Exercițiul de apărare aeriană și antirachetă „Ramstein Legacy 24”

Publicat de Gabriel Stan, 10 iunie 2024, 14:51

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În poligonul de la Capu Midia are loc până pe 14 iunie exercițiul de apărare aeriană și antirachetă „Ramstein Legacy 24”. La antrenamente participă 1.300 de militari români și din alte nouă state aliate.

Unul dintre obiectivele exercițiului este finalizarea procesului de operaționalizare a celui de-al doilea sistem Patriot din dotarea Forțelor Aeriene Române. Constantin Herțanu vine cu detalii.

Constantin Herțanu: „Ramstein Legacy 24” este condus de Comandamentul Aerian Aliat și se desfășoară concomitent în România și în Bulgaria.

Exercițiul urmărește antrenarea unei structuri multinaționale pentru o operație de apărare a teritoriului și populației. Sunt folosite sisteme de rachete Patriot și Hawk, aeronave F-16, IAR-330 și IAR-99, echipamente de apărare aeriană cu bază la sol, sisteme de comandă-control și aeronave militare ale națiunilor participante.

În România, exercițiul este conectat la Platforma națională de instruire multi-domeniu DACIA 24, care se derulează în perioada 13 mai – 17 iunie. În poligonul de la Capu Midia, va fi certicat, prin trageri reale, al doilea sistem Patriot din cele patru pe care le are România.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 10:24

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe mare, mai exact pe Fregata Regina Maria, care participă pentru a treia oară la operația EUNAVFOR MED „IRINI” în Marea Mediterană. În cadrul misiunii, nava va contribui la asigurarea respectării embargoului Organizației Națiunilor Unite asupra armelor impus Libiei prin monitorizarea traficului maritim și executarea de inspecții la bordul navelor comerciale aflate în tranzit în Marea Mediterană. Comandorul Alexandru Mitel, comandantul Fregatei Regina Maria.
Alexadru Mitel: După finalizarea instruirii teoretice și practice a militarilor din echipa de inspecție și echipa de comandă, Fregata Regina Maria a plecat în prima misiune de patrulare, în aria de operații din bazinul estic al Mării Mediterane pentru aplicarea procedurilor specifice operației EUNAVFOR MED „IRINI”. În această perioadă de patrulare au fost executate și ședințele specifice de tragere pentru pregătirea militarilor din echipa de boarding și echipa de operații speciale. De asemenea, am executat operațiuni cu elicopterul din organică, IAR 330 Puma Naval, pentru executarea unei margini maritime recunoscute cât mai apropiată de realitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunea forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre din Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR Althea, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Locotenentul Maria Bibire, ofițer în cadrul Companiei de Stat Major.
Maria Bibire: Adaptarea militarilor români din cadrul companiei la misiunile încredințate s-a realizat treptat. Întreg personalul s-a integrat rapid în ritmul operațional specific acestui teatru de operații. În această perioadă, militarii din cadrul companiei asigură sprijinul real în cadrul exercițiului multinațional Combine Response 24 concomitent cu desfășurarea permanentă a misiunii de protecție a forței a bazei Camp Butmir din Bosnia și Herțegovina.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații din cadrul Grupului de Luptă NATO. O structură importantă a detașamentului românesc este plutonul de poliție militară, care, pentru menținerea nivelului operațional, execută pregătirea de specialitate alături de partenerii de misiune. Locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
Valentin Alexandru: În această săptămână, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” au executat activități de instruire în comun cu colegii britanici și polonezi pe linie de poliție militară. În cadrul acestei activități, fiecare echipă a demonstrat procedura de reținere a unei persoane și cum acționează în cazul în care aceasta nu cooperează. De asemenea, a fost prezentat și modul de percheziție a unei persoane și al unui autovehicul, extragerea unei persoane din autovehicul și imobilizarea acesteia.

A 5-a reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 10:12

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au participat pe 20 mai, prin videoconferință, la cea de-a 5-a reuniune din acest an a Grupului de Contact pentru Ucraina. Scopul reuniunii a fost de a analiza, coordona și intensifica eforturile de sprijinire a Ucrainei în contextul ultimelor evoluții ale războiului de agresiune al Federației Ruse. România a reafirmat angajamentul ferm de a susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și de a participa la diferite misiuni de instruire. În cadrul aceleași întâlniri a fost subliniată determinarea de a contribui la inițiativele internaționale de asistență și reconstrucție a Ucrainei și de a continua sprijinul multidimensional oferit.

Wind Spring 24 s-a încheiat

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 10:06

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Aproximativ 1.500 de militari cu peste 360 de mijloace tehnice din Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” au participat în perioada 6-24 mai în Centrul Național de Instruire Întrunită ”Getica” din Cincu, județul Brașov, și în poligonul Bogata, Turda, județul Cluj, la exercițiul multinațional WIND SPRING 24. Joi s-a desfășurat faza finală a exercițiului, care a inclus prezentarea unei secvențe de instruire cu trageri de luptă.
colonelul Cristian Dumitru Colibaba, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”.
Cristian Dumitru Colibaba: Prima parte a exercițiului a fost în sprijinul exercițiului SWIFT RESPONSE 24, exercițiu de amploare care s-a desfășurat în România. După încheierea exercițiului SWIFT RESPONSE, Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” a rămas în teren, și-a desfășurat propriile activități, iar ceea ce ați putut viziona astăzi reprezintă apogeul pregătirii militarilor brigăziii. Pentru că Statul Major al brigăzii a reușit să planifice, dar, cel mai important, să integreze focul tuturor categoriile de armament: armament ușor de infanterie, armament greu de infanterie, artilerie și focul platformelor de aviație pe care le-am avut în dotare.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Alături de militarii români s-au instruit aliați francezi și belgieni din Grupul de luptă al NATO din România, precum și parteneri din Armata Națională a Republicii Moldova. WIND SPRING 24 urmărește creșterea forței de reacție într-un scenariu specific câmpului de luptă modern, precum și a nivelului de interoperabilitate între structuri aliate și partenere.

A 9-a ediție a expoziției internaționale ”Black Sea Defense and Aerospace”

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 09:44

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Cea de-a 9-a ediție a expoziției internaționale dedicată industriei aeronautice, apărării, securității naționale și securității private,”Black Sea Defense and Aerospace”, a avut loc în perioada 22-24 mai la complexul expozițional ROMAERO din București. La expoziție au participat peste 400 de producători de echipamente și tehnică militară din 30 de state membre sau partenere ale NATO, iar principala atracție a fost avionul multirol F-35, pe care Forțele Aeriene ale Statelor Unite l-au adus pentru prima dată la o expoziție din Europa. Evenimentul își propune ca, prin schimbul de experiență dintre firmele producătoare de tehnică militară, să se găsească soluții de cooperare atât în producție, cât și în domeniul afacerilor din industria de apărare a României. Prezent la eveniment, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat:
Gheorghiță Vlad: Pentru Statul Major al Apărării, „Black Sea Defense and Aerospace” 2024 este un prilej de intensificare a dialogului cu colegii aliați și parteneri, oferă cadrul de evaluare a echipamentelor și tehnologiilor existente în piață şi, totodată, permite corelarea posibilelor investiții în domeniul apărării.

Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic

Publicat de Gabriel Stan, 20 mai 2024, 18:26

Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie mai largă de exerciții partea Defender 24, cel mai mare exercițiu din acest an al armatei americane în Europa, la care participă peste 40.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere.

În cadrul secvențelor desfășurate în țara noastră, circa 2.000 de parașutiști militari din Franța, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos au desfășurat Operația Aeropurtată Multinațională Joint Forcible Entry, care a inclus și misiuni de desant al parașutiștilor și desantare de tehnică militară.

Secvența principală a avut loc luni, pe 13 mai, în zona Bazei 71 Aeriană din Câmpia Turzii.

Operații similare au avut loc în această perioadă și înalte cinci state aliate și partenere – Estonia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia și Suedia, realizându-se astfel cea mai mare operație de desant din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Vom afla despre cum se lucrează la scenariile unor astfel de exerciții, cum sunt conectate aceste antrenamente din toată Europa, dar și despre întoarcerea la abordarea clasică a aducerii acțiunilor militare, împreună cu generalul de brigadă Daniel Pop, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre. Un interviu realizat de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Defender 24 – mare exercițiu, care se desfășoară anual în toată Europa. Defender, un exercițiu care vine nu doar să arate, ci chiar să instruiască oamenii pentru ce este mai rău, mai ales într-o asemenea perioadă, ultimii 3 ani. Ce este de fapt acest defender, iată, integrat și structurat pe mai multe exerciții în această perioadă?

General de brigadă Daniel Pop: Defender Europe reprezintă un complex de exerciții anual, planificat și condus de către Comandamentul Forțelor Terestre Americane din Europa și Africa, care se desfășoară în fiecare an, cu preponderență pe evenimentul principal, pe aripa de sud a Alianței sau pe aripa de nord a Alianței.

Doar că vă aduceți aminte, anul trecut, Defender 2023 a avut ca eveniment principal Saber Guardian, care s-a desfășurat aici, la noi, în România, cu o participare de peste 9.000 de militari străini. Iată că anul acesta, având în vedere că efortul principal al Alianței este pentru probarea reacției în partea de nord, evenimentul principal a avut loc în partea de nord, respectiv, pe teritoriul Poloniei și a noilor membri ai Alianței.

Rămâne bineînțeles ca una dintre secvențe, pentru că vorbim de trei secvențe, ca și în fiecare an – de Swift Response, Immediate Response, Saber Guardian, care are loc în România, sau Saber Strike, care are loc în partea de nord a alianței – să vedem secvența care se întâmplă pe teritoriul României.

Dacă vă aduceți aminte, undeva prin luna ianuarie, a fost un complex de întrebări adresat de către opinia publică, cum este de altfel și normal, de ce România nu participă la cel mai mare exercițiu NATO? Răspunsurile noastre în acea perioadă au fost doar: răbdare, răbdare, răbdare.

Toate aceste exerciții din cadrul Alianței sunt construite într-un continuu, care vin probabil din anul anterior sau din exercițiile de nivel strategic din anul respectiv. În momentul din ianuarie, ca să zic așa, în momentul respectiv, România era angajată doar coobservator, fiind considerată în scenariu doar o națiune afectată.

Iată că în a doua parte a anului, efortul vine pe partea de sud a Alianței, cu acest exercițiu Swift Response, care încearcă să pună în balanță reacția din partea de nord cu reacția din partea de sud, arătând astfel că Alianța este activă pe întregul front sau pe întregul flanc al său.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Și de data asta, iată, România își dovedește și acea calitate tot mai des amintită și de furnizor de securitate, nu doar de eventuală țară afectată.

General de brigadă Daniel Pop: Așa este și efortul principal pentru noi în acest an este și în ceea ce privește facilitățile ca națiune-gazdă pe care le putem pune la dispoziția aliaților noștri, pe care, în caz de nevoie, trebuie să-i găzduim.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Ar fi interesant pentru ascultători să înțeleagă ceea ce ar putea să pară destul de complicat, un Defender 24 cu mai multe etape, cu mai multe să le spunem subscenarii. Ar fi interesant de văzut cât de eficienți putem fi, pentru că sunt și niște evaluări după aceste exerciții și ce reprezintă de fapt rezultatul final.

General de brigadă Daniel Pop: Întregul construct al exercițiilor din cadrul Alianței, și automat și la nivel național, sunt desfășurate într-un continuu, un continuu în care pleacă de la o dilemă strategică sau de la o problemă militară operativă, astfel încât să putem să ne antrenăm resursele din toate domeniile, în toate mediile, fie că vorbim de domeniile operaționale sau funcționale, fie că vorbim de mediile maritim, aerian și terestru.

În cazul nostru, vorbim despre o reacție în cadrul mediul terestru, cu sprijinul celorlalți colegi de la celelalte categorii de forțe. Și aici o să vedem o resursă semnificativă de aviație, atât din partea Alianței, cât și din partea națională.

Sigur că evaluările fiecărui exercițiu constau și stau la baza planificării exercițiilor următoare, a problemelor de experimentat sau de verificat și cuantificat pentru exercițiile care urmează în anii următori sau în ciclurile de pregătire următoare.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Lecții învățate, așa cum știm cu toții.

General de brigadă Daniel Pop: Da, cred că trebuie să schimbăm un pic paradigma aici și să nu vorbim doar de lecții învățate.

După cum vedem, întreaga Alianță spuneam anul trecut că trece printr-un proces amplu și foarte brutal de transformare, datorat și mediului de securitate actual, și faptului că ne aflăm într-adevăr într-o situație de criză majoră, cum nu ne-am mai întâlnit de la Războiul Rece încoace, şi atunci automat trebuie să ne adaptăm și noi formele și metodele de pregătire și, ca urmare, vom încerca să trecem la lecții învățate și un pic la amintiri, ca să zic așa, și la aducere aminte.

Pentru că de la un concept de, să zic așa, ‘out of aria’ (în afara ariei) pe care l-am cunoscut în Armata României și practic în întreaga Alianță în ultimii 10 ani, cu acele misiuni în teatre de operații din Afganistan, Kosovo, Bosnia-Herţegovina sau Irak, iată că ne întoarcem înapoi la planurile de apărare.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): La sfârșit, domnule general, aș vrea să vă invit să le vorbiţi oamenilor care ne ascultă, pentru că nu se întâmplă foarte des, dar atunci când se întâmplă, sigur, este vizibil și este cumva pentru unii înfricoșător să vadă atâtea forțe deplasate, tehnică militară, oameni, iată, cel mai mare desant de la al Doilea Război Mondial încoace, ce ar trebui să ştie oamenii de acasă și la ce să se aștepte?

General de brigadă Daniel Pop: Că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Ne pregătim ca în orice moment să putem să generăm un mediu sigur şi de securitate, în care ei să-și poată desfășura activitatea zilnică.

Acesta este rolul nostru și pentru aceasta ne pregătim zi de zi. Toate mișcările de tehnică, fie că vorbim de tehnică terestră sau aeriană, în perioada următoare, desfășurate pe teritoriul României, sunt doar în legătură și în concordanță cu scenariul acestui exercițiu.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): A fost generalul de brigadă Daniel Pop, locuitorul șefului Statului Major al Forțelor.

Statele Unite ale Americii au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România

Publicat de Gabriel Stan, 20 mai 2024, 14:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România, evaluate la aproximativ 70 de milioane de dolari.

Achiziția va asigura înzestrare aeronavelor multirol F-16 ale Forțelor Aeriene Române.

Cu acest tip de rachetă sunt dotate inclusiv avioanele americane F-35 sau F-22.

Accesul la capabilități aer-aer de ultimă generație contribuie semnificativ la creșterea siguranței spațiului aerian național și aliat și asigură un înalt grad de interoperabilitate cu structurile similare armatei Statelor Unite, a afirmat ministrul apărării, Angel Tîlvăr.

Costul unei singure rachete AIM-9X este estimat la circa 450.000 dolari, fiind cea mai avansată versiune a acesteia.

Programul de înzestrare include și pachetul de suport logistic: rachete de instruire, pregătirea personalului, asistenţă și documentație tehnică și servicii de transport.

Generalul maior Cristian Dan: Misiunea noastră este de a descuraja orice intenție ostilă, să ne asigurăm că cetățenii pot să ducă o viață normală

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:45

Cristian Dan: În primul și în primul rând îmi aduc aminte de oameni, de toți instructorii, profesorii pe care i-am avut și nu vreau decât să le spun în acest cadru că le mulțumesc pentru că m-au ajutat și au pus fundamentul la ceea ce sunt eu astăzi. Sunt mândru că sunt absolvent al Academie Forțelor Terestre, Institutul Militar de Infanterie Grănicer și Chimie, cum se numea atunci.
Cornel Mituț (reporter): Ce v-a ajutat mai mult, laboratorul poligonului sau sala de clasă de specialitate infanterie, chimie?
Cristian Dan: Nu, nu le poți vedea izolat, pentru că trebuie să le vezi împreună, ca un mănunchi, se completează reciproc. Nu poți să spui că asta a contat cel mai mult, dar cred că atât teoretic, cât și practic, fundamentele a ceea ce viitorul lider militar acolo stau și cred că asta este cel mai importantă parte. Mai înveți, pentru că în Liceul Militar eşti copil, ceea ce înseamnă camaraderia: să ai grijă de colegul din stânga, de colegul din dreapta.
Cornel Mituț (reporter): V-aș ruga, dacă ne ajutaţi, să facem un exercițiu de imaginație. Ce i-ar plăcea studentului Cristian Dan, astăzi general-maior, să audă, în calitate de student, de la un lider, de la un general, despre imboldul de a urma o astfel de carieră?
Cristian Dan: Păi, cred că, înainte de toate, mi-ar plăcea să-mi spună ce înseamnă viața reală, cum îi spun eu. Adică academia este ceva, dar o unitate luptătoare este altceva. Ăsta ar fi fundamentul. În al doilea rând să-mi spună spre valorile pe care ar trebui să le port în mine în așa fel încât să mă ajute în ceea ce voi face ulterior, să îmi spună că dacă în şcoală am avut colegi și prieteni mai ales, dincolo voi avea un pluton de care sunt responsabil. Și e vorba în primul, în primul rând, de oameni pe care trebuie să îi cunoști, să le cunoști problemele și provocările chiar din viața personală, pentru că viața personală, vrei, nu vrei, îți poate afecta activitatea la locul de muncă și, dacă vrei, și în luptă, dacă o extrapolăm până acolo. Să-mi spună că viața e o multitudine, îți aduce o multitudine de oportunități și că nu trebuie să vezi totul ca un zid și să te oprești. Să-mi spună că trebuie să gândesc și că părerea mea contează, că este așteptată de către șefii mei pe linie ierarhică. Să-mi spună că acolo nu am doar problemele mele personale de care trebuie să mă ocup, ci poate problemele întregului pluton. Să-mi spună că sunt responsabil în primul și în primul rând eu însumi de cariera mea individuală și că trebuie să îmi aleg un mentor care să mă ajute atunci când la ananghie am nevoie să iau o decizie dificilă și chiar să mă orienteze în carieră. Să-mi spună că viața la trupă înseamnă și sacrificii, că nu voi fi lângă familie, mama, tata sau dacă m-am căsătorit, lângă soție și copii, că uneori voi fi plecat, că uneori s-ar putea să plec în misiuni externe, că uneori va trebui chiar de acolo să mă ocup de problemele subordonaților pe care i-am lăsat acasă sau ale familiilor pe care le-am lăsat acasă, că armata înseamnă dăruire și camaraderie. Să mai îmi spună că deciziile se iau dacă ai un corp sănătos și o minte sănătoasă. Şi ce înseamnă asta? Că pregătirea fizică nu se oprește nici măcar la 51 de ani și că atunci când trebuie să iei o decizie este să îți înțelegi, provocarea, să te gândești la ea și să nu te grăbești în a lua acea decizie. Și poate și să-mi spună că deciziile nu se iau atunci când ești nervos sau supărat. Să îmi mai spună, legat de ce am spus anterior, că a greși e omenește, nu le știi pe toate.
Cornel Mituț (reporter):  Vă întreb acum, din toate aceste mărturisiri, ați avut ocazia să transmiteți dumneavoastră studenților, ați avut ocazia să povestiți informal studenților?
Cristian Dan:  Da, cred că informal da. Și aș spune că, în special în stagiile de pregătire, când am avut studenți venind în unitățile pe care le-am comandat, am ţinut neapărat să mă întâlnesc cu ei. Am făcut-o, cred că și poate că cel mai bine într-un cadru nu neapărat organizat, dar au fost anul III și IV de la Colegiul Militar „Ștefan cel Mare” și o fac de fiecare dată când am ocazia.
Cornel Mituț (reporter): Din punctul dumneavoastră de comandant al Corpului Multinațional de Sud-Est, care este feedback-ul sau colaborarea pe care o aveți cu Academia Forțelor Terestre? Ei sunt viitorii lideri NATO.
Cristian Dan: Făcând o paranteză aici, programul Erasmus a adus oportunități în a avea studenți din Academia Forțelor Terestre care studiază la diferite instituții militare de învățământ aliate, și nu numai sau a avea studenți străini aici și cooperarea este una normală, aş spune, bazată pe dialog, pe comunicare, pe sprijin reciproc în orice situație. Comunicăm și, de asemenea, participăm împreună și la activitățile de nivel garnizoană. Dar, îmi place să cred că există deschidere din ambele părți, că oportunitățile, dacă sunt descoperite, sunt analizate împreună și încercăm să sprijinim în cel mai bun mod posibil, mai ales în ceea ce privește educația viitorilor lideri ai Armatei României.
Cornel Mituț (reporter):  Domnule general maior Cristian Dan, o ultimă întrebare: Vă rugăm să ne spuneţi care este importanța Comandamentului NATO, de aici de la Sibiu, pentru România și pentru Alianță?
Cristian Dan:  Eu aș spune că este pilonul central al structurilor NATO pe teritoriul României și Bulgariei. Traduc asta în cuvinte simple. Suntem aici pentru a garanta siguranța cetățenilor din România și Bulgaria. Suntem aici pentru că împreună cu Armata Română, vorbim de teritoriul României și Bulgariei, să ne asigurăm că cetățenii României și Bulgariei pot să ducă o viață normală, să facă tot ceea ce poate un om să facă într-un mediu de securitate stabil. Pentru asta suntem noi aici, pentru că în primul și în primul rând ne gândim la cetățenii noștri. În al doilea rând, misiunea noastră este de a descuraja orice intenție ostilă, de unde ar veni ea. Dacă e să merg un pic în istorie, cred că un dicton latin spune că „dacă vrei pace pregătește-te pentru război”. Asta ce presupune? Profesionalism, dedicare, responsabilitate. Sunt comandantul unei echipe multinaționale, de oameni profesioniști care vin cu experiențe comune, pentru că vorbim de militari din țări aliate, care sunt parte a acestui comandament, care vin cu experiențe, cum spuneam anterior diferite, cu puncte de vedere diferite, dar asta nu face decât să aducă un element constructiv în ceea ce facem în fiecare zi, și știm ceea ce facem, suntem pregătiți și de ce nu, să răspundem oricărei potențiale agresiuni, dacă va fi nevoie. Simplu spus: știm ce avem de făcut, se poate conta pe noi și suntem doar niște membri ai comunității locale. Poate aș adăuga că avem tot sprijinul autorităților locale ca să ne integrăm, că suntem după orele de program, suntem și simpli oameni.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:35

Ciprian Panga (realizator rubrică): Conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat zilele trecute o videoconferință la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operații din Kosovo, Bosnia și Herțegovina, precum și ai detașamentelor aflate în misiune în Bulgaria și Polonia. Șeful statului major al apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a ținut să sublinieze faptul că apreciază modul în care militarii dislocați peste hotare își îndeplinesc sarcinile și reprezintă România și Armata României în fața partenerilor și aliaților.
Vlad Gheorghiță: Sunteți ambasadori ai României și vă rog să nu uitați acest lucru nici un moment. Vă desfășurați activitatea într-un mediu de securitate destul de complex. Și eu, personal, sunt mai mult decât convins că o să vă ridicați la nivelul așteptărilor noastre, pentru că aveți un nivel de pregătire foarte ridicat. Vă aflați, marea majoritate dintre dumneavoastră, într-o perioadă de rotații ale contingentelor. Drept urmare, vă invit să vă mențineți un nivel ridicat de vigilență și să vă creșteți capacitatea de reacție, astfel încât să vă puteți îndeplini misiunile oportun.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  În Bosnia și Herțegovina, România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatru, cât și cu cei din cadrul rezervelor operației, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Rotirea detașamentelor românești tocmai s-a încheiat. Mai multe informații am aflat în cadrul videoconferinței de la șeful de stat major al misiunii EUFOR ALTEHA, generalul de brigadă Ovidiu Lungu.
Ovidiu Lungu: Din perspectiva activităților desfășurate de contigentul național care a terminat rotația, atât comandatul EUFOR, cât și comandantul operației, generalul Cottereau, au apreciat pozitiv modul de executare a misiunilor încredințate companiei de stat major din batalionul multinațional, precum și performanța personalului de stat major din cadrul Comandamentului EUFOR. Pentru contigentul care doar a intrat în teatrul de operații, în prezent execută instruirea pentru realizarea capacității operaționale finale.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zona Balcanilor de Vest, mai precis Kosovo, unde România este reprezentată de o structură compusă din 50 de militari. Noutățile au fost aduse de maiorul Cristian Leopa.
Cristian Leopa: Situația generală de securitate din provincia Kosovo se menține relativ stabilă, ușor tensionată în nordul Kosovo. Nivelul de amenințare la adresa securității și libertății de mișcare se menține în general scăzut, dar mediu în nord, cu potențial de deteriorare în cazul apariției unor factori destabilizatori care ar putea conduce la deteriorarea rapidă a situației de securitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, le-a mulțumit militarilor pentru efortul depus în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin în cadrul diferitelor structuri în care acționează, îndemnându-i, ca și de acum înainte, să demonstreze prin profesionalismul lor că sunt o forță pe care aliații se pot baza.
Angel Tîlvăr: Mă bucur că aveți lucrurile în atenție și că aveți o înțelegere a situației care să ne permită și nouă, dar și dumneavoastră, să luați cele mai bune decizii în funcție de evoluție. Mă bucur că toată lumea e sănătoasă și că vă îndepliniți cu onoare și cu competență misiunea. Vă doresc sărbători pascale cât se poate de bune! Vă rog să transmiteți și familiilor dumneavoastră de acasă că se bucură de aprecierea și de respectul nostru.

Schimbarea comenzii trupelor americane aflate la Deveselu

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică):Schimbare de comandă la facilitatea navală de sprijin de la Deveselu a armatei americane. În cadrul unei ceremonii desfășurată marți, căpitanul de marină Bruce Golden a înlocuit-o pe căpitanul de marină Elizabeth Clifton, care a comandat structura din luna februarie a anului trecut. Prezent la festivitate, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare adoptate de NATO în regiune capătă un rol din ce în ce mai important în actualul context de securitate.
Angel Tîlvăr: Descurajarea capătă un rol din ce în ce mai important, iar în tandem cu o apărare întărită, inclusiv pe dimensiunea antirachetă, creează premisele pentru creșterea securității, aspect esențial în această zonă de frontieră a NATO și a Uniunii Europene, în care Rusia a readus războiul prin agresiunea nejustificată și ilegală împotriva Ucrainei.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Facilitatea americană de la Deveselu este esențială pentru sistemul Statelor Unite de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, folosit împotriva amenințărilor la adresa Alianței venite din afara zonei euroatlantice.

Ajutor umanitar pentru populația civilă din Fâșia Gaza

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:10

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România sprijină în continuare populația civilă din Fâșia Gaza, afectată de conflictul israeliano-palestinian. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a pus la dispoziție produse alimentare, corturi, saci de dormit și paturi de campanie, care au fost transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene Române. Conform hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, transportul se realizează pe cale aeriană până în Cipru, cu aeronavele Ministerului Apărării, și terestru cu mijloacele din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, până în Grecia și Turcia. Mai departe, transportul ajutorului umanitar se face cu ajutorul agențiilor specializate ale Organizației Națiunilor Unite.

Exercițiul multinațional Swift Response se află în plină desfășurare

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 11:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Armata Română participă cu 2.300 de militari la exercițiul multinațional Swift Response, organizat până pe 24 mai de Comandamentul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa. Exercițiul cuprinde misiuni de desant aerian, într-un scenariu care presupune recuperarea unei baze militare ocupate prin intervenția prin paraşutare a unei forțe aliate. În cadrul antrenamentelor va avea loc una dintre cele mai mari operațiuni de desant aerian din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu implicarea a aproximativ 2.000 de parașutiști din Franța, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos. În țara noastră, principalele secvențe ale exercițiului se vor desfășura în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, Poligonul Bogata din județul Cluj și Centrul Național de Instruire pentru Luptă din Cincu. Se vor folosi și facilitățile Bazei 90 Transport Otopeni, Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic Boboc și Aeroportul Banat din Caransebeș. Swift Response face parte dintr-o serie mai largă de exerciții parte a Defender 24, cel mai mare exercițiu din acest an al armatei americane în Europa, la care participă peste 40.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere.

Onor veteranilor de război – ediția a 4-a

Publicat de Gabriel Stan, 29 aprilie 2024, 13:42

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale desfășoară a patra ediție a campaniei „Onor veteranilor de război”. Reprezentanții armatei și voluntari din fundații neguvernamentale vizitează cu pachete și daruri simbolice circa 700 de veterani de război și văduve de război din toată țara, dar și din Republica Moldova.

Proiectul este organizat cu sprijinul Asociației „Oameni, Națiune, Onoare, Respect”, în parteneriat cu Asociația „Alături de Eroi”. Campania are loc în contextul Zilei Veteranilor de Război, sărbătorită în fiecare an la 29 aprilie.

Consiliul Afaceri Externe, la Luxemburg

Publicat de Gabriel Stan, 29 aprilie 2024, 13:33

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Miniștrii de externe și cei ai apărării din statele membre ale Uniunii Europene s-au reunit în Luxemburg pentru o nouă rundă a Consiliului Afaceri Externe.

Oficialii europeni au discutat pe tema agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, context în care a fost reconfirmată susținerea fermă pentru țara vecină și rolul esențial al facilității europene pentru pace.

În cadrul Consiliului a fost evidențiată și contribuția importantă a misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei.

Ministerul român al Apărării a fost reprezentat de secretarul de stat Simona Cojocaru, care a salutat agrearea fondului de asistență pentru Ucraina și a subliniat susținerea țării noastre pentru Kiev, unul dintre elemente fiind Centrul European de Instruire F16 din România.

România și Coreea de Sud au semnat, în premieră, un accord de cooperare în domeniul apărării

Publicat de Gabriel Stan, 29 aprilie 2024, 13:29

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): România și Coreea de Sud au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, primul de acest fel încheiat între cele două țări.

Documentul a fost semnat de ministrul apărării, Angel Tîlvăr, aflat în delegația care l-a însoțit la Seul pe președintele Klaus Iohannis.

Ministrul Angel Tîlvăr a declarat că acordul va oferi oportunități în beneficiul ambelor state, mai ales în ceea ce privește transferul de tehnologie și adaptarea armatelor la provocările viitorului.

Vizita în Coreea a însemnat și discuții cu producătorii de echipamente și tehnică militară. Singurul ofertant rămas în cursă pentru programul de înzestrare a Armatei României cu obuziere autopropulsate, calibrul 155 mm, este compania coreeană Hanwha Aerospace, cu obuzierul K9 Thunder.

Țara noastră intenționează să achiziționeze 54 de astfel de sisteme, într-un contract în valoare de circa 1 miliard de euro. Acordul româno-coreean mai prevede colaborarea în domenii precum educația militară, instruirea în comun a personalului, medicina militară, cercetarea și dezvoltarea, precum și industria de apărare.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 14:10

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării. La mii de kilometri de România, în Baza Militară Moana, din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale.

Maiorul Irina-Alina Stoian (consilier pe probleme de gen în cadrul misiunii EUTM): Nivelul de educație, în ansamblu, în Republica Centrafricană este diferit față de România, față de Europa, față de statele civilizate. În consecință, este nevoie de un efort comun al tuturor organizațiilor și entităților militare, pentru a ne îndeplini misiunea și pentru a-i sprijini pe Host Nation, țara-gazdă, să-și îndeplinească obiectivele.

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În Polonia, pe Flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani” desfășoară activități specifice de predare a misiunii către colegii lor din Detașamentul „Sky Guardians”, generat de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană din Focșani. Aflați la finalul misiunii executate timp de șase luni, „Gheparzii Transilvani” se pregătesc de revenirea în țară, dar timpul capătă o altă dimensiune atunci când urmează reîntâlnirea cu cei dragi. Cum gestionează militarii noștri aceste momente, aflăm de la căpitanul Andrei Robert Gașpar, ofițer de stat major în cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană.

Andrei Robert Gașpar: Având în vedere că avem un colectiv foarte bine închegat și știm să ne susținem unii pe ceilalți, moralul trupelor a fost întotdeauna la nivel ridicat. Tot ce facem în momentul de față este să menținem nivelul la care am ajuns, să le demonstrăm partenerilor noștri că ne putem duce misiunea la îndeplinire până în ultimul moment.

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii  EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, atât cu cei dislocați în teatru, cât și cu cei din cadrul rezervelor operației. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Pregătirea unei misiuni reprezintă unul din cele mai importante momente de dinaintea dislocării, dar care nu poate acoperi chiar toate aspectele cu care se vor întâlni militarii.

Căpitanul Florentina Bivolan (comandant pluton): Perioada de pregătire ne-a fost stâlp, să zic așa, pentru activitățile pe care le-am desfășurat aici și a fost ceea ce ne așteptam. Cea mai mare problemă de aici e distanța față de casă și suntem fericiți că am avut suportul familiei.

Detașamentul Forțelor Aeriene Regale din Marea Britanie a fost certificat

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 13:45

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, dislocat în România pentru misiunile de poliție aeriană întărită, a fost certificat în cadrul unei ceremonii care a avut loc marți în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. 220 de militari britanici, piloți și personal tehnic, cu șase aeronave Eurofighter Typhoon vor executa în următoarele patru luni misiuni de poliție aeriană în comun cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO. Aceasta este cea de-a cincea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după misiunile executate în 2017, 2018, 2021 și 2022.

Comandorul Nicolae Crețu (comandantul Bazei 57 aeriene): Sosirea detașamentului britanic este menită a răspunde cerințelor planificatorilor la nivelul NATO. Este extrem, extrem de important pentru noi faptul că arătăm astăzi că, împreună, parteneri români, americani, francezi, spanioli, britanici putem să lucrăm în fiecare zi, putem să participăm la exerciții și putem să executăm misiuni în cazul detașamentului britanic, acela de asigurare a suveranității spațiului aerian al României, ca parte a spațiului aerian al NATO.

Primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între România și Irlanda a fost semnat

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 13:35

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a primit luni, 8 aprilie, vizita secretarului general al Ministerului irlandez al Apărării, Jacqui McCrum. Cei doi oficiali au semnat primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între cele două țări. Documentul va oferi cadrul necesar pentru creșterea interoperabilității și capacității de dislocare în misiunile și operațiile internaționale ale Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii au mai fost abordate subiecte de interes comun referitoare la situația de securitate și la eforturile comunității internaționale pentru asigurarea păcii și stabilității la nivel regional și global.

„România-NATO 20 de ani”

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 13:30

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din Capitală a găzduit miercuri evenimentul „România-NATO 20 de ani”. Manifestarea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale pentru a marca cele două decenii de apartenență a țării noastre la Alianţa Nord-Atlantică. La eveniment au participat președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, personalități politice și militare din țară și din statele aliate. Klaus Iohannis a arătat în discursul său faptul că România este astăzi atât beneficiar, cât și contributor de securitate în cadrul Alianței, iar regiunea țării noastre este extrem de importantă în contextul geopolitic actual.

Klaus Iohannis: Beneficiem astăzi de cele mai solide garanții de securitate din istoria României pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat și contribuim la întărirea securității comune și apărării colective. Actualul context generat de război de la granițele noastre sporește relevanța României ca pilon de securitate și stabilitate regional.

Echipa Invictus a revenit cu medalii de la Mondialul de para-atletism din Italia

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 20:30

Militarii răniți Invictus au început noul an în forță. Aceștia și-au probat determinarea obținând rezultate excepționale la tir cu arcul, atletism și aruncarea greutății în cadrul unor competiții la care au participat peste hotare.

Ultima misiune în care ne-au reprezentat cu cinste a fost în Italia, în perioada 22-24 martie, la Campionatul Mondial militar de para-atletism, concurs desfășurat sub egida Consiliului Internațional al Sportului Militar, de unde s-au întors cu medalii.

Pentru ei urmează o perioadă de pregătire în țară, de participări la anumite competiții interne, ca apoi să ne reprezinte la următoarea ediție a Jocurilor Invictus, din Canada, de la Vancouver, în 2025, care va cuprinde și sporturi de iarnă.

Gabriel Stan a stat de vorbă cu trei dintre concurenți, despre perfomanțele notabile, dar și despre momentele grele prin care au trecut înainte de a veni în această echipă.

Detalii aflăm din reportajul următor.

Sursa foto: Laurențiu Șerban, Invictus Games Echipa României și MApN

Cătălin Tomescu: Militarii cu asta se ocupă, să apăre țara, pentru ca dumneavoastră să vă desfășurați viața de zi cu zi în pace și liniște. Pentru asta avem nevoie de condiții de securitate asigurate

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 19:42

La interviul săptămânii invitatul lui Cristian Dumitrașcu a fost generalul-locotenent în rezervă, Cătălin Tomescu, cel care a analizat în toată această perioadă de la începutul războiului, situația din Ucraina și intervențiile militare ale Rusiei.

De această dată subiectul discuției a fost cei 20 de ani de la aderarea României la NATO și cu ocazia zilei NATO – 75 de ani de la înființare.

Generalul-locotenent în rezervă Cătălin Tomescu este unul dintre cei mai reprezentativi comandanți ai perioadei de preaderare și aderare la NATO, cu stagii de comandă completă de la nivel batalion la comandant de divizie în țară, până la funcțiile de locţiitor al Corpului NATO de reacție rapidă de la Istanbul și comandant al Corpului multinațional de Sud-Est de la Sibiu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Acea perioadă de parteneriat, acea perioadă de optimism și de efervescență, așa cum a fost ea înainte de 2004, este una pe nedrept atât de puțin cunoscută. Eforturile care s-au făcut atunci au avut o importanță chiar mai mare decât ne putem noi închipui.

Cătălin Tomescu: La vremea respectiv erau 19, că au fost 16 până în ’89, după aia cei trei intraţi, 19 și urmam noi. Am venit șapte atunci, dacă aduceți aminte, șapte țări şi ne-am făcut 26. Păi, 26 de țări, când vorbim să trecem la ofensivă, trebuie să înțelegem toți un lucru; când vorbim că trecem la apărare trebuie să înțelegem toţi un lucru; când vorbim că facem un raid pentru toți trebuie să fie la fel.

Deci înseamnă că arta militară o aplicăm toți consecvent şi o înțelegem și ne înțelegem între noi ca să știm, nu unul să o ia la dreapta și unul la stânga din cauza faptului că nu avem aceeași concepție despre acel procedeu, formă de luptă sau procedeu de luptă sau acțiune militară în sine. Spuneam că după ’97, s-au luat la nivel politic, la DPAPRI, s-au luat elementele civile și politico-militare, că trebuia să le rezolve ei, iar noi, cu trupa, am început să le rezolvăm pe ale noastre.

Nu numai eu, toți care am fost puși. Generația aia care am luptat fiecare comandant de batalion, batalion de căști albastre, ulterior a apărut batalionul româno-ungar, unde chiar eu am fost ofiţerul planificator pentru primul și al doilea exercițiu, după aia a fost batalionul TISA de la geniu, unde n-am fost implicat, după care am luat SEEBRIG, care a trebuit să-l operaționalizez și am avut un an jumate să-l operaționez şi cu acel batalion am condus o aplicație în 2002, uriașă la vremea respectivă, JOINT, condusă de JFC NAPLES, Comandamentul de la Napoli, i-a zis Cooperative Partner 2002, deci ani nebuni, ce să vă spun? Dormeam puțin, veneam și sâmbăta și duminică la serviciu…voiam să demonstrăm că putem.

Se crease un entuziasm și o atmosferă în toate structurile care eram conexate la programele de parteneriat pentru pace și la Membership Action Plan care ne făcea să nu stăm cuminți până nu ne atingem obiectivul și până ce nu îndeplinim toate criteriile alea care veneau la evaluare. Al doilea element important care trebuie subliniat au fost misiunile din 2001 în Afganistan, 2003 în Irak.

Una din deciziile majore care au contribuit la accelerarea și la convingere aliaților că România nu e numai un consumator de securitate, ce și un generator de securitate a fost că ne-am implicat de la început în aceste două misiuni și ne-am implicat cu calitate. Bineînțeles, am și pierderi, că la război se întâmplă, Dumnezeu să-i odihnească pe cei duși, dar ideea e că a fost o treabă nemaipomenită, o dată că am dovedit că putem.

Să nu uităm că în ambele teatre de operație în afară de desfășurarea în teatru efectiv, adică prima etapă, ulterior noi ne-am autosusținut acolo. Cele trei-patru Hercules-uri care au rămas, trei, care ulterior două, până să vină Spartanurile, dar ne-am susținut.

Bine, am mai apelat și la forța de transportat strategic a NATO de la baza de la Papa, unde plăteam ore, dar nu contează, ideea e că am reușit.

Eu personal am fost în Angola la rotirea din 98 cu C-130, 23 de ore la adus și 24 la întors, că am avut vând în față, cum mi-a zis mie pilotul. Revenind, asta a contribuit mult la imagine, mult și stați, că știa chiar pot, au luat-o în serios. Şi al treilea lucru important care am lucrat trei ani la Bruxelles, între 2009-2012, la vârful piramediei, ăla e nivel strategic, într-adevăr, ca locţiitor al reprezentantului militar, plus trei ani în Turcia, la Istanbul, ca locţiitor al comandamentului Corpului de reacție rapidă.

Plus acuma, înainte de pensie, doi ani am fost comandantul Comandamentului acestui corp, unde i-am dat drumul, practic. Mai sunt de făcut, dar i-am dat startul, ca să spun, a fost continuitatea; de regulă, noi uneori ne lăsăm pe tânjală, știți, hai, mă, că se poate și așa.

Încă mai avem în anumite elemente, dar numai că și în domeniul ăsta decizia politico-militară și determinarea leadership-ului la nivelul ministerului, atât civilă, ministru, și militari, cei care au condus armata, a rămas, în sensul că nu ne-am oprit numai la nivelul ce am făcut până în 2007. Păi, vă spun eu, în 2007 am avut doar Brigada 282 Infanterie Mecanizată, certificată NATO.

Vă spun că eu am fost comandant. A fost singura din centrul și estul Europei. Încă o dată, munca e a oamenilor, că aici, să se înțeleagă, nu vorbim despre mine, doamnelor și domnilor, aici vorbim de oameni. În spatele unor comandanţi sunt niște sute de oameni, mii de oameni care muncesc.

Numai că tu ești fața, că nu poate să ia interviu la 4000 de oameni, 3628 aveam în vreme aia. Cam asta e treaba. Eu am muncit. Toată armata a muncit, că unii trebuiau să dea bani, unii trebuiau să achiziționeze tehnică ș.a.m.d. După 2007 au fost niște succese și la aviaţie și succese și la marină. În 2012, în afară de ‘Active Endeavour, Marina a trimis un vapor la operițiunea „Ocean Shield”, pentru ascultători, cea care s-a desfăşurat în Somalia, unde atacau pirații nave. Mare lucru să trimiți.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Era comandant de nave actualul șef al Statului Major al Forţelor Navale.

Cătălin Tomescu: Da, da. Adică, în toate domeniile, să nu se înțeleagă că numai uscatul, după care am venit, s-au continuat misiunile din Irak și Afganistan. În 2014, vă aduceți aminte, s-a oprit prima etapă Afganistan, Irakul în 2009, iar vin la mine, dar asta mi-a fost soarta. Am fost ultimul general român, au fost cinci generali români în Irak, ca directori ai forțelor coaliției, și eu, ulterior, după ce s-a destrămat coaliția, am devenit locţiitorul șeful Direcției planificare strategică în Irak și am închis misiunea în Irak, în anul 2009.

Vă și spun ce, România a fost pe 4 iunie și am fost înlocuit la vremea respectivă, care a rămas cu trupele pentru readucerea în țară, redeployment, cum i se spune în tehnologia NATO, până la 1 septembrie, așa a fost planul. Şi s-a închis după aia; în 2014 s-a închis primul Afganistan, care ulterior s-a închis în 2021. Deci altă continuitate. Am rămas cu aliații, n-am zis, bă, mulțumim, am intrat gata, acum vă descurcați fără noi, că puteți. O altă treabă de continuitate după evenimentele din 2014, România a fost unul dintre promotorii activi la nivel politico-militar al implementării unor măsuri de reasigurare, cum i-au spus ‘reassurance measures’.

Pentru cei care știu și vor să știe mai mult, a fost summitul dn Țara Galilor din 2014, summitul NATO, și summitul de la Varşovia din 2016, unde s-a stabilit crearea battle grupurilor numai în flancul nordic. Ulterior, după 2022 și la noi. S-a stabilit implementarea conceptului de NFIU – NATO Force Integration Unit, adică forțele de integrare NATO în țările de pe flancul estic, unde noi l-am operaționalizat în 2015.

Cătălin Ticulescu, D-zeu să-i ierte, a fost primul comandant. Tot în anul ăla, România a declarat că își oferă capabilități militare și prin efort național combinat cu suport, sprijinul NATO, să creăm o divizie multinațională, un comandament de divizie multinațională. A fost comandamentul Diviziei 1. Când am terminat cu divizia multinațională, ne-am dat seama că suntem în măsură și avem curaj, şi ce s-a întâmplat în 2018-2019 a zis, până la război, a zis ‘domnule, suntem în măsură să creăm și un comandament de corp multinaţional de trei stele. De ce? Pentru că structura de forțe a NATO nu are divizii, are corpuri de armată. Erau 9 până atunci și noi suntem al 10-lea, și s-a aprobat. Ei, cam astea sunt argumentele mele ca să spun că, continuitatea a rămas o constantă și de-aia România are o poziție serioasă acolo. Să vă spun, tot la fel pentru ascultători, poate pare puțin. Păi da, dar în comitetul militar al NATO sau când primeam sarcini de la România, la un moment dat, prin 2010, devenisem a doua contributoare, că eram, am fost și pe locul opt și pe șapte, la un moment dat, șase, la un moment dat, patru.

Ulterior, când a început retragerea, 2011, ceva de genul ăsta, îmi cer scuze, nu știu exact anul, dar, atunci, în perioada aia, și la un moment dat noi aveam trei batalioane cu un comandament de brigadă și aveam 1.900 și ceva de oameni. Păi, aveai altă greutate. Păi, mai mare determinare decât asta și demonstrare a deciziei politice a României, de a rămâne și un contributor de securitate, nu numai un beneficiar al securității, nu ți-l dă decât trupa care și-a făcut treaba, nu mai vorbim și în alte misiuni care continuă și acum. Deci, cam astea ar fi argumentele mele vizavi de comentariul dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general Tomescu, ne apropiem de final, nu înainte de a-i îndrepta pe ascultători către un punct care mie mi se pare, chiar dacă n-a fost cea mai înaltă funcție pe care ați ocupat-o în structuri NATO, este vorba despre Istanbul și voiam să vă întreb: cât de greu a fost drumul de la Topraisar la Istanbul? Și cât de mult v-au folosit experiențele, oamenii cu care ați lucrat, tenacitatea?

Cătălin Tomescu: Domnul colonel, eu am spus-o și o s-o spun atâta timp cât cineva mai e interesat de opinia mea. Le spun la tineri „nu mai săriți treptele”. Bineînțeles că fiecare dintre noi avem o bază genetică și așa mai departe, suntem dotați cu o anumită capabilitate de a conduce, o anumită capabilitate de a învăța, de a te adapta, anumite abilități și așa mai departe. Dar peste toate astea, și vorbesc pentru cei care vor direct să ajungă la ministere, direct să ajungă șefi de direcții, e valabil și la tineret.

Am întâlnit situații, 27 de ani, două doctorate, trei masterate, vrea să aplice director de serviciu la UE și am întrebat: „Uite, eu sunt angajator și te întreb ce știi să faci, ce spui? Păi, cum să mă întrebi? Păi te întreabă ăla. Bine, vrei pe funcția asta, dar ce știi să faci, ce te recomandă?” Știți cum era la B.D. la munte și la mare – „vocea și talentul”. Păi nu-ți contestă nimeni școala. Școala nu e suficientă, mai ales la armată. Armata e o structură piramidală. unul din elementele care îți asigură respectul e background-ul și experiența și capacitatea ta de comandă și control, lumea pe asta te urmează. Nu interesează pe nimeni câte diplome ai, vă spunem eu. Și acum, revenind, spuneam că fiecare avem un dat, problema e că ăsta trebuie cultivat și experiența asta, că treci prin toate, e ca la cărămizi la zid.

Dacă pui cărămizile așa cum trebuie, una după alta, potrivit tehnologiei respective sau procedurii respective, habar n-am, că nu mă pricep la astea, dar nu sari nicio etapă, zidul ăla va fi trainic și stă și îți dă putere până sus, să ții casa sau acoperișul. Dacă lași găuri în el, undeva, cândva se va dărâma. SMFT, 6 ani unde am învățat cum se învârte armata și de ce merge la stânga și nu merge la dreapta și cum se cheltuie banii și cum să capacitezi oameni și de unde se… erau bani care veneau pe fondurile, „force goals” se numeau, obiectivele forței, trebuia să știi să-i cheltui. Am învățat, că eram acolo, la vârf, și de aia am dezvoltat Topraisarul și așa mai departe. Nu neapărat… Bine, prin munca oamenior, dar am avut resursa necesară cu care să te dezvolți.

În fine, revenind, plecând de acolo, de la nivel de batalion multinațional în cadrul unei brigăzi multinaționale, după care trecând la Focșani, șef de stat major, locțiitor comandă brigadă, 6 ani de zile am muncit la Focșani să ducem acolo oamenii, tehnică venea nouă, am implementat tehnică. Îmi spuneați de proceduri, primul SOP din forțele terestre a fost făcut pe vremea când eram la Focșani. Am răspuns personal de ele, eram locţiitor pe vremea aia. Unul din oameni în echipă e actualul- la vremea respectivă maior – actualul șef al Forțelor Terestre, domnul general Ciprian Marin.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): … Ciprian Marin.

Cătălin Tomescu: Eram peste toată echipa, numai că procesul de elaborare… era Marin și încă doi ofițeri cu care lucram în mod direct și ei își conduceau alte subechipe, cu care a reieșit acel document de procedură, după care de acolo am plecat Irak-Bruxelles, am văzut cum să învârte lumea la Bruxelles și de ce e așa și nu-i așa și cum se iau deciziile politico-militare la Bruxelles, că ăsta e rolul  de la cartierului general de la Bruxelles, după care am venit în România, am fost la J7, locţiitorul șefului Direcției instrucție și doctrină din armată și ulterior comandantul diviziei 1. Am închis și am trecut la Divizia multinațională și apoi am plecat la turci. Eh, normal că baza asta, tot ce am povestit eu până acuma, acei 15 ani de carieră m-au ajutat extraordinar, din 2000 până în 2015, când am plecat acolo. Acolo am n o perioadă extrem de grea… să nu creadă, mulţi s-ar putea să creadă…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): … floare la ureche…

Cătălin Tomescu: Distracţie, floare la ureche, trai pe vătrai. Nu, nu e chiar așa. Am prins o perioadă destul de de grea,  de complicată din multe puncte de vedere și extrem de ambițioasă pentru acel corp care el a fost evaluat ca stat major de acțiune rapidă în operații care nu sunt Articol 5, specifice pentru forțele terestre, deci una peste alta susțin întrebarea dumneavoastră cu ideea pentru cei care ne privesc și sunt sau vor să îmbrățișeze cariera militară sau sunt deja pe anumite trepte: nu evitați, asumați-vă răspunderi cu curaj, să vă dea Dumneze și puțin noroc, că-ți trebuie puțin noroc.

Eu am avut să n-am evenimente majore, negative, care se pot întâmpla uneori, indiferent de poziția ta și de cât de mult te-ai pregătit, asumați-vă, fiți entuziaşti și nu săriți trepte. Plus că trebuie să fim pregătiți pentru ce ne așteaptă, pentru că viitorul așa cum îl vedeți- nu vreau să sperii pe nimeni-este situația la granița noastră nu e roz deloc. Războiul continuă. Şi războiul din Israel încă nu are o luminiță la capătul tunelului pe care să o vedem.

Elementele crizei economico-financiare sunt anunțate aici, nu e domeniul meu, nu mă pricep dar sunt anunțate și elemente de genul ăsta. Prin urmare amenințările viitorului nu se diminuează, ori se întăresc, ca să nu spunem că se și multiplică.

Deci competențele și profesionalismul cadrelor militare sunt esențiale în pregătirea armatei pentru război. Cum a spus generalul Gheorghiţă: nu speriem pe nimeni, dar acesta e rolul armatei, pe timp de pace trebuie să te pregătești de război, ăsta e rolul nostru, ăsta e scopul, nu înseamnă că . Ştiţi ce a spus Sun Tzu, de exemplu acum 5000 de ani? Nu acum. A zis: o armată nu să construiește neapărat ca să câștigi un război, ci ca mai mult să-l previi. Deci ce a zis omul ăla atunci, acum se numește la noi ”deterrence” (n.r. descurajare) la NATO, tot NATO se pregătește. Eu am fost implicat în niște situații majore anul ăsta și în carieră la fel, dar ne pregătim numai ca să arătăm că avem capabilitate ca să-l facem pe eventualul inamic, în speță Federația Rusă, să nu-i treacă prin gând să atace o țară NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Descurajare.

Cătălin Tomescu: Asta-i toată problema, dar nu înseamnă că pregătirea trebuie să sperie pe cineva. Nu. Ne putem pregătit pentru cutremur, dar ce! își dorește cineva să vină un cutremur? Nu, dar trebuie să te pregătești că suntem într-o zonă unde poate să apară un cutremur major – mă rog, să vorbească specialiștii, că nu știu eu, n-am cunoștințele necesare să dau o dată estimativă – dar tu te pregătești ca să n-ai pierderi mari. Aici ne pregătim ca să ne apărăm țara și nu văd nimic rău în treaba asta.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi acum chiar că este ultima întrebare, ultima propunere, dacă vreți. Socotind tot ce ați spus dumneavoastră în interviu, tot ce s-a putut vedea în aceste zile la aniversarea a 20 de ani de NATO, pentru cei care se uită la noi de acasă, pentru așteptările pe care le au, pentru faptul că sunt bani de la buget care intră în armată – exact cum aţi spus trebuie să ne pregătim și nu trebuie să sperie pe nimeni – din punctul dumneavoastră de vedere puteți să îi asigurați pe oamenii care se uită de acasă că s-a făcut tot ce era și ce este cu putință ca noi, armata, să fim pregătiți să apărăm România?

Cătălin Tomescu: Ce pot să garantez este că sistemul militar al celor care purtăm uniformă, în proporție de 99,9% perioadă, toți am dori să fim cât mai buni. Dumneavoastră ca să vă desfășurați viața de zi cu zi în pace și liniște, să faceţi afaceri, să vă vedeți de bătrânețe, pensionarii, tineretul să poate să învețe și așa mai departe, toate să fac numai când ai condițiile de securitate, apărare și independență a României asigurate.

Noi suntem ăia care cu asta ne ocupăm: ne pregătim ca să ne apărăm țara, să îl facem pe ăla să nu ne atace și să încercăm să asigurăm aceste condiții. Asta e cariera noastră! Nu trebuie să priviți numai partea goală a paharului, că multe nu se pot rezolva numai dacă dai la noi de la 2,5 la 1,5 și trebuie să înțelegem că numai așa se poate.

Achiziționezi și noi sisteme de care armata are nevoie pentru a asigura apărarea națională, o apărare națională eficientă și competitivă și efectivă. Războiul hibrid e peste noi și sunt mecanismele lui de informare și de manipulare care sunt efective și se văd. Păi, lasă-i pe ăia, ăia deja sunt plătiți să ne facă rău. Ne mai facem și noi rău singuri? Încă o dată, fără să speriem lumea, să vă răspund la întrebare, dar, mă rog, aţi pus-o pentru că e asaltul ăsta informativ din care văd că armata… luați aia cu pensiile nesimțite și așa mai departe? Păi, bine mă. dacă e 4.900 de lei media și s-a spus, asta e nesimțită? După 40 de ani de carieră? Eu m-am îmbrăcat în uniformă acum 44 de ani, dar nu m-am gândit niciodată la pensie, domne, decât în ultimele șase luni, când mi-a spus calculatorul: vezi că ieşi! Eu n-am muncit în armată pentru pensie! Dar m-aș bucura să am o pensie civilizată. Bine, eu am ajuns ce am ajuns, nu sunt eu cel mai reprezentativ, că am ajuns totuși general locotenent, am avut o carieră deosebită, dar cei ăla normalul? Păi, 4.900 e nesimțită? Păi despre ce vorbim aici? Păi, da’ eu am lucrat și la NATO și nicio țară nu are prevăzut așa ceva. La ei nici nu sunt discuțiile astea! În ce țară occidentală ați auzit că militarii au pensii nesimțite? NATO sau UE?

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Deși sunt pensii militare și acolo!

Cătălin Tomescu: Păi asta e, că noi avem soldă de grad și funcție și noi cu asta ne-am ocupat! Dar cam asta e situația! Să blamezi e ușor. La distrus se pricepe tot prostul, cu construcția e mai greu! Dacă se gândește cineva că ceea ce vor să facă militarii nu e bazat și nu e angrenat în spiritul asigurării condițiilor cele mai bune de pregătire a forțelor, tuturor categoriilor de forțe pentru apărarea țării, greșește!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Dle general locotenent, vă mulțumesc mult și vă mai așteptăm la „Interviul săptămânii”.

Cătălin Tomescu: Vă mulțumesc și eu. Mulțumesc de invitație. Să dea Dumnezeu numai bine la toată lumea!

Exercițiului internațional JCET 2024

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 16:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că militari din forțele speciale din Republica Moldova, România și Statele Unite se pregătesc în comun în cadrul exercițiului internațional JCET 2024.

Antrenamentele au loc timp de trei săptămâni în centrele de instruire ale Armatei Naționale și au ca scop schimbul de experiență între contingentele participante.

Militarii vor executa parașutări, trageri de luptă pe timp de zi și de noapte, exerciții în teren cu misiuni specifice, iar un alt exercițiu multinațional s-a încheiat în Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu, județul Brașov.

Red Scorpions 24 a reunit militari români, francezi, portughezi și nord-macedoneni din Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova.

20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord Atlantică

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 16:17

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cei 20 de ani de la aderarea României la NATO și împlinirea a 75 de ani de la formarea Alianței Nord-Atlantice au fost marcate zilele trecute de către Ministerul Apărării Naționale printr-o serie de evenimente organizate în Capitală și în țară.

Miercuri, la Palatul Cercului Militar Național, va fi lansat evenimentul ‘România-NATO, 20 de ani’. Vor fi expuse fotografii care ilustrează participarea militarilor români în teatrele de operații, realizate de Agenția Media a Armatei, iar Muzeul Militar Național va prezenta o expoziție tematică.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 15:10

Ciprian Panga (realizator rubrică): În Balcanii de Vest, reprezentanții Armatei României contribuie la promovarea valorilor EUFOR în aria de operații, dar și la asigurarea unui climat de securitate cât mai sigur și stabil în zonă. Pentru că luna martie este dedicată în totalitate femeii și în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, militarii români le-au sărbătorit pe colegele lor, alături de care își desfășoară departe de casă misiunea. Locotenentul Andreea Axinte, consilierul juridic în cadrul Elementului Național de Sprijin:
Andreea Axinte: Am început ziua cu o recepție organizată de către comandantul EUFOR, la care au participat toate femeile din bază. Apoi am avut câteva activități cu colegii. Ne-au dăruit flori, dulciuri. A fost, așa, ceva foarte drăguț pentru noi, pentru că ne-a făcut să ne simțim mai speciale. Nu avem de multe ori ocazia să sărbătorim Ziua Femeii într-un teatru de operații, într-un mediu internațional.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a XIV-a, asigură, până în luna aprilie, în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia, prezența înaintată consolidată pe flancul nord-estic al Alianței. Militarii români se antrenează alături de partenerii americani, croați, britanici și polonezi, iar luna martie i-a adus cu un pas mai aproape de încheierea misiunii. Mărțișorul a fost și prilejul de recunoștință față de colegele alături de care se instruiesc zi de zi. Căpitanul Andrei Gașpar, ofițer de stat major în cadrul detașamentului:
Andrei Gașpar: În Polonia, în Croația și în Statele Unite nu este folosit acest simbol al primăverii, mărțișorul, dar i-am făcut noi să cunoască ce semnifică mărțișorul și le-am dăruit noi. N-am putut să oferim mărțișoare întregului personal feminin din cadrul Bazei Militare de Instrucție și Antrenament din Bemowo Piskie.
Ciprian Panga (realizator rubrică): La mii de kilometri distanță de România, în Baza Militară Moana, din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale. În spiritul valorilor europene, chiar și pe continentul african sunt promovate, în prima lună a primăverii, egalitatea de gen și drepturile femeilor în Republica Centrafricană. Maiorul Irina Alina Stoian, consilier pe probleme de gen în cadrul misiunii EUTM.
Irina Alina Stoian: Au fost desfășurate activități în Camp Kassai și în Camp Moana, prin care comandatul misiunii și șeful pilonului de educație și-au arătat aprecierea pentru personalul feminin al misiunii și, în același timp, și-au arătat aprecierea și le-au încurajat pe femeile din Armata Centrafricană, care reprezintă aproximativ 15% din cursanții Forțelor Armate Centrafricane. Am primit, într-adevăr, nişte mărțișoare. Le-am oferit și noi, la rândul nostru, colegelor din Armata Centrafricană niște cadouri simbolice. Le-am explicat, l-am dăruit câte o brățară și au fost foarte bucuroase.

Angel Tîlvăr: ”Nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stagiului militar obligatoriu”

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 15:02

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește de la aderare și se vorbește chiar și acum, la 20 de ani, despre politica ușilor deschise care se întâmplă în NATO. Vă rog să începem acest interviu plecând de aici. Dacă politica ușilor deschise este încă cea mai bună variantă pentru o alianță care, iată, a ajuns la o maturitate deplină, aș vrea să spun.
Angel Tîlvăr: Categoric că da. Așa se explică și faptul că, de-a lungul vremii, mai multe state, inclusiv România, și-au exprimat dorința de a face parte din această alianță. Cred că este bine că suntem membri ai acestui format, pentru că, iată, realitatea zilelor ne spune că provocările securitare nu au încetat, ele există mai mult ca niciodată. Astăzi, în proximitatea României, există un conflict generat de agresiunea nejustificată și profund ilegală a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care flancul estic, care este și flanc NATO și flanc al Uniunii Europene, are o importanță majoră din punct de vedere al securității. Iată de ce cred că România, în această perioadă, fiind un stat NATO, are garanții de securitate și are ceea ce este necesar pentru a asigura o viață normală în țara noastră. Nu în ultimul rând, și apartența noastră la Uniunea Europeană este un alt câștig enorm pentru România. Vedem în jurul nostru cât de important este acest lucru, așa cum parteneriatul strategic pe care l-am făcut cu Statele Unite își arată rezultatele pozitive și în această perioadă. Deci, clar, politica ușilor deschise, care este politică formulată în cadrul Alianței de multă vreme, se justifică pe deplin. Și faptul că săptămâna trecută, în curtea ministerului am arborat steagul Suediei, al NATO și al României, cred că vorbește la sine, despre dorința noastră și efortul pe care România îl face, pentru că este nevoie de un efort de validare din partea țărilor membre ale Alianței. Spuneam că acest lucru vorbește de la sine despre cât de mult ne-am implicat și cât de important este acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Este cu siguranță o confirmare a acestei politici a ușilor deschise. Ați mai avut o întâlnire foarte interesantă cu adjunctul șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la București, în care ați discutat despre asistența de securitate atât de importantă în zilele astea, în care, iată, împlinesc doi ani și o lună de când Ucraina a fost invadată, la început.
Angel Tîlvăr: Da, este o discuție pe ca am avut-o și care se înscrie și pe linia colaborării excelente pe care o avem cu partenerul nostru strategic. Este o discuție care mi-a dat posibilitatea și să formulez anumite solicitări în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare. Și eu și echipa care m-a însoțit cred că am reușit să formulăm așa cum se cuvine ceea ce dorim. În același timp, am accentuat și cât de importantă este contribuția României la păstrarea securității flancului estic al Alianței. Dacă adăugăm la asta și extindea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dacă adăugăm și o prezență militară americană semnificativă pe teritoriul României, cred că obținem formula unei povești de succes, pentru că acest parteneriat și colaborarea noastră cu Statele Unite și-au dovedit utilitatea.
Cristian Dumitrașcu: Ați discutat, de asemenea și despre asistență de securitate pentru Republica Moldova și în general pentru granița de est a NATO, zona Mării Negre?
Angel Tîlvăr: Am vorbit despre cât de important este bazinul Mării Negre și regiunea Mării Negre, regiune din care, evident, și Moldova face parte, Moldova, care din punct de vedere militar este o țară neutră, dar care, ținând seama de relația specială pe care o are cu România, a beneficiat din partea României de sprijin atât la nivel economic, dar și colaborarea mea cu omologul meu, cu dl Nosatîi, este una foarte bună și din punct de vedere neletal, am sprijinit și noi pe prietenii noștri de peste Prut. Deci, în acest context, în contextul Mării Negre, dar și în contextul faptului că Moldova este o țară care, împreună cu Ucraina, se află în proces de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a dobândit anul trecut statutul de țară candidată, Moldova este o țară care, nu mai este nevoie să discut cu dumneavoastră acum cât de importantă este pentru România, este o țară care nu dă vești foarte bune Rusiei în ceea ce privește parcursul european pe care și-l dorește, parcursul european care mi-ar plăcea să cred că este ireversibil, dar este o țară care suportă elemente de…
Cristian Dumitrașcu: De război hibrid…
Angel Tîlvăr: De război hibrid, motiv pentru care cred că are nevoie de sprijinul nostru şi din acest punct de vedere.
Cristian Dumitrașcu: Şi această așa-zisă cerere a Transnistriei să înscrie…
Angel Tîlvăr: Putem să o citim în această cheie, evident, nu era nimic imprevizibil, evident. Discuţiile și formulările sunt, dacă vreți, repetitive. Ele au apărut de-a lungul vremii, în mod regulat. Dar îmi place să cred că autoritățile de la Chișinău pot să gestioneze situații de genul acesta.
Cristian Dumitrașcu: Venind către Armata României, în ultimii doi ani, sigur, s-au schimbat multe lucruri și măsurile pe care le-ați luat împreună cu membrii Guvernului și cu, până la urmă, toată clasa politică, „retenţia personalului” este o sintagmă pe care o auzim din ce în ce mai des, pentru că sunt foarte multe cadre militare care au plecat din sistem și se punctează, poate voit, doar aceste plecări și nu se spune că sunt eforturi de a echilibra această situație.
Angel Tîlvăr: Evident, nu este prima dată când o spun, dar n-am să ezit să repet ori de câte ori va fi cazul. Pe lângă dorința noastră de a avea echipamente de cea mai bună calitate din punct de vedere militar, principala noastră preocupare se îndreaptă și asupra elementului care este cel mai important într-o armată și anume, personalul militar. Motiv pentru care și eu și colegii mei, dar și membrii Guvernului înțeleg nevoia de a face acele demersuri care să ducă la o decizie de a rămâne în continuare în Armata României pentru cei care doresc să plece și nu în ultimul rând, de a-i încuraja pe alții să își dorească să îmbrățișeze o astfel de carieră. Pe lângă măsurile de retenție, sunt și măsuri care, așa cum spuneam, încurajează tinerii și pe toți cei care doresc să servească sub drapelul României, să o facă, măsuri care se concretizează fie în creșterea numărului locurilor în instituțiile de învățământ de specialitate, fie în a acorda anumite facilități care să-i determine pe oameni să ia decizia de a intra în Armata României. Știți că au fost multe discuții vizavi și de un serviciu voluntar în termen. Există mai multe inițiative și mai multe discuții referitoare și la creșterea soldei de grad, la creșterea cuantumului sumei alocate echipamentelor militare, a normei de echipare, lucruri legate de creșterea diurnei în cazul unor anumite exerciții sau de încurajare a celor care doresc să ocupe locuri în zone în care există un anumit deficit, să o facă. Deci, avem pe agendă cele două tipuri de acțiuni și anume, o acțiune îndreptată spre cei care doresc să plece din armată și o altă acțiune pentru cei care doresc sau ar putea să intre în rândurile noastre, pentru că eu cred că e o meserie absolut respectabilă, o meserie care de-a lungul vremii s-a bucurat de respectul pe care o merită în rândul cetățenilor României și cred că este datoria noastră să avem o armată care să satisfacă nevoile noastre, ținând seama – și aici subliniez – ținând seama faptul că Armata României a trecut prin două etape de reformă, în care de la peste 300.000 de militari, suntem acum în situația de a avea în jur de 70.000, la care putem adăuga personalul civil.
Cristian Dumitrașcu: Există acest proiect legat de modificarea soldelor de grad. Astăzi, când vorbim care este situația, oamenii și-au pus mari speranțe în această inițiativă, în sfârșit palpabilă, pentru că până acum au fost mai mult…
Angel Tîlvăr: Nu, cred că de-a lungul vremii, și anul trecut s-au luat măsuri care care au venit în întâmpinarea dorințelor. Oamenii… Suntem în situația în care se parcurge, conform legii, un anumit circuit de avizare. În continuare avem discuții de îmbunătățire a oricărui text care sprijină demersul nostru. Deci cred că suntem pe un drum bun.
Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare, domnule ministru Tîlvăr. S-a rostogolit în spațiul public revenirea, în contextul pericolului unui război ipotetic, revenirea stagiului militar obligatoriu. Cât poate fi adevăr în ceea ce au spus și foști, chiar și un fost președinte al României, de curând?
Angel Tîlvăr: Așa cum am mai spus, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Am spus că există alternative prin care, în mod voluntar, oamenii pot să contribuie la apărarea țării. Deci, repet, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Știu discuțiile, nu sunt de acum o săptămână, nu sunt de acum două săptămâni, sunt de când am venit în acest minister. Una din discuțiile care s-au purtat în spațiul public a făcut trimitere la acest lucru, pe undeva justificat și de existența contextului de securitate în care ne aflăm. Dar, repet, nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stadiului militar obligatoriu.
Cristian Dumitrașcu: Având în vedere ultimele lucruri care s-au întâmplat, ultimele construcții în ceea ce privește NATO, aș vrea ca la final – și acum vă întreb de obicei și pentru interviul de la radio, dar și în cele de la „Pro Patria” – oamenii de acasă dacă se pot simți în siguranță, având în vedere că sunt comentarii foarte multe care spun: nu aţâţați pericolul de la est prin prezența puternică a Alianței aici, la graniță. De fapt, adevărul este că noi trebuie să mergem mai departe cu întărirea forțelor din care facem parte.
Angel Tîlvăr: Întrebarea dumneavoastră a conținut în parte și răspunsul la ea și anume, lucrurile nu se petrec la întâmplare. Componenta militară face evaluările pe care orice armată din lume le face. Suntem beneficiarii unor garanții de securitate care decurg din apartenența noastră la cea mai puternică alianță politico-militară din istoria omenirii. Pe lângă faptul că beneficiem de garanții de securitate și de sprijin la rândul nostru – și vreau să spun și acest lucru în cadrul emisiunii noastre: la rândul nostru, și noi donăm stabilitate și securitate, fie că vorbim de Bosnia-Herțegovina, fie că vorbim de regiunea Kosovo. Participăm cu militari și în alte zone din lume, dacă vreți, Polonia, Bulgaria, Republica Centrafricană. Deci România este un partener de nădejde în cadrul Alianței, un partener care este recunoscut ca fiind un partener valoros, iar deciziile politice care au dus la apartenența noastră la această structură politico-militară, la această alianță, au fost decizii care s-au bucurat de suportul cetățenilor și îmi face plăcere să vă spun că și momentul în care îmi luați acest interviu, suportul cetățenilor României pentru NATO și pentru Uniunea Europeană este un suport de o robustețe care nu ridică niciun semn de întrebare. Voci sunt și vor mai fi vizavi de ceea ce facem, de ceea ce se întâmplă, dar cred că este un drept câștigat să putem să ne exprimăm în spațiul public așa cum credem noi, în funcție de conștiința noastră, lucru care pe mine mă determină să merg în continuare pe linia pe care am stabilit-o împreună cu colegii mei, dar, nu în ultimul rând, să țin seama de toate semnalele care apar din spațiul public, pentru că este normal să se întâmple așa, dar, repet, viața în România se poate desfășura normal. Armata României este o armată bine pregătită, care își face datoria, iar serviciul militar obligatoriu nu este la ora actuală pe agenda Ministerului Apărării Naționale.
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Angel Tîlvăr, vă mulțumesc mult pentru prezență în această dimineață! Vă mai așteptăm și cu altă ocazie.
Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult! O zi bună!

Centrul de instruire F 16 se dezvoltă

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:41

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alte trei aeronave F16 ale Forțelor Aeriene Olandeze au ajuns în Baza 86 Aeriană din Fetești pentru a deservi centrul de instruire înființat în țara noastră. Într-o scrisoare trimisă Parlamentului, președintele Klaus Iohannis a informat că a aprobat instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni în România. În același document se mai arată că teritoriul național va fi tranzitat de echipamente și bunuri materiale donate Ucrainei de către Finlanda. Costurile au fost asigurate din bugetul Ministerului Apărării Naționale și vor fi recuperate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei. Centrul de instruire F16 din Baza 86 Aeriană este folosit în prezent pentru pregătirea piloților români pe acest tip de aeronavă, dar aici se vor instrui și militari aliați și parteneri, inclusiv ucraineni. Conform unui acord de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziția infrastructura, Forțele Aeriene ale Țărilor de Jos pun la dispoziția aeronavele, iar compania americană Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța.

Reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina în Ramstein

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Reprezentanții celor 50 de state care fac parte din acest format au analizat progresele în ceea ce privește sprijinul pentru țara vecină și posibilele evoluții ale războiului. Constantin Herțanu a urmărit subiectul și are detalii.
Constantin Herțanu (reporter): Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cel care prezidează în mod obișnuit acest format, a avertizat că supraviețuirea Ucrainei este în pericol și a încercat să convingă aliații că Statele Unite ale Americii rămân angajate față de Kiev, chiar dacă la Washington există un blocaj pentru acordarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina. Proiectul de lege, care ar oferi alte 60 de miliarde de dolari ucrainenilor, încă nu a fost supus votului Congresului american. Între timp, Administrația Biden a anunțat că va trimite totuși Ucrainei 300 de milioane de dolari, ca o măsură extraordinară, după ce Pentagonul a făcut economii în urma unor contracte militare. Și cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk au reafirmat sprijinul țărilor lor pentru Ucraina. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat marți în acest sens un pachet de ajutor în valoare de 500 de milioane de euro.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La reuniunea de la Ramstein, România a fost reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Simona Cojocaru a arătat în intervenția sa sprijinul țării noastre pentru Ucraina, inclusiv prin participarea la misiunea Uniunii Europene, EUMAM, pentru instruirea militarilor ucraineni și la misiunea Interflex, condusă de Marea Britanie.

Vizita președintelui Comitetului Militar al Uniunii Europene în România

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:06

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene, generalul Robert Breger, s-a aflat în vizită oficială în România în această săptămână. Joi, la sediul Ministerului Apărării, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu oficialul european.
Robert Breger: Sunt recunoscător pentru ocazia de a vizita România. Sunt impresionat de angajamentul pe care țara dvs. l-a implementat în diferite eforturi ale Uniunii Europene și voi comunica autorităților că, într-adevăr, putem conta pe acest partener puternic și de încredere.

Sondaj INSCOP despre impactul războiului din Ucraina asupra României

Publicat de Gabriel Stan, 18 martie 2024, 12:37

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Mai mult de trei sferturi dintre români consideră că războiul din Ucraina este periculos pentru România și peste jumătate sunt de acord ca țara noastră să aloce mai mulți bani pentru Armată, arată un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.

76% dintre români consideră că războiul din țara vecină poate avea implicații negative pentru România, în timp ce aproape 22% sunt de părere contrarie.

60% declară că, în contextul conflictului din Ucraina, sunt de acord ca România să aloce mai mulți bani pentru Armată, în timp ce puțin peste 36% își exprimă dezacordul.

Datele sondajului au fost culese în perioada 22-29 februarie, pe un eșantion de 1100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de plus/minus 2,95%.

Exercițiul „Trojan Footprint ’24”

Publicat de Gabriel Stan, 18 martie 2024, 12:33

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Forțele pentru Operații Speciale din 13 state aliate și partenere au desfășurat timp de două săptămâni exercițiul „Trojan Footprint ’24”.

Antrenamentele au avut loc în Bulgaria, Georgia, Germania, Grecia, Macedonia de Nord și România.

Adrian Gâtman: „Trojan Footprint 24” este cel mai important exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale desfășurat pe continentul european.

Circa 2.000 de militari s-au instruit între 4 și 15 martie în cadrul acestui exercițiu condus de Comandamentul Forțelor Speciale Americane din Europa.

Scopul exercițiului a fost să arate capacitatea națiunilor aliate și partenere de a răspunde oricărei amenințări. Seria de exerciții „Trojan Footprint 24” a debutat în anul 2002, iar din 2016 se desfășoară la fiecare 2 ani, anul acesta aflându-se sub umbrela Steadfast Defender, cel mai mare exercițiu NATO din ultimele trei decenii.

Întrevederea ministrului apărării naționale cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București

Publicat de Gabriel Stan, 18 martie 2024, 12:29

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Prezența militarilor americani pe teritoriul României consolidează angajamentul comun în menținerea stabilității regionale, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, în discuțiile purtate la București cu adjunctul șefului misiunii diplomatice al Statelor Unite ale Americii în România, Michael Dikerson.

Oficialul român a subliniat importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite și a apreciat angajamentul american constant pentru întărirea securității în regiunea Mării Negre.

În cadrul întâlnirii a fost reafirmată susținerea deplină a României pentru avansarea Republicii Moldova pe traseul european.

Ceremonia de arborare a drapelului Suediei la sediul MApN

Publicat de Gabriel Stan, 18 martie 2024, 12:26

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Drapelul Suediei a fost arborat alături de cel al României și al NATO, în cadrul unei ceremonii desfășurate la sediul Ministerului Apărării Naționale.

Evenimentul a fost organizat pentru a marca aderarea țării scandinave ca al 32-lea membru la Alianța Nord-Atlantică.

Prezentă la festivitate, ambasadoarea Regatului Suediei în România, Therese Hydén, a mulțumit țării noastre pentru sprijin și a precizat că țara sa intenționează să se ridice la înălțimea așteptărilor tuturor aliaților NATO: Vom împărtăși aceleași provocări, riscuri și responsabilități asemenea tuturor statelor aliate, vom contribui cu toate capabilitățile noastre și vom respecta valorile Tratatului de la Washington.

Odată cu intrarea în NATO, Alianța Nord-Atlantică va fi mai puternică și Suedia va fi mai în siguranță.

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): După declanșarea războiului din Ucraina, Suedia a luat decizia de a renunța la politica de nealiniere militară și de a beneficia de garanțiile de securitate oferite de Alianță.

Suedia are 30 de ani de parteneriat strâns cu NATO, timp în care armatele României și Suediei s-au antrenat și au participat împreună la misiuni și operații în Kosovo și Afganistan.

Klaus Iohannis va candida pentru funcția de secretar general al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 18 martie 2024, 12:23

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va candida pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice.

Într-o declarație dată marți, la Palatul Cotroceni, acesta a amintit că România beneficiază de 20 de ani de protecția celei mai puternice organizații politico-militare din lume.

Klaus Iohannis s-a referit și la pactul politic național, prin care s-a decis alocarea a cel puțin două procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților militare ale României.

Președintele a evidențiat și contribuția Armatei, de-a lungul anilor, la misiunile și operațiile NATO, iar decizia vine și ca urmare a performanței României.

Klaus Iohannis: Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO.

Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și în special regiunea noastră și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.

Ioan Mircea Pașcu: Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 12:14

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO.
Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus.
Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare.
Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci…
Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată.
Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită.
Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da.
Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi.
Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7,  s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut.
Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici.
Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO.
Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură.
Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie.
Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute?
Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății.
Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest?
Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact.
Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru.
Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”.
Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga.
Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l  salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România.
Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă.
Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României.
Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă.
Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.

Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear.
Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta.
Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm!
Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați.
Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:53

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Rotația a XIV continuă seria de antrenamente în cadrul grupului de luptă NATO. Timp de trei zile, aceștia au participat la  „PANTHER SHIELD”, un exercițiu tactic cu trageri de luptă, desfășurat pe baza unui scenariu complex, în condiții specifice câmpului de luptă modern, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Militarii Batalionului III Apărare Antiaeriană Potaisa asigură din luna octombrie anul trecut, alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi, prezența înaintată consolidată pe flancul nord-estic al Alianței.
Căpitan Vasile Câțan: În fiecare zi dobândim cunoștințe noi, experimentăm lucruri noi. Diferențe foarte mari nu sunt între ceea ce se întâmplă în teatru şi ceea ce se întâmplă în țară, instrucția, exercițiile merg cam pe același traseu, lucrând după aceleași proceduri ca și cele din țară. Bineînțeles că o să implementăm lucrurile noi învățate și în momentul în care o să ne întoarcem acasă.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Polonia, coborâm până în nordul Italiei, mai exact în Val Badia, unde militari din cadrul Brigăzii 61 Vânători de Munte general Virgil Bădulescu, alături de alte 14 loturi au participat la competiția  „ICE PATROL”. Pe timpul celor trei zile și două nopți cât a durat executarea misiunii, acestora le-au fost evaluate rezistența fizică și psihică la efort intens prelungit, dar și punerea în aplicare a tehnicilor, tacticilor și procedurilor de ducere a luptei în zona montană. Punctajul obținut de către vânătorii de munte în urma evaluării s-a concretizat în atingerea nivelului bronz, nivel ce a pus pe același loc patrula noastră și încă patru patrule ale națiunii gazdă, acestea fiind și singurele care au finalizat competiția.

Plutonier major Mihail Dupu: Nu este prima experiență în Munții Alpi, este a treia experiență, dar a fost cu totul diferit. Am avut un exercițiu care a durat 48 de ore, în care am avut mai multe momente tactice – plasarea pe timp de noapte în dispozitivul inamicului, acordarea primului ajutor și transportarea unui rănit și trecerea unor obstacole naturale. Mie personal mi părut cel mai greu, deplasarea pe timp de noapte, bagajul fiind foarte, foarte greu. Va trebui să ne concentrăm foarte bine pentru a nu ieși din tiparul exerciţiului. A fost experiență foarte plăcută, numai destul de solicitantă.
Ciprian Panga (realizator rubrică):Traversăm Marea Adriatică și ajungem în Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menține a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă, mai ales că amprenta războiului bosniac încheiat în urmă cu 29 de ani a rămas întipărită atât în ruinele din unele orașe cât și în memoria localnicilor.
Căpitan Bogdan Ciubuc: Nu sunt foarte mari diferențele între România și Bosnia si Sarajevo, doar că acest oraș, Sarajevo, este un oraș multicultural, multietnic și multireligios, dar într-un fel sau altul reușesc să se înțeleagă și să se dezvolte împreună la momentul de față. Având în vedere trecutul zbuciumat , mă refer la războiul pe care l-au avut în Sarajevo, și pentru generațiile viitoare, cumva să îi învețe să nu repete trecutul și să învețe că ce a fost nu ar trebui să mai fie.

Exercițiu de poliție aeriană româno-turc pe teritoriul României

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:39

Sonia Raicu (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române și Turce vor desfășura, miercuri, un exercițiu demonstrativ de poliție aeriană întărită. Conform scenariului, aeronavele F-16 vor intercepta o țintă aflată pe traiectul de zbor Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza 86 Aeriană Fetești și retur. Pe timpul exercițiului, piloții români și turci vor aplica procedurile NATO pentru astfel de situații. În Baza aeriană de la Fetești vor fi organizate o expoziție statică și un exercițiu de alertare a personalului implicat în acest gen de misiuni.
În prezent, un detașament al forțelor aeriene din Turcia se află în țara noastră pentru misiuni comune de poliție aeriană, împreună cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO.

Vizită oficială a ministrului apărării în Regatul Maroc

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 11:25

Sonia Raicu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr s-a aflat, în perioada 27-29 februarie, în vizită oficială în Regatul Maroc, la invitația omologului său Abdeltif Loudyi. Cei doi oficiali au semnat, la Rabat, acordul dintre Guvernele României și Marocului privind cooperarea în domeniul militar și tehnic, o premieră în relațiile dintre cele două țări. Documentul va asigura cadrul juridic al cooperării în domenii de interes reciproc, cum sunt industria de apărare, instruirea personalului în instituții militare și prin exerciții, medicina militară și securitatea cibernetică. Pe timpul întrevederii au fost abordate reperele semnificative ale agendelor de securitate din cele două țări, discuțiile concentrându-se pe situația din zona Mării Negre, din Africa și Orientul Mijlociu, precum și pe eforturile ambelor părți de asigurare a stabilității la nivel regional.

Ioan Mircea Pașcu: După Primul Război Mondial, Japonia n-a vrut să recunoască unirea Basarabiei cu România. Au avut ezitări, au avut socotelile lor cu rușii

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 19:30

Pe 29 martie se vor împlini 20 de ani de când România a aderat la NATO. Invitat la „Interviul săptămânii” este fostul ministru al apărării între anii 2000-2004, profesorul și politologul Ioan Mircea Pașcu, cel care a condus reformele necesare pentru adaptarea Armatei Române la standardele Alianței.

Ioan Mircea Pașcu a fost prezent inclusiv la Praga, în 2002, când România a fost invitată să adere la Alianță, iar după reușita din 2004 a urmat o strălucită carieră politică, fiind 14 ani europarlamentar, dintre care cinci vicepreședinte al Parlamentului European.

Interviu realizat de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule profesor Ioan Mircea Pașcu, bun venit la „Interviul săptămânii”! Care credeți dumneavoastră că ar fi pericolul cel mai mare, dacă ar fi să se întâmple ceva neplăcut de la est, având în vedere că este război la graniță?

Ioan Mircea Pașcu: Cred că pericolul cel mai mare este ca Rusia să reușească până la urmă să ajungă la Odesa, pentru că de la Odesa se va deplasa în Bugeac și va ajunge pe Dunăre și, în felul acesta, vom avea Rusia vecina noastră.

Și, mai mult decât atât, va închide ieșirea Ucrainei la Marea Neagră și toate exploatările noastre de gaz și de petrol din Marea Neagră vor fi puse sub semnul întrebării. Deci asta mi se pare scenariul cel mai negru pe care putem să-l luăm în calcul; și ar trebui să fim pregătiți și pentru așa ceva, deși cred că și ucrainenii, și occidentalii sunt conștienți de importanța acestei chestiuni.

Dacă se întâmplă lucrul ăsta, din Odesa se poate activiza și Transnistria, deși Transnistria n-are o șansă prea mare, ținând seama de faptul că este prinsă între Ucraina și Moldova. Dar, dacă ajung la Odesa, pot să ajungă ușor și în Moldova, și atunci pot să fie probleme și în Moldova, nu că ar trece la un atac, dar vor fi, vor exercita presiune mai puternică de acolo. Deci ăsta mi se pare, după mine, cel mai negru scenariu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Acesta este un subiect interesant și cu Republica Moldova. Aveți experiența acestor ani, mulți, de la ieșirea din spațiul sovietic. Cum vedeți traiectoria Republicii Moldova? Sigur, în strânsă legătură cu relația noastră cu Replica Moldova. Care sunt șansele ca la un moment dat să scape cu adevărat de influența rusească?

Ioan Mircea Pașcu: Singura șansă este să intre în Uniunea Europeană. În momentul ăla, granițele dintre noi dispar și practic are loc, deci, o unire de facto, așa cum există între Austria și Germania, în momentul de față. Și cred că este fezabilă această chestiune. Este fezabilă.

Deja au statut de candidat, încep negocierea capitolelor de încheiere a acquis-ului lor comunitar. Îi vom ajuta cât se poate de mult. Viitorul Moldovei trebuie să fie numai în Uniunea Europeană, pentru că este ultima bucată de latinitate aflată în afara Uniunii Europene, și, deci, este firesc să revină la patria-mamă, ca să zicem așa. Noi am avut niște contacte cu moldovenii încă înainte de proclamarea independenței lor. Am avut niște consultări cu ei.

Bineînțeles că n-am vrut să dăm amploare acestor contacte, pentru că era totuși Uniunea Sovietică și nu voiam să fie percepute greșit. Dar, cât am putut să-i ajutăm pe prietenii noștri, i-am ajutat în felul acesta. Nu cu multe, cu mici-colo, cu câte ceva, anumite produse și așa mai departe, dar au existat.

Iar în momentul în care urmau să își declare independența împreună cu celelalte republici sovietice, mi-aduc aminte că a venit la mine ambasadorul japonez, domnul Furukawa, eram consilierul de politică externă al președintelui, și m-a întrebat care va fi atitudinea României, întrucât Tokyo se interesa de treaba asta; și nu voia ca Tokyo să ia o măsură până nu știe care e poziția României.

Și am să vă spun de ce, pentru că, după Primul Război Mondial, Japonia a fost țara care n-a vrut să recunoască unirea Basarabiei cu România. Au avut ezitări, au avut socotelile lor cu rușii. Mă rog, n-au ieșit, pentru că iată astăzi unde se află, dar au avut anumite rețineri și, din punctul ăsta de vedere, un anumit interes special pentru Moldova există la Tokyo.

Și, ca atare, în virtutea acestui interes, bănuiesc că au fost să întrebe. Am mers și l-am întrebat pe domnul președinte: Domnule președinte, uitați, japonezii se interesează. Și zice: Spune-le că vom recunoaște primii această independență. De altfel, era singurul pas logic, pentru că nu puteai să faci unire cu Moldova cât timp era, rămânea în Uniunea Sovietică.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Corect.

Ioan Mircea Pașcu: Nu puteai să faci decât dacă ieșea din căsătoria aia și eventual contemplai tu o eventuală căsătorie. Deci, primul lucru logic era să sprijinim independența Moldovei.Iar, sunt unele capete înfierbântate care susțin că s-ar fi putut face mai mult, că am fi putut să ne unim şi așa, nu e adevărat.

La un moment dat chiar Putin a făcut o referire la faptul că România are încă niște rigori ale Tratatului de Pace încheiat în 1947, rigori teritoriale în care, până la urmă, Moscova ne-a sprijinit să obținem înapoi Ardealul de Nord, cu condiția să renunțăm la Basarabia, lucru pe care Ceaușescu s-a făcut că l-a uitat și în decembrie ’89 a început să-l vânture. Nu cred că a fost de bun augur.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Când ați fost la Chișinău ultima dată?

Ioan Mircea Pașcu: Cu ani în urmă. Eram în Parlamentul European, îmi aduc aminte, și aveam doi studenți, dacă nu mă înșel, la doctorat, lucrau acolo. Și au venit la hotel și mi-au spus, zice: domnule ministru haideți, că îmi spuneau domnule ministru, haideți cu noi cu mașina.

Plecăm, mergem în afara Chișinăului, repede, și avem la dispoziție 15 minute să vorbim fără să fim ascultați. Și în 15 minute, într-adevăr, localul s-au umplut de tot felul de clienți, de mușterii care mai de care mai nevinovat, încercând să apară nevinovat. Deci, asta a fost, dar cred că era pe vremea lui Voronin.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ca să vedeți ce organizare.

Ioan Mircea Pașcu: E da, bravo.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): V-am întrebat și pentru că ați adus aminte despre lucrurile legate de Basarabia, acolo știm cu toții că sunt acele vinuri celebre.

Ioan Mircea Pașcu: Sunt, sunt.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi legătura…

Ioan Mircea Pașcu: Şi am mai fost. Cred că am mai fost în 2008. Deci după am mai fost cu delegația a Uniunii Europene și am vizitat EUBAM, adică o formulă din asta de sprijin pentru Moldova cu juriști, cu polițiști de frontieră ș.a.m.d. și am mers chiar în partea de sud, la granița dintre Transnistria și Moldova, și acolo am vizitat un EUBAM din ăsta și era un șef de punct de frontieră, așa și l-am întrebat, zic: Nu ai domnule și dumneata un vin de-al dumitale?

Am, cum să nu am. Păi adu-l domnule, să ne simțim bine. Și l-a adus imediat. Și ăștia, toți de la Uniunea Europeană au fost încântați. Deci, vinurile sunt excelente. Iar tot așa, Elmar Brok, care a fost șeful Comisiei de Apărare, nu știu, Comisiei de Afaceri Externe zeci de ani în Parlamentul European, mi-a spus că a făcut o vizită la Cricova şi zice: știi ce am găsit acolo? Ce aţi găsit domnule Brok? Şi zice: domnule, am găsit colecția de vinuri a lui Göring. Au capturat-o…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): L-au luat de la Berlin când s-au dus în ’45.

Ioan Mircea Pașcu: L-au luat de acolo și l-au depozitat la Cricova.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mă gândeam câte lucruri s-au întâmplat de atunci. Și dumneavoastră sunteți în continuare în contact…

Ioan Mircea Pașcu: În circuit.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În circuit și în contact cu toate lucrurile importante care se întâmplă. Ați fost vicepreședintele Parlamentului European.

Ioan Mircea Pașcu: Cinci ani, dar 14 ani am fost membru al Parlamentului.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Membru al Parlamentului și cinci ani.

Ioan Mircea Pașcu: În care cinci ani, două mandate am fost vicepreședinte al Parlamentului.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi ați putut să vedeți cu proprii ochi care este percepția Europei față de noi și care sunt lucrurile în schimbare și în ceea ce privește NATO și în ceea ce privește direcția noastră politică.

Ioan Mircea Pașcu: Am şi avut un raport în Parlamentul European referitor la legăturile dintre NATO și Uniunea Europeană și el a rămas acolo. În Parlamentul European rapoartele rămân cu numele autorului, „Raportul Pașcu-Brock” Şi am unul, un asemenea raport, și-mi aduc aminte că a trebuit să definim ce e NATO și ce e Uniunea Europeană.

Și am spus așa: NATO este o alianță politico-militară, creată în primul rând pentru apărarea colectivă a membrilor. Uniunea Europeană nu este. N-am definit Uniunea Europeană, și numai prin faptul că nu e ca NATO.

Înțelegeți, că e altceva. Ar fi fost mult prea mult să încercăm să definim Uniunea Europeană, ce e Uniunea Europeană și am spus că nu este alianță politico-militară. Dar, iată că în ultima vreme Uniunea Europeană se îndreaptă și spre această sarcină a preluării cât mai mult din apărarea membrilor și își propune să cheltuie mai mulți bani chiar din partea Comisiei, instituțiilor europene, a Băncii Europene de Investiții în privința apărării.

Lucrul ăsta a început odată cu războiul din Ucraina și continuă acum chiar pentru noi. Adică, ultimele declarații ale lui Trump au determinat pe europeni să se gândească foarte serios la propria lor apărare, ținând seama de intențiile pe care candidatul Trump le-a făcut deja publice.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar și așa, o Europă unită, cu fonduri mai mari pentru apărare, credeți că poate face față unei agresiuni din partea Rusiei?

Ioan Mircea Pașcu: Categoric că poate să facă față. Până la urmă sunt atâtea țări aici, sunt 27 de țări, toate cu un potențial înalt și uman, și tehnologic, și economic. Dar chestiunea este că orchestra trebuie să funcționeze ca o orchestră, nu se cânte pe tonalități diferite.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Corect.

Ioan Mircea Pașcu: Asta e una. A doua chestiune; tot ce am gândit noi în domeniul militar până la, până la – și eu am participat la crearea Fondului European de Apărare și așa mai departe – și lucrurile astea toate erau concepute până la izbucnirea războiului din Ucraina, care a venit ca un șoc. Și, de pildă, ne-am gândit că: Da, domnule, de acum încolo, în cinci ani de zile, vom pune pe picioare tot felul de inițiative, două state, trei firme și așa mai departe și ca să aibă acces la banii ăștia. Toate erau de la zero, nu se referea niciuna la stocurile existente, la nevoile actuale.

A venit războiul și dintr-o dată nevoile noastre au devenit stringente. Trebuie să luăm „from the shelf” – de pe raft. Or, în momentul acesta, toată politica Uniunii Europene de perspectivă este bună, dar trebuie să fie completată cu această posibilitate de achiziție proprie de armament și de muniție. De altfel, vedeți că inițiativele Uniunii Europene în ultima jumătate de an vizează încurajarea producției în comun de muniție, de armament și așa mai departe, deci pe undeva valorificarea acestui potențial de care Uniunea Europeană dispune.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că acest război din Ucraina este o mare lecție învățată pentru lumea liberă.

Ioan Mircea Pașcu: Da, este un șoc. Nimeni nu se aștepta la această chestiune și ne-a trezit la realitate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați petrecut cu noi câteva minute. Vă doresc succes! Plecați departe, în Coreea de Sud.

Ioan Mircea Pașcu: Da.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și în multe alte locuri unde reprezentanți România. Vă mai așteptăm.

Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc! Cu plăcere.

Alte șase aeronave F-16 olandeze vor sosi în România

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 18:50

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Olanda va trimite în următoarele luni încă șase avioane F-16 la Centrul European pentru Pregătirea Piloților de la Fetești.

Forțele aeriene din Țările de Jos au deja astfel de aeronave de luptă în România, dislocate în urmă cu câteva luni, când a fost operaționalizat centrul de pregătire. Între timp, primii șapte piloți români, instruiți în cadrul centrului, au început să zboare cu avioanele F-16.

Pentru proiectul de instruire de la Fetești, compania producătoare americană Lockheed Martin asigură instructorii. Țara noastră contribuie cu infrastructura, iar Țările de Jos cu aeronavele.

Tot aici se pot pregăti și piloții de avioane F-16 care vor să treacă la nivelul următor sau militari care nu au mai pilotat avioane de luptă. Centrul este deschis și pentru militarii aliați și tot aici se vor putea instrui în viitor și piloții ucraineni.

Schimbarea comenzii Grupului de luptă al NATO din România

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 18:47

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): În Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu a avut loc, miercuri, ceremonia de schimbare a comenzii grupului de luptă al NATO, dislocat în țara noastră.

Colonelul Benoît Chrissement a preluat comanda grupului de luptă de la colonelul Patrick Guillaume. Grupul de luptă avansat consolidat al NATO de la Cincu este unul dintre cele opt grupuri de luptă multinaționale permanente dislocat în partea de est a teritoriului Alianței, celelalte fiind poziționate în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.

Prezența avansată consolidată a NATO asigură apărarea și descurajarea aliată și protejează securitatea în statele cele mai apropiate de Federația Rusă.

Grupul de luptă din România a fost constituit în luna mai a anului 2022 şi este dimensionat în prezent la nivelul unui batalion, fiind însă conceput pentru a se extinde la nevoie, la nivel de brigadă.

Videoconferință între miniștrii român și francez ai apărării

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 18:44

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Ministrul Apărării naționale, Angel Tîlvăr, a vorbit, marți, prin sistemul de videoconferință, cu omologul său francez, Sébastien Lecornu.

Cei doi miniștri au discutat despre cooperarea bilaterală româno-franceză în domeniul militar și despre sprijinul pe care cele două țări îl acordă Ucrainei în războiul contra Federației Ruse.

Ministrul Tîlvăr a subliniat eforturile țării noastre pentru instruirea militarilor ucraineni în cadrul misiunilor EUMAM a Uniunii Europene și Interflex condusă de Marea Britanie.

Cei doi oficiali s-au referit și la cooperarea României și Franței în cadru aliat, în special la contribuția partenerilor francezi la consolidarea flancului estic, prin asumarea conducerii grupului de lupte NATO de pe teritoriul României, dislocat la Cincu, județul Brașov.

Ministrul Angel Tîlvăr a discutat, joi, în cadrul unei vizite de lucru la Viena, și cu omologul său austriac Klaudia Tanner despre situația de securitate din regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest, în contextul războiului din Ucraina și despre cooperarea în cadrul inițiativelor și angajamentelor cuprinse în politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene.

Ministrul apărării a depus o coroană de flori la parcela de onoare a Eroilor Români în Cimitirul Central din capitala Austriei.

CSAT va dispune măsuri pentru întărirea Armatei în contextul războiului din Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 18:41

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Prima ședință din acest an a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Klaus Iohannis, a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni.

Principala temă abordată s-a referit la situația de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru țara noastră. În urma analizei măsurilor interne luate deja pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, membrii CSAT au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv pregătirea legislației corespunzătoare noilor cerințe de apărare a țării.

Totodată, în cadrul ședinței a fost analizat și aprobat raport privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare și retenție a personalului militar.

În acest sens, s-a amintit de angajamentul politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5 procente din Produsul Intern Brut pentru apărare, din care 20% – pentru înzestrare.

Valeriu Pricină: Patria se apără dincolo de sistemul politic, de viziuni ideologice sau de grup

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 20:07

Cristian Dumitrașcu: Domnule Pricină, bun venit la „Interviul săptămânii”.

Valeriu Pricină: Bun găsit.

Cristian Dumitrașcu: Ascultătorilor mai tineri le spun că ați fost șeful grupului mass-media înaintea înființării Trustului de presă, în 2001, apoi director pentru mass-media în Trustul de presă, drept pentru care ne-am gândit să vă invităm la acest interviu și să vorbim despre o situație fără precedent. Foarte multe voci europene și politice, dar și militare din NATO spun că ne putem aștepta, din păcate, la un posibil atac al Rusiei împotriva unei țări NATO. Se invocă pregătirea populației pentru apărare, de fapt, un concept care nouă nu ne este deloc străin.

Valeriu Pricină: Lumea nu a depășit ideea unei conflagrații mondiale, unei conflagrații devastatoare și toată lumea încearcă să-și pregătească populația, teritoriul, să se înarmeze, să își formeze sisteme militare puternice. Era normal ca acest lucru să ni se întâmple și nouă, pentru că avem de-a face aici cu o neglijență istorică, după părerea mea. După decembrie ’89, mai ales după intrarea în NATO, s-a considerat că nu mai avem o sarcină directă pentru apărarea țării, pentru a ne pregăti pentru apărare. Ne apără NATO, prin acel articol 5, care prevede intervenția în caz de pericol pentru România. Ei bine, lucrurile nu stau așa. NATO este un complex de armate ale unor țări. NATO nu poate intra spontan cu tot sistemul o dată, pentru că sunt și inegalități între statele membre, de potențial, de capabilități militare și așa mai departe.

Cristian Dumitrașcu: Infrastructură.

Valeriu Pricină: Deci cu cine intri în conflict? Să zicem că ar fi un conflict între zona occidental-clasică, să zicem Germania, Franța și Rusia, să zicem. Deci pe unde ar trece? Deci întâi trebuie să lichidezi Polonia, nu țară membră NATO, ca să ajungi să te bați cu nemții și cu francezii. Deci chestiune este foarte complicată. Primul articol din Constituție zice așa: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Și la capitolul privitor la misiunile oștirii române, articolul 118, alineatul 1 zice așa: armata este subordonată exclusiv voinței poporului, pentru garantarea – a cui? – a suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. Și se spune că suveranitatea aparține întregului popor, de unde decurge misiunea apărării, care e sarcina întregului popor. Eu am o definiție a Patriei… Patria nu este legată de sentimente, e legată de conștiință, de datorie, de spirit de sacrificiu, pentru că Patria este totalitatea valorilor convocate sistemic, adică în consonanță, create de un popor în toată existența lui istorică pe teritoriul numit țară, care contribuie la patrimoniul ăsta de valori cu valorile specifice, resurse şi tot ce are ţara mai bun, valori asumate, sporite prin muncă și creație, apărate cu jertfă de sânge. Patria se apără dincolo de sistemul politic, de viziuni ideologice sau de grup, de gașcă sau de nu știu ce, dincolo de neajunsurile momentului. La Mărășești nu l-au apărat pe rege ăia care au sărit…

Cristian Dumitrașcu: În cămășile albe.

Valeriu Pricină: … în cămăşi la arme, și-au apărat țărâna, pentru că noi avem cinci valori de bază, trei instituționale și două care țin de loc: educația adică școala, instituția școlii, credința adică instituția religioasă, apărarea adică instituția militară sunt sacre și două locuri mai sunt sacre împreună cu asta, locul de naștere care te leagă pentru totdeauna de o coordonată geografică, care trece prin personalitatea ta, prin sufletul tău, în creierul tău, prin tot ce ai tu mai bun, și locul care te hrănește, țarina, țărână, de unde vine cuvântul ‘țară’, de acolo de unde răsare bobul ăla de grâu ca să poți să-ți faci pâinea.

Cristian Dumitrașcu: Întorcându-ne la povestea asta, la furtuna asta, începând cu declarația generalului Bauer, „un război nu-l câștigă doar armata, îl câștigă și societatea civilă dacă susține armata”, şi asta vine, cum spuneam, din educație, valul a pornit apoi, după acele declarații ale șefului Apărării, ale generalului Gheorghiță Vlad, ale cărui vorbe au fost răstălmăcite. S-a tras concluzia că acel stagiu militar voluntar ar fi fost de fapt vorba acolo despre stagiul militar obligatoriu.

Valeriu Pricină: Să dea D-zeu ca prin voluntariat să se asigure cuantumul de luptători necesar pentru o eventuală apărare a patriei. Dar eu vă spun un lucru Părerea mea este că este neapărat necesar să asigurăm partea de personalitate care este luptătorul. Adică omul ar trebui că-i place, că nu-i place, că îi întrerupe niște comodități, că-i intersectează niște interese. Sigur, aici trebuie să se intervină juridic și să i se garanteze locul de muncă de unde a plecat…

Cristian Dumitrașcu: Continuitate.

Valeriu Pricină: … ca să fie instruit, să i se acorde şi un salariu, că poate unii dintre ei au copii, au familii, măcar salariul minim sau ăla mediu, nu știu care, țara poate face sacrificiul ăsta. Apăi nu om fi în stare să plătim niște oameni care vin să se instruiască pentru apărarea țării? Șase luni, nu în cazarmă. Te duci ca la serviciu dimineața, la ora 8:00, îți bagi hainele civile într-un dulăpior, ei, hainele militare, opt ore ești instruit, înveţi să tragi, înveţi să te adăpostești, înveţi tot ce trebuie.

Cristian Dumitrașcu: Supravieţuire, toate.

Valeriu Pricină: … pentru un luptător de primă linie, ca să zic așa. După care ai venit la 15:30 și te duci și-ți vezi de treabă.

Cristian Dumitrașcu: Domnule Pricină, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acceptat să fiți cu noi la „Interviul săptămânii”. Vă mai așteptăm și cu alte ocazii și pentru alte subiecte. Mulţumesc tare mult!

Valeriu Pricină: Mulţumesc şi eu!

Dynamic Front 24

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 19:55

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică desfășoară până pe 25 februarie exercițiul Dynamic Front 24, destinat instruirii trupelor de artilerie. Exercițiul este condus de Comandamentul 56 Artilerie al Forțelor Terestre Americane în Europa, iar manevrele au loc în Germania, Polonia, Spania și în România. Constantin Herțanu are detalii.

Constantin Hertanu (reporter): Dynamic Front parte din prima fază a celui mai mare exercițiu NATO desfășurat în acest an, Steadfast Defender. La antrenamente iau parte circa 1.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere. Comandantul Comandamentului 56 Artilerie, generalul-maior Andrew Gainey, a declarat că exercițiul oferă ocazia consolidării cooperării printr-un proces continuu de pregătire și un schimb constant de idei. Ediția din acest an a exercițiului include pentru prima dată implicarea Comandamentului Corpului de Dislocare Rapidă al NATO din Spania pentru conducerea tuturor forțelor participante. România participă la Dynamic Front cu 100 de militari în Germania și în poligonul de la Smârdan.

Începe pregătirea operatorilor dronelor de producție turcescă Bayraktar

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2024, 19:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii români care vor opera dronele de producție turcească Bayraktar, achiziționate de România pentru Forțele Terestre, vor începe în această lună pregătirea în Turcia. Instruirea operatorilor români ar fi trebuit să se desfășoare încă de anul trecut, dar a fost amânată din cauza numărului mare de comenzi înregistrat de producătorul turc, iar antrenarea piloților se face în ritmul livrărilor. Aparatele de acest tip pot fi folosite pentru misiuni de supraveghere, pentru dirijarea focului artileriei sau bombardament și atac la sol. Pe lângă cele 18 aparate de zbor fără pilot Bayraktar, România mai cumpără și șapte sisteme, fiecare a câte trei drone Watchkeeper X.

Rotirea efectivelor detașamentului forțelor aeriene din Turcia în țara noastră

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 13:43

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Detașamentul forțelor aeriene din Turcia, care execută misiuni de poliție aeriană întărită în țara noastră, și-a rotit efectivele. Începute în decembrie anul trecut, misiunea celor 80 de militari turci și a celor patru aeronave F-16 a decurs fără probleme până în prezent.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO, contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare în regiune.

Căpitan Octavian Palferenţ, pilot în Escadrila 53 Vânătoare: Din punct de vedere al procedurilor de operare și al limbajului tehnic al aviației, vorbim aceeași limbă. Încercăm, de câte ori putem și de câte ori sunt și partenerii noștri disponibili, să zburăm împreună.

Prin prisma antrenamentelor pe care îl facem, le facem și în cadrul unor scenarii stimulate de poliție aeriană, unde exersăm absolut toate procedurile impuse de acest serviciu de luptă.

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Misiunea militarilor turci în România este planificată să se încheie la finalul lunii martie.

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 13:20

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la Ankara, în perioada 29-31 ianuarie, cu şi la invitația omologului său, comandantul forțelor armate turce, generalul Metin Gürak, și cu ministrul apărării din Turcia, Yașar Guler.

Discuțiile purtate au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, întărirea apărării pe flancul estic al NATO și dezvoltarea în continuare a cooperării militare dintre cele două state.

Șeful român al apărării a declarat că memorandumul de înțelegere pentru constituirea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine în Marea Neagră este un instrument important pentru îmbunătățirea siguranței navigației atât pentru cele trei state semnatare – Bulgaria, România și Turcia, cât și pentru celelalte țări partenere riverane bazinului Pontic.

În cadrul întâlnirii, generalul Vlad a discutat și despre implementarea planurilor cuprinse în conceptul descurajării și apărării în spațiul euroatlantic și a evidențiat angajamentul aliaților turci în misiunile de stabilitate din Balcanii de Vest.

Prima întâlnire a Comitetului Militar al NATO din 2024

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:05

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șefii apărării din statele Alianței Nord-Atlantice s-au reunit în această săptămână la Bruxelles pentru prima întâlnire a Comitetului Militar al NATO din acest an. Oficialii aliați au discutat despre provocările de securitate și despre cele mai adecvate modalități de creștere a capacității de reacție. Consolidarea posturii de descurajare și a apărării NATO poate fi realizată prin maximizarea punerii în execuție a noilor planuri de apărare adoptate la Summitul de la Vilnius – a declarat amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar.

Amiralul Rob Bauer: Acestea sunt cele mai cuprinzătoare planuri de apărare pe care le-a avut NATO de la sfârșitul Războiului Rece. Ne confruntăm cu cea mai periculoasă lume din ultimele decenii. NATO a intrat într-o nouă eră a apărării colective. Împreună apărăm mai mult decât siguranța fizică a celor un miliard de oameni și a celor 31, în curând 32 de națiuni. Apărăm libertatea și democrația.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost reprezentată la lucrările comitetului de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.