Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cele mai importante inovații în domeniul securității naționale au fost premiate marți la Palatul Cercului Militar Național din capitală. Gala „PatriotFest” a ajuns la a șasea ediție și a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale, în parteneriat cu organizația „New Strategy Center”. La categoria „Creativitate pentru securitate”, premiul I a fost obținut Diana Nițescu pentru proiectul „Quantum Odyssey”, o aplicație web de e-learning. Secțiunea „Inteligență artificială” a fost câștigată de Cornel Amariei, cu inovația „LUMEN”, o pereche de ochelari cu înaltă tehnologie pentru nevăzători.
Cornel Amariei: Ceva făcut să ajute milioane de oameni, să schimbe viața a milioane de oameni, inclusiv pe câmpul de luptă. Ceea ce noi am dezvoltat, patentat internațional, este doar la un pas de a salva vieți atunci când mediul nu mai permite să vezi sau, în cel mai rău caz, atunci când ochii nu mai permit să vezi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La categoria „Spațiu”, primul loc a fost ocupat de Ionel-Romeo Petruț și Raul Iacoban, pentru proiectul „FLEX-SPACE”, o platformă completă pentru testarea transmisiunilor 5G prin rețele non-terestre cu acces direct.
Raul Iacoban: Mulțumesc structurilor Ministerului Apărării Naționale pentru suportul necondiționat în sprijinirea noastră în proiectele de cercetare și dezvoltare pe fonduri European Defence Fund și sperăm ca în curând să vedem produsele și tehnologiile la care lucrează de ceva ani, ca parte a infrastructurii naționale de securitate și apărare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): „PatriotFest” este primul concurs național de inovare în domeniul securității naționale și este organizat cu sprijinul instituțiilor din sistemul național de apărare din România.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est de la Sibiu are, începând de pe 15 ianuarie, un nou comandant. Generalul-maior Cristian Dan a preluat funcția de la generalul locotenent Dragoș Iacob, promovat în poziția de locțiitor al Şefului Statului Major al Apărării. Pentru generalul Dan, prioritare sunt nivelul de instruire al comandamentului și adaptarea la provocările actuale de securitate.
Generalul Cristian Dan: Cea mai mare provocare va fi să menținem aceleași standarde la nivelul personalului. De ce nu, să creștem numărul de personal în cadrul comandamentului și să ne menținem același nivel de instruire. Mediul de securitate se schimbă, dacă vreți, zilnic; e greu de făcut anticipări. Ceea ce avem noi de făcut este să ne asigurăm că suntem pregătiți, gata să răspundem la orice provocare armată.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La ceremonia de schimbare de ștafetă desfășurată la Sibiu a participat și șeful apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a arătat rolul important al Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est în ansamblul structurilor de comandă ale Alianței Nord-Atlantice.
Generalul Gheorghiță Vlad: Comandamentul Corpului Multinațional este un element foarte important în arhitectura de comandă-control a Alianței Nord-Atlantice și, bineînțeles, al României. Trebuie să fim conștienți că acest comandament va conduce acțiunile militare în caz de război pentru tot flancul estic.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 16 țări aliate contribuie cu militari la Comandamentul Corpului Multnațional de Sud-Est, care are ca zonă de responsabilitate teritoriile României și Bulgariei.
Angel Tîlvăr: Sunt optimist în ceea ce privește faptul că de la an la an, Armata României va avea echipamente de mai bună calitate și de înalt nivel tehnologic
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a fost invitatul lui Cristian Dumitrașcu la Interviul Săptămânii, într-un dialog despre oamenii din armată, programele de înzestrare dar și despre rolul și locul României în ceea ce privește relațiile militare internaționale în regiune, dar și în lume.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit în studioul Agenției Media a Armatei! Bună ziua și La Mulți Ani!
Angel Tîlvăr:La Mulți Ani! Bun găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): 2024, un început de an cu particularități pentru că avem un război la graniță și pentru că oamenii care sunt acasă și ne ascultă sunt foarte interesați de domeniul acesta de securitate. Care sunt principalele planuri de acțiune ale armatei in 2024?
Angel Tîlvăr:Cel mai mult ne interesează situația celor care lucrează în cadrul Armatei României. Pe lângă faptul că suntem interesați de achiziționarea echipamentelor necesare îndeplinirii obiectivelor pe care le avem, aceste echipamente au nevoie de un personal calificat și un personal care să aibă un nivel de trai bun, care să le permită să se concentreze asupra misiunilor pe care le au de îndeplinit.
Anul trecut, în ciuda faptului că s-a vorbit mult despre plecările din sistem, care sunt o realitate, am avut totuși o ușoară creștere, de 400 de persoane. Diferența între cei care au ieșit din sistem și cei care au intrat, au intrat 3100 de oameni, dintre care 1100 ofițeri, 400 maiști militari, 1600 subofițeri.
Au ieșit 2700 de persoane, 800 de ofițeri, 300 maiștri si 1500 subofițeri. Nu stăm bine în ceea ce privește soldații gradați, și anume avem 2300 de intrări și 2400 de ieșiri. Am acordat o mare atenție și învățământului militar. Este un proces continuu. Prezența noastră în multe locuri în care aveam ocazia să prezentăm cariera militară și să vorbim despre ea a fost una crescută.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O măsură importantă a fost aceea de mutare a selecției în orașele de reședință, descentralizarea, care a avut rezultate imediate.
Angel Tîlvăr: Da. Descentralizarea. Inclusiv la Ziua națională a României. prezența a fost foarte mare la ceremonie și interesul tinerilor a fost unul extraordinar.
Au existat foarte multe discuții, chiar lângă tehnica pe care Armata României a prezentat-o, cu ofițerii noștri care au fost acolo, au interacționat cu publicul și din acest punct de vedere avem semnale relativ bune.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ne așteptăm la o serie pozitivă în ceea ce privește înzestrarea?
Angel Tîlvăr:Înzestrarea este un proces care ține de felul în care Armata României, categoriile de forțe se poziționează față de nevoile pe care le au. Înzestrarea nu este un proces ad-hoc, este un proces care are la bază mecanisme interne serioase, validate, omologate, care duc în final la decizia de a achiziționa un echipament sau altul. Sunt echipamente care nu pot fi obținute de pe un an pe altul sau în același an.
Este vorba de intervale de timp destul de mari pentru echipamentele de înaltă tehnologie și, din acest punct de vedere, subliniez încă o dată cât de important a fost faptul că un număr de ani, alocarea din PIB a 2% s-a văzut și iată acum avem echipamente care fac diferența aici, pe flancul estic, în context aliat, și mă refer aici la Patriot, la Himars.
Am avut suportul Parlamentului României pentru a ni se aproba achiziționarea unor echipamente de care avem nevoie și pot să dau aici exemplul celor 32 de aparate F-16 care urmează să ne fie livrate. Primele trei au venit pe 29 noiembrie.
Sunt optimist în ceea ce privește faptul că de la an la an, Armata României va avea echipamente de mai bună calitate și de înalt nivel tehnologic. Tancurile Abrams reprezintă un mijloc militar care este așteptat și dorit de către categoria Forțelor Terestre.
Ne aflăm în plin proces de stabilire și a detaliilor și a lucrurilor care țin de nivelul discuțiilor tehnice. Același lucru e valabil și pentru Piranha 5, 224 de unități, care vor implica și industria națională, pentru că o parte din componentele și din ansamblul care formează acest echipament va fi fabricat în România.
De fapt, este o dorință a noastră de a implica cât mai mult industria națională. Menționând încă o dată, pentru cei care ne ascultă, că industria de apărare nu este în portofoliul Ministerului Apărării, este în portofoliul Ministerului Economiei, noi fiind beneficiari și lucrând foarte îndeaproape cu colegii noștri.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Trecem la un subiect de mare interes, acela al securității în zona Mării Negre. Relațiile internaționale, relația foarte bună pe care o avem cu țările NATO.
Angel Tîlvăr:Vreau să interpretăm relațiile bune pe care România le are în cadrul NATO, citindu-le în cheia faptului că militarii români, de-a lungul vremii, și-au dovedit buna pregătire și faptul că sunt militari de nădejde în diferitele situații în care au fost puși.
Reputația pe care militarii români și-au câștigat-o se bazează în primul rând pe munca și pe pregătirea lor, pe pregătirea pe care au primit-o atunci când se instruiau pentru misiunile viitoare, dar și pe calitățile personale pe care aceștia le au. Deci, recunoașterea de care ne bucurăm și care mă face și pe mine să fiu mândru, este o recunoaștere bazată pe eforturile pe care aceștia le depun.
Se discută foarte mult despre prezența militară pe flancul estic și în România. Avem în jur de 1400 de militari la Cincu, în cadrul grupului de luptă unde națiune cadru este Franța, avem la Mihail Kogălniceanu, avem și în alte părți din țară, la Craiova. În același timp, și militari români participă în diferite alte locuri pe glob în misiuni care țin fie de NATO, fie de ONU.
Deci suntem și o țară care primește, pe lângă garanțiile de securitate consfințite de tratate și de Alianța Nord-Atlantică, suntem și donatori de securitate, iar în regiunea Mării Negre, România s-a profilat ca fiind una din țările importante și stabile și care are ingredientele unui aliat de nădejde.
Acesta este și motivul pentru care avem acces la tehnologii de vârf în ceea ce privește echipamentele militare. Suntem prinși în funcții de comandă în cadrul Alianței și cred eu că suntem pe un drum bun.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La viitoarele ministeriale NATO veți discuta despre măsuri speciale în ce privește granița de est a NATO.
Angel Tîlvăr:Întotdeauna granița de est a NATO, mai ales în contextul în care ne aflăm, a reprezentat unul din subiectele clar asumate la astfel de ministeriale. Dar acest format nu exclude importanța pe care o dăm și altor formate în care ne întâlnim.
Nu foarte târziu ne vom vedea din nou la Ramstein, unde vom discuta despre Ucraina și despre ce se poate face pentru a-i ajuta. Vom discuta din nou despre regiunea Mării Negre și vreau să salut și prin intermediu dvs. că un document important, Black Security Act, a fost susținut și a fost trecut de Parlamentul Statelor Unite, de Congres și el va contribui, zic eu, substanțial, mai ales că este un document care integrează, pe lângă componenta militară, și componentă economică, componentă strategică, un lucru foarte bun pentru noi.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Oamenii care ne ascultă se pot simți în 2024 măcar în aceeași stare de siguranță pe care au avut-o în 2023?
Angel Tîlvăr:Eu cred că anul 2023 a fost un an în care românii și-au putut desfășura activitatea în pace și în ceea ce îmi place mie să spun într-o stare de normalitate. Cred că aceasta este și misiunea principală pe care o armată o are și anume generarea și garantarea unei stări de normalitate în care oamenii să poată să se bucure, să poată munci, să poată avea evenimente de familie, să-și poată petrece concediul, lucru care îmi place să cred că în România s-a întâmplat în 2023.
Nu e mai puțin adevărat că evenimente, incidente care au fost și mă refer aici la prezența minelor pe Marea Neagră, au fost evenimente care erau stârnit îngrijorare, resturile de drone care au căzut pe teritoriul României și chiar dacă nu au produs niciun fel de pagubă materială sau umană, Doamne ferește, ele au generat îngrijorare și reacția noastră în raport cu situația. Mă refer la reacția armatei, care și-a mărit prezența din punct de vedere al felului în care putem depista mai repede o astfel de situație, în care putem reacționa, în care putem prealerta ș.a.m.d.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ultimul subiect pe care vă rog să îl abordăm este legat de personalul Armatei. Vorbeați despre o îmbunătățire a condițiilor de viață și de lucru.
Angel Tîlvăr:Depinde foarte mult de noi, depinde de legislație, depinde de posibilitățile pe care un stat le are, pentru că vă dați seama că suntem și noi limitați de buget.
Bugetul, oricum pentru armată a fost unul generos și vreau să mulțumesc cetățenilor acestei țări pentru faptul că au înțeles nevoia de înzestrare și nevoia de a avea un corp profesional atât de aplicat. La Vilnius s-a decis ca plafonul minim să fie 2% noi îndeplinind acest criteriu de vreo 7 ani. Anul trecut am avut 2,5%, anul acesta sperăm ca la jumătatea verii să atingem din nou 2,5%. Ieșim din buget acum 2,28%.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): 2% 2,5% sigur, e un buget generos, precum spuneați, însă în mare parte el vine către înzestrare.
Angel Tîlvăr:Înzestrarea este importantă, dar funcționarea instituției este importantă pentru că nu vreau să reducem Armata sau Ministerul Apărării doar la înzestrare.
Ministerul Apărării înseamnă foarte multe domenii. Înseamnă învățământ, înseamnă sănătate, înseamnă cultul eroilor.
Armata României reprezintă un element complex pe care noi trebuie să-l gestionăm într-o manieră care să satisfacă toate nevoile și să păstrăm și echilibrul necesar.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc pentru interviu.
Angel Tîlvăr:Și eu vă mulțumesc și, prin intermediul dvs. urez tuturor un An Bun și gânduri bune! Vă mulțumesc.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Militarii batalionului 814 tancuri din Turda au început anul de instrucție cu un exercițiu desfășurat în comun cu partenerii francezi și belgieni din grupul de lupte NATO găzduit de România.
Exercițiul Eagle Steel 24 are loc în poligonul de trageri Bogata din județul Cluj. Antrenamentele durează 3 săptămâni și sunt primele dintr-o serie care se va întinde pe tot parcursul acestui an. Am aflat de la comandantul batalionului, locotenent-colonelul Mihai Pintiliciuc.
Locotenent-colonel Mihai Pintiliciuc:Am deschis un an greu, care va fi plin de activități de instruire și de provocări, pe care, ca de obicei, vrem să le abordăm cu fruntea sus.
Vrem să ținem același ritm de cel puțin patru exerciții în poligonul din Turda, un exercițiu, un Cincu și, probabil că cel mai mare în toamnă, în poligonul din Smârdan-Zimbru 24.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Ministrul apărării și șeful statului major al armatei luxemburgheze au vizitat, luni, contingentul de militari al acestei țări aflat în grupul de luptă NATO găzduit de țara noastră.
În Centrul Național de Instruire de la Cincu, județul Brașov ei s-au întâlnit cu omologii din România ministrul Angel Tîlvăr și generalul Gheorghiță Vlad, alături de care au discutat despre situația de securitate din regiune, a Mării Negre și a Balcanilor de Vest și au făcut o analiză a stadiului relațiilor bilaterale de cooperare în domeniul militar.
Ministrul apărării, Angel Tîlvăr:Discuțiile au avut în vedere utilizarea centrului F-16, un alt succes al României, fiind singurul loc din Europa unde există un astfel de centru. Apoi, elementele de cyber defence, în care Luxemburg are o experiență pe care o poate împărtăși și cu noi.
Conceptul de apărare colectivă, suntem atenți și implicați în ceea ce înseamnă Balcanii de Vest, dar și în ceea ce privește țări vulnerabile la comportamentul Rusiei, mă refer aici la Republica Moldova.
Șeful statului major al apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit în această săptămână, la sediul batalionului 22 în Fanterie din Caracal și cu omologul portughez, generalul José Nunes da Fonseca.
Portugalia are dislocați în țara noastră, în sistem rotațional, începând din luna aprilie a anului 2022, circa 200 de militari în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Îl ascultăm pe șeful apărării, General Gheorghiță Vlad, cu o declarație acordată pentru Jurnal Militar: Avem un plan de cooperare bilateral foarte bun cu armata portugheză. Au fost camarazii noștri de la începutul construcției tuturor structurilor multinaționale. Ne perfecționăm împreună, ne pregătim împreună, suntem interoperabili 100% în toate activitățile în care ne-am implicat.
Am avut acest sentiment că suntem camarazi, că suntem pe deplin compatibili și putem să desfășurăm misiuni de luptă, împreună.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): România a devenit al 15-lea stat membru al Forței pentru Sprijin și Lovire din cadrul NATO.
Ceremonia de ridicare a drapelului național al țării noastre a avut loc miercuri, în Portugalia, acolo unde se află sediul structurii de comandă a acestei forțe.
La festivitate a fost prezent și viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale.
Strike for NATO este un comandament aliat care se ocupă în principal de operațiile maritime ale NATO și dispune de portavioane și grupuri expediționare și de lovire formate din crucișătoare, distrugătoare și fregate.
Forțele Navale Române și-au început parteneriatul cu acest comandament în urmă cu mai bine de un an, prin participarea cu ofițerii la misiunile executate în zona de responsabilitate a NATO.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): România, Turcia și Bulgaria au semnat, joi, la Istanbul, memorandumul de înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră.
Anunțat încă de anul trecut, proiectul reprezintă o inițiativă a celor trei aliați riverani la Marea Neagră, menită să faciliteze siguranța navigație prin combaterea amenințărilor reprezentată de minele marine.
Structura operațională a grupului va avea o comandă rotativă la fiecare șase luni și câte două activări planificate în fiecare rotație. Astfel, se va asigura un nivel continuu de vigilență și pregătire, contribuind și la întărirea posturii aliate de descurajare și apărare a flancului estic.
Statele de la Marea Neagră partenere NATO, grupurile navale permanente NATO și aliații non-litoral vor putea participa la activitățile grupului.
Documentul a fost semnat din partea României de ministrul apărării, Angel Tîlvăr.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații. Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate. Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia. Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo. Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan. Generalul de brigadăCornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii. Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor. Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Clubul Sportiv al Armatei Steaua București și-a desemnat sportivii anului 2023. În cadrul unei gale desfășurată la Cercul Militar Național din Capitală au fost premiați cei mai buni performeri ai clubului, precum și sportivii care s-au evidențiat în acest an în competițiile interne și internaționale. Pentru al patrulea an consecutiv, Simona Radiș, campioană mondială și europeană la proba de dublu vâsle și campioană europeană cu echipajul de opt plus unu, a obținut titlul de Cea mai bună sportivă a anului a Clubului Steaua. Echipa anului 2023 este formația masculină de polo, câștigătoare a Campionatului Național și a Cupei României. Comandantul Clubului Sportiv al Armatei, colonelul Răzvan Bichir. Colonelul Răzvan Bichir: La final de an, când se face bilanțul pe anul 2023, putem spune că a fost un an cu rezultate extraordinare, care ne fac să privim cu speranță spre Jocurile Olimpice de la Paris. 26 de medalii la Campionatele Mondiale, din care cinci de aur, șase medalii la Campionate Mondiale Militare, din care două de aur, 78 de medalii la Campionate Europene, din care 32 de aur, cinci medalii la Cupele Mondiale, trei medalii la Cupele Europene, patru medalii la Cupa Națiunilor, 283 de Campionate Naționale și 51 de trofee ale Cupei României, sunt rezultate care stau mărturie că Steaua reprezintă în continuare unul din cele mai puternice cluburi din România.
Publicat de Gabriel Stan,
29 decembrie 2023, 19:30
Ultimul articol din categoria Inedit vine cum nu se putea mai bine în finalul de an cu un sport de iarnă, pentru că tot suntem în sezonul rece.
Este vorba de bob și monobob, un sport nu atât de promovat în mediul online și în mass-media românească, însă unul extrem de spectaculos și plin de adrenalină.
În interviul din această ediție vom afla care sunt secretele din spatele acestei competiții alături de intervievata noastră, Andreea Grecu, sportiva legitimată la CSA Steaua, care a reușit performanțe notabile în cariera ei.
Aceasta a pornit cu atletismul la origine, ca prim sport, însă pe parcurs a ajuns să practice bobul, din considerente pur personale și sportive.
Anul acesta a pornit cu dreptul la Campionatul Mondial feminin de monobob din Franța, de la La Plagne.
După prima etapă, clasamentul arată în felul următor:
Kaysha Love (SUA) | 2:07.92
Melanie Hasler (ELV) | + 0.21
Andreea Grecu (ROM) | + 0.29
Locul 4 a fost obținut de o altă americancă, Elena Meyers Taylor, în timp ce poziția a 4-a și a 5-a a fost împărțită de sportiva din Germania, Laura Nolte și australianca Bree Walker.
Competiția continuă și lupta este una acerbă așa cum ne dezvăluie Andreea Grecu.
La 29 de ani, sportiva noastră are deja în palmares două medalii de argint obținute la Campionatele Europene de la Sigulda (2020) și Altenberg (2023), plus două de bronz la Konigssee (2017) și La Plagne (2023).
La Jocurile Olimpice, cea mai bună performanță a fost obținută la tineret în 2012, un loc 6.
Celelate performanțe obținute la Jocurile Olimpice:
Sochi 2014 – locul 17 * proba bob două persoane;
Pyeong Chang 2018 – locul 15 * proba bob două persoane;
Beijing 2022 – locul 12 * proba monobob;
– locul 18 * proba bob două persoane.
Despre complexitatea competiției, planurile de viitor și gândurile pe final de an vom afla din interviul realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar, Radio România Actualități.
Interviu document cu fostul deținut politic, Gheorghe Nichifor
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2023, 16:25
Cristian Dumitrașcu a difuzat în Jurnal Militar un interviu document cu regretatul fost deținut politic Gheorghe Nichifor, care a fost arestat și încarcerat la Jilava cu exact 40 de ani înainte de Revoluție, în 1949, având 17 ani.
A fost arestat pentru că era elev la Liceul Militar şi a aruncat cu manifeste. La Jilava, în ’49, a cunoscut o mulțime de personalități.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cred că am mai povestit noi de-a lungul timpului despre dl. Nichifor, care, din păcate, nu mai este printre noi, dar am reușit să fac un interviu cu domnia sa, pentru care sunt recunoscător destinului, așa, pentru că ne-am văzut și am vorbit despre lucrurile astea.
Gheorghe Nichifor:Într-un birou erau cinci mese pentru anchetă, nu era birou și anchetator, erau cinci. Și vedeai și ce se întâmplă în jurul tău. Era un anchetator cu scaunul la geam, toată lumea îi spunea Fernandel, pentru că semăna cu Fermandel fantastic de bine, dar nu știu cum îl chema.
Şi ăsta mi-a spus mie, uitându-se așa la mine: ‘Bă, eu sunt ciocănar de la Malaxa, mai bine bat la voi decât la ciocan!” Așa mi-a spus. Totuși, erau oameni, ei și depinde fiecare cum recepționa situația din moment.
Era o situație unde o doamnă era anchetată pentru că nu spunea unde-i soțul ei. Ionescu-Sinaia îl chema pe el, așa era numele lui, generalul Ionescu Sinaia ei au bătut-o, îi dădeau câte o palmă, cădea de pe scaun. Când am ajuns în Jilava, mi-au prezentat pe câțiva și uite, ăsta este general Ionescu-Sinaia și am vrut să mă duc la el să-i spun de soția lui. Şi doctorul Ionescu m-a oprit. ”Și ce vrei să faci?” Zic să-i spun că o bate pe soţie. Taci măi din gură, ce, ei nu știu cine e aici? Că-i făceam rău.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi apoi l-ați cunoscut pe marele erou al Armatei și al României, pe general Ciupercă.
Gheorghe Nichifor:Da, eu am nimerit la reduit, alții au nimerit la celular. Eu spun denumirile de atunci ale încăperilor din Jilava. Păcat de închisoarea asta, că se distruge acuma. Păcat!
E o construcție nemaipomenită, e o fortificație. Asta ar trebui valorificată că poate fi vizitată, mă rog. În momentul când am fost arestat, erau marii criminali de război, arestați la reduit, marii criminali de război erau pentru că luptaseră în răsărit și aici am de spus mai mult decât 10 minute, lucruri foarte interesante.
Din ce-mi aduc eu aminte, general Ciupercă Dumitrache, vânător de munte; Macici, fost aghiotant regal, Mociurski, vânător de munte, Corne, cavalerist, Popescu Corbu – fusese comandantul Liceului militar de la Craiova.
Generalii ăștia, când au ajuns în Rusia, când au depășit Nistru și au ajuns în Rusia, au fost șocați de ce au văzut acolo. În primul rând, populația era numai formată numai din oameni în vârstă care nu puteau fi luați pe front.
Restul nu era nimeni. În zdrențe și fără niciun fel de mâncare, pentru că erau colhozuri acolo, colhozurile praful şi pulberea. Nu exista vacă, nu exista găină, nu exista ou, nu exista nimic. Şi generalii, dar fără să discute – asta o știu de la coloneii care erau în corpurile respective, generalii nu povesteau asta, au adunat comandanții de unități și le-au spus: ” domnule, suntem creştini, o zi mănâncă trupa, o zi mănâncă populația”. N-a fost unul din soldați care să spună: nu vreau așa.
Și-au dat seama de grozăvia care era acolo. Alții au cerut reforma armatică, să-i îmbrace. Vă dați seama că unii aveau bocanci două de dreptul… sau mă rog, ce era la reforma armatei dar erau îmbrăcați, nu cu zdrenţe.
Au ajuns în Caucaz și în Caucaz au fost atacați de partizani. Era ziua când populația mânca și se așezau la coadă cu blidurile lor, n-aveau nici linguri, nu exista nimic- și supraveghea această împărțire a mâncării un ofițer. Și a venit o băbuță la ofițer și i-a arătat la un băiat, acolo, „ăsta e partizan, dă-i și lui”.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și revenind la episodul cu generalul Ciupercă din Jilava…
Gheorghe Nichifor:Da, în closetul nostru, în fiecare cameră era un butoi mare de 1 metru diametru, cam 80 de centimetri înălțime, metalic, cu multe mânere, că era foarte greu și acolo ne făceam nevoile.
Numai că după un timp le făceam la cam două săptămâni, trei. Nu spun prostii, ăsta e adevărul. Ieșeam la toaletă o dată la două săptămâni, n-aveai ce, că nu îți dădea nimic și se murea ca muștele, tineri.
Noi am scăpat. Și duceam acea… că se umplea cu urină, ce nu încăpea acolo duceam în camera care era pentru mâncare, așa se proceda, și ridicam… Și la un moment dat m-am trezit, țineam de mâner și m-am trezit cu o mână așa, mare, era un om impozant, cam 2 metri înălțime și umărul lat, fusese sportiv probabil.
M-am trezit cu mână și m-am dus pe mână în sus și l-am văzut și i-am spus: „Domnule general, lăsați”. Și așa, de sus vorbind, ca din Olimp: „Domnule elev, aici avem toți drepturi egale”. Avea drept egal cu mine să ducă closetul.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): N-a mai fost mult și s-a prăpădit.
Gheorghe Nichifor:Pe data de 24 decembrie 1949, acolo unde eram noi, toți politicii, era o sumedenie de medici, printre care cel mai renumit era dr. Traian Mihăilescu, directorul Spitalului Militar din București, o somitate. Da, era cumnatul profesorului Țețu, erau Albulescu, Damian, toți profesori universitari, și erau și preoți, dar bine, nu erau, nu-ți dădeai seama, că erau bărbieriți frumos, nu îți dădeai…; era Papacioc, era nunțiul papal Augustin Francisc.
Și mi-a spus Traian Mihailescu, zice „Hai cu noi” și a trebuit să ne strecurăm. A fost o chestie nemaipomenită. Eram lipiți unul de altul. La ultima cameră, la 12, acolo stătuse mareșalul Antonescu, să îngâne, că la geamuri, pe afară, erau milițieni, o mică slujbă, că era Crăciunul. Și Ciupercă era pe priciuri. Prici ce înseamnă, scânduri cu două niveluri, un parter și un etaj și se locuia și dedesubt.
Cristian Dumitrașcu: Pe ciment, adică.
Gheorghe Nichifor:Pe ciment și așa mai departe. La ăsta era o fericire, că altfel stăteai în picioare, stăteai în picioare tot timpul în culoarul ăsta. Profesorul Traian Mihăilescu avea o privire distributivă, ceva nemaipomenit, și ne-am dus așa, în fine, am ajuns acolo, chiar lângă ușă era întins generalul Ciupercă.
Și la un moment dat începuseră preoții să îngâne puțin la slujbă. A țipat el cât a putut „dați-mi o lingură”. Era singurul obiect metalic pe care aveam voie să-l avem la noi. O gamelă și o lingură ți se dădeau când erai arestat.
„Daţi-mi o lingură? Daţi-mi o lingură! Şi i-a scrijelit în dreptul pulsului aici, la ambele mâini, ca să-i scadă – a povestit el mai târziu – tensiunea, pentru că a avut un atac de apoplexie. I-a lungit viața cu vreo lună și ceva, că a murit în Jilava până la urmă.
Cristian Dumitrașcu: Generalului Ciupercă?
Gheorghe Nichifor:Da, s-a întâmplat asta să fie sâmbătă și duminică nu l-a luat nimeni de acolo, numai când se raporta – că se făcea numărătoarea dimineaţa și seara – și mortul, el auzea, pentru că era lucid, știți? Şi, în fine, luni, când au deschis ușile la celular, au venit cei de la drept comun, l-au luat și l-au adus la infirmerie – n-am știut unde l-a dus…
Cristian Dumitrașcu: La Văcărești…
Gheorghe Nichifor:Nu, nu. La Jilava. Şi știu asta de la Popilian, care era în Mișcarea Tineretului, TUNS – Tineretul Universitar Național-Țărănesc. TUNS. A fost cu el acolo, pentru că ăsta a avut o chestiune cu indigestia, cu sânge, cu nu știu ce, a scăpat, fără niciun fel de tratament și lângă el era Ciupercă și au discutat, i-a povestit multe. Ciupercă i-a spus la un moment dat: de ce mai m-au arestat ăștia?
În școala primară am fost primul, la liceu am fost primul, în școala de ofiţeri am fost primul, în străinătate, când am fost colo-colo – a fost în mai multe locuri pentru specializare – era mereu primul… De ce m-au arestat?! Bine, în glumă a spus asta. În final, el acolo a murit. Tot acolo a venit la un moment dat din marii criminali de război de la Aiud generalul Ionescu-Micandru, ofiţer de Stat Major.
El fusese în delegațiile mareșalului, la Hitler mai mult și era condamnat pe viață pentru acest lucru. Era un delict. Şi când a intrat în… Deci el fusese arestat în ’45, acum eram în ’49, deci după patru ani, când a intrat în camera 9 s-a făcut liniște. A intrat moartea; era pielea direct pe os, puteai să faci anatomie pe el. Lucid la minte. După un timp, s-a umflat. Spuneau medicii: avitaminoză. Şi a murit.
L-au scos de acolo, pentru că spuneau infirmierii – dar nu era infirmerie. De ce? Pentru că la închisoarea militară am fost tot zece elevi aici și o fată, care au fost arestați – care am fost condamnați că arestaţi am fost 19. La închisoarea militară de pe Uranus a venit un medic pentru prima și întâia dată după nouă luni de stat în Jilava, a venit că așa se practica la închisorile militare, că aici era închisoare militară, nu mai era un medic care să-i viziteze pe cei care erau… și când l-a văzut pe Traian Mihăilescu a luat poziția de drepţi, era un maior.
„Să trăiți, domnule profesor!” Zice: „Dragă, dă-mi și mie, trimite prin cineva, câteva pastile de aspirină”. Şi ăsta a luat poziția de drepţi şi a zis: „N-am voie!”. A salutat și a plecat. Nu și-a mai continuat vizita. Şi el ceruse câteva pastile de aspirină să aibă pentru cineva de acolo.
Omul ăsta a făcut minuni. Minune înseamnă când faci să scapi oamenii cu viață și el a făcut asta cu două mâini şi cu capul. La Canal a făcut operație pe creier, i-a căzut unuia oblonul de la vagon, partea aceea metalică care ține zăgorul acela și i-a perforat până pe creier. Mâna a doua era un băiat, a ajuns până la urmă medic, Raiciu Marius, a venit și mi-a spus, zice: Am fost mâna a doua”, dar nu exista altcineva acolo decât numai ei doi, și l-a salvat pe om și în timp ce făcea operațiile el explica, întruna vorbea, explica și i-a spus să facă asta, asta, asta, asta, ca el să nu aibă ulterior accese de epilepsie.
Dacă rămâne ceva acolo, dacă se întâmplă nu știu cum, chestiuni de specialitate. Copiii ăștia au învățat ceva nemaipomenit acolo. Cine a fost, cine a fost Dej? El – băiat bun, dar zero aici.
Cristian Dumitrașcu: Minte puțină, da.
Gheorghe Nichifor:Ceauşescu idem. Aici au fost cozile de topor Groza, Maurer… Maurer…, familia lui a locuit în colțul străzii mele și mă știa de când eram în cărucior. Avea o mașină, un Chrysler decapotabil și noi ne jucam acolo „V-aţi ascunselea”, dacă știţi ce e aia…
Cristian Dumitrașcu: Da.
Gheorghe Nichifor: …așa, în portbagaj. Portbagajul era un cufăr și eram la canal și lucram la spital, la spital la Poarta Albă. Și a venit în vizită și am spus: Bună ziua, domnule doctor. Mama nu știa nimic de mine. Nu i-a spus nimic. Mama lui stătea la geam și eu reușisem, până m-au descoperit, bineînțeles, să intru la facultate și eram la seral. Şi veneam la 12 noaptea. I-a bătut în geam lui maică-mea: De unde vine el la ora 12 noaptea? Şi mama i-a spus: De la facultate. Asta i-a trebuit.
Cristian Dumitrașcu: La „Jurnal militar” la Radio România Actualități, l-am ascultat pe Gheorghe Nichifor, regretatul luptător anticomunist, fost deținut politic.
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 13:05
Ciprian Panga (realizator rubrică): În perioada 28 noiembrie – 6 decembrie, militarii români din cadrul Divizionului 175 nave scafandri de luptă au participat la exercițiul multinațional NUSRET 23, organizat de Forțele Navale ale Turciei. Obiectivul principal al exercițiului a vizat dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre forțele specializate în lupta împotriva amenințărilor subacvatice din Malta, Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii, România și Turcia. Cu detalii despre exercițiu vine căpitan-comandorul Mihai Iordache, șeful secției scafandrii de luptă EOD. Căpitan-Comandorul Mihai Iordache: Din partea română au participat 14 scafandrii de luptă EOD pentru secțiunea de ape de foarte mică adâncime, „very shallow water”, unde s-au executat diferite proceduri de neutralizare și distrugere a minelor, atât cele aflate pe fundul mării, ancorate sau de fund, cât și cele în derivă. S-au folosit ambarcațiuni rapide și o intervenție cu un elicopter. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Detașamentul de Apărare Antiaeriană Gheparzii Transilvani își continuă misiunea de asigurare a prezenței înaintată consolidată în Flancul estic al Alianţei, conform măsurilor adoptate în cadrul Summit-ului de la Varșovia din anul 2016 și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO, desfășurând diverse exerciții de antrenament și instruire. Mai multe aflăm de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Locotenentul Maria Dohotar: Poligonul Vireby a fost locul în care aceștia au desfășurat exerciții tactice de rezolvare a unor situații care s-au dovedit a fi o modalitate de dezvoltare și îmbunătăţire a modului de reacție în situații specifice câmpului de luptă modern, atât pentru comandanții de secţie, tinerii ofițeri, cât și pentru membrii echipajelor.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Mergem mai departe și ne oprim în Balcanii de Vest, mai exact, în Kosovo, acolo unde compania din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte, destinată ca rezervă strategică de forțe, și-a încheiat misiunea în cadrul grupului de luptă, alături de militarii britanici. Misiunea Vânătorilor de Munte din Predeal va continua însă pentru încă o perioadă, de această dată, în cadrul unui batalion multinațional, a cărui comandă și control aparțin partenerilor americani. Despre cum a fost misiunea în cele două luni în care au acționat acolo aflăm de la căpitanul Paul Neculoiu, comandantul companiei românești.
Căpitanul Paul Neculoiu: Am finalizat misiunea în cadrul batalionului multinațional format din militarii români și britanici. A fost foarte interesantă. În cadrul misiunii am reușit să punem în practică tot ce am învățat, tot ce am exersat în partea de pregătire înainte de dislocare. A fost o provocare, atât partea de dislocare, cât și partea de executare a misiunilor în aria de operații, dar prin faptul că suntem pregătiți, nu au fost probleme. Ciprian Panga (realizator rubrică): Ultima oprire de săptămâna aceasta o facem în Bosnia și Herțegovina, unde militarii români participă la misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene. Chiar dacă misiunile zilnice le ocupă aproape tot timpul, aceștia au participat și la o acțiune caritabilă organizată în baza militară Camp Butmir din Sarajevo. Mai multe informații avem de la locotenentul Daniel Rezeanu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Locotenentul Daniel Rezeanu: Personal din cadrul Companiei de Stat Major și Deservire, Companiei IRF și Plutonului de Infanterie pentru operația EUFOR ALTHEA, a participat la campania de donare de sânge organizată de Centrul de Transfuzie Sanguină al Federației Bosnia și Herțegovina, cu sprijinul Comandamentului EUFOR. Militarii donatori au răspuns ‘prezent’ pentru acordarea ajutorului semenilor aflați la nevoie. Prin participarea la această activitate, militarii doresc să încurajeze alți posibili donatori, indiferent de locul unde se află, să le urmeze exemplul.
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:54
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă de 10 lei din argint, la 100 de ani de la înființarea Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I. Tirajul maxim pentru moneda aniversare este de 5000 de piese, iar prețul de vânzare 490 lei. Pe aversă sunt redate clădirea Muzeului Militar Național, inscripția România, stema țării, valoarea nominală și anul de emisiune 2023. Reversul monedei prezintă primul sediu al muzeului, Palatul Artelor din București, portretul Regelui Ferdinand I și inscripțiile Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I și 100 ani. Monedele sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile române, engleză și franceză. Monedele aniversare au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea lor în circuitul numismatic se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Timiș și Iași ale Băncii Naționale a României. Muzeul Militar Național Ferdinand I s-a înființat la 18 decembrie 1923.
Certificarea detașamentului forțelor aeriene turce dislocat în România
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:46
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul forțelor aeriene turce dislocat în țara noastră a fost certificat pentru misiune în cadrul unei ceremonii desfășurate marți, în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Patru aeronave și 80 de militari sunt în România pentru misiuni de poliție aeriană întărită împreună cu forțele aeriene Române. La eveniment au fost prezenți comandantul Centrului de Operații Aeriene Multinaționale de la Torrejón, generalul-locotnet Juan De Lara și comandantul forțelor aeriene din Turcia, generalul Ziya Kadioglu. Ministerul român al Apărării a fost reprezentat de șeful statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad și de secretarul de stat Simona Cojocaru, care a punctat importanța acestei misiuni.
Secretar de stat Simona Cojocaru: Această misiune NATO este de o importanță vitală pentru postura aliată de descurajare și apărare, pentru protejarea spațiului aerian și pentru menținerea securității și stabilității regiunii noastre. Turcia este un partener strategic și un aliat al României. Cea de-a XII-a aniversare a acestui parteneriat strategic, în acest an, reprezintă un important reper al relațiilor dintre noi.
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Specialiștii din Ministerul Apărării Naționale au participat la cel mai important exercițiu anual de apărare cibernetică al NATO, Cyber Coalition 2023, organizat de Comandamentul Aliat pentru Transformare prin Centrul de Excelență pentru Apărare Cibernetică din Tallinn, Estonia. La nivel național, exercițiul a fost coordonat de Comandamentul Apărării Cibernetice și au fost implicați peste 80 de profesioniști din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, mediul academic și privat, cu atribuții în domeniul securității și apărării cibernetice. La ediția din acest an, accentul a fost pus pe domeniul tehnic și pe cel operațional, dar s-a urmărit și cooperarea între participanți în cazul unor incidente cibernetice în infrastructura critică națională și schimbul de informații în timp real cu aliații și partenerii. Am aflat de la colonelul Sorin Manole, șeful agenției de apărare cibernetică a Ministerului Apărării Naționale.
Colonelul Sorin Manole: România participă de peste 10 ani la cel mai important exercițiu de apărare cibernetică organizat de NATO, Cyber Coalition. Exercițiul este un important mijloc de testare a capacității organizației noastre de a desfășura operațiuni în spațiu cibernetic, precum și de a descuraja atacurile și de a ne apăra împotriva posibilelor amenințări din mediul cibernetic. Exercițiul a reprezentat și o bună oportunitate de a ne testa procedurile de cooperare interinstituțională. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cyber Coalition 2023 a reunit în total peste 1.300 de specialiști din 28 de țări aliate NATO și șapte țări partenere.
Vizita premierului și a ministrului apărării la Washington
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:28
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a aflat în această săptămână în Statele Unite ale Americii, în cadrul delegației care l-a însoțit pe premierul Marcel Ciolacu. La Pentagon, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării și despre contribuția Statelor Unite la securitatea regiunii țării noastre. Cei doi au abordat și subiectul inițiativei comune dintre România, Turcia și Bulgaria pentru înlăturarea pericolului minelor marine din Marea Neagră. Ministrul român al apărării a vorbit și despre modernizarea Armatei României, un demers extrem de important în actualul context de securitate.
Angel Tîlvăr: Această vizită nu a avut în vedere doar înzestrarea Armatei Române, am pus un mare accent pe termene. Există o mare presiune și pe producători, dar există o mare cerință de echipamente militare la nivel global și ne interesează ca să primim la timp lucrurile pe care le-am contractat. Aceasta este a doua mea vizită la Washington, acum ca membru al delegației condusă de premier, dar la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, eu m-am mai aflat aici la o întâlnire bilaterală cu secretarul Austin. M-am bucurat să constat că lucrurile pe care le-am discutat atunci s-au întâmplat.
Social Skills in Blended Learning for better student Achievement
Astăzi vom discuta despre un proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor – Social Skills in Blended Learning for better student Achievement ” în care printre cei șapte parteneri se numără și țara noastră reprezentată de o echipă a radioului public – Radio România.
Scopul proiectului este de a dezvolta metodologii noi de învățare prin combinarea activităților de învățare “față în față” cu activitățile on-line precum și dezvoltarea competențelor digitale pentru profesori și studenți.
Abilitățile sociale vizate în proiect denumite și „competențe sociale”, „competențe ale secolului XXI“ sau „competențe transversale” sunt competențele viitorului – cele căutate de angajatori din întreaga lume.
Trebuie să recunoaștem totuși că, de obicei, acestea nu sunt considerate, în procesul de învățământ, elemente importante ale politicilor educaționale din Europa. Aceasta înseamnă că elevii sunt adesea forțați să le dezvolte în afara contextului școlar. În același timp, însă, ele sunt considerate vitale pentru indivizi, deoarece par să pătrundă în toate aspectele vieții de adult a oamenilor.
Chiar dacă termenii diferă, ei acoperă mai mult sau mai puțin abilități, competențe, valori și atitudini necesare pentru dezvoltarea holistică a elevilor, cum ar fi de exemplu: colaborarea, autodisciplina, compasiunea, ingeniozitatea sau respectul pentru mediu.
Se pare că lipsa de unanimitate, sau de consens academic, în ceea ce privește competențele menționate poate fi considerată un obstacol în orice tentativă care vizează direcționarea acestor competențe în contextul educațional. De aceea s-a realizat un studiu aprofundat de tip sondaj, menit să recunoască cele mai importante aspecte privind competențele transversale și implementarea acestora.
Sondajul tip chestionar a fost realizat în cele șapte țări partenere (Belgia, Cipru, Finlanda, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), iar 322 de cadre didactice cu peste 10 ani de experiență, au decis să ne acorde din timpul lor pentru a ne furniza date utile. Răspunsurile au fost culese online și pe hârtie, iar după o analiză detaliată a rezultatelor a fost elaborat un raport care a stat la baza dezvoltării proiectului.
Scopul final al setului de instrumente de cercetare a fost de a stabili răspunsurile la 7 întrebări care acoperă nivelul percepțiilor și practicilor profesorilor cu privire la competențele transversale, învățarea mixtă și jocurile utilizate în educație, precum și practicile lor de Dezvoltare Profesională Continuă. Pentru a răspunde la întrebările menționate mai sus, a fost aplicat un chestionar amplu, pe mai multe niveluri, alcătuit din 7 părți – fiecare parte a urmărit să răspundă la una dintre întrebări.
Scopul final a fost de a stabili răspunsuri la următoarele probleme:
Care sunt cunoștințele cadrelor didactice cu privire la competențele transversale și practicile lor de încorporare a acestora în practica lor zilnică?
Care sunt competențele transversale, ce nu sunt prevăzute de obicei în educația formală, de care are nevoie elevul secolului XXI pentru a participa în mod eficient la învățarea mixtă din perspectiva profesorilor și a elevilor?
Care dintre competențele transversale sunt cele mai expuse riscului atunci când se predă online.
Care sunt cunoștințele generale privind conceptul de TCfBL în rândul educatorilor și al factorilor de decizie politică?
Ce jocuri, instrumente online și instrumente de discuții folosesc profesorii?
Ce abilități sociale trebuie să îmbunătățească profesorii atunci când folosesc aceste instrumente?
Pentru a verifica care competențe sunt importante și care sunt neglijate în contextul școlar, a fost necesar să se creeze o listă cuprinzătoare de competențe. Pentru a face acest lucru, am decis să analizăm cadrele deja existente privind competențele transversale pentru a crea o matrice largă de competențe pentru a vedea care dintre ele sunt similare și care sunt diferite în diferite contexte.
După ce am analizat șapte dintre cadrele/conceptele existente privind competențele transversale, am decis să folosim versiunea adaptată a cadrului UNESCO privind competențele transversale ca bază pentru setul nostru de instrumente bazat pe cercetare, deoarece analiza noastră a arătat că acest cadru creat de UNESCO este cel mai cuprinzător (din grupul celor analizate).
Am reușit să identificăm majoritatea ideilor/conceptelor pentru a fi prezente și în alte lucrări. Cele care nu au fost găsite (două dintre ele) au fost adăugate la lista noastră, astfel încât să cuprindă toate conceptele menționate în alte lucrări. Scopul a fost de a crea o matrice largă de competențe care să fie apoi luate în considerare în chestionar. În plus, chestionarul din faza de început a proiectului a constat în întrebări care măsoară percepțiile profesorilor cu privire la abilități transversale, învățarea mixtă și jocuri.
Ca o concluzie, competențele transversale cu cea mai mare discrepanță în ceea ce privește importanța autopercepută și practicile la clasă sunt:
COMPASIUNE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a fi înțelegător față de alte persoane și de a fi preocupat de suferințele sau nenorocirile altora.
RESPECTUL PENTRU MEDIU
Ca aptitudini, aceasta cuprinde capacitatea de a recunoaște importanța naturii și a dezvoltării durabile, ca fiind cruciale pentru siguranța noastră viitoare.
CAPACITATEA DE A ÎNVĂȚA ÎN MOD INDEPENDENT
Ca abilitate, cuprinde capacitatea de a controla propria învățare, adică conținutul, ritmul, scopurile și obiectivele.
FLEXIBILITATE ȘI ADAPTABILITATE
Ca abilitate, adaptabilitatea permite unei persoane să își schimbe comportamentul atunci când este necesar, în timp ce flexibilitatea permite unei persoane să își modifice comportamentul atunci când este necesar.
INGENIOZITATE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a găsi o soluție inteligentă pentru a depăși dificultățile.
PARTICIPARE DEMOCRATICĂ
Ca abilitate, participarea democratică ne cere să luăm parte la acțiuni menite să influențeze pe cei aflați la putere și deciziile acestora.
ABILITĂȚI DE COMUNICARE
Ca și competențe, acestea sunt necesare pentru a vorbi în mod adecvat cu o mare varietate de persoane în diverse contexte, prin aplicarea strategiilor de comunicare.
AUTODISCIPLINĂ
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a rămâne motivat și de a acționa, indiferent de cum te simți, fizic sau emoțional, pentru a atinge obiectivele dorite.
CAPACITATEA DE A GÂNDI INDEPENDENT
Ca abilitate, capacitatea de a gândi independent presupune efortul de a gândi în mod conștient și de a întreprinde acțiuni deliberate pe baza propriei înțelegeri a diferitelor aspecte.
APRECIEREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
Ca aptitudini, aceasta cuprinde cunoștințele și acțiunile întreprinse pentru a menține un stil de viață sănătos, printre altele, printr-o dietă echilibrată și prin exerciții fizice regulate.
În raport cu rezultatele obținute, se poate concluziona că atitudinea generală a cadrelor didactice față de competențele transversale este pozitivă, însă nivelul de implementare la clasă a acestor competențe este mult mai scăzut. Profesorii, deși sunt conștienți de necesitatea de a se concentra asupra competențelor transversale, nu au nici stimulentul, nici ajutorul necesar pentru a face acest lucru, astfel încât aceste competențe sunt dezvoltate oarecum în paralel cu învățământul general.
În concluzie, rezultatele cercetării inițiale, împreună cu cadrul dezvoltat, pot contribui la creșterea gradului de conștientizare a profesorilor cu privire la competențele transversale și învățarea mixtă și le oferă instrumente care vor aduce creșterea dorită în practicile din clasă care vizează punerea în aplicare a acestor competențe în mod regulat.
După fazele de cercetare, elaborare de documente și aplicații, testarea acestora, o altă etapă importantă din cadrul proiectului este diseminarea cadrului elaborat care cuprinde competențele relevante pentru creșterea eficienței învățării și predării mixte.
Astfel, atât în cadrul Târgului de carte GAUDEAMUS Radio România, cât și a unei sesiuni on-line, au avut loc ateliere de diseminare a Programului de Formare Profesională Continuă pentru învățare hibridă (online și offline). La aceste sesiuni de lucru au participat cadre didactice de la școli și licee din municipiul București și din țară.
Programul de Formare Profesională Continuă reunește într-o bibliotecă virtuală toate materialele realizate de către parteneri pentru a fi utilizate de cadrele didactice în procesul educațional, respectiv instrumente pentru predare și învățare online, pentru derularea de discuții și cele pentru învățare bazată pe joc.
În cadrul atelierelor de lucru, cei prezenți au expus succint planuri de lecții pentru cele 10 competențe transversale amintite mai sus care definesc proiectul „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”.
Referitor la acest proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”, Costin Dedu, managerul echipei țării noastre reprezentată de Radio România, a spus că „în următorii ani, paradigma învățământului și mai ales modul în care se va preda, se va schimba enorm.”
La finalul evenimentelor de diseminare a instrumentelor ce pot fi folosite în învățămîntul hibrid, impresiile participanților ne motivează să sperăm că România poate fi parte a unei strategii educaționale dezvoltată la nivel european, pentru a ne adapta cerințelor generațiilor viitoare.
Realizator: Camelia Teodosiu
Foto evenimente de diseminare: echipa Radio România
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Camera Deputaților și Senatul au aprobat în plen înființarea Comandamentului Regional de Componentă pentru Operații Speciale pe teritoriul României în garnizoana Târgu Mureș.
Potrivit documentului trimis legislativului, în elaborarea Planului regional pentru sud-est, NATO a identificat nevoia existenței unor structuri de comandă-control a Forțelor pentru Operații Speciale în regiunea Mării Negre, care să asigure sincronizarea eforturilor aliate pentru acest domeniu.
În consecință, România și Bulgaria au propus un proiect de constituire a acestui comandament în format bilateral.
Pentru început, România își va asuma rolul de națiune lider. Ulterior, în condițiile îndeplinirii de către Bulgaria a unor criterii NATO, acest rol va fi preluat alternativ. Inițiativa rămâne deschisă inclusiv pentru contribuția altor națiuni aliate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Primele trei aeronave F-16 din totalul de 32 achiziționate de România de la Norvegia au ajuns, miercuri, în țară. Ele au aterizat în Baza 86 Aeriană de la Borcea, unde a avut loc o ceremonie de recepție în prezența oficialilor români, norvegieni și americani.
Avioanele sunt livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție de minim 10 ani către avioanele ge generația a 5-a – am aflat de la generalul-maior Leonard Baraboi, locţiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene: Un pas considerat necesar pentru a ajunge la F-35, noua coloană vertebrală a Forțelor Aeriene NATO. De la MiG-ul-21, pentru a trece la F-35 trebuia ceva de tranziție. La nivelul Forțelor Aeriene s-a găsit această soluție, astfel încât trecerea va fi graduală.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 17 avioane F-16, care formează prima escadrilă de aeronave de acest tip.
Alte două escadrile vor fi constituite din cele 32 de unități cumpărate din Norvegia cu 388 de milioane de euro.
În baza de la Borcea au ajuns joi și patru aeronave F-16 din Turcia și 80 de militari pentru misiuni de poliție aeriană întărită împreună cu Forțele Aeriene Române.
Publicat de Gabriel Stan,
10 noiembrie 2023, 18:30
Luna noiembrie a acestui an aduce un subiect cu adevărat inedit, demn de rubrica noastră…România este Campioană Mondială la fotbal…este adevărat că este minifotbal, dar cu toate acestea tricolorii au obținut trofeul suprem într-o competiția care a aliniat la start 32 de echipe și care s-a desfășurat în Emiratele Arabe Unite, în cel mai nordic dintre cele 7 emirate, la Ras Al Khaimah, între între 26 octombrie și 4 noiembrie.
Dacă la alte sporturi de echipă nu mai excelăm de câțiva zeci de ani, la minifotbal România a bifat primul titlu mondial din istorie.
Tricolorii au făcut parte dintr-o grupă cu Sudan, Spania și Statele Unite ale Americii și au încheiat primii după ce au obținut două victorii și un egal. (10-1 cu Sudan, 3-2 cu Spania și 0-0 cu SUA).
Rând pe rând au trecut de Thailanda (7-0), de gazdele Emiratele Arabe Unite (2-0) și în semifinale de Ungaria, cu scorul de 3-0.
Finala au disputat-o împotriva Kazahstanului fiind una extrem de dramatică. Tricolorii au fost conduși cu 2-0, au revenit în meci și s-au impus la penalty-uri cu scorul de 12-11.
Penalty-ul decisiv a fost executat de Bogdan Covaci, cel care greșise la golul 2 marcat de către adversari.
Echipa noastră a fost pregătită de către antrenorul principal Virgil Bejenaru, iar printre jucătorii selecționați s-a aflat și fostul jucător al Stelei, Alexandru Bourceanu, actualmente component al formației de minifotbal Ajax Dulcisimo Galați.
Bogdan Covaci este militar și face parte din Batalionul 54 Sprijin Logistic Horea, Cloșca și Crișan, din Forțele pentru Operații Speciale Române, iar în timpul liber evoluează la o echipă de minifotbal din Bistrița, Sam Vig CCM.
Anul 2023 poate fi considerat unul special pentru Bogdan: a intrat în Armata României și a debutat în echipa națională în cel mai bun moment posibil.
Despre viața de militar și despre cum a trăit jocurile din teren la acest turneu final ne povestește chiar el în interviul realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar Radio România Actualități.
Echipa Națională a României stă extrem de bine la capitolul trofee obținute la minifotbal, fiind de 6 ori consecutiv Campioni Europeni, din 2010 până în 2015, de două ori au fost vice-campioni europeni (2018, 2022) iar în 2023 au devenit Campioni Mondiali, după ce în palmares bifaseră două medalii de bronz la precedentele jocuri.
La turneele europene, România este lider cu 8 medalii obținute, fiind urmată de Cehia cu 7 și Kazahstan cu două. La mondiale suntem egalii Mexicului în clasament cu câte 3 medalii, fiind urmați de Cehia și SUA cu câte o medalie.
Bogdan Covaci ne vorbește în a doua parte a interviului despre emoțiile trăite la loviturile de departajare, despre aportul fanilor români aflați în tribunele stadionului, dar și despre planurile de viitor.
Cupa Mondială de Minifotbal se desfășoară din doi în doi an fiind jucată în categoria „6-a-side”. Prima Cupă Mondială de Minifotbal a avut loc în 2015 în SUA, iar de atunci turneul a crescut în popularitate și dimensiuni, având reprezentante în aproximativ 100 de țări de pe 5 continente (America, Europa, Africa, Asia și Australia).
Prima câștigătoare a acestui competiții a fost țara gazdă, SUA, după o finală cu Mexic. La acest prim turneu final, locurile 3 și 4 au revenit Braziliei, respectiv României.
La turneul final din 2017, Cehia a fost campioană, tot după o finală cu Mexic, în timp ce Senegal și Spania au încheiat careul final de ași.
În 2019 s-a impus Mexicul în finala contra Braziliei, în timp ce tricolorii noștri au bifat bronzul, iar Ungaria doar locul 4.
Un nou sediu al Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est al NATO a fost inaugurat în România
Publicat de Gabriel Stan,
30 octombrie 2023, 12:19
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu a devenit complet operațional la cinci ani de la formare și după trei săptămâni de evaluare în cadrul exercițiului STEADFAST JUPITER 23.
Comandamentul are ca misiune comanda și controlul operațiilor terestre ale NATO, la nivel de corp de armată pe timp de criză sau de război, cu scopul de a întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice în România și Bulgaria, zona sa de responsabilitate.
Este a zecea structură de acest tip înființată de NATO în Europa, iar termenul de operaționalizare a fost devansat cu un an datorită contextului de securitate din regiune, a declarat la Sibiu, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu: Alături de cei 5.000 de colegi aliați, avem acum și capacitatea operativă de 100% a unei structuri multinaționale în măsură să-și asume comanda de până la cinci divizii provenite din structura de forțe a NATO, din contribuții naționale aliate, în conformitate cu planurile regionale aprobate, o structură de nivel corp de armată care poate contribui la descurajarea intențiilor ostile la adresa NATO și care poate asigura comanda și controlul operațiilor terestre în orice situație.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Pe teritoriul țării noastre funcționează patru structuri de comandă NATO: Comandamentul de corp la Sibiu, un comandament de brigadă la Craiova, unul de nivel divizie și o unitate de integrare a forțelor, ultimele două la București.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Baza 90 Transport Aerian Otopeni a găzduit în prima jumătate a acestei luni exercițiul tactic European Spartan 2023, desfășurat în cadrul programului flotei Europene de Transport Aerian. La antrenamente au participat echipaje de zbor și personal tehnic din România, Bulgaria și Italia, care s-au instruit pe aeronave de tip C-27J Spartan, în proceduri de operare tactică și mentenanță.Și tot Forțele Aeriene Române participă, între 16 și 22 octombrie, în Spania, la exercițiul multinațional „MILEX 23”, cu un detașament de 30 de militari și două elicoptere IAR-330 din aceeași bază 90 Transport Aerian.Exercițiul este organizat în premieră de Statul Major militar al Uniunii Europene și își propune instruirea echipajelor ca forță de răspuns și realizare a schimbului de experiență privind tehnicile, tacticile și procedurile specifice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noul președinte al Comitetului întrunit al șefilor de state majore din Armata Statelor Unite ale Americii este generalul Charles Brown.
Acesta a preluat responsabilitățile de la generalul Mark Milley, în cadrul unei festivități desfășurate în Fort Myer, statul american Virginia.
Prezent la ceremonia de peste Ocean, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a declarat că, în viitor, contribuția aliaților americani va rămâne semnificativă pentru securitatea regională, europeană și relevantă în planul consolidării apărării României, atât prin prezența forțelor americane pe teritoriul național, cât și în privința realizării capabilităților prin programele majore de înzestrare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Capitala Poloniei, Varșovia, a găzduit pe 3 și 4 octombrie a 10-a ediție a Forumului de Securitate, una dintre cele mai prestigioase conferințe dedicate cooperării transatlantice.
Tema centrală din acest an a fost dedicată rolului din ce în ce mai relevant al Europei Centrale și de Est în actualul context de securitate euroatlantic.
România a fost reprezentată la eveniment de ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a participat la dezbaterile forumului și, în context, s-a întâlnit cu omologii din Polonia și Slovenia și cu președintele Comitetului Militar NATO, cu care a discutat despre situația de securitate regională, măsurile adoptate la nivel aliat pentru întărirea posturii de apărare și descurajare și despre cooperarea la nivelul Uniunii Europene și în plan bilateral.
Președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat la Varșovia că este necesar ca industria de apărare din țările aliate să crească producția într-un ritm mult mai susținut, pentru a putea menține în continuare sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Federația Rusă.
România sprijină Libia în urma inundațiilor devastatoare
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 11:56
Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a trimis Libiei 55 de tone de produse alimentare și echipamente pentru adăpostire, ca ajutor umanitar, după ce țara africană s-a confruntat cu inundații devastatoare. Bunurile au fost transportate cu aeronave militare C-130 Hercules ale Bazei 90 Transport Aerian, care au făcut mai multe zboruri pe ruta București Benghazi. Misiunile au fost solicitate de Departamentul pentru Situații de Urgență, iar sprijinul țării noastre a venit ca urmare a declanșării mecanismului european de protecție civilă.
Angel Tîlvăr: Centrul de instruire F16 din țara noastră va deservi în primul rând piloților români, dar pot participa și alte țări, dacă-și exprimă dorința
Publicat de Gabriel Stan,
4 septembrie 2023, 13:49
Miniștrii apărării din statele Uniunii Europene s-au întâlnit marți și miercuri, în Spania, pentru a discuta despre angajamentele de securitate pentru Ucraina.
Oficialii europeni au analizat și misiunile militare și operațiile desfășurate de Uniunea Europeană în Balcanii de Vest și Africa.
Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a semnat cu această ocazie, alături de omologul din Regatul Țărilor de Jos și de reprezentantul companiei americane Lockheed Martin, scrisoarea de intenție privind constituirea Centrului de instruire F-16 în România.
Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a confirmat participarea a 230 de militari din această țară la Grupul de Luptă NATO dislocat în România.
Detalii despre toate acestea avem în continuare, la Subiectul Săptămânii, chiar de la ministrul Angel Tîlvăr, în interviul realizat de Emilia Beciu de la emisiunea Pro Patria.
Emilia Beciu (realizator rubrică): Domnule ministru, ați semnat recent scrisoarea de intenție pentru formarea centrului de instruire F16 în România. Ce revine fiecărei părți implicate în acest proiect?
Angel Tîlvăr:Acest centru va deservi în primul rând piloții români, pentru că, așa cum știți, urmează să primim și noi 32 de aeronave F16, motiv pentru care pregătirea piloților este un lucru mai mult decât important. Semnarea scrisorii de intenție pe care am făcut-o la Madrid împreună cu mologul meu din Olanda, dar și cu reprezentanții firmei Lockheed Martin este primul pas pentru a avea acest centru pe teritoriul național, lucru care ne bucură, pentru că în felul acesta este recunoscută și activitatea, și profesionalismul militar români în cadrul alianței. Noi vom pune la dispoziție baza în care acest centru va fi organizat. Totodată, vom certifica piloții, vom asigura elementele de infrastructură și toate obligațiile care vin unei țări gazdă.
Partea olandeză va pune la dispoziţie aparatele, iar Lockheed Martin va asigura activitatea de pregătire, ca şi pe cea de mentenanţă.
Este un centru binevenit, la care pot participa și alte țări, dacă-și exprimă dorința de a-și instrui piloţii, pentru că F-16 este o aeronavă prezentă în Europa şi care va sta multă vreme în Europa, motiv pentru care credem că vor fi solicitări multe pentru a instrui piloți în acest centru, repet, prioritate având piloții români, aşa cum am decis încă de la început.
Şi mă bucur că pe de-o parte, ceea ce am comunicat în timpul summitului de la Vilnius, iată acum s-a consfințit prin această scrisoare de intenție, urmând ca acordurile tehnice și detaliile să fie stabilitate în cel mai timp.
Emilia Beciu (realizator rubrică): Ați afirmat, de asemenea, că la acest centru se vor putea instrui și piloți ucraineni. În continuare, România cum va sprijini țara vecină?
Angel Tîlvăr:Se pot pregăti și piloți ucraineni după ce noi vom face acest lucru pentru piloții români, repet, acest lucru, pe baza contractuală și ținând seama de acordurile tehnice și de aderarea la acest proiect. Încă de acum două săptămâni, în vizita premierului ucrainean în România, ne-a dat posibilitatea să exprimăm din nou sprijinul pentru Ucraina și într-o primă instanță încercăm să creştem cantitatea de cereale care pot tranzita România, pentru că acest lucru este vital, iar discuţiile din cadrul reuniunii informale a miniștrilor apărării din Spania au punctat și au subliniat acest lucru, România va sprijini Ucraina atât cât este necesar, pentru că sprijinul sau solicitările lor sunt legitime și este o țară aflată în dificultate, pe care o înţelegem să o sprijinim.
Emilia Beciu (realizator rubrică): Ucraina a solicitat sisteme de rachete la Reni și Ismail. România va fi afectată de o eventuală decizie a alianței în acest sens?
Angel Tîlvăr:România este o țară membră a celei mai puternice alianțe politico-militare din istoria omenirii. Totodată, este membră a Uniunii Europene, iar granița de este a României este și granița de este a alianței, motiv pentru care, cu siguranţă vom fi unii dintre cei care vor avea o voce importantă în ceea ce privește negocierile pentru un astfel de sprijin.
Vreau să spun că, pe lângă faptul că noi condamnăm, și o fac din nou prin intermediul dumneavoastră, atacurile care au avut loc la Reni și la Ismail, care pun foarte aproape de granițele noastre incidente de securitate și acte de agresiune, vom lua cele mai bune măsuri în așa fel încât solicitarea părții ucrainene să capete un răspuns adecvat.
Emilia Beciu (realizator rubrică): În cadrul convorbirilor cu omologul dumneavoastră spaniol, Margarita Robles, ați discutat despre contingerul spaniol care va fi dislocat în România. Vor fi 230 de militari.
Angel Tîlvăr:Mă bucur că anunțul pentru prezenţa militarilor spanioli a fost făcută tot în cadrul reuniunii de la Vilnius şi mă bucur că am avut ocazia că, acum când m-am deplasat în Spania și am avut întâlnirea bilaterală cu mologul meu, cu doamna Margarita Robles, am consfinţit acest lucru, iar prezența militarilor spanioli în cadrul bazei de la Cincu reprezintă un exemplu de bună colaborare pe care o avem cu militarii spanioli care nu vor veni pentru prima dată în România.
Ei au participat și la activități de poliție aeriană, au deservit capabilități militare care au posibilitatea să avertizeze în ceea ce privește spațiul aerian.
Totodată, i-am văzut și am vorbit cu ei atunci când au participat la diferite exerciții în România, deci sunt parteneri și militari de nădejde.
Ne bucurăm că noi, ca națiune gazdă, vom putea să avem pe teritoriul nostru acest contingent care este important și care, în cadrul activității de națiune cadru pe care Franța o face la noi, își vor găsi locul în întărirea flancului estic și a posibilității de apărare înaintată.
Emilia Beciu (realizator rubrică): România contribuie la securitatea Uniunii Europene? Mă refer în mod special la misiunea EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina.
Angel Tîlvăr:Încă de când m-am întâlnit cu militarii români în Bosnia am văzut cât de importantă este activitatea lor. România, vreau să vă spun că este principalul contributor la această misiune.
Noi vom avea și funcții din ce în ce importante în cadrul misiunii și credem că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei nu trebuie să ne facă să uităm că abordarea de 360 de grade care a fost prezentă și în documentele de la Madrid, dar și la Vilnius, este o abordare care ne dă posibilitatea ca și în zona Balcanilor de Vest, România să-și aducă contribuția la menținerea păcii, pentru că este o zonă care are nevoie de acest lucru, iar România, ca membru de nadejde al alianței, dar și al Uniunii Europene, înțelege să îşi facă datoria și din acest punct de vedere.
Publicat de Gabriel Stan,
4 septembrie 2023, 12:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Organizația Națiunilor Unite își retrage misiunea din Republica Mali, la solicitarea guvernului țării africane, care intenționează să folosească mercenarii ruşi pentru a combate grupările teroriste, informează Associated Press.
Până la sfârșitul anului vor fi retrași aproape 15.000 de militari, polițiști și civili, iar 13 baze vor fi predate autorităților locale.
România are în prezent șase ofițeri în Mali, unul lucrează pentru Misiunea Uniunii Europene de Instruire EUTM și cinci în cadrul misiunii ONU MINUSMA.
Mali se află în criză de la lovitura de stat militară din 2012, care a fost urmată de atacuri ale rebelilor din nord, formând o facțiune a grupării teroriste Statul Islamic.
Organizația Națiunilor Unite a dislocat militar pentru menținerea păcii în 2013 în cea mai periculoasă misiune a ei, cu peste 300 de decese în rândul personalului ONU.
Ceremonie pentru preluarea de către România a preşedinţiei Procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est – SEDM
Publicat de Gabriel Stan,
4 septembrie 2023, 11:34
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va deține pentru următorii doi ani președinția inițiativei regionale a procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Ceremonia de predare-primire a avut loc joi, în Macedonia de Nord.
Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a participat la eveniment, unde a declarat că rolul esențial al statelor membre este de a menține stabilitate în regiune și de a identifica modalități noi de gestionare a amenințărilor la adresa securității regionale și internaționale.
Inițiativa țărilor din Sud-estul Europei cuprinde 15 state membre, iar Republica Moldova are statut de observator. Este pentru a treia oară când România conduce acest for.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO găzduite de România și-a testat în această săptămână capacitatea de dislocare rapidă a trupelor și a tehnicii militare. 250 de militari francezi și luxemburghezi cu 65 de mijloace tehnice din grupul aliat, aflat în poligonul de la Cincu din județul Brașov, au participat la exercițiul Deployex, care a presupus deplasarea în poligonul Babadag din Dobrogea.
Potrivit comandantului Grupului de luptă NATO, colonelul francez Philippe Le Duc, exercițiul a contribuit la îmbunătățirea nivelului de interoperabilitate a forțelor, fiind o continuare a secvențelor de instruire desfășurate anterior în Cincu.
Grupul de luptă NATO dislocat în România a fost constituit pentru consolidarea securității spațiului euroatlantic pe flancul estic și la el contribuie militari din Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul român al Apărării a condamnat atacurile repetate ale Federației Ruse împotriva zonelor locuite de populația civilă și a elementelor de infrastructură critică ale Ucrainei.
Săptămâna aceasta, armata rusă a executat un nou atac cu drone în zona porturilor dunărene Ismail și Reni, situate în apropierea granițelor țării noastre.
Structurile care asigură monitorizarea spațiului aerian românesc nu au identificat însă amenințări de natură militară la adresa teritoriului național al României.
Totuși, Ministerul Apărării Naționale a întărit măsurile de vigilență stabilite conform planurilor naționale și aliate și monitorizează în permanență spațiul național terestru, maritim și aerian, în cooperare cu structurile NATO.
Ministerul Apărării mai precizează că războiul de agresiune declanșată de forțele ruse împotriva Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 29 iulie-12 august Comitetul de Legătură Internațională a Organismelor Militare Sociale desfășoară pentru prima dată în România Tabăra internațională de Tineret. La eveniment sunt înscriși 162 de adolescenți, cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani, precum și 16 lideri de grup, cu vârsta peste 21 de ani.
La tabără participă copiii militarilor și personalului civil din armatele înscrise în program și este găzduită anual de către una dintre țările membre ale comitetului, respectiv Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Ungaria. Prezent la Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu:
Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu: A fost o plăcere să fim la Sibiu, să salutăm pe cei care participă la prima tabără pe care o organizăm în România în cadrul organizației CLIMS. 12 state participante în cadrul organizației, șapte state au trimis reprezentanții aici. Timp de două săptămâni au ocazia să stea în Academia Forțelor Terestre, să vadă câte ceva și din viața de student militar, dar mai ales să se bucure de ospitalitatea românească, să înțeleagă modul nostru de viață, să fie un schimb cultural extraordinar.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a efectuat luni, 7 august, o vizită oficială în Republica Moldova, la invitația omologului său, Anatolie Nosatîi.
Discuțiile dintre cei doi demnitari au vizat aspecte privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării și cooperării în context regional NATO și al Uniunii Europene. Oficialul român a participat la recepționarea celor mai recente donații ale Ministerului Apărării Naționale către Armata Republicii Moldova, constând în echipamente individuale de protecție balistică, respectiv căști de protecție și veste antiglonț, dar și autoturisme de teren.
Edi Nicola (realizator rubrică): România și Portugalia au predat Italiei, zilele trecute, în baza aeriană din Siauliai, Lituania, conducerea celei de-a 63-a rotații a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice, desfășurată sub comandă NATO. Cele două națiuni aliate au lucrat împreună timp de patru luni, detașamentul român asigurând misiunea de poliție aeriană întărită, iar detașamentul portughez misiunea de poliție aeriană. În cadrul ceremoniei de predare-primire comandorul Cosmin Vlad, comandantul detașamentului românesc, Carpathian Vipers, și maiorul Tomás Virgilio, comandantul detașamentului portughez, au predat, în mod simbolic, aliaților italieni Cheia Spațiului Aerian Baltic. Chiar reprezintă un simbol și o garanție a angajamentului NATO de a asigura protecția și integritatea statelor membre în fața oricărei posibile amenințări aeriene. Comandantul detașamentului, Carpathian Vipers, comandorul Cosmin Vlad: La finalul misiunii pot afirma cu mândrie că prima dislocare într-un teatru de operații a avioanelor de luptă F 16 a fost o reușită și un etalon pentru viitoarele misiuni ale forțelor aeriene. Îi felicit pe această cale pe toți militarii detașamentului Carpathian Vipers. Raportăm misiune îndeplinită.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Europa, mai precis în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar participă la misiunea de menţinere a păcii EUFOR ALTHEA. Detaşamentul românesc se află sub comandă operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite din Statul Major al Apării şi este integrat în Batalionul Multinaţional. Acesta are în componenţă patru companii de manevră şi un pluton în subordinea comandantului. Una din misiunile derulate în teatrul de operaţii este menţiunea de QRF pentru companiile aflate în arie. Ce înseamnă acest lucru, aflăm de la căpitanul Alexandru Călin, comandantul companiei de manevră rotaţia a treia. Căpitanul Alexandru Călin: QRF este o prescurtare de la Quick Response Force, adică o forță de intervenție rapidă. Cât timp o companie se află în arie, executând patrule și situația se înrăutățește, noi intervenim pentru a sprijini acea companie. Tot pe o săptămână se întinde și această misiune.
Edi Nicola (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest a avut loc, la sfârșitul lunii iulie, inaugurarea sediului Elementului Național de Sprijin dislocat în Kosovo. La activitate au participat locțiitorul comandantului KFOR, general de brigadă József Szpisják, personal din statul major, reprezentanți ai națiunilor cotributoare, precum și șeful misiunii diplomatice române din Kosovo, domnul Alin Nicușor Ciocănea. Generalul de brigadă József Szpisják și-a exprimat recunoștința pentru efortul depus de către personalul român dislocat în Kosovo, arătându-se în același timp impresionat de punerea în funcțiune într-un timp foarte scurt a unei facilități de lucru pe un sistem modular de containere. Această facilitate oferă spații moderne de lucru pentru personalul NFs Kosovo, precum și posibilitatea ca personalul contingentului român să se conecteze la rețelele de comunicații Armatei Române!
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Joi, 3 august, a avut loc în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu ceremonia de încheiere a misiunii forțelor aeriene italiene dislocate în România. Detașamentul italian, format din aproximativ 150 de militari și aeronave Eurofighter Typhoon au executat, împreună cu militari ai Forțelor Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO. Aceasta este cea de-a treia rotație la Mihail Kogălniceanu a forțelor aeriene italiene, după cele executate în anii 2019 și 2021.
Secretarul de stat al Ministerului Apărării Naționale, Simona Cojocaru:Mă bucur că am fost astăzi aici să le urez piloților, personalului navigant italian,mai bine și să le spun clar cât de mult am apreciat faptul că au executat aceste misiuni într-un context extrem, extrem de complex la Marea Neagră, cu războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Și încă o dată le-am spus foarte clar că îi așteptăm să revină. Cred că ce e foarte important pentru personalul din forțe aeriene, pentru piloți, pentru personalul navigant, pentru personalul care asigură mentenanța, este că se instruiesc împreună. E cel mai important câștig al prezenței lor în România. Au avut foarte multe ieșiri, interceptări într-un mediu extrem de complex pe Marea Neagră.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Patru sisteme de artilerie autopropulsate CAESAR de 155 mm din Franța vor fi dislocate în România. Grupul de luptă francez acționează deja în România cu tancuri Leclerc și sisteme de rachete antiaeriene MAMBA. Opt grupuri de luptă permanente sunt funcționale în prezent în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În România, grupul de luptă avansat consolidat al NATO, de nivel batalion, este la Cincu și are în jur de 1000 de militari.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): România s-a alăturat recent Comandamentului NATO din Sarajevo.
Generalul de brigadă Pamela McGaha, comandantul NATO al sediului central din Sarajevo, și Anton Păcurețu, ambasadorul României în Bosnia și Herțegovina, au organizat ceremonia de arborare a drapelului național al României la unitatea militară.
Cu acest prilej, generalul-brigadă Pamela McGaha a subliniat sprijinul puternic și activ al României pentru pace și stabilitate în regiune, inclusiv sprijinul pentru apărarea colectivă a Alianței și partenerilor săi.
Ambasadorul României, Anton Păcurețu, a ținut să sublinieze faptul că această implicare este o dovadă clară a angajamentului puternic al României față de NATO, în contextul noii realități securitate din Europa.
La ceremonia de arborare a drapelului național al României au fost prezenți șeful de stat major al EUFOR, generalul de brigadă Ovidiu Lungu, ambasadori ai țărilor NATO în Bosnia și Herțegovina, dar și reprezentanți ai Comandamentului Forțelor Întrunite.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în țara noastră a piloților pe avioanele de luptă F-16 va începe cel mai probabil luna viitoare.
Informația a fost confirmată chiar de președintele Klaus Iohannis, care a mai precizat că România este interesată nu doar de momentul începerii antrenamentelor, ci și de un rezultat bun în pregătirea piloților români, aliați, dar și ucraineni.
Klaus Iohannis:Este un proces care pentru noi este important și este important să se mențină. Noi nu antrenăm piloți din august până în septembrie, ci începem la sfârșitul acestei veri și va fi un proiect care va ține foarte mulți, să avem un proiect bine pregătit, solid, instructori foarte performanți și să avem aici un proiect de succes pentru Armata Română.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România s-a alăturat unei coaliții de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16, grup format din 11 state aliate.
Într-o ședință de la începutul acestei luni, Consiliul Suprem de Apărare a țării a aprobat înființarea, în România, a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
Potrivit reprezentanților companiei Lockheed Martin, producătorul aeronavele F-16, în România vor fi instruiți inițial piloții români, urmând ca militarii ucraineni să fie antrenați la noi în țară abia spre sfârșitul lui 2024. Până atunci, piloții Forțelor Aeriene Ucrainene vor începe instrucția pe F-16, în luna august, în Danemarca.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au încheiat exercițiul multinațional Poseidon 23, desfășurat în portul militar Constanţa și în Marea Neagră. La antrenamente au participat 750 de militari din nouă țări membre NATO.
În cadrul exercițiului au fost evaluate și certificate capabilitățile forțelor navale pentru misiunile NATO și Uniunii Europene și pentru cele de apărare națională. Una dintre navele verificate a fost fregata Regina Maria, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de reacție rapidă.
Exercițiul a pus accent pe exersarea procedurilor și tacticilor de luptă NATO în context multinațional întrunit.
Manevrele din Marea Neagră au reprezentat o bună ocazie de instruire pentru misiunile specifice luptei contra minelor, luptei la suprafață și a celei antiaeriene, am aflat de la contra-amiralul de flotilă Cornel Cojocaru, comandantul Comandamentului Flotei, structura organizatoare a exercițiului: Cu o activitate importantă din planul cu principalele activități ale Statului Major al Forțelor Navale și ale Comandamentul Flotei. Este un must pentru noi să ne pregătim și de asta i-am dat importanța cuvenită.
Fără antrenarea oamenilor, a ofițerilor de stat major, a planificatorilor, dar și a echipajelor navelor și a detașamentelor nu vom putea să acționăm împreună.
De asta orice exercițiu, orice operație pe care o planificăm la nivelul flotei și a Statului Major al Forțelor Navale o facem cu o deosebită responsabilitate, pentru că este foarte important să ne antrenăm oamenii.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Exercițiul Poseidon este organizat anual alternativ de către România și Bulgaria.
Daniel Petrescu: Deciziile de la summitul de la Vilnius au demonstrate soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. Este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO
Săptămâna trecută a avut loc Summitul de la Vilnius, una dintre cele mai importante summituri din ultimii ani, având în vedere faptul că Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se cronicizează, iar implicațiile pentru România sunt foarte serioase având în vedere că suntem la granița de Est a NATO.
Cristian Dumitrașcu a realizat în exclusivitate pentru Jurnal Militar un scurt interviu cu Șeful Apărării, generalul Daniel Petrescu, la încheierea summitului de marți și miercuri.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bună dimineața, bine ați revenit la radio!
Daniel Petrescu:Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație și îi salut și pe radioascultători.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O ocazie foarte bună pentru această revenire, pentru că Summitul de la Vilnius a fost unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani și am vrea să aflăm care au fost principalele decizii din punctul nostru de vedere, pentru că au fost comentate multe alte lucruri din punct de vedere politico-militar, relația Statelor Unite cu Ucraina.
Pe noi ne interesează principalele decizii ne privesc pe noi și care privesc Armata Română.
Daniel Petrescu:A fost într-adevăr o săptămână plină. Am avut ocazia și onoarea să participi nu numai la Summitul de la Vilnius, dar să și folosesc această oportunitate, faptul că mă aflam în Lituania, și să vizitez detașamentul nostru de forțe aeriene care execută acolo poliție aeriană. Referitor la summit, am mai participat pe parcursul mandatului meu la Summitul de la Madrid și la Summitul de la Londra.
De fiecare dată, pot să vă spun că pleci cu un sentiment foarte puternic referitor la soliditatea articolului 5 și la solidaritatea relației transatlantice și cu sentimentul că s-au luat decizii importante care vor influența modul în care este asigurată securitatea Alianței pentru următoarea perioadă.
Deciziile de la Summitul de la Vilnius au demonstrat, după părerea mea, în primul rând, soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. În ceea ce ne privește, ne-au interesat foarte mult postura de descurajare și apărare aliată, și aici este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO.
Pentru orice amenințare de securitate care ar viza și țara noastră, alianța are un răspuns pe măsură pregătit și suntem parte la acest răspuns pe care alianța poate să îl dea. Există, de asemenea, un cadru foarte bun pentru creșterea grupurilor de luptă dislocate la flancul estic, și aici este cuprins și grupul de luptă din România, în care Franța este națiune-cadru, poate crește la nivel de brigadă prin forțe de întărire, dar și prin prepoziționarea unor echipamente.
Ați văzut și anunțul Spaniei privind participarea cu forțe la grupul de luptă din România. De asemenea, au fost discuții și decizii importante referitor la stabilirea unui nivel minim de 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de Apărare în fiecare dintre statele NATO.
Este un nivel pe care noi l-am îndeplinit de câțiva ani, iar începând cu acest an avem 2,5% din PIB alocați pentru Apărare, din care peste 30%, și aici este un procent important, asigurăm pentru achiziția de noi echipamente pentru Armata României.
Este și un bun prilej de a dezvolta relația cu industria de apărare și capacitatea industriei de apărare de a asigura ceea ce este necesar pentru construcția capabilităților armatei. Am anunțat noi, alături de Bulgaria, la acest summit, constituirea unui comandament regional dedicat forțelor speciale – lucrăm la implementarea acestei decizii și, de asemenea, mie mi se pare foarte important și faptul că Marea Neagră a avut un capitol special dedicat în comunicatul summitului, în special ceea ce se referă la monitorizarea, evaluarea mediului de securitate din regiunea Mării Negre.
Mai sunt decizii și referitoare la reziliența aliată, și la modul de acțiune, și la evoluțiile viitoare.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ați vorbit despre Marea Neagră, este cumva o situație debalansată între Baltică și Marea Neagră? – pentru că acum a fost comunicat acest termen de ‘lac NATO’ deja, Marea Baltică. Aici sunt mai multe probleme la noi și dacă se vizează un plan regional pentru zona Mării Negre?
Daniel Petrescu:Am vorbit la nivel operativ de planurile regionale. Regiunea Mării Negre este cuprinsă în Planul Regional Sud-Est, la fel cum este inclusă și Marea Mediterană.
Acestea sunt planurile de nivel operativ, care detaliază modul de acțiune în zona noastră. Eu cred că sunt toate premisele, după aprobarea acestor planuri, pentru o abordare unitară și echilibrată a întregului flanc estic.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Perspectiva unui hub, care să vizeze antrenarea piloților de F-16 în România, piloților ucraineni, este?
Daniel Petrescu:Hub-ul pentru antrenarea piloților de F-16, și aș menționa în primul rând antrenarea piloților români pe avioane F-16, antrenarea piloților aliați din regiune pentru avioanele F-16 și, bineînțeles, antrenarea și piloților din state partenere este un proiect la care lucrăm de ceva vreme.
Dacă vă amintiți, în decizia CSAT din 6 iulie a.c a fost analizată și implicarea României în acest proiect, crearea unei facilități de instruire pentru operarea avioanelor F-16. Este un proiect la care lucrăm împreună cu aliații, dar și cu compania care proiectează acest avion de luptă.
Va fi un hub regional în România pentru antrenamentul piloților. Se vor antrena, cum spuneam, în primul rând piloții români.
A fost semnat la summit, am semnat împreună cu Olanda, Danemarca și alte state aliate acest proiect.
Ceea ce s-a semnat la summit dovedește că există voință politică. Acum lucrăm la detalii pentru implementarea acestei voințe politice și a face funcțional acest hub.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Încheiem cu aviația, pentru că aici eram. Ați fost, după cum ați spus mai devreme, în Lituania, în baza Šiauliai și, îmi aduc aminte perfect, la ultima videoconferință pe care ați avut-o cu o ocazie, cred că de Paște, i-ați întrebat foarte specific pe piloții noștri atunci dacă există diferențe de proceduri între ceea ce se întâmplă acum pe cerul Lituaniei și ce se întâmpla de regulă aici. Ce v-au spus piloții noștri înainte să plecați?
Daniel Petrescu:Nu numai că nu există diferențe de proceduri, dar capacitatea de acțiune a detașamentului nostru este la nivelul tuturor detașamentelor care execută poliție aeriană întărită, oriunde în statele NATO.
A fost o plăcere, a fost o ocazie importantă să-i văd cum își îndeplinesc misiunile la locul de dislocare.
Mi-am făcut un obicei să merg în toate teatrele de operații în care avem prezenți militari români și cred că este important să subliniem că avem o prezență importantă, aproape 600 de militari în misiuni din Mozambic până în Republica Centrafricană, Mali, Balcani, Polonia, ţările baltice, Marea Britanie – ați văzut deschiderea pentru Operația Interflex, și oriunde militarii noștri sunt prezenți avem numai cuvinte de laudă referitor la modul în care își execută misiunile. I-am felicitat și le-am mulțumit pentru ceea ce fac acolo.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aș vrea să închei totuși cu mesajul tradițional, când ne dați interviu ”Jurnal militar” vă întreb același lucru: oamenii de acasă pot să fie liniștiți, după ceea ce ați spus dumneavoastră mai devreme, că plecați de acolo cu un sentiment foarte puternic de încredere și de respectare a Articolului 5, la o adică?
Daniel Petrescu:Oamenii de acasă să aibă încredere că Armata României e capabilă să își îndeplinească misiunile și să aibă încredere că facem parte dintr-o alianță în care sentimentul unității există, sentimentul solidarității există și care poate să răspundă oricărei provocări.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnal militar” generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio.
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu! Am onoarea să vă salut.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România este cu un pas mai aproape de primirea avioanelor F-16 cumpărate din Norvegia. Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a aprobat achiziția unor echipamente cu care vor fi modernizate cele 32 de aeronave.
Pachetul are o valoare de 105 milioane de dolari și face parte dintr-o procedură obligatorie. Tehnologia va fi asigurată de producătorul Lockheed Martin, iar modernizarea și mentenanța se vor face în România, la Aerostar Bacău.
Potrivit șefului Statului Major al Forțelor Aeriene Române, generalul locotenent Viorel Pană, primele avioane din cele 32 vor ajunge în țara noastră până la sfârșitul anului: Ne așteptăm ca a doua escadrilă din dotarea forțelor aeriene, să înceapă să execute misiunile de la jumătatea anului viitor încolo, după 2025. 2025-2026 ar fi toate cele trei escadrile executând misiuni pe cele trei baze aeriene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Țara noastră s-a alăturat Centrului de excelență NATO în domeniul schimbărilor climatice și securității, găzduit de Canada.
În conceptul strategic al Alianței Nord-Atlantice se arată că schimbările climatice au un impact major asupra mediului de securitate și acționează ca multiplicator pentru amenințările și riscurile de securitate și, implicit, asupra modului în care operează forțele armate aliate.
Liderii NATO și-au propus să confere Alianței un rol de model în plan internațional privind înțelegerea și adaptarea la schimbările climatice.
Statele participante vor fi angajate într-un dialog constant și schimb de exemple de bună practică implementate la nivel național în gestionarea acestei problematici și trasarea unor recomandări privind activitățile viitoare la nivelul organizațiilor internaționale.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Bulgaria vor forma împreună un comandament regional de componentă pentru operații speciale. Scrisoarea de intenție pentru constituirea acestei structuri a fost parafată de miniștrii apărării din cele două țări.
Înțelegerea vine ca urmare a recunoașterii importanței strategice a regiunii Mării Negre și a faptului că această zonă a devenit o frontieră critică pentru noua arhitectură de securitate euroatlantică.
Viitorul comandament face parte din măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare de pe flancul estic al NATO.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a evidențiat cooperarea excelentă dintre cele două țări în domeniul apărării și a apreciat angajamentul constant al Bulgariei privind securitatea regională și pentru participarea cu militari la proiectele derulate sub egida NATO în România, în cadrul comandamentelor multinaționale.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.
Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.
Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.
Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va găzdui un centru regional unde se vor antrena piloții care operează aeronavele F-16. Anunțul a fost făcut în urma ședinței de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Este vorba despre un proiect realizat împreună cu aliaţi NATO și cu producătorul acestui avion de luptă. Într-o primă fază, aici se vor instrui piloții români, ca ulterior centrul să fie deschis și antrenării piloților din statele aliate și partenere, inclusiv din Ucraina.
O altă decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării privește forțele armate care vor fi puse la dispoziție în anul 2024 pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național.
Peste 2.500 de militari vor participa anul viitor la misiuni și operații în afara teritoriului statului român şi alți 3.100 se vor afla în așteptare, cu posibilitatea de dislocare la ordin. Membrii CSAT-ului au discutat și despre obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius, de săptămâna viitoare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a preluat președinția procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est.
La Ministerul Apărării Naționale a avut loc o ceremonie de predare-primire a instrumentelor de lucru între delegația din Bulgaria, țară care a asigurat conducerea inițiativei și delegația țării noastre.
România va conduce în următorii doi ani această inițiativă, care cuprinde 15 state membre și Republica Moldova în calitate de observator.
Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru a declarat că devizia președinției române va fi reziliență, angajament și stabilitate, cu un obiectiv major și anume consolidarea cooperării regionale pentru reducerea vulnerabilităților și gestionarea provocărilor actuale.
Este pentru a treia oară când țara noastră deține președinția procesului reuniunii ministerelor apărării din Europa de Sud-Est.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Între 2 și 9 iunie, un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT din cadrul Bazei 95 Aeriană Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu din Bacău a participat la exercițiul „ADRIATIC STRIKE 23”, care a avut loc în Baza Aeriană Cerklje din Slovenia, iar între 6 și 17 iunie, un atașament format din 30 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT participă la stagiul de instruire aplicativ APROC 22, în Baza Aeriană Albacete din Spania. Acolo, aviatorii militari români vor executa o gamă largă de exerciții de tip instruire în comun conform procedurilor NATO. Am fost vineri la Bacău, unde am vorbit cu comandantul Bazei 95, comandorul Ioan Mischie. Ascultăm. Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): De aproximativ o lună și un pic suntem implicați permanent în exerciții internaționale și naționale. Dacă acum aproximativ o lună, o parte din colegii mei au finalizat misiunea „Adriatic Strike” în Slovenia, ulterior acum două săptămâni a participat la DV Day-ul de la „Dacian Strike”, în România. Ieri au început dislocarea pentru Spania, un drum de aproximativ 3.500 de kilometri, cu aproximativ trei escale. Luni ar trebui să înceapă exercițiul în Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, aviatorii. În momentul de față sunt la PAPA, au un zbor de trei zile până în Spania, dacă condițiile meteo permit desfășurarea acestui zbor în siguranță. Luni, 26, ar trebuit să înceapă exercițiu în Spania. „Adriatic Strike” a fost un exercițiu desfășurat în Slovenia, în care s-au exersat tehnici, tactici, proceduri specifice misiunii de sprijin aerian nemijlocit al trupelor de suprafață. În cadrul acestui exercițiu, detașamentul nostru a executat, printre altele, trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate, atât ziua, cât și noaptea. Cred că a fost o premieră tragerea de noapte într-o țară străină. Ulterior au revenit în țară, așa cum spuneam, la exercițiul „Dacian Strike”, în cadrul căruia au lansat real patru rachete antitanc. Și nici după o săptămână, după alte pregătiri, au început dislocarea pentru Spania. În Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, pentru că are două părți practic acest curs. Un curs de predare teoretică a elementelor despre ceea ce înseamnă mod de planificare și executare a misiunilor specifice și a doua parte a cursului este punerea în practică a învățămintelor, adică zborul efectiv într-un cadru multinațional integrat și cu forțe atât albastre, cât și roșii în teren. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Acum, pentru că vorbim despre exerciții, lipsește întrucâtva o misiune reală, așa cum ați avut-o dumneavoastră în Mali? Suplinește această experiență un astfel de exercițiu? Sigur că ele sunt diferite, au avut valențe diferite.
Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Acest tip de exercițiu ne pregătește pentru misiune reală. Nu pot fi comparabile. O misiune reală înseamnă amenințări reale. Or, orice pilot care merge într-un exercițiu știe că de fapt acele amenințări sunt doar simulate, adică cumva îți permiți să greșești. Din punctul meu de vedere, este foarte important ca Armata României să continue misiunea internațională, pentru că fiecare misiune este un câștig operațional pentru fiecare militar al ei, lucru care ne face să fim mai buni pentru misiunile reale care ar putea să se întâmple în România. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Câți militari aveți dintre cei pe care-i aveți în subordine care au fost cu dumneavoastră în Mali, aveți? Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): În momentul actual, dislocat în Spania este un singur militar dintre cei care au fost cu noi în Mali, dar poate vor veni și în alte misiuni viitoare. Vom vedea. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ceea ce voiam să întreb este, și aproape că eu zic că știu răspunsul, că ați împărtășit din experiența asta înainte să plece în exercițiu și le-ați mai povestit cum a fost acolo și cum ați reacționat la riscurile reale de acolo. Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Așa este. Toate lecțiile identificate au devenit lecții învățate. Ne antrenăm în conformitate cu lecțiile pe care le-am dedus din acea misiune. Mai mult decât atât, să știți că învățăm și din lecțiile învățate din războiul care este în vecinătatea granițelor noastre. În acest sens, spre exemplu, am schimbat inclusiv tehnicile și tacticile de tragere cu elicopterele într-un mediu simulat. În ultimul timp tragem doar din zbor orizontal, de la o înălțime foarte mică, observând că nu mai este nevoie să tragem scolastic, adică să fim la înălțime mare, cu o expunere foarte mare a aeronavei. Și lucrurile merg foarte bine. Tinerii sublocotenenți practic asta au învățat și sunt convins că așa vor duce mai departe. Nu mai este ca vechea generație care învăța pentru început să tragă de sus, cu viteză mică, fapt ce expune aeronava forțelor adversarului.
Mircea Geoană a efectuat o vizită în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, unde a fost informat cu privire la rolul acesteia în cadrul Forțelor Aeriene Române, despre modul de operare și misiunile pe care le pot îndeplini dronele MQ-9 Reaper și elicopterele IAR-330 Puma SOCAT.
Mircea Geoană: Câmpia Turzii și în general ceea ce aliatul român, aliatul american și britanic fac aici este de o excepțională importanță pentru Alianța noastră. Avem nevoie de un flanc estic cât mai robust, avem nevoie de colaborare în cadrul NATO, și bilaterală, pentru a asigura apărarea și descurajarea în zona Mării Negre. Și ceea ce se întâmplă aici este, cred eu, embrionul unei armate române și unei forțe aeriene române de primă calitate. Sunt bucuros că NATO va continua să investească pentru modernizarea acestei baze importante. Salut faptul că aliații românii trec la o nouă generație de avioane de luptă, care sunt foarte importante, și cred că și colaborarea cu aliatul american și britanic aici vor face forțele noastre și mai interoperabile, mai performante și mai capabile să-și facă datoria. Le-am mulțumit militarilor români și aici, la Câmpia Turzii, și o fac cu orice ocazie, și o fac și acum, prin intermediul dumneavoastră. Armata Română este cea mai de încredere instituție în societatea românească. Și avem cu toții obligația să investim în păstrarea și întărirea acestei credibilități, investiții financiare, investiții logistice, dar mai ales investiții în materie de recunoaștere a rolului vital pe care armata îl joacă în societatea românească și în acest context foarte, foarte complicat. De aceea, felicitările mele au venit in inimă. Ele vin și de la mine, ca român, dar vin și din partea secretarului general, vin din partea întregii Alianțe. România este un aliat foarte respectat, foarte influent și pe care îl știm că ne putem baza.
Cornel Mituț (realizator rubrică): În contextul viitorului summit de la Vilnius, atât despre România, cât și flancul de est, în defensivă a NATO, trebuie să luăm în calcul și vecinii noștri, în special Republica Moldova, ca să nu mergem poate și către parteneriatul care se dezvoltă cu Ucraina, în ceea ce privește sprijinul tuturor membrilor NATO în conflictul de acolo. Ce se anunță în agenda summit-ului? Mircea Geoană: Va fi un summit foarte important. Liderii noștri vor aproba noua generație de planuri de apărare pentru NATO, cea mai importantă transformare în cultura de apărare și descurajare din ultimele decenii. Vom decide continuarea sprijinului pentru Ucraina. Vom avea ca invitați și Republica Moldova, Georgia și Bosnia, pentru că și acești parteneri ai noștri se află sub o imensă presiune de război hibrid din partea Rusiei. De aceea suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina, iar drumul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și relațiile tot mai apropiate cu NATO sunt lucruri de care credem că și prietenii noștri din Republica Moldova au nevoie. Am constatat la nivelul opiniei publice din Republica Moldova, a leadership-ului politic, o oarecare trezire strategică la o nouă realitate. Pentru decenii probabil că au crezut că a fi neutri și a nu deranja vecinul mare de la răsărit reprezintă o soluție. Iată că nu, Rusia este agresivă, și că noi avem obligația să încurajăm drumul european al Republicii Moldova, un lucru pe care NATO îl susține din toată inima.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania Elbit Systems a anunțat prima comandă de achiziție, în valoare de aproximativ 180 de milioane de dolari, pentru furnizarea primelor trei din cele șapte sisteme tactice de avioane fără pilot Watchkeeper X, ca parte a contractului cu Ministerul Român al Apărării. În comanda de achiziție, producătorul va furniza sisteme modernizate, cu capabilități avansate de culegere de informații, supraveghere și recunoaștere. Potrivit contractului, Elbit va transfera tehnologie în țara noastră și va coopera cu filialele sale din România și cu societatea Aerostar pentru a produce aici platforma și stația de control la sol și pentru lucrările de întreținere pe durata ciclului de viață al sistemului. Compania israeliană operează în România de 27 de ani, fiind un furnizor tradițional al Ministerului Apărării Naționale. Elbit Systems a participat la programe majore de modernizare a Armatei Române – MiG-21 LanceR, Puma SOCAT și IAR-99 Șoim pentru Forțele Aeriene, LAROM și Piranha pentru Forțele Terestre sau elicopterele Puma Naval ale Forțelor Navale Române.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
