţilor londoneze.
Europ’Raid, un turneu consacrat de automobile din Europa, va ajunge în premieră la Cluj în perioada 13-14 august.
În cadrul evenimentului cei 45 de participanţi vor parcurge 10.000 de km şi vor vizita 19 ţări din Europa, timp de 23 zile. Organizatorii au ales să poposească anul acesta şi în oraşul înfrăţit, Cluj-Napoca, datorită faptului că acesta este Capitală Europeană a Tineretului.
Astfel, în seara zilei de joi, 13 august, participanţii vor lua parte în Parcul Central la un schimb cultural internaţional.
Totodată, cu prilejul acestei de a doua ediţii, Europ’Raid va transporta două tone de rechizite pentru şcolile din România şi Bulgaria. Evenimentul este organizat de studenţi francofoni din vestul Franţei şi reuneşte o mare parte de participanţi din zona metropolitană Nantes.
Şcoala internaţională de vară NATO pentru tineri şi-a încheiat vineri cursurile la Cluj-Napoca.
Timp de 5 zile au studiat împreună 40 de studenţi şi doctoranzi din 28 de ţări membre şi asociate la alianţa nord-atlantică, de pe 5 continente.
Conferenţiarii au fost personalităţi civile şi militare din America de Nord şi Europa, care le-au prezentat tinerilor realităţile cu care se confruntă Alianţa în toate domeniile.
Cursanţii au luat parte, de asemenea, la un exerciţiu având ca temă reacţia lor şi soluţiile adoptate, în calitate de virtuali şefi de state, în cazul unui atac cibernetic.
La finalul cursurilor, cei 40 de tineri au semnat un document numit „Manifestul pentru pace„, adresat conducerii NATO. Manifestul însumează mesaje individuale concepute de participanţi, care provin din ţări cu o experienţă şi o imagine diferită asupra păcii.
România este membră a NATO din 2003 şi a UE din 2007.
După entuziasmul iniţial şi după atâţia ani, te-ai fi aşteptat ca valorile şi interesele euroatlantice să-i fi pătruns pe români. Ori, în ultima vreme se poate constata o creştere serioasă a opiniilor defavorabile atât alianţei militare cât şi uniunii economico-politice la care am aderat.
Mai grav, propaganda rusească pare a avea efecte impresionante.
Tema fiind cu adevărat importantă, am cerut părerea unui expert.
Doamna Antonia Colibăşanu, partener pentru zona euro-asiatică a celebrului grup american de analiză strategicăStratfor:
Criza pe care o simțim acum la nivelul Uniunii Europene nu numai că ne îndeamnă să ascultăm și alte voci, care nu pun tocmai valorile occidentale în prim plan, dar ne îndeamnă și către alte tendințe, unele naționaliste, spre exemplu, poate chiar mai periculoase decât această dezbatere între Est și Vest. E absolut normal ca tinerii din România și din celelalte state europene să aibă în vedere și ceea ce vrea Estul. Este, însă, mai puțin normal să aderi, rapid, la valori pe care nu le cunoști și să-ți impui anumite comportamente în funcție de acele valori. Sigur, Rusia face propagandă, iar acest fapt nu este un secret. Metodele de influență ale Rusiei se întâlnesc atât în zona politicilor publice, cât și în zona economică. Poate că e vorba și despre strategii bune, implementate la nivelul statelor de aici. Poate că Rusia cunoaște foarte bine zona, poate că folosește foarte bine metodele noi de propagandă, iar pe fondul crizei socio-economice, acest lucru are succes. (Antonia Colibăşanu, partener și director regional Eurasia, Marketing International Stratfor)
Abandonul copiilor este o problemă cu care România se confruntă de foarte multă vreme.
Deşi legislaţia este bine pusă la punct în acest caz, există încă multe mame care îşi abandonează copii în maternităţi din diferite motive.
Pentru unele femei naşterea este o binecuvântare… în schimb pentru altele este un blestem.
Numai anul trecut 11 mame din judeţul Cluj şi-au abandonat copiii imediat după naştere, iar până în acest moment au fost înregistrate alte 7 cazuri.
De cele mai multe ori lipsa accesului la educaţie a tinerelor femei şi faptul că provin din comunităţi vulnerabile pot fi primele motive care le determină să recurgă la abandon.
Cum procedează instituţiile abilitate, în aceste cazuri ?
Conform legislaţiei în vigoare actorii sociali întocmesc procesul verbal de constatare a părăsirii. De la momentul sesizării dispariţiei mamei fiecare instituţie iniţiază acţiuni specifice de identificare a mamei. Răspunderea pentru creşterea şi îngrijirea copiilor revine în primul rând părinţilor, de aceea toate instituţiile implicate fac eforturi susţinute ca fiecare copil să crească într-o familie. În termen de 48 de ore Direcţia de Protecţie a Copilului are obligaţia de a prelua copilul din spital în sistem de protecţie. Pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani se instituie măsura de protecţie specială a plasamentului la asistent maternal cu prioritate. După instituirea măsurii de plasament Direcţia are obligaţia de a sesiza instanţa de judecată care se va pronunţa cu privire la măsura de protecţie şi cu privire la persoana care va exercita drepturile părinteşti. (Alina Chiorean, purtător de cuvânt Direcţia de Asistenţă Socială pentru Protecţia Copilului Cluj)
Cu alte cuvinte copiii sunt atent monitorizaţi şi ajutaţi să crească, însă dacă sunt lăsaţi să crească fără ajutorul de care au nevoie… cu siguranţă vor avea de suferit pe viitor.
Efectele pe termen lung sunt multiple: pot fi afectate mai multe paliere ale personalităţii şi dezvoltării precumîntârzieri în dezvoltarea abilităţilor sociale şi a celor fizice şi emoţionale, dar mai pot apărea şi tulburări de comportament sau de ataşament.
Reprezentativa României a urcat pe locul 7, cu 1.166 puncte, în clasamentul Federaţiei Internaţionale de Fotbal, dat publicităţii joi, cu o poziţie mai sus faţă de luna trecută. Aceasta este cea mai bună clasare a ‘tricolorilor’ în ierarhia FIFA din ultimii 17 ani şi 8 luni, precizează FRF, reamintind că ultima dată când România s-a mai aflat pe 7 în lume a fost în decembrie 1997.
Adversarii elevilor lui Anghel Iordănescu în preliminariile Campionatului European de anul viitor ocupa următoarele poziţii: Ungaria – locul 35 (-4) cu 763 pct, Irlanda de Nord – locul 40 (-3) cu 721 pct, Grecia – locul 44 cu 661 pct, Insulele Feroe – locul 75 (-1) cu 456 pct şi Finlanda – locul 89 (+1) cu 371 pct.
Iată cum se clasează şi oponentele României din viitoarea campanie de calificare, cea pentru Campionatul Mondial din Rusia, din 2018: Danemarca – locul 25 (-1) cu 876 pct, Polonia – locul 33 (-3) cu 769 pct, Muntenegru – locul 77 (+4) cu 423 pct, Armenia – locul 88 (+1) cu 373 pct şi Kazahstan – locul 141 (+1) cu 193 pct.
Ierarhia este dominată în continuare de Argentina (1.425 puncte), urmată de Belgia (1.244), care a depăşit campioana mondială Germania (1.226), clasată pe ultima treaptă a podiumului. Înaintea României, se mai clasează Columbia (locul 4, cu 1.218), Brazilia (locul 5, cu 1.186) şi Portugalia (locul 6, cu 1.177).
Clasamentul FIFA pe luna august (în paranteză poziţia de luna trecută):
1 (1). Argentina 1.425 pct
2 (3). Belgia 1.244
3 (2). Germania 1.226
4 (4). Columbia 1.218
5 (6). Brazilia 1.186
6 (7). Portugalia 1.177
7 (8). România 1.166
8 (9). Anglia 1.157
9 (10). Ţara Galilor 1.155
10 (11). Chile 1.129
La ediția 74 a Campionatelor balcanice pentru seniori, desfășurate sâmbătă și duminică la Pitești, România a cucerit 5 medalii de aur, 10 de argint și 11 de bronz, clasându-se pe primul loc în tradiționalul clasament general pe națiuni, cu 267 puncte, urmată de Turcia – 205 puncte și Grecia – 163,5 puncte.
Reprezentanții țării noastre au câștigat ambele ierarhii, atât la feminin (pentru a 36-a oară, din cele 58 de ediții în care au avut loc concursuri în probele feminine), cât și la masculin (a 19-a oară).
În clasamentul feminin, România a totalizat 138 puncte, Grecia fiind pe locul secund, cu 89,5 puncte, iar Turcia, pe 3, cu 86 puncte, în timp ce la masculin, reprezentanții țării noastre au adunat 129 puncte, iar Turcia — 119 puncte, a treia fiind Croația, cu 84 puncte.
Traficul de persoane este o problemă care afectează în continuare România, dar se fac eforturi pentru înăsprirea legislației, iar în 2014 a crescut numărul traficanților de persoane condamnați la pedepse cu închisoarea, relevă raportul anual privind traficul de persoane dat publicității luni de Departamentul de Stat al SUA.
România este o țară sursă, de tranzit și de destinație pentru persoanele victime ale traficului de forță de muncă, precum și pentru femeile și copiii victime ale traficului sexual.
Românii sunt o sursă semnificativă a victimelor traficului de forță de muncă și de exploatare sexuală în Europa de Vest (în special în Marea Britanie, Italia, Spania și Franța) și în Europa Centrală și de Sud (în special în Cehia, Ungaria și Grecia).
Bărbații, femeile și copiii români sunt victime ale traficului de forță de muncă în mai multe domenii, dar sunt și forțați să cerșească și să fure în România și în alte țări europene.
Femeile și copiii români sunt victime ale traficului sexual în România și în alte țări europene. Românii forțați să cerșească și să comită infracțiuni sunt adesea copii romi.
România este o țară de destinație pentru un număr limitat de victime ale traficului de persoane din afara granițelor, cum ar fi victime ale traficului sexual din Republica Moldova și Polonia și victime ale traficului de forță de muncă din Bangladesh și Serbia. Oficiali guvernamentali au fost condamnați pentru infracțiuni de trafic de persoane, dar au fost raportate și situații în care oficiali locali au obstrucționat investigarea unor cazuri de trafic.
Potrivit documentului citat, Guvernul român nu îndeplinește standardele pentru eliminarea traficului de persoane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Guvernul a demonstrat că face eforturi pentru întărirea legislației, dar au fost date sentințe ușoare care nu i-au împiedicat pe traficanți, iar victimele nu au fost în siguranță după ce traficanții au fost eliberați.
Guvernul a identificat un număr mare de victime, însă doar jumătate dintre acestea au beneficiat de asistență din partea instituțiilor publice și private. Guvernul nu a alocat finanțare ONG-urilor care oferă asistență, iar victimele au avut dificultăți în a obține servicii medicale, consiliere psihologică și despăgubiri din partea traficanților.
Recomandările pentru autoritățile române privesc alocarea de fonduri publice pentru ONG-uri și pentru noi centre de adăpostire a victimelor traficului de persoane, îmbunătățirea accesului la servicii medicale, creșterea calității consilierii psihologice, anchetarea și condamnarea traficanților și a oficialilor care sunt complici cu aceștia, cu sentințe suficient de severe comparativ cu gravitatea faptelor.
Autoritățile române au investigat 875 de cazuri de trafic de persoane în 2014, în creștere de la 714 cazuri în 2013. Instanțele române au condamnat 269 de traficanți în 2014, o ușoară creștere față de 252 de condamnări în 2013. 67% dintre traficanții condamnați au primit pedepse cu închisoarea de la unu la 15 ani, ceea ce marchează o creștere față de 2013 când 59% dintre traficanții condamnați au primit pedepse cu executare.
Trei oficiali guvernamentali au fost condamnați pentru trafic de forță de muncă în 2014.
Raportul notează că guvernul susține eforturile de prevenire a traficului.
Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane coordonează implementarea strategiei de combatere a traficului pentru perioada 2012-2016 în cooperare cu ONG-urile și a pus la punct un plan de acțiune pentru perioada 2015-2016.
Agenția publică periodic rapoarte și statistici privind traficul de persoane și a participat la implementarea unei campanii naționale și a 53 de campanii locale de conștientizare, care au avut o audiență de peste 2 milioane de persoane.
O cunoscută agenţie de turism din România a lansat de curând un nou produs pe piaţa de profil.
Este vorba de „Blind Holiday”- un concept nou care se adresează turiştilor dornici de o experienţă de vacanţa diferită faţă de ce au trăit până în prezent.
Aceştia vor afla care este destinaţia vacanţei lor doar atunci când vor ajunge în aeroport.
Timp de o săptămână, românii vor vedea pe pagina de Facebook Paralela 45 o serie de oferte de vacanţe în acest concept, la preţuri de 299, 399, respectiv 499 de euro/ persoană.
Data exactă de plecare o vor afla cu 48 de ore înainte, iar destinaţia le va fi dezvăluită abia atunci când turiştii ajung în aeroport.
Ofertele Blind Holiday se adresează doar persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, iar plata se face exclusiv online.
„Am dorit să aducem pe piata turismului din Romania un concept special pentru turiştii deschisi către nou, care vor să trăiască şi o experienţă altfel. Practic iti cumperi o vacanţa cu garanţia şi încrederea că se va ridica la nivelul aşteptărilor tale, iar destinaţia o afli când ajungi la aeroport. Sunt sigur că turistii romani vor aprecia o initiativa indrazneata. Vrem să arătăm că putem oferi şi pachete pentru turiştii mai nonconformişti”, a declarat Alin Burcea, preşedintele agenţiei de turism iniţiatoarea acestui concept.
În spaţiul românesc, căile ferate japoneze reprezintă, fără îndoială, un model de companie feroviară care se deosebeşte radical de CFR-ul autohton, fie numai prin simplul fapt că întârzierile trenurilor totalizează, în decursul unui an, cel mult 1-2 minute. Mai mult: compania cere scuze publicului pentru neplăcerile cauzate, iar managerii demisionează pentru întârzieri de peste 3 minute. Un alt atu important al niponilor este viteza – astfel, nu e o întâmplare că, de curând, în Japonia, a fost atins un nou record: 603 km/h! Un lucru e cert: aceste date nu trebuie în niciun caz să ne mire; ele nu sunt banale coincidenţe, ci rezultat al unei culturi feroviare aparte, care începe în anii ’50 cu un proiect al unui tren care avea să inspire lumea occidentală, denumit Shinkansen.
Importanţa căilor ferate în societatea niponă a fost recunoscută prin crearea, în 1920, a unui Minister al Căilor Ferate, care avea să coordoneze dezvoltarea continuă a reţelei şi creşterea vitezei de circulaţie la 69,6 km/h; mai mult, în 1934, se produc înnoiri tehnologice prin introducerea unor locomotive mai performante. Din aceste considerente, se pare că pentru căile ferate japoneze perioada interbelică a fost o adevărată epocă de aur, iar una dintre figurile marcante ale acesteia a fost ministrul Mitsugu Sengoku, care a rămas anecdotic prin încercarea, reuşită temporar, de a nu mai permite ca parlamentarii să beneficieze de bilete de tren gratuite. În cele din urmă, Dieta japoneză a dat o lege prin care acest drept al parlamentarilor a fost restabilit.
Prima ţară care s-a inspirat de la japonezi a fost Franţa. Puţini oameni cunosc faptul că povestea de succes a TGV-ului francez începe în 1961 prin vizita unui inginer, Hervé Guibert, în Japonia, unde a studiat bunele practici ale acestora în domeniul feroviar. Au mai trecut încă 20 de ani până când, în 1981, avea să fie inaugurată linia de mare viteză Paris-Lyon, care pentru politicieni, însemna, aşa cum aprecia Georges Pompidou, „noua dimensiune a măreţiei tehnicii franceze”. Linii de mare viteză aveau să fie inaugurate, în anii următori, în Germania, Italia, Olanda, Spania, Marea Britanie, Danemarca.
Istoria trenului glonţ a avut la bază comutarea energiilor şi aspiraţiilor poporului japonez de la idealul militar al unei puteri cuceritoare, ideal ce s-a dovedit un fiasco, spre un nou model de afirmare, acela paşnic, ca o putere economică globală, pentru care orice obiect produs în Japonia să simbolizeze un vis al omenirii. Iată de ce trenul glonţ avea să devină un model replicat în întreaga lume occidentală.
Naționala masculină de handbal tineret a României a disputat luni seară primul meci din Grupa B, la turneul final din Brazilia. Tricolorii au încheiat la egalitate partida cu Portugalia, scor 26-26 (11-15).
În celelalte meciuri din această grupă, Spania a pierdut confruntarea cu echipa din Qatar, scor 26-27 iar Serbia a învins Angola cu 31-14.
Selecţionata României va mai disputa următoarele partide: astăzi cu Qatar, mâine cu Serbia, sâmbătă cu Angola iar duminică va juca împotriva naţionalei Spaniei.
În celelalte grupe au fost repartizate următoarele formaţii – Grupa A: Tunisia, Paraguay, Belarus, Olanda, Suedia, Rusia; Grupa C: Chile, Algeria, Coreea de Sud, Argentina, Danemarca, Franţa; Grupa D: Norvegia, Japonia, Uruguay, Egipt, Germania, Brazilia.
Robbie Williams s-a arătat încântat de primirea fanilor săi din București și regretă că nu a venit până acum în fața publicului din România!
Cei peste 60.000 de spectatori care au așteptat cu răbdare, într-o căldură toridă, începând cu ora 15:00, si au cântat împreună cu marele artist care se declară „entertainer”, nu cântăreț.
Spectacolul a fost cu adevarat electrizant, Robbie Williams antrenandu-i pe fanii din Romania in spectacolul total oferit in fata Palatului Parlamentului.
Megastarul britanic nu s-a sfiit sa il prezinte romanilor pe tatal sau, pe care l-a invitat pe scena.
Fostul component al trupei Take That a impins limitele concertului dincolo de uzualul show-biz-ului romanesc atunci cand a invitat „in pat” alaturi de el o fana care era insotita de sotul ei in public…nu stim daca sotul a gustat ideea, cert este ca doamna nu l-a refuzat pe starul londonez 🙂
Emotionante au fost si cele doua momente dedicate altor artiști, anume trupei Queen si lui George Michael.
Rarăul – muntele de legendă al Carpaţilor Bucovinei, adăposteşte o formaţiune stâncoasă unică în Romania, vizibilă de la zeci de kilometri depărtare şi care străluceşte ca o nestemată albă în lumina soarelui de vară. Vă invităm azi să descoperiţi Pietrele Doamnei…
Pietrele Doamnei fac parte din masivul Rarău-Giumalău şi se află pe raza judeţului Suceava. Având o altitudine de 1.461 de metri, aceste stânci spectaculoase apar semeţe din mjlocul pădurii seculare care la înconjoară, în imediata apropiere a cabanei Rarău.
Accesul spre Pietrele Doamnei se face pe un drum modernizat recent, care poartă numele sugestiv de Transrarău, considerată una dintre cele mai spectaculoase şosele montane din ţară, alături de Transfăgărăşan şi Transalpina. Ca să ajungem la Pietrele Doamnei, pornim din centrul comunei Pojorât şi urcăm serpentinele şerpuitoare ale Transrarăului.
După aproximativ 15 kilometri de la plecare, ajungem la o intersecţie de unde avem două opţuni: fie ne abatem la stânga pe drumul care duce la cabana Rarău, fie continuăm la vale pe şosea, până în localitatea Chiril-punctul terminus al Transrarăului.
Noi alegem azi să admirăm panorama spectaculoasă de pe Pietrele Doamnei. Traseul proriu zis începe chiar de la cabana Rarău, aflată în plin proces de renovare şi modernizare, iar indicatoarele şi marcajele turistice bine puse la punct ne sunt de un real folos in drumeţia noastră.
Intrăm pe poteca marcată şi începem urcuşul prin pădure, pînă la baza spectaculoaselor stânci numite Pietrele Doamnei. De aici, în funcţie de condiţia fizică, putem să alegem traseul în circuit, care înconjoară formaţiunea sau, dacă suntem antrenaţi şi nu avem rău de înălţime, putem urca până la spetaculosul punct de belvedere situat pe una dintre Pietrele Doamnei-cea accesibilă drumeţilor de rând. Cealaltă, mai înaltă poate fi escaladată doar de către alpinişti. Odată ajunşi pe vîrf, panorama de 360 de grade ne taie răsuflarea. Admirăm vârful Rarău, aflat la mică distanţă, precum şi vârful Giumalău, care cu înălţimea sa de 1.857 de metri străjuieşte întreaga zonă. În zilele senine se vede cu ochiul liber piramida semeaţă a Ceahlăului.
Admirăm, ne bucurăm de peisaj, facem fotografii, luăm o scurtă gustare şi ne pregătim de plecare, atenţi să nu alunecam la coborâre pe stâncile şlefuie de mii şi mii de turişti.
Iar legenda Pietrelor Doamnei este legată de soţia domnitorului Petru Rareş, care s-a refugiat aici cu familia din calea tătarilor. Se spune că domnitorul şi-ar fi ascuns într-una din peşterile din zonă, soţia, copiii şi o parte din avuţie. Când tătarii au vrut să pătrundă în peşteră, stâncile s-au prăvălit peste ei, îngropându-i odată cu averea domitorului. Muntele semeţ, care pe atunci se numea Todirescu, avea să fie botezat după numele domnitorului Petru Rareş, devenind astfel Rarău, iar stâncile s-au numit, de atunci, Pietrele Doamnei.
Lostrița, un pește pe cale de dispariţie în România, iese din legendă şi urmează să repopuleze apele din zonele de munte ale judeţului Caraş-Severin conform unui proiect iniţiat recent de specialiştii Direcţiei silvice judeţene. Aceştia și-au propus înmulțirea speciei în râurile Cerna şi Nera, spune Traian Roşu, şeful biroului vânătoare şi salmonicultură din cadrul Direcţiei silvice cărăşene. Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Banat combat însă înmulţirea lostriţei pe cursul râului Nera. Potrivit directorului Ervin Luci, această specie este un peşte răpitor feroce şi va decima în scurt timp fauna acvatică existentă, distrugând ecosistemul celui mai curat curs de apă din România. Specialiştii ABA Banat spun că această specie poate fi introdusă pe oricare alt curs de apă de munte din Banat, precum Bistra, Cerna şi Timiş. Vă reamintim că, specia se află în pragul dispariţiei din cauza pescuitului excesiv, a braconajului şi a limitării habitatului şi este declarat monument al naturii şi protejat de legile în vigoare
Scrima a adus trei medalii pentru România, la Jocurile Europene.
Ana Maria Brânză a câştigat, marţi, 23 iunie, prima medalie de aur a delegaţiei tricolore la Jocurile Europene de la Baku. Sportiva de 30 de ani s-a impus în finala probei de spadă cu 15 la 11 în faţa rusoaicei Iana Zvereva. În aceeaşi probă, România a câştigat medalia de bronz, prin Simona Gherman.
Tiberiu Dolniceanu a cucerit medalia de argint la sabie, după ce a fost învins în finală de ucraineanul Andrei Iagodka, scor 15 la 10, astfel că bilanţul României la Jocurile Europene a ajuns la 9 medalii: una de aur, 4 de argint şi 4 de bronz.
Oficiul European Antifraudă al UE a publicat la Bruxelles raportul pe 2014
Publicat de Andrei Cretoiu,
3 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:36
Oficiul antifraudă al Uniunii Europene OLAF este un organism care are misiunea de a identifica, a investiga și a opri actele de fraudă cu fonduri europene.
Agenția a anunțat, ieri, că încearcă să recupereze peste 900 milioane de euro irosiţi din bugetul UE pe 2014.
În raportul său pe anul trecut, OLAF arată că, sub coordonarea sa, statele membre ale UE au reuşit să recupereze în 2014 fonduri în valoare de 206,5 milioane de euro, ca rezultat al anchetelor demarate încă din anii anteriori în mai multe cazuri de corupţie.
Directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a arătat că în 2014 Agenția antifraudă a UE a primit cel mai mare număr de sesizări de posibile cazuri de fraudă de la crearea sa, respectiv aproximativ 1 400 de sesizări.
Acest aflux mai mare de informații nu înseamnă neapărat că au fost mai multe acte de fraudă în Europa, ci este o dovadă a încrederii sporite a cetățenilor, a instituțiilor și a altor parteneri în capacitățile de investigare ale OLAF, a subliniat Kessler.
El a mai arătat că în 2014 inspectorii OLAF s-au axat asupra acelor cazuri în care intervenția poate aduce o reală valoare adăugată, și anume asupra investigațiilor complexe în domenii precum fondurile structurale, sectorul vamal, activitățile de contrabandă, comerțul și ajutorul extern.
În ceea ce privește fraudele cu fonduri structurale, directorul general al OLAF a arătat că principala resposabilitate revine autorităților naționale, OLAF mărginindu-se să intervină direct doar în cazurile de mare impact:
„În ceea ce privește fondurile structurale, autoritățile din statele membre au responsabilitatea principală de a investiga aceste cazuri de fraudă și o fac.
Deci, ancheta OLAF în acest sens este limitată doar la cazurile cu impact major”.
Anul trecut OLAF a finalizat cele mai multe investigaţii în domeniul cheltuirii fondurilor structurale şi a traficului ilegal la frontierele Uniunii Europene.
În România, Ungaria şi Bulgaria au fost cele mai multe investigaţii în acest domeniu.
În acelaşi timp, OLAF a emis cele mai multe recomandări anul trecut, către România, şi anume 89.
Dintre acestea doar 30% s-au finalizat cu o condamnare.De altfel, în medie, la nivelul Uniunii Europene, doar o treime din recomandările OLAF au fost recuperate în cifre reale de către autorităţile naţionale.
În raportul dat publicității, ieri, la Bruxelles se mai arată că România, alături de state ca Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, au contribuit la anchetele OLAF privind o mare reţea de contrabandă cu ţigări.
În același document mai scrie că OLAF a reușit să evalueze sesizările primite într-un timp scurt — în medie, în 2 luni — înainte de a decide dacă va iniția procedura de investigare într-un caz sau nu.
Pe parcursul ultimilor trei ani, OLAF a redus durata etapei de selecție cu 70 % față de anii precedenți.
Raportul mai arată că, în medie, OLAF deschide în prezent cu 60 % mai multe investigații decât înainte de reorganizarea sa, care a avut loc în 2012
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România va demara astăzi recensământul vehiculelor şi autovehiculelor care circulă pe teritoriul României, indiferent de ţara în care sunt înmatriculate. Înregistrările de trafic se desfăşoară după un calendar prestabilit, timp de zece zile, în diferite perioade ale anului. CNADNR precizează că monitorizarea traficului rutier se efectuează periodic, o dată la cinci ani, iar scopul este acela de a vedea evoluţia traficului şi impactul acestuia asupra reţelei de drumuri.
Comisia Europeană a anunţat acordarea unui ajutor financiar României, Bulgariei şi Italiei.
Banii provin din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene şi sunt destinaţi acoperirii daunelor produse în aceste ţări de inundaţiile de anul trecut.
Detalii în rubrica Instantaneu European, realizată de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM
România primeşte de la Comisia Europeană aproape 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii. Anunţul a fost făcut de şeful purtătorilor de cuvânt ai Comisiei, Margaritis Schinas, care a explicat şi destinaţia banilor:
“Acest ajutor din Fondul de solidaritate este destinat acoperirii cheltuielilor pentru refacerea infrastructurii şi a altor servicii cheie din regiunile afectate ca rezultat al inundaţiilor severe care s-au produs anul trecut” – Margaritis Schinas
Anul trecut, peste 30 de judeţe din ţara noastră au fost afectate de inundaţii. Mulţi fermieri şi-au pierdut atunci culturile şi animalele, multe drumuri au fost distruse de ruperea barajelor şi a digurilor, iar numeroase clădiri publice, şcoli şi spitale au suferit stricăciuni serioase.
În acest context, România a formulat o cerere de ajutor către Comisia Europeană, care a răspuns afirmativ. Şi Bulgaria primeşte din acelaşi Fond aproape 2 milioane euro, iar pentru Italia s-a decis alocarea a 56 milioane, şi aceste ţări fiind lovite în 2014 de inundaţii.
Ajutorul Comisiei Europene pentru cele trei state membre se ridică astfel la 66, 5 milioane euro.
Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria. Valoarea totala a programului este de 258 de miioane de Euro.
Detalii despre acest subiect aflam in rubrica Euranet Plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Radio Bucuresti.
Acest program va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le atractivitatea atât pentru turiști, cât și pentru investitori.
Contribuția Uniunii Europene la acest program este de 216 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regional.
Printre obiectivele acestui program se numară îmbunătățirea transportului pe Dunăre și Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural și cultural din zona de granită precum şi îmbunătățirea gestionării comune și protejării siturilor natural.
Prin aplicarea acestui program se asteptă, de asemenea, să sporeasca capacitatea de prevenire și gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră, să se integrarea aceste zone din punctul de vedere al ocupării și mobilității forței de muncă si să se îmbunătățească relațiile de cooperare a instituțiilor publice din zonele vizate.
Noul program transfrontalier „Interreg” pentru România și Bulgaria a fost adoptat de comisarul european pentru politica regională Corina Crețu, care a declarat ca locuitorii acestor regiuni de frontieră din cele doua tari vor beneficia în mod direct de aceste finanţări.
Corina Creţu:
“Am fost foarte fericită să semnez acest program îintre Bulgaria şi România. Îmi doresc să se deblocheze cât mai urgent şi programul România + Ungaria. Cele două state + România şi Bulgaria + vor decide ce vor pune în aceste programe, dar este evident că sunt milioane de euro care vor merge în crearea de locuri de muncă şi creşterea competivităţii la granite. Este important ca ceea ce vor decide statele membre să pună în aceste programe trebuie să fie în accord cu legislaţia, să fie eligibile!”
Comisarul european pentru politica regională Corina Crețu
In programul Interreg Romania – Bulgaria sunt incluse 15 regiuni (judete)
Este vorba despre Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Olt din ţara noastră şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich din tara vecină.
În Romaânia programul este gestionat de Ministerul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Cea de a cincea perioadă de programare a Interreg 2014-2020 dispune de un buget de peste 10 miliarde de euro ce reprezentă investiții în cadrul a peste 100 de programe de cooperare între regiuni și partenerii teritoriali, sociali și economici. Bugetul respectiv include, de asemenea, sumele alocate statelor membre în vederea participării la programele de cooperare la frontierele externe ale UE, sprijinite de alte instrumente.
Este vorba despre 60 programe de cooperare transfrontalieră de-a lungul a 38 de frontiere interne ale UE, in valoare de 6,6 miliarde de euro şi 15 programe transnaționale care acoperă zone de cooperare mai vaste, precum Marea Baltică, regiunea Alpilor și regiunea Mării Mediterane, pentru care se aloca aproximativ 2 miliarde de euro.
Programul de cooperare interregională și cele 3 programe pentru constituirea de rețele acoperă toate cele 28 de state membre ale UE.
Acestea asigură cadrul necesar schimburilor de experiență între autoritățile regionale și locale din diferite țări, iar suma alocata se ridică la 500 milioane de euro.
Obiectivele principale ale acestor programe vizeaza crearea unor regiuni verzi, sigure, eficiente, bine conectate si cu mana de lucru calificată.
Corul de Copii Radio s-a calificat în Finala Competiţiei Corale Let the Peoples Sing, ediţia 2015 – un apreciat eveniment internaţional din circuitul muzicii vocale, aflat sub auspiciile Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union – EBU).
Competiţia a fost iniţiată în 1961 de către BBC (British Broadcasting Corporation – Londra) şi a fost iniţial derulată doar la nivel naţional, până în anul 1966 când a devenit o manifestare internaţională, competitorii fiind propuşi de EBU.
Semifinala concursului s-a desfăşurat la München, în 22 şi 23 ianuarie 2015. Dintre cele 19 ansambluri corale propuse de 13 organizaţii afiliate EBU care au participat la această etapă, juriul internaţional a selectat, în urma audierii înregistrărilor radio, nouă ansambluri din Danemarca, România, Statele Unite ale Americii, Austria, Germania, Letonia, Suedia, Bulgaria şi Marea Britanie.
În 11 octombrie Corul de Copii Radio dirijat de Voicu Popescu va evolua în finala de la München în cadrul categoriei Coruri de copii şi tineret, într-un concert public în Studioul 1 al Radiodifuziunii Bavareze, eveniment difuzat live de postul BR-KLASSIK şi înscris în Stagiunea Euroradio 2015-2016.
Înfiinţat în 1945, Corul de Copii Radio a avut o evoluţie spectaculoasă încă de la apariţia sa în peisajul muzical românesc şi a demonstrat deja şi pe plan internaţional nivelul său artistic. Cele peste 50 de participări la festivaluri, turnee artistice şi concursuri internaţionale în aproape toate statele Europei, în Japonia, SUA şi Canada, au adus tinerilor artişti preţioase distincţii şi premii şi au contribuit la acordarea în 2004, de către Federaţia Corurilor din U. E., a titlului de Ambasador Cultural al Uniunii Europene.
Recitalurile, concertele a cappella, contribuţiile aduse interpretărilor unor capodopere vocal-simfonice alături de Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Filarmonica din München, Orchestra de Stat Bavareză, sub bagheta unor mari maeştri români şi străini ca: Iosif Conta, Ludovic Bacs, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jing Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta, au dezvăluit deosebitele calităţi interpretative ale formaţiei.
Radiodifuziunea Bavareză din München, Germania (BR), organizează şi coordonează ediţia 2015 a acestei competiţii deschise corurilor de amatori. Obiectivele concursului sunt stimularea interesului pentru acest gen de muzică, promovarea rolului EBU şi al radiodifuziunilor publice afiliate în organizarea unor evenimente muzicale marcante cu profil radiofonic şi crearea de conţinut pentru programele de muzică corală, cu posibilitatea de difuzare pe toate platformele media.
World Record Academy, cea mai mare şi cea mai prestigioasă organizaţie mondială care certifică recordurile mondiale, cu sediul la Miami (Statele Unite ale Americii), i-a acordat lui Ilie Dobre, celebrul comentator sportiv al Radio România Actualităţi, premiul Omul Anului în Media (2014) pentru cele cinci recorduri mondiale (patru în transmisiunea directă a unui gol în direct şi unul pentru cele mai multe cărţi publicate de un comentator sportiv radio), dar şi pentru eforturile sale în promovarea sportului, a ideilor morale, a fairplay-ului, toleranţei şi a valorilor sociale în sport.
În decembrie 2013, World Record Academy consemna al cincilea record mondial adjudecat de comentatorul sportiv Ilie Dobre, care intra pentru a cincea oară în Cartea Recordurilor, cu performanţa de 1 minut şi 8 secunde, în transmisiunea golului marcat de Ciprian Marica, în minutul 2 al meciului de fotbal dintre echipele naţionale ale României şi Ungariei din preliminariile Campionatului Mondial, ediţia 2014, desfăşurat în 6 septembrie 2013.
La acea dată comentatorul Ilie Dobre deţinea încă patru recorduri mondiale: 31 de secunde şi 27 de secunde în transmisiunea unui gol în direct, fără respiraţie şi 42 de secunde, cu o singură respiraţie, fiind, totodată, comentatorul sportiv radio cu cele mai multe cărţi publicate (42).
Acest prestigios premiu a fost publicat astăzi pe site-ul World Record Academy
Preşedintele Klaus Iohannis este încrezător că anul 2015 va fi „începutul unei Românii a normalităţii, pe care ne-o dorim cu toţii”.
În mesajul de Anul Nou, preşedintele Klaus Iohannis se declară încrezător în faptul că anul 2015 va fi începutul unei Românii a normalităţii, pe care ne-o dorim cu toţii.
Vă prezentăm acest mesaj:
„Dragi români din țară și din străinătate,
„Încheiem un an care ne-a adus provocări și schimbări. Începem un an nou în care va trebui să construim temeinic, pentru ca speranța să devină realitate. Și o vom face împreună.
„De sărbători suntem mai buni unii cu alții. Avem mai mult timp pentru cei care trec prin greutăți. Avem și mai multă încredere și speranță în viitor. Lăsăm la o parte ce ne desparte și păstrăm ceea ce ne unește.
„Gândul meu se îndreaptă azi către voi toți, concetățenii mei de pretutindeni.
„Către cei mai tineri, care își doresc un viitor mai bun în țara noastră.
„Către cei care, prin munca și inițiativa lor, duc România înainte.
„Către părinții și bunicii noștri, care ne-au croit un drum în viață.
„Gândul meu se îndreaptă azi către cei care slujesc sub drapelul României și al aliaților noștri și ne fac cinste.
„Și către cei pentru care România înseamnă «acasă», oriunde s-ar afla.
„Aș vrea ca de acum înainte să nu fie nevoie de zile speciale pentru încredere și speranță. Aș vrea ca 2015 să fie începutul acelei Românii a normalității pe care cu toții ne-o dorim!
„Sărbători fericite și «La mulți ani»!”, le urează președintele României, Klaus Iohannis, românilor.
(Radio România Actualităţi/ FOTO captură video Facebook)
România, Grecia și Bulgaria au anunțat intenția de a crea un coridor pentru gaze naturale între cele trei țări. Pentru realizarea lui a fost cerut sprijinul Comisiei Europene. Aceasta a fost una din temele de interes la reuniunea miniștrilor energiei care a avut loc ieri, la Bruxelles.
Ne spune mai multe Andreea Drăguleasa, București FM:
Reuniunea de ieri a avut loc la doar o săptămână după ce Federația Rusă și Gazprom au decis renunțarea la South Stream.
Reprezentanții statelor membre direct implicate au cerut Comisiei Europene să adopte o poziție clară față de această situație.
Testele de stres realizate recent au arătat că zona este vulnerabilă în cazul sistării livrării de gaz rusesc spre Europa. Și din acest motiv, toți participanții au fost de acord că Uniunea trebuie să-și mențină angajamentul de a integra piața de gaze din Centrul și Sud-Estul continentului și de a diversifica sursele și căile de aprovizionare.
În acest context, declarația semnată ieri de România, Grecia și Bulgaria, prin care a fost anunțată intenția de a crea un coridor vertical de gaze naturale care să conecteze cele trei țări, a fost primită cu entuziasm.
Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič a declarat că se poate lua în considerare utilizarea fondurilor europene pentru realizarea acestuia:
” Putem analiza modul în care noi, ca şi Comisie, putem fi de ajutor pentru a accelera toate procesele de care e nevoie pentru o integrare bună şi solidă a sistemelor de energie din aceste ţări în contractul cadru al Uniunii Energetice şi cum putem ajuta, prin procesul de interese comune, prin conectarea facilităţilor europene sau prin posibilităţile financiare prevăzute de fondul strategic de investiţii anunţat de preşedintele Junker.”
O plimbare la Muzeul Satului ar putea echivala cu materializarea unui scenariu SF, în care protagoniștii găsesc o poartă către o altă dimensiune.
Aici, în această oază de verdeață, simți cu adevărat întoarcerea în urmă cu sute de ani. Muzeul Satului nu este nici pe departe un muzeu în accepțiune generală, este un tărâm magic, un fel de orășel desprins din filmele cu hobiți în care atmosfera patriarhală domină întregul peisaj.
În acest tărâm românesc tradițional vei întâlni toate stilurile în care au fost construite casele din mediul rural, începând cu secolul al XVII-lea, din diverse regiuni ale țării.
De îndată ce pătrunzi pe poarta de lemn sculptat și simți mirosul fânului proaspăt cosit, te întrebi cum trăiau oamenii acelor vremuri, care era existența lor, care le erau preocupările și girjile.
Marea majoritate a caselor păstrează în interior decorul original, iar privitorul nu poate fi decât cucerit și captivat iremediabil de războaiele de țesut, de oalele de lut, de sobele vopsite și de lăzile de zestre, ca mărturie implacabilă a vremurilor de demult, după cum ne explică si Managerul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” – Conf. Dr. Paulina Popoiu:
Din loc în loc, plimbându-te pe aleile șerpuite, vei întâlni o biserică de lemn, lucrată cu măiestrie și plină de energie pozitivă. În aceste lăcașe de cult, trebuie să intri doar tu, cel din interiorul tău.
Această prezentare necesită JavaScript.
Restul, tot ce înseamnă viață cotidiană, glumele, viciile și superstițiile, trebuie să rămână la ușă.
O curiozitate ce nu trebuie ratată este faptul că una dintre biserici are diavoli pictați pe pereți, dovadă clară a curajului creștinilor de odinioară în a portretiza eterna și profetica bătălie dintre bine și rău.
Acum că ai reușit să te conectezi la o formă de energie spirituală înaltă, îți poți continua periplul prin Muzeul Satului.
Aflate pe malul lacului Herăstrău, nu va fi greu să descoperi morile de apă ce parcă se desprind din tablourile lui Grigorescu.
Această prezentare necesită JavaScript.
Ironic poate pentru condiția noastră de oameni modeni, elitiști chiar, este faptul că lucrurile simple, rustice și rurale ne pot oferi atât de multă inspirație încât, în ciuda cursei noastre prin viața tehnologică și de consum, vom fi uimiți de fiorul proaspăt și frust al unor vederi tridimensionale ale trecutului înspre prezent și viitor.
Din păcate pe acest picior de plai și pe această gură de rai de la Muzeul Satului lucrurile nu au fost întotdeauna idilice.
Muzeul Satului a căzut victimă incendiilor în repetate rânduri, iar flăcările au mistuit lemnul caselor și aminitirile strămoșești.
De fiecare dată, însă, muzeul ce ne aduce România de peste vremuri în București s-a ridicat din propria cenușă parcă mai frumos și mai cuceritor.
Indiferent unde ești născut o vizită la Muzeul Satului te va face să auzi glasul ancestral al predecesorilor iar istoria îți va zâmbi blând în timp ce tu admiri o cergă din lâna sau un cuptor în care se cocea pâinea pe vatră.
Când ajungi la Muzeul Satului este de preferat să ai răbdarea de a privi îndeaproape fiecare casă, indiferent de zona din care provine, de secolul de a cărui poveste se leagă, de măreția sa…
Sunt case mari, frumoase și luminoase, dar sunt și bordeie săpate sub pământ.
Pe lângă atracția principală a acestei lumi, zeci de comercianți ambulanți pot fi regăsiți în curțile caselor de poveste.
Ai astfel ocazia să cumperi opinci, căciuli de lâna sau șosete, dar și covoare țesute manual, picturi naive sau fluiere din os…Și toate acestea adăpostite la umbra unui măr pârguit sau a unui nuc secular…
Când pleci din Muzeul Satului păstrezi mirosul caselor conservate precum organismele vii salvate pentru eternitate.
Când pleci din Muzeul Satului îți aduci aminte de tine și de esența ta, de copilăria bălaie zugrăvită de Creangă parcă pentru fiecare copil.
Managerul Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti” – Conf. Dr. Paulina Popoiu:
Când pleci din Muzeul Satului ai un singur gând – să revii!
Mulțumim Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti” pentru sprijinul acordat în realizarea acestui reportaj.
Realizatori:
Anca Chițoran
Andreea Vulpe
Vicențiu Andrei
La Comana totul este altfel…și oamenii și locurile…
Aici fiecare dintre noi găsește orice are nevoie.
Natura, spiritualitatea și civilizația care nu distruge ci îmbogățește…toate vă așteaptă la Comana…
Gândiți-vă o clipă…Balta Comana este a treia zonă umedă a României după Delta Dunării și Balta Mică a Brăilei și a doua ca biodiversitate după Delta Dunării, deși o despart doar 30 de kilometri de București…o aruncătură de băț, ce mai…
Putem cere mai mult de la natură decât ne oferă deja?
Rar ți-e dat să găsești o asemenea bogăție, o splendoare întinsă pe, atenție, 25 de mii de hectare!
La Comana esti inconjurat de mândri stejari seculari, adevărate punți peste veacuri, unele dintre ultimele rămășițe ale vechilor Codrii ai Vlasiei, care pe vremuri se întindeau de la Târgoviste pâna la Dunăre.
Doar aici găsești Rezervația de Bujor Românesc, cel ce are petalele mai roșii și mai puține la număr decât bujorul de grădină.
Atât de mult îl prețuiesc localnicii încât organizează în fiecare an în luna mai „Sărbătoarea Bujorului” și nu oricum, ci în pădure, la Padina Tătarului…
Și minunile naturii nu se opresc aici…
În Comana găsești Rezervația de Ghimpe…da, ați citit bine…există o rezervație a Ghimpelui (Ruscus Aculeatus)…
Există și o legendă care spune că această plantă a apărut după ce Vlad Țepeș a fost ucis în apropiere, pe drumul ce leagă Bucureștiul de Giurgiu.
Ghimpele se dezvoltă sub copacii din pădure, de aceea trebuie să căutați cu atenție la baza arborilor, dar credem că o să vă placă să vă petreceți câteva ceasuri hoinărind prin crâng.
Să vă povestim și despre cele peste 150 de specii de păsări și pești care și-au găsit la Comana habitatul perfect în care să se salveze din fața „civilizației” omului?
Această prezentare necesită JavaScript.
Două dintre speciile de pești, Țigănușul și Cleanul de Comana, se mai găsesc doar aici.
Foarte multe dintre speciile de floră și faună de la Comana au fost identificate în ultima perioadă, acestea regăsindu-se de altfel și în Lista Roșie Europeană, fiind în pragul dispariției în alte zone din România.
În drumul vostru treceți și pe la Mănăstirea ctitorită de Vlad Țepeș în anul 1461, singura mânăstire fortificată cu ziduri și turnuri de apărare dintre București și Dunăre, a cărei istorie ne este prezentată de Părintele Mihail Muscariu, starețul Mănăstirii Comana:
Țepeș a realizat importanța strategică pe care o putea avea o mânăstire-cetate, punct fortificat de credința și statalitate creștină, aici, la granița luptei dintre musulmani și creștini. Locul a fost ales tocmai datorită faptului că odinioară Comana era de fapt insulă, în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie.
Râul Câlniștea, care curge în partea de răsărit a satului Comana întâlneste în cale balta Comanei pe care o străbate și din care se desprinde exact în fața mănăstirii.
În dreptul satului Comana, apa desface un braț care ocolește ostrovul și se reintoarce apoi la vechea matcă.
Era amplasarea ideală pentru controlul drumului dintre București și Giurgiu.
Nici până în ziua de astăzi Vlad Țepeș nu a dispărut din memoria colectivă a celor din Comana…
Pentru Părintele Mihail Muscariu, Vlad a rămas Voievodul Dreptății:
Când ajungi la Comana pare să ți se rezolve și unul dintre marile mistere ale istoriei românilor…
Nimeni nu știe cu siguranță unde a fost înmormântat Vlad Țepeș însă legendele locale, cum că aici s-ar odihni cruntul conducător român, sunt întărite de o serie de descoperiri arheologice realizate în anii ’70.
Mai multe explicații primim de la starețul Mănăstirii Comana:
Vizitatorului nu-i ajunge o zi pentru a vizita totul.
De la mănăstirea fortificată, cu fantastica ei poveste, până la sălbatica rezervație naturală, de la Fântâna lui Vlad (denumită de localnici Izvorul cu Nuc) la Parcul de aventură Comana care cuprinde și o tiroliana care traversează un lac, totul este fabulos!
Această prezentare necesită JavaScript.
Comana este cu adevărat fabuloasă…
Mulțumim Mănăstirii Comana, Episcopiei Giurgiului, reprezentantilor Parcul Natural si celor ai Parcului de Aventura Comana pentru sprijinul acordat în realizarea acestui reportaj. Realizatori: Anca Chițoran Vicențiu Andrei
Ateneul Român este o bijuterie arhitectonică realizată în stil neo-clasic între anii 1886 și 1888.
Edificiu cu valoare de simbol al culturii naționale, Ateneul a devenit exponentul valorilor românești. Puțină lume știe că finanțarea construcției a fost realizată cu bani obținuți dintr-o subscripție publică pentru care a fost organizată o loterie națională în cadrul căreia au fost vândute 500.000 de bilete în valoare de un leu, loterie ce a avut un slogan care ne-a rămas peste timpuri: „Dați un leu pentru Ateneu!”.
Surprinzător sau nu, inovativa idee a generat foarte repede un val de unitate și trezire a conștiinței naționale.
Inițial cei ce au gândit proiectul și-au dorit ca toate artele să-și găsească locul sub cupola Ateneului însă foarte repede a devenit clar pentru oricine că acustica naturală excepțională a sălii oferă muzicii un mediu incredibil de dezvoltare.
Astfel, Ateneul a găzduit și o bibliotecă, distrusă din păcate în timpul regimului comunist și o pinacotecă cu piese excepționale, care nu se mai regăsește aici.
Această prezentare necesită JavaScript.
Destinația primordială a rămas însă muzica de calitate, mari personalități și talente ale lumii lansându-se și concertând aici.
Numele ce au marcat muzica românească, George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal sau Horia Andreescu precum și nume mari ale muzicii universale ca Richard Strauss, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev și Maurice Ravel au clădit renumele Ateneului drept sursă de cultură de elită, după cum explică Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu:
Palatul Ateneului Român a fost proiectat de arhitectul francez Albert Galleron, drept insipratie servindu-i clădirea Operei din Paris.
Un lucru inedit se leagă de forma circulară a clădirii, datorată faptului că Ateneul a fost construit direct pe fundația existentă deja la acea vreme a unui circ ce trebuia construit în Grădina Episcopiei (zona pieței George Enescu de acum).
Este realizată si o legătură imagistică cu Grecia antică, edificiul oferind vizitatorilor o primă imagine formată de opt coloane ionice (care au proporții similare cu cele ale templului de pe Acropole) ce susțin un fronton triunghiular care adăpostește cinci medalioane realizate din mozaic a cinci dintre cei mai importanti domnitori români: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Vasile Lupu, Matei Basarab și Carol I.
La parter, impresionantul hol din marmură înglobează 12 coloane dorice care maschează prin spectaculozitatea lor rolul tehnic de susținere a sălii de concerte.
Patru scări monumentale în spirală, de tip baroc, realizate din marmură de Carrara si găzduiesc balcoane la etajul intermediar, îi conduc pe vizitatori spre sala de concerte.
Ateneul are aproape 1.000 de locuri dispuse in forma vechilor amfiteatre greco-romane ce oferă o vizibilitate perfectă din orice colț al salii și o audiție impecabilă.
Perfecțiunea sunetului se datorează imensei cupole care absoarbe fondul instrumental și vocal de pe podium și apoi îl distribuie prin reverberație către auditoriu.
Această prezentare necesită JavaScript.
Fresca monumentală de pe peretele circular al sălii impresionează vizitatorul din prima clipă, frescă ce evocă cele mai importante 25 de momente ale istoriei naționale a românilor.
Fresca are lungimea de 75 de metri si înălțimea de 3 metri iar realizarea ei a durat nu mai puțin de 5 ani, fiind inaugurată la în mai 1938.
Interesantă este și succesiunea episoadelor.
De la triumful lui Traian la colonizarea Daciei, contopirea dacilor cu romanii, începutul vieții patriarhale românești, statornicirea și descălecatul pe aceste meleaguri, crearea statului militar sub Mircea cel Bătrân, apariția statului administrativ în vremea lui Alexandru cel Bun, cruciada creștinismului (Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare) urmată de epoca de pace și credință a lui Neagoe Basarab.
Pe frescă regăsim și intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul, întregitorul de neam, și epocile culturale ale lui Matei Basarab, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu.
Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan, lupta pandurilor lui Tudor Vladimirescu, momentul de răscruce 1848 cu Avram Iancu care pornește la luptă și iluminismul Unirii lui Alexandru Ioan Cuza și Kogălniceanu înconjoară și ele alături de Carol I și războiul de independența sufletele vizitatorilor. Evident, de pe frescă nu lipsește realizarea întregirii naționale din 1918.
Ultima scenă trebuia să-l reprezinte pe Carol al II-lea, în postură de fondator al modernismului, care alături de Mihai I coboară în mijlocul poporului pentru a patrona științele, literatura, artele și industria însă varianta aleasă reprezintă poporul cu steaguri, care sărbătorește înfăptuirea României Mari.
Ca o curiozitate, trebuie să știți că între 1940 și 1966 comuniștii au acoperit cu catifea roșie fresca pictată de Costin Petrescu, tocmai pentru a ascunde privitorilor rolul monarhiei in istoria Romaniei.
Fără îndoială că viitorul Ateneului este unul spectaculos, menit să ducă mai departe tot ce înseamnă cultură în România, după cum spune Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu:
Mulțumim Filarmonicii George Enescu pentru sprijinul acordat în realizarea acestui reportaj.
Vioara lui Ştefan Ruha, alături de orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj încheia, în ziua de 29 decembrie 1967, concertul festiv organizat la inaugurarea sediului Radio Cluj. Casa Radio – cum i s-a spus – era, la acea vreme unul dintre cele mai moderne sedii de radiodifuziune din Europa. Clădirea se adăuga celorlalte repere arhitecturale ale oraşului, cu valoare simbolică de netăgăduit.
Această prezentare necesită JavaScript.
„E atât de prezentă în inima mea această casă, încât i-am dăruit atunci tot ce-am avut eu mai bun, toate gândurile mele şi ce-am reuşit să adun din experienţa de un fragment de viaţă. /…/ Ţin cu aceasta casă, care va fi dăruită tuturor oamenilor”, spunea peste ani arhitecta Marioara Salvanu, proiectantul construcţiei.
Marioara Salvanu îşi amintea dificultăţile legate de înălţarea clădirii, dar şi spiritul care animase lucrarea. „Era echipa. Noi eram o echipă”, spune ea.
„Nicăieri nu se mai realizase un studio regional atât de nou pentru etapa respectivă. Ceea ce se poate auzi şi de la cei care lucrează aici. Aici ne simţim aşa de bine, îmi spuenau doamnele care lucrează acolo. E casa noastră. Nicăieri pe unde am mai fost n-am mai întâlnit ceva aşa deosebit, mai frumos, mai confortabil.”
Această prezentare necesită JavaScript.
Într-adevăr, o întreagă echipă a contribuit la ridicarea Casei Radio. Alexandru Szabo, şofer al studioului timp de 46 de ani, îşi amintea şi el:
„A fost poate cea mai frumoasa vreme a vieţii mele. Eu aici, în studio, m-am simţit absolut acasă. La studioul ăsta, baza am măsurat-o cu paşii, cu domnul Raţiu [redactorul-şef de atunci – n.r.]. Am venit şi am măsurat 113 metri de-a lungul şi 100 metri de-a latul. Şi aşa s-a hotărât că aici va fi amplasat radioul.”
Era în anul 1966. În faţa clădirii, finalizate în anul următor, un ansamblu din beton armat imaginat de sculptorul Mircea Spătaru sugerează şi astăzi traseul undelor herţiene. Holul mare – sau Galeriile Radio – prezintă expoziţii de-a lungul întregului an. Dar inima Casei Radio e studioul mare (315 mp) pentru înregistrări muzicale, folosit şi pentru spectacole, concerte, piese de teatru, conferinţe, proiecţii de filme sau alte evenimente.
Această prezentare necesită JavaScript.
„Sala de spectacole, pe care o numim generic Catedrala Sunetului, face parte aparent din unitatea arhitecturală a ceea ce înseamnă Casa Radio. Aparent, pentru că practic sala de spectacole este o clădire în clădire, fiind construită pe o fundaţie proprie, contribuind astfel la amprenta sonoră specifică şi unică în ţară . Timpul de reverberaţie al sălii este de sub o secundă. De ce este importantă această valoare? Pentru că destinaţia iniţială a Catedralei Sunetului a fost de studio de înregistrări. Caracteristica acustică a unui studio de înregistrări diferă foarte mult de cea a unei săli de spectacole dar, datorită unor oameni pasionaţi de arhitectura sunetului, această caracteristică este adaptată noilor condiţii de audiţie. Volumul sălii e de 3400 m2, prezentând o suprafaţă de audiţie cu o capacitate de 200 de scaune, o scenă de 32 m2, instalaţie profesională de sunet şi lumini, proiector şi ecran retractabil de 12 m2. Sala de spectacole poate fi adaptată oricărui tip de manifestare. Suntem bucuroşi să îi primim şi să le oferim asistenţă tehnică tuturor celor interesaţi de o colaborare sonoră .”(Călin Fărcaş, inginer de sunet)
Această prezentare necesită JavaScript.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră Casa Radio? e întrebarea pe care am adresat-o trecătorilor:
„Înseamnă foarte mult. La vârsta mea, pot să spun că am trăit cu Casa Radio şi cu Radio Cluj. Am cunoscut oameni de excepţie, scriitori, poeţi, creatori de artă…”
„O sală unde se ţin evenimente, cu copii, cu adulţi, oricine poate să participe…”
„Un mijloc de informare, diverse programe, programe culturale, muzică bună, ştiri…”
Casa Radio înseamnă toate acestea şi mai mult decât atât.
Sâmbătă, 25 octombrie, Casa Radio vă aşteaptă cu porţi deschise, între orele 10.00-17.00. Duminică, vă invităm să vă alăturaţi unei noi ediţii a Caravanei bicicletelor – vom pedala din Piaţa Unirii până la Casa Radio. Detalii pe site-ul www.radiocluj.ro.
„Cea mai frumoasă din toată ţara” îi auzi spunând pe turiştii cunoscători în ale peşterilor, la ieşirea din Peştera Urşilor.
Aceasta e şi părerea unora dintre cei mai reputaţi speologi. Cum a început povestea Peşterii Urşilor aflăm din lucrarea publicată în anul 2014, sub egida Societăţii Române de Speologie, de Iosif Viehmann şi Ovidiu Guja.
În anii 70, locuitorii din Chişcău, un sat aflat la poalele Munţilor Bihorului, duceau o viaţă obişnuită. Ei îşi împărţeau preocupările între munca câmpului, practicarea meşteşugurilor tradiţionale şi munca la întreprinderea care făcea prospecţiuni miniere şi exploata piatra în cariere. Deschiderea carierei din dealul Măgura, care domină satul şi Valea Crăiasa, reprezenta o sursă nouă de venit.
Monotonia vieţii de zi cu zi a fost întreruptă în ziua de 17 septembrie 1975. În acea zi, minerul Traian Curta, care lovea roca cu un ciocan pneumatic, dizlocă o bucată de calcar care descoperă o gaură în stâncă, în care cad ciocanul şi minerul. După o cădere pe verticala de 9 metri, minerul aprinde bricheta şi vede cu groază în jurul lui o mulţime de oase şi un craniu hidos. În final, e scos din groapă şi dus la spital, de unde e eliberat dupa trei zile cu diagnosticul “sănătos”. Traian Curta tocmai descoperise Peştera Urşilor.
Profesorul Iosif Viehmann de la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” din Cluj a fost unul dintre primii cercetători ai peşterii de la Chişcău. După cinci ani de studii făcute aici de Institutul de Speologie, peştera e deschisă publicului în anul 1980.
“Peştera Urşilor e cea mai frumoasă peşteră a României” apreciază profesorul Iosif Viehmann, decanul de vârstă al speologilor din România, care adaugă că: „ea adăposteşte cel mai mare număr stalagmite pe metrul pătrat: 215”.
Cu o lungime de peste 1.500 de metri, peştera se compune din patru galerii principale.
Prima, cea superioară, se împarte la rândul ei în trei galerii şi poate fi vizitată de turişti.
Cea de-a doua, în care se ajunge printr-un puţ vertical de 30 de metri, e rezervată cercetărilor ştiinţifice.
Denumirea peşterii provine de la numeroasele urme şi oase de urs de cavernă (Ursus spelaeus) găsite aici. Scheletul reconstituit al unui exemplar poate fi văzut la capătul Galeriei Emil Racoviţă. Peştera era un loc de adăpost pentru aceste animale, dispărute acum 15.000 de ani.
Galeria Oaselor e secţiunea de la intrare. Vizitatorii au posibilitatea să vadă oasele de urs aşa cum au fost găsite. Aici se află şi crăpătura prin care a pătruns în interior, fără voia lui, primul vizitator al peşterii, minerul Traian Curta.
Galeria Emil Racoviţă e cea mai mare galerie din porţiunea amenajată a peşterii, botezată după marele speolog si cercetător. Formaţiunile calcaroase spectaculoase, stalactitele, stalagmitele, coloanele cu diferite forme lasă frâu liber imaginaţiei celui care le priveşte. Galeria Lumânarilor şi-a primit numele după numeroasele stalagmite, unele dintre ele cu forme dintre cele mai bizare. Această galerie duce spre ieşire din peşteră, creată în mod artificial, astfel încât să nu distrugă bogăţia formaţiunilor calcaroase.
Această prezentare necesită JavaScript.
Peştera Ursilor poate fi vizitată într-un traseu mai lung prin Apuseni, care include atât nume vestite, cum e Peştera-gheţar de la Scărişoara, cât şi nume mai puţin cunoscute, cum e, nu departe de gheţar, Poarta lui Ionele. Astăzi, teritoriul pe care e situată Peştera Ursilor face parte din Parcul Natural Apuseni.
Muzeul etnografic “Horea şi Aurel Flutur” din Chişcău
Această prezentare necesită JavaScript.
Înainte de descoperirea Peşterii Urşilor, localitatea Chişcău era interesantă doar pentru turiştii pasionaţi de etnografie, care căutau casa soţilor Flutur. Aceştia începuseră, prin anii 1970, să adune obiectele cu care au pus bazele actualului muzeu etnografic “Horea şi Aurel Flutur”. Cu o colecţie de peste 2.000 de obiecte, muzeul e astăzi un punct major de interes pentru cei care vizitează zona. Din colecţie particulară, el a intrat în circuitul muzeal oficial în anul 2005, când a primit avizul de principiu pentru funcţionare.
Salina Turda este o destinaţie unde poate fi îmbinat cu uşurinţă utilul cu plăcutul, şi anume plăcerea de a explora un loc inedit şi de a-ţi trata afecţiunile respiratorii, în acelaşi timp.
Este atestată documentar din anul 1271, dar galeriile descoperite se preconizează că au fost create în vremea romanilor, deşi nu sunt probe pentru a confirma acest lucru. Se exploateză masiv până în 1840, când mina de la Ocna Mureş devine un concurent redutabil. În 1932 Salina Turda îşi încheie activitatea de extragere, dar în timpul războiului devine un loc pentru depozitarea alimentelor şi chiar un adăpost pentru turdeni şi nu numai. Primii turişti îi trec pragul abia în anul 1992, iar investiţiile serioase încep din anul 2008. După o alocare de fonduri uriașă şi o muncă asiduă, în anul 2010 prinde contur forma finală, cea care întâmpină sute de mii de vizitatori anual.
Această prezentare necesită JavaScript.
După coborârea printr-un tunel de legătură, la gura minei, şi străbaterea unei părţi a culoarului ce ne conduce înspre mina Terezia, întâlnim Sala Ecourilor. Aici, dacă liniştea este deplină, o simplă strigătură se poate auzi de mai bine de treisprezece ori. Aceasta este doar una dintre sălile care fac din Salina Turda, un loc unic în lume. Însă puţini dintre turiştii care intră în subteran fără un ghid, află despre existenţa ei; majoritatea se îndreaptă direct către mina Rudolf, o sală imensă, lungă cât un teren de fotbal şi adâncă de aproape 100 de metri. Într-adevăr primul contact îţi taie răsuflarea. Senzaţia de ireal este accentuată de luminile care pun în valoare noile facilităţi, care au pus practic, Salina Turda pe harta turistică mondială. După savurarea unei privelişti de ansamblu, cele 172 de scări din lemn de brad, conservate cu ajutorul sării, ne conduc înspre cele două minunăţii. Cea din urmă enumerată, este cea mai veche mină vizitabilă din complexul turistic Salina Turda. A fost deschisă în anul 1690, are 90 de metri adâncime de la balcon, iar de la suprafaţă până la baza camerei sunt 120 de metri. Mina Rudolf este o cameră tip trapezoidal, o exploatare din secolul al XIX-lea, o cameră laterală a minei Terezia. Are o lungime de 80 de metri, sunt treisprezece etaje care ne conduc la baza camerei de la balcon, pe fiecare etaj pe care îl parcurgem vom vedea inscripţionat în perete, săpat cu dalta de către mineri, anul la care au atins adâncimea respectivă. ( Arpad Nemeş, ghid turistic).
Faptul că publicaţia britanică The Telegraph a clasat Salina Turda pe locul doi în topul celor mai spectaculoase destinaţii turistice, a atras şi mai mulţi vizitatori din toate colţurile lumii. Doamna Kondor Szita ne mărturiseşte că vine de peste graniță, iar datorită fluxului mare de oameni care vorbeşte despre minunăţiile acestei saline, a venit să o viziteze. Pe lângă priveliştea deosebită, turista este interesată şi de istoria controversată a acestei destinaţii.
După o discuţie mai amănunţită cu domnul Vasile Tot, Director general în cadrul acestui complex, aflăm că:
Salina Turda, ca obiectiv touristic, a beneficiat de un proiect amplu, pe fonduri PHARE, de 6 milioane de euro. S-a trecut la modernizarea acestui obiectiv, modernizare care să aducă un plus de farmec, un plus de extraordinar. 2010 a însemnat anul în care s-a trecut la vizitarea acestui obiectiv. Modernizarea a constat în dotarea şi mobilarea acestuia cu lifturi, dintre care unul panoramic, la mina Rudolf, roată panoramică, piste de minigolf, bowling, teren de sport, un amfiteatru amplu cu scaune încălzite, iar în mina Terezia, s-a amenajat, pe lacul existent, un ponton cu 14 bărci. Toate acestea au adus un plus de farmec, un plus de confort al turistului, au adus acea atracţie nemaipomenită pentru un loc anume, catalogat ca fiind unul dintre cele mai frumoase obiective turistice subterane amenajate din lume.
Promovarea turismului cultural este un proiect extrem de important pentru cei de la această salină, aceștia organizând periodic evenimente noi. În anul 2013 a avut loc Festivalul de Teatru intitulat “Teatru pe Drumul Sării”, eveniment ce a deschis porţile spre noi piese de teatru, spectacole de folclor, conferinţe importante şi expoziţii de pictură.
Drumul spre intrarea în mină este împânzit de fotografii în miniatură, care te poartă în timpurile de mult apuse, în care muncitorii specializați coborau în subteran, pe frânghii. Amfiteatrul construit în mina Rudolf a găzduit deja o mulţime de spectacole: Pe lângă “Iona”, am avut şi piese de teatru în amfiteatrul salinei. Evenimentele care aduc foarte mulţi turişti sunt atât cele promovate din timp dar şi cele surpriză au publicul lor.( Gianina Ciobanca, consilier marketing)
Mulţi dintre cei care vin aici o fac pentru efectele terapeutice ale minei de sare. Staţionarul numit Ghizela, o exploatare din anul 1857, oferă vizitatorilor o bază de tratament, unde sunt vindecate toate afecţiunile căilor respiratorii, cum ar fi rinita alergică, astmul bronşic, bronşite sau alergii de tot felul.
Medicii trimit la noi copii de la doi ani, doi ani şi jumătate; mai mici, nu. Vin, practic stau, se joacă, se uită la televizor, este mai comod ca şi jos, aerosolii naturali sunt la fel şi aici. (Camelia Mărincean, terapeut)
Salina Turda este cu siguranţă un loc unic în lume, fapt constatat şi de britanici, care o poziţionează pe al doilea loc în topul celor mai spectaculoase destinaţii turistice. Această statistică a convins sute de persoane să o viziteze, lucru pe care sperăm să îl faceţi şi voi, cei care nu v-aţi bucurat de minunăţia sării.
Unde te poți refugia din fața unei zile toride de vară?
La mare, cu condiţia să fie mai aproape de tine.
Sau la munte. Asta e mai aproape de Sighet.
Zis și făcut.
Bagajul minim. Echipamentul de vară, tricou, pantaloni scurți, bocăncei. În rucsac, o pereche de pantaloni lungi, o bluză de trening și haine de ploaie. Chiar dacă ziua nu dă semne de ploaie, iar soarele arde şi nu e nici urmă de nor, la munte vremea se poate răzgândi.
Destinația e aleasă: Cascada Cailor. Adică versantul nordic al Munților Rodnei, în apropierea stațiunii turistice Borșa. Distanța între Sighetu Marmației și Borșa este de 82 de km și poate fi parcursă într-o oră și 35 de minute.
Chiar dacă drumul până la Borșa lasă mult de dorit pentru condițiile de civilizație ale secolului pe care îl trăim, peisajul satelor maramureșene, ca și frumusețile pe care le ascund Munții Rodnei, merită sacrificiul.
Sighetul Marmației, Vișeu de Jos, Vișeul de Sus – cu maiestuoasa Vale a Vaserului și Mocănița care o străbate, Moisei – cu ansamblul monumental al sculptorului Vida Gheza, dedicat masacrului din această localitate din octombrie 1944, format din 12 figuri de piatră, din care două reprezentând figuri omenești și 10 reprezentând măști tradiționale maramureșene, Borșa, Complexul Borșa.
Accesul spre cascadă este facil, fie că o iei pe jos, fie că preferi varianta mai comodă – contracost – cu telescaunul, din stațiunea Borșa. E uimitor să urci cu telescaunul peste brazi, peste vitele aflate la păscut ori peste oamenii ce-și văd de viața de zi cu zi. E îmbătător mirosul rășinii, adus de adierea molcomă a vântului de vară. Şi poți să admiri în voie peisajul. După ce cobori din telescaun, mai mergi pe jos vreo 15-20 de minute prin soare ori zone de pădure ce îți oferă căutata umbră și răcoare. La capătul acestui drum te așteaptă minunea – Cascada Cailor. Una dintre cele mai frumoase căderi de apă din România. Aici, apa adunată din ploi și topirea zăpezilor se adună într-un circ glaciar și, de acolo, de pe versantul Pietrei Rele, se repede cu putere la vale, formând cascada în trepte, cu căderi succesive de 40 metri, apoi 20 metri.
Această prezentare necesită JavaScript.
De ce Cascada Cailor?
Legenda spune că pe pășunile întinse de pe Piatra Rea se afla locul preferat de localnici pentru a-și ține, din primăvară până în toamnă, hergheliile de cai. Dar liniștea hergheliilor era tulburată de urs. Acest rege al pădurilor carpatine își căuta pradă printre sutele de cai. În loc deschis, șansele lui de a găsi hrană facilă erau minime. Astfel încât, ursul încolțea caii deasupra actualei Cascade ale Cailor. Pe vreme de furtună, într-o noapte întunecată, sărmanii cai au fost înspăimântați de tunete și fulgere, dar și de atacul neașteptat al ursului. Motiv pentru care, dezorientați, s-au îndreptat spre râpa de la Piatra Rea, căzând în hău. Ursul a avut parte de o pradă bogată, cel puțin 15 cai. Iar oamenii au găsit de cuviință să adauge denumirii acelor locuri, sintagme care fac referire la cai: Cascada Cailor, Podul Cailor, Muntele Cailor, Izvorul Cailor. E ca și cum te-ai afla într-un regat al cailor.
Vuietul apei prăvălindu-se e o adevărată simfonie, iar imaginea stâncilor maiestuoase te face să uiți de tumultul zilelor, de graba vieții, te crezi pe un alt tărâm. Sub căderile de apă, pe pietre ori pe mușchi, vezi ițindu-se o floare ori un petic de iarbă și te gândești de câtă forță are nevoie acea nevinovată plantă pentru a rezista într-un loc aparent vitreg pentru ea.
Cuvintele sunt puține și nu pot descrie suficient fantasticul peisaj oferit de Cascadă. Nu poți prinde în ele ecoul pădurii și al stâncilor, zborul înalt al șoimului ce se învârte deasupra muntelui, vegetația ce se întinde pe tot traseul, dar te pot îndemna să dai frâu liber dorinței de a vedea cu ochii tăi frumusețile naturii, asupra cărora omul nu și-a pus amprenta, dar pe care o parte o poate păstra mai departe sălbatică și maiestuoasă, pentru a o transmite celor ce vin după noi!
Ne întoarcem azi acasă, la Tg.Mureş, după 4 zile în care am ales destinaţii faine de tot prin Transilvania. Urcăm şi coborâm împreună scări cu personalitate şi cu personalităţi.
Câte trepte vă este dat să urcaţi şi să coborâţi într-o zi? Obişnuiţi să le număraţi, să le săriţi din două în două, sau v-aţi dori o scară rulantă care să vă poarte, cu tot cu gînduri, fără prea mari eforturi?
Dar dacă scările care vă poartă paşii spre casă, ori spre serviciu,ori la vreun rendez-vous la ceas de seară ar fi pline de viaţă?
La Tg.Mureş, peste noapte, la începutul verii, scările s-au trezit la viaţă. Oamenii au devenit mai atenţi pe unde îşi poartă paşii obosiţi sau vioi. În stradă, inspiraţi de aceste scări, au ieşit actorii, muzicienii, pictorii. O piaţetă îngustă din faţa unei scări devine, foarte repede, o scenă plină de sunet şi culoare. Sunt trei astfel de scări, deocamdată. Cea mai nouă a fost inaugurată săptămâna aceasta. Cu gândul la Enescu, Brâncuşi, Ady Endre, Teleki sau Octavian Goga.
Această prezentare necesită JavaScript.
Totul a pornit de la un proiect numit, foarte inspirat, Digital Transilvania, o platformă culturală complexă care a redat oraşului spaţii urbane fără prea multă personalitate. Foarte repede, în jurul ideii au apărut artiştii. Primii, mai bine zis primele, au fost câteva eleve de la Liceul de Artă: Iulia Suciu, Carina Cojan, Larisa Sava şi Teodora Orza Autorităţile au înţeles repede acest demers original, au dat undă verde proiectului şi aşteaptă noi provocări din partea artiştilor. Actorul Nicu Mihoc este, oarecum, purtătorul de mesaj al artiştilor şi al localnicilor.
Cine s-ar fi gândit că, tot peste noapte, târgumureşenii vor ajunge cunoscuţi în întreaga lume datorită unor scări, în urma unei competiţii online între 18 scări din lumea largă? Darămite să mai fie şi pe cea mai înaltă treaptă a podiumului?!
Rákóczi, Furnica, Piatra de moară. Trei dimensiuni ale artei urbane la Tg.Mureş
Primele în acest proiect au fost scările Rákóczi, vechi de 112 ani. Scări cu rezonanţă în istoria locului, numele a fost dat în memoria lui Francisc Rákóczi al II-lea, care a condus la începutul secolului al XVIII-lea revoluţia maghiarilor împotriva stăpânirii austriece din Transilvania. Are 70 de trepte, este situată în zona centrală şi face legătura dintre două zone foarte tranzitate ale oraşului: Parcul Cetăţii Medievale şi strada Revoluţiei. Meşterul constructor al scărilor este Soós Pál, de numele căruia se leagă şi alte construcţii din Tg.Mureş, la sfârşit de secol XIX – început de secol XX.
Cât curaj pentru artiştii care au trudit la transformarea scărilor Rákóczi într-un spectacol inspirat de motivele portului popular din Transilvania,în roşu, alb şi negru. Nu au lipsit vocile contra, care au considerat demersul artistic nepotrivit. Argumentele unei aventuri urbane care să însufleţească locul au învins.
Important de ştiut este că, în cele din urmă, modelul este dat de vopseaua aplicată pe contratreaptă, aşa încât rezultatul final este vizibil doar la urcare.
Iulia, Carina, Larisa şi Teodora sunt cele 4 adolescente care cunosc fiecare milimetru al scărilor Rákóczi din Tg.Mureş.
Această prezentare necesită JavaScript.
Scările Rákóczi au devenit rapid un magnet pentru selfie-uri, fotografii cu mirese şi absolvenţi, o atracţie pentru turiştii veniţi în Oraşul Trandafirilor . Pînă acum, au primit mii de like-uri, au fost share-uite de alte zeci de mii de ori. Valoarea imobiliară a zonei a crescut, spunea, mai în glumă, mai în serios, actorul Nicu Mihoc. Sunt tot mai dese ocaziile în care scările colorate din Tg.Mureş devin decorul perfect şi pentru muzicieni. Cvartetul Bohemia este un exemplu.
Vă mai miră că sunt pe lista celor mai frumoase scări din lume, în compania unor scări din Italia, Chile, Germania, Coreea de Sud, Franţa, Brazilia sau Siria, într-un top realizat online?
Furnica
Scările de la Furnica, ce nume simpatic au aceste scări!, au fost construite la începutul anilor 70, spun localnicii. Nici la Furnica nu sunt puţine trepte. Leagă două cartiere mari ale oraşului, cartierul Budai de Dâmbul Pietros şi traversează o zonă cu multă verdeaţă. La verdele arborilor din zonă, tinerii de la Liceul de Artă din Tg.Mureş au adus şi alte pete de culoare şi le-au aşezat pe betonul rece şi gri al scărilor: galben, portocaliu, roşu şi albastru. Modelul ales a fost pixelul, spun artiştii. Rezultatul e o doză în plus de energie şi entuziasm pentru cei care trec zilnic sau doar ocazional prin acea zonă.
Această prezentare necesită JavaScript.
Artiştii înşişi au pus ochii pe aceste scări, după un tur al oraşului. Realizăm că suntem norocoşi să locuim într-un oraş construit pe atât de multe nivele!
Ultimele scări care au prins viaţă la Tg.Mureş sunt cele mai spectaculoase datorită temei alese de artişti: 8 personalităţi ale culturii române şi maghiare au fost redate, cu respect şi cu multă fidelitate artistică, pe scările de la Piatra de Moară: sculptorul Constantin Brâncuşi, scriitorii Octavian Goga şi Liviu Rebreanu, poeţii Petőfi Sándor şi Ady Endre, compozitorul George Enescu, pictorul Nicolae Grigorescu şi contele Teleki Sámuel, cel care a fondat Biblioteca Teleki din Tg.Mureş.
Această prezentare necesită JavaScript.
Proiectul a fost gândit de Cristina Cantemir, o tânără absolventă de Arte la Cluj Napoca, venită din Republica Moldova, iar ajutoarele ei de nădejde au fost aceleaşi tinere de la Liceul de Artă.
Această prezentare necesită JavaScript.
Este un act de curaj o astfel de lucrare, aţi spune. Unii gândesc că nu e potrivit să aşezi chipurile unor personalităţi uriaşe pe câteva trepte fără vreo valoare artistică.
Tocmai de aceea, Cristina a ales o tehnică specială şi a încercat să redea atmosfera interbelică a oraşului Tg.Mureş.
Chipurile personalităţilor vor fi martore ale trecerii multor localnici sau turişti. Câţiva dintre ei vor fi atenţi la aceste chipuri, vor rememora arta celor pictaţi pe scări, poate îşi vor aminti vreun vers al lui Goga sau îşi amintesc de “Ciuleandra” ,“Ion”, , Cuibul visurilor” sau “Cântecul Lebedei” ale lui Liviu Rebreanu. Poate unii vor fredona, aşa, ca pentru ei, Rapsodia lui George Enescu. Sau poate vor avea în faţa ochilor, pentru câteva momente, “Carul cu Boi” sau “Fetiţa cu basma roşie”, picturile lui Nicolae Grigorescu.
Scările cu personalităţi sunt cele care urcă din strada Gheorghe Doja spre cartierul Dâmbul Pietros, o zonă cunoscută doar celor care locuiesc în preajmă. Vor reuşi să ajungă la fel de celebre? Datorită localnicilor şi turiştilor, are toate şansele.
Proiectele de artă urbană vor continua la Tg.Mureş. Artiştii dau ocol oraşului pentru a fixa pe hartă alte puncte de atracţie peste care acum trecem indiferenţi.
Aţi obosit urcând şi coborând atâtea scări la Tg.Mureş!? Luaţi-vă un răgaz, priviţi de jos în sus la scările colorate, daţi-le bineţe tuturor celor întâlniţi în cale pentru ca atunci când coborâţi să aibă cine să vă răspundă!
Călătoria prin Transilvania, cu startul de la Tg.Mureş, se opreşte, deocamdată! Transilvania-i faină şi trebuie descoperită în tihnă!
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.