Crește contribuția Armatei României în Bosnia și Herțegovina

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:29

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Participarea Armatei României la Operația „EUFOR Althea” în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina va crește începând cu luna octombrie a acestui an, cu un efectiv total de până la 180 de militari, cu tehnica, echipamentul, armamentul și muniția necesare îndeplinirii misiunilor. Suplimentarea forțelor a fost aprobată de președintele Klaus Johannis și adusă la cunoștința parlamentului, conform protocolului. Pentru asigurarea unei prezențe relevante a României în această operație, după retragerea companiei de manevră, care va avea loc în luna octombrie 2023, și pentru a susține demersurile de preluare a comenzii forței în luna ianuarie 2025, a fost analizată posibilitatea asigurării de către țara noastră a companiei stat major și deservire a batalionului multinațional dislocat în teatru, se arată în scrisoarea transmisă de șeful statului conducerii legislativului. Conform legislației în vigoare, participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român se aprobă de președinte, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Activități ale Ministrului Apărării în capitala franceză

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:14

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Ministrul Tîlvăr s-a întâlnit la Paris și cu generalul James Hecker, comandantul Comandamentului Aerian Aliat, cu care a discutat despre importanța menținerii sprijinului aliat pentru misiunile de poliție aeriană întărită în regiunea Mării Negre, inclusiv în ceea ce privește participarea Statelor Unite ale Americii. Cu ocazia vizitei în Franța, ministrul apărării a vizitat și Salonul Aeronautic de la Le Bourget, unde au expus peste 2.400 de companii, reprezentând industria de apărare din 49 de țări, printre care și România.

Conferința pentru Apărarea Aeriană Europeană

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:02

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Franța a găzduit Conferința pentru Apărarea Aeriană Europeană, organizată la inițiativa președintelui Emmanuel Macron. În cadrul reuniunii s-a propus dezvoltarea industriei europene de profil pentru a reduce dependența de importul de tehnologie de apărare din afara continentului. Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a participat la lucrările conferinței la invitația omologului francez, Sébastien Lecornu.

Angel Tîlvăr: Am avut ocazia să spun că România are unul dintre pilonii de stabilitate și generatori de securitate în regiunea Mării Negre. Am avut ocazia să promovez ideea ca Marea Neagră să aibă o importanță mai mare în ceea ce privește conceptul strategic. Și, totodată, ne-am pronunțat în ceea ce privește inițiativele de înzestrare comună. Ne-am pronunțat pentru o colaborare constantă cu partenerii transatlantici, cu Statele Unite. În același timp, suntem de acord și susținem posibilitatea ca pe anumite programe să se poată face achiziții europene comune.

Ioan Stanomir: ”Problema fundamentală a Republicii Moldova, din păcate, este legată de faptul că o parte dintre cetățenii Republicii Moldova se simt mai aproape de Federația Rusă decât de guvernul de la Chișinău.”

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 12:37

La subiectul săptămânii un interviu cu profesorul universitar Ioan Stanomir de la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Luni, în 19 iunie, Curtea Constituțională din Republica Moldova a declarat drept neconstituțional partidul politic ȘOR. Ca urmare, Kremlinul, prin oficialii săi, amenință și declară că Republica Moldova continuă să meargă pe calea regimului nazist ucrainean. Despre acest lucru, dar și despre războiul din Ucraina, propagandă și conexiuni cu lumea est-europeană, în câteva secunde. Constantin Herțanu, de la „Jurnal militar Cluj”: .

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule profesor, în această săptămână s-au întâmplat mai multe evenimente importante, și aș începe prin a spune că luni, 19 iunie, Curtea Constituțională din Republica Moldova a declarat drept neconstituțional partidul politic ȘOR. Reacția Kremlinului nu s-a lăsat așteptată. Prin interzicerea forțelor de opoziție, conducerea Republicii Moldova repetă calea Ucrainei de transformare a țării într-o anti-Rusie. Și de aici au fost doar câțiva pași până la mesaje mult mai virulente.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Tot acum, probabil toți ascultătorii știu, partidul ȘOR nu este propriu-zis un partid, el este o mișcare finanțată direct și asumat de către un grup de infractori în legătură directă cu administrația rusă. Scopul partidului ȘOR a fost acela de a destabiliza Moldova și de a duce de fapt un război hibrid împotriva autorităților de la Chișinău. Este bine că administrația de la Chișinău s-a hotărât să solicite Curții Constituționale să facă acest pas. Din păcate, însă, problemele Republicii Moldova nu pot fi soluționate doar prin scoaterea în afara legii a partidului ȘOR. Problema fundamentală a Republicii Moldova, din păcate, este legată de faptul că o parte dintre cetățenii Republicii Moldova se simt mai aproape de Federația Rusă decât de guvernul de la Chișinău. Trebuie să spunem limpede acest lucru. Și nu este vorba doar de transnistreni. Îmi este teamă că și pe teritoriul controlat de administrația de la Chișinău simpatiile proruse sunt destul de bine marcate la nivelul cetățenilor. Zilele acestea, guvernatorul provinciei Herson, alipită în mod ilegal de Rusia, a amenințat că va bombarda un…
Constantin Herțanu (realizator rubrică):…Pod dintre Republica Moldova și chiar România, stat membru NATO.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Da, sigur, este tipul de provocare cu care noi suntem obișnuiți. Trebuie să ne păstrăm calmul. Trăim o perioadă foarte complicată, de turbulențe în relațiile internaționale. Federația Rusă face tot ce îi stă în putință ca să creeze acest sentiment de insecuritate.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vorbim despre războiul de la granițele României. Ce credeți despre mult vehiculata contraofensivă?
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Eu, nefiind specialist militar, mă voi referi doar la ceea ce pot să înțelegi în calitate de civil. Nimeni nu poate să ceară miracole guvernului ucrainean și trebuie să avem în vedere faptul că, spre deosebire de Rusia, Ucraina nu sacrifică în mod nebunește soldații și nu-i tratează ca pe o carne de tun. Deci această ofensivă, în măsura în care se va dezvolta, va cere timp și resurse. Problema pentru Europa și pentru Statele Unite este că, în modul în care putem anticipa, acest război nu se va termina foarte repede.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule profesor, la aproape un an de la invazia rusă, ați publicat un articol. Spuneați acolo că realitatea cotidiană în Europa Centrală arată că ceea ce nu ne puteam imagina în anii de după 1991 este în zilele noastre un fapt care intră în economia fluxurilor de știri: orașe bombardate, confruntări în tranșee, crime împotriva umanității, teroare, moarte, dezolare.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Problema pentru România, în particular, este să își convingă cetățenii că lucrurile care se petrec acolo nu se petrec pe planeta Marte; și că dacă noi ne vom băga ca struțul capul în nisip, când ni-l vom scoate nu vom mai recunoaște lumea în care trăim. Statul român trebuie să fie, în modesta mea opinie, mult mai activ. Trebuie să facă ceea ce fac și alte țări central-europene, anume să dezvolte cooperări directe în materie politică și militară cu Ucraina. Să sprijine Ucraina cât mai mult, pentru că situația este complicată. Și, dacă războiul din Ucraina va avea succes, în viziunea Rusiei, altele vor urma. Noi avem aproape, peste granița noastră Republica Moldova, avem cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina și paradoxul este că românii habar nu au că au această graniță. Și dacă Ucraina este destabilizată militar și politic de Federația Rusă, lucrurile se vor agrava și mai mult. Un alt lucru pe care l-aș spune: mințile multora dintre compatrioții noștri sunt întunecate de propaganda prorusă. Nu mai este o supoziție, este un fapt dovedit. Nu este doar vorba de vizitele unor parlamentari la Ambasada Rusiei la București, este vorba de zeci și sute de mesaje care se diseminează pe canalele de rețele sociale, care intoxică mințile românilor. Este un război hibrid și asta și explică un alt fapt foarte important: procentul scăzut în comparație cu al altor țări europene de sprijin în raport cu Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Noi, în emisiunile noastre „Jurnal militar”, am abordat acest subiect al războiului hibrid și al propagandei. Am îndemnat în repetate rânduri ascultătorii să se informeze din mai multe surse.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Cu siguranță că dvs. vă faceți datoria. Problema este că lupta aceasta este inegală, pentru că noi vorbim un limbaj, operăm într-un anumit mediu, iar dincolo de asta se află sumedenia de minciuni și de elucubrații produse de Federația Rusă și de complicii ei. Aceasta este marea problemă. Eu vreau să vă dau un exemplu limpede: priviți la țările baltice, care au populație cât de mică în raport cu România. Ajutorul lor nu numai că a fost uriaș, disproporționat de mare în raport de restul, dar a fost unul public, asumat, pentru că estonienii, letonii, litunienii știu că, dacă rușii le vin de hac ucrainienilor, vor veni peste baltici, indiferent că balticii sunt sau nu în NATO.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): La ei se adaugă și Republica Polonă.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Sigur, Polonia este o altă socoteală. Polonia este o țară mare. Eu mă refer la aceste țări micuțe, că, știți, teoria inițială a NATO spunea că trebuie să recucerim terenul după ce îi lăsăm pe ruși să atace. Între timp, înțeleg că doctrina militară NATO a trecut la un punct de vedere mai rațional, acel al apărării pe granițe. Că dacă noi așteptăm să ne eliberăm de ruși, ultima dată am așteptat să ne eliberăm de ruși 50 de ani. Nu cred că vreunii dintre noi mai doresc să-i aibă pe ruși pe teritoriul lor nicio secundă, darămite ani și luni. Deci politica NATO este o politică sănătoasă, dar trebuie să ne gândim că și statele noastre trebuie să se apere, până le apără alții. Că, la o adică, noi suntem aici, până vin alte trupe de departe, noi și cu aliații noștri trebuie să rezistăm pe acest aliniament. Deci sunt niște probleme pe care noi nu ni le-am mai pus, dar e de ajuns un pic să te uiți și să vezi ce se întâmplă în Ucraina ca să îți dai seama ce s-ar întâmpla și la noi. De aceea Țările Baltice și Polonia sunt atât de preocupate, pentru că ele știu, Republica Moldova, săraca, ce poate să facă? Republica Moldova nu are armată. Timp de 30 de ani, guvernele Republicii Moldova au trădat interesul național al Republicii Moldova, ducând o politică care a lipsit Republica Moldova de orice fel de mijloace de rezistență față de Federația Rusă. Această ficțiune prostească a neutralității. Cum poți să fii neutru astăzi? Cine mai este neutru în Europa cu adevărat, în afară de Austria și Elveția? Austria, care este o sucursală economică a Rusiei, cum foarte bine știm, din păcate. Iar Elveția, care are o tradiție de neutralitate, iar neutralitatea Elveției în Al Doilea Război Mondial în raport de Germania nazistă aș spune că a fost o alianță implicită. Iertați-mi brutalitatea și formula directă. Deci cine mai este neutru astăzi? Ce poți să fii neutru? A, dacă ești între țările simpatizante ale Rusiei din Africa, neutralitatea înseamnă sprijin militar indirect pentru Rusia. Dar în Europa, neutralitate înseamnă de fapt să sprijini agresorul. Toate aceste lucruri trebuie, spuse ca românii să înțeleagă pe ce lume trăiesc și să nu creadă că te duci la Marea Neagră, faci plajă și uiți că la 200 de kilometri de tine e război, că la un moment dat războiul vine peste tine. Și când va veni peste noi, va fi prea târziu.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Aș mai avea o întrebare pentru dumneavoastră. Făceați un comentariu referitor la „Cartea neagră a lui Vladimir Putin” și, plecând de la ideea de putinism, aș vrea să vă întreb dacă dumneavoastră credeți că Vladimir Putin va semna în zilele următoare decretul de amnistie totală pentru cei care se vor înrola în acest război nedrept. Am înțeles că Duma de Stat din Rusia a adoptat o lege potrivit căreia militarii mobilizați și contractați care au plecat să lupte în Ucraina sau vor pleca în Ucraina să fie la schimb absolviți de răspundere penală în cadrul infracțiunilor de gravitate mică și medie. Ce credeți?
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Nu știu, acum Rusia ne-a obișnuit deja că ea folosește criminalii pe post de militari. Rusia a făcut de-a lungul istoriei, și când se numea Imperiul Rus, și când se numea Uniunea Sovietică, crime de război și crime împotriva umanității. Mă refer la stat, nu la națiune, ca să nu mai avem discuții și să mi se atribuie mie vreo ură viscerală împotriva națiunii ruse. Națiunea rusă, când totul se va termina, va trebui să explice cum de a susținut un asemenea regim, dar este problema lor. E foarte interesant când lupți cu criminali pe post de militari; și mă întreb ce tip de disciplină și ce tip de discernământ poate avea un infractor condamnat atunci când devine militar. Eu, din câte știu, repet, nefiind militar, eu știu că militarii nu sunt nici mercenari, nici criminali. Ei sunt niște oameni responsabili, antrenați și conștienți, care…
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cu teste psihologice trecute.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Exact! Și care apără valorile statului pe care îl reprezintă. Cei care au neobrăzarea să susțină că militarii români, francezi, americani, britanici, numiți-i dumneavoastră, polonezi, baltici sunt mercenari sunt niște ticăloși. Noi nu avem militari mercenari, noi avem oameni care, cum spuneți, sunt pregătiți să-și apere nu numai țara lor, dar și țările cu care noi suntem aliați. Adevărații mercenari îi găsim în Rusia, nu numai în armata regulată, ci și gruparea Wagner. Sunt toți cei care au destabilizat întregi țări din Africa Subsahariană. Ultimul caz este Republica Mali, unde în această Republică Mali, poate știu ascultătorii dumneavoastră, mercenarii Wagner s-au făcut vinovați de crime împotriva umanității.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Aceasta este adevărata față a Federației Ruse, cea pe care unii politicieni români o prezintă ca pe un fel de apărătoare a credinței ortodoxe. Să fie limpede! Noi nici măcar credința ortodoxă nu o mai avem în comun cu acești criminali, pentru că Biserica Ortodoxă Rusă este o afacere de partid și de stat, iar Patriarhul este la fel de KGB-ist cum erau predecesorii lui. Cine dorește să găsească lumina ortodoxă în Moscova n-are decât să rămână acolo. Nu are ce să caute alături de noi.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Subiectul săptămânii” profesorul universitar Ioan Stanomir, de la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Vă mulțumim încă o dată și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Cu mare drag! O zi frumoasă! Sănătate multă! La revedere!

Virgil Bălăceanu: România este obligată să își întărească capacitățile de apărare şi intervenţie şi în acelaşi timp să aibă şi o politică externă extrem de activă, pentru că, în definitiv este situată între două conflicte: unul în desfăşurare – Ucraina, şi un alt conflict stins la un moment dat, dar care poate fi oricând reaprins, în Balcanii de Vest

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2023, 11:54

Săptămâna trecută, pe frontul din Ucraina a fost pornită contraofensiva armatei ucrainene, cu intenția de a crea un culoar spre Marea Azov.

Au fost recucerite câteva localități și, în ciuda pierderilor cu care Rusia nu a ezitat să se laude, în presă sunt înregistrate victorii importante.

Cu toate acestea, operațiunea abia începută se anunță a fi una de durată. Situația de securitate din Europa este afectată și de tensiunile din Kosovo.

NATO a anunțat deja sporirea forțelor din zonă, iar Uniunea Europeană anunță sancțiuni. Toate acestea, la „Interviul săptămânii”, cu generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Realizator: Sonia Raicu.

Sonia Raicu (realizator): Domnule general, bine ați venit la Radio. De o săptămână, iată, este în desfășurare contraofensiva pe frontul ucrainean.Este un moment care a fost așteptat, a fost anunțat. Trăim în această perioadă în care și războiul se poartă cumva, dacă ne putem permite să spunem, televizat, anunțat în presă, iată că a început. De ce acum?

Virgil Bălăceanu: Pentru că a venit vara, pentru că solul se usucă și este favorabil desfășurării acțiunilor, mai ales teren deschis sau în localități mai mici. Este o necesitate din punctul acesta de vedere, condiționată de folosirea tehnicii de luptă grele.

De altfel, se ma enționează că un succes parțial al acțiunilor ofensive ale ucrainienilor, nu vorbim de o contraofensivă în sine, dar vorbim de preluare inițiativei de către Ucraina și de desfășurare de acțiuni ofensive sau le putem desemna ca și contra-atacuri, în acest moment.

Este o primă etapă a contra-ofensivei și menționau că un succes parțial se datorează și faptului că au intervenit ploile acum inclusiv ceața, ceea ce nu a permis o acțiune mai de amploare.

Ar fi unul din motive, însă sunt mai mulți factori care trebuie luați în considerare. Să ne centrăm un pic pe zone geografice pe înțelesul tuturor. Dacă în zona Donbasului acțiunile au continuitate mai ales pe Bahmut și putem caracteriza Bahmutul ca Frontul de est, acțiunile de contraatac ale ucrainienilor desfășurându-se de ceva timp și un anumit succes, adică ei continuă înaintarea și reușesc. E adevărat vorbim de o ofensivă foarte scăzut, acțiuni la nord și la sut. Ucrainienii vor să recucerească Bahmutul.

Probabil există o misiune de încercuire a grupării de forțe rusești. Sunt forțe regulate. Wagnerul s-a retras și în felul acesta fie să-i oblige pe ruși să se retragă, fie să ducă lupta în încercuire, ambele situații fiind defavorabile rușilor. Totodată în zona înspre Zaporojjie, la granița dintre oblast Zaporojjea și Donețk au fost reluate acțiunile ofensive ale ucrainienilor la o anumită distanță de Uhledar.

Acțiunile de luptă de o parte și de alta au fost intense tot timpul la vest de Donețk. Mă refer la asaltul asupra Vuhledarului, Marinka și Avdiivka acuma sunt centrate mai ales de la vest de Vuhledar, în apropiere de o localitate mai mare care se numește Velyka Novosilka. La sud de această localitate ucrainienii au reușit să cucerească patru până la cinci localități care nu sunt localități mari, sunt sate.

Deci avem acțiuni în est, în Bahmut. Am avea acțiuni în sud-est în apropiere de Vuhledar și au deschis o nouă direcție în sud, în zona Zaporijjea. Zaporijjea este zona desemnată ca cea mai favorabilă pentru executare a unei contra-ofensive, în sensul în care o reușită a ucrainienilor ar însemna tăierea culuarului terestru dintre Crimeea și Donbas.

Axa generală este Zaporijjea-Melitopol, dar la această dată ucrainienii acționează undeva în apropierea unei localități Poriziv și la vest de această localitate. Din datele pe care le obținem pe surse deschise, fără doar și poate, se pare că au reușit să cucerească câteva sate la vest de Orikhiv. Scopul este să înainteze de la Orikhiv înspre Tokmak, pentru că de la Tokmak se deschid direcții favorabile înspre Melitopol.

Deocamdată acțiunile sunt centrate în încercarea de a sparge linia de apărare a rușilor. Se pare că nu este cea mai puternică linie de apărare și linia de apărare atât în zona de sud cât și în zona de sud-est. Liniile de apărare puternic fortificate ar fi mai în interior. În mod sigur ucrainienii au determinații din acest punct de vedere.

Acțiunile sunt însă dificile. Se acționează, iată, pe mai multe direcții, iar pe de altă parte, mai ales în zona de sud, pe axa Zaporojjie-Melitopol, rușii au reușit, pentru că au avut la dispoziție mai bine de nouă luni de zile să consolideze foarte bine apărarea, să execute lucrări de fortificație, lucrări genistice, câmpuri de mine, pregătire a rezervelor pentru a executa contraatacuri împotriva grupării de ofensivă a ucrainenilor, pregătite din timp, ceea ce constituie un avantaj pentru ruși.

Probabil, ucrainenii testează care ar fi direcția sau două direcții cele mai favorabile pentru a-și concentra efortul.

Sonia Raicu (realizator): Asta era și întrebarea mea, de ce aceste acțiuni de luptă se desfășoară pe mai multe direcții? Și mai este un aspect, iată, analiștii militari apreciază că este o premieră în această contraofensivă, este pentru prima oară când într-un război modern se încearcă o străpungere a unui dispozitiv fortificat fără acoperire aeriană și împotriva unui adversar care, iată, beneficiază de drone de supraveghere, aviație, sisteme de război electronic.

Virgil Bălăceanu: Este un dezavantaj pentru ucraineni, pentru că ei nu reușesc nicio acoperire aeriană corespunzătoare, nici sprijin aerian pentru acțiunile terestre.

De aici, probabil și ritmul foarte scăzut de ofensivă și chiar unele pierderi semnificative. Le-aș remarca pe cele de pe frontul de sud, din zona Zaporojjie, unde se pare că rușii au reușit să distrugă inclusiv tancuri Leopard și mașini de luptă ale infanteriei Bradley.

Sonia Raicu (realizator): S-au și lăudat cu imagini cu aceste blindate capturate, în presa lor. Dar iată că au ajuns și în presa internațională.

Virgil Bălăceanu: Da, dar este, pe undeva, firesc, pentru că nu există un mijloc de luptă infailibil. Acțiunea rușilor, mai ales pentru lovirea antitanc a acestor mijloace, s-a realizat prin folosirea elicopterelor, mai ales elicopterele de tip K-52 – și elicopterele K-52 pot să execute aceste misiuni din adâncime, de deasupra teritoriului pe care îl controlează rușii.

Neavând aviație, este greu să lovească aceste elicoptere. Sigur că ele pot fi lovite și cu sistemele de apărare antiaeriană. Și aici, Ucraina are o problemă, pentru că a trebuit să distribuie sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă atât pentru continuarea apărării localităților mari, a sistemului energetic, a economiei, mai ales a întreprinderilor din industria de apărare și, sigur, să asigure mijloace și pentru grupările de contraatac.

Sonia Raicu (realizator): Este speculat în presă și faptul că aceste tancuri Leopard sunt de mai multe generații și folosesc diferite tipuri de muniție, care nu ajung.

Virgil Bălăceanu: Nu cred că s-a ajuns la un deficit din punct de vedere al muniției, pentru că acțiunile nu sunt de amploare. Este foarte probabil să apară un deficit de muniție pe măsură ce acțiunile de luptă vor continua, iar tancurile Leopoard folosite, da, au niște caracteristici diferite, dar nu sunt esențiale, adică mă refer la diferențele între Leopard 2A4 și Leopard 2A6.

Problema acum este problema blindajului. Nu știm dacă aceste tancuri – din imagine e clar, și tancurile și mașinile de luptă au fost distruse – dar în luptă poate să apară și situația în care mijlocul de luptă este avariat, nu îl pierd, nu rămâne în mâna dușmanului, îl evacuez din zona respectivă a acțiunilor militare și îl pot repune în funcțiune.

Mai problematic este atunci când mijlocul de luptă este distrus, iar distrugerea înseamnă inclusiv nimicirea forței umane care acționează pe aceste mijloace de luptă. Nu știm dacă în cazul imaginilor prezentate de către ruși, echipajele și grupele de infanterie de pe mașinile de luptă ale infanteriei, echipajele de pe tancuri au fost nimicite sau au reușit să părăsească tehnica care a fost lovită.

Problemele sunt complexe din punctul acesta de vedere. Ele sunt într-o etapă de început, pentru că m-ați întrebat de ce acum. Avem în față lunile de vară și lunile de început de toamnă.

E perioada cea mai favorabilă pentru desfășurarea acțiunilor ofensive și în mod sigur vom asista la o vară lungă și fierbinte la propriu și la figurat.

Sonia Raicu (realizator): Aceasta era și întrebarea mea către dumneavoastră. Cât va dura? Este clar că acțiunile Armatei Ucrainei vor merge mai departe, pentru că doresc să își recucerească teritoriile ocupate acum un an şi jumătate, iată, a trecut și se pare că spiritele se tot încing pe lângă granița noastră.

De curând a fost reaprins conflictul din Kosovo, au fost atacate forțele NATO, iar acum se ajunge la amenințări cu sancțiuni din partea Uniunii Europene către Kosovo, pentru că în continuare au aceste dispute cu sârbii.

Virgil Bălăceanu: România este obligată să își întărească capacitățile de apărare şi intervenţie şi în acelaşi timp să aibă şi o politică externă extrem de activă, pentru că, în definitiv, România este situată între două conflicte: unul în desfăşurare – Ucraina, şi un alt conflict stins la un moment dat, dar care poate fi oricând reaprins, în Balcanii de Vest.

Problema în Kosovo este destul de complicată. O analiză ar spune că au dreptate și unii, și alții. Problema legată de o autonomie pe care și-o doresc sârbii din nordul Kosovo nu este acceptată de către albanezi.

Acestea sunt și motive care la un moment dat pot să determine o escaladare a unor conflicte interne. Știm prea bine că Serbia și-a mobilizat o parte din armată la granița cu Kosovo. NATO a suplimentat trupele de intervenție în Kosovo.

Se încearcă și pe căi politice, dar și pe căi militare ca să nu escaladeze un asemenea conflict. Însă, repet, trebuie ca România să aibă o politică mult mai pragmatică în domeniul apărării și a politicii externe.

Sonia Raicu (realizator): Domnule general, să sperăm că lucrurile vor merge pe un făgaș bun pentru siguranța noastră, pentru siguranța oamenilor în general. Vom ține alături de dvs. și vom mai discuta aceste momente care sunt importante și pentru istoria noastră și pentru istoria Europei. Vă mulțumim tare mult.

Virgil Bălăceanu: Şi aș mai avea un apel către cetățeni, bărbați și femei, care nu se tem de război, că războiul nu este și nu va fi la noi acasă, NATO fiind o veritabilă forță de apărare și de descurajare, însă, în aceste condiții trebuie să ne gândim și la apărare și să ne gândim și la nevoile Armatei României pentru o rezervă veritabilă. Campania de recrutare a rezerviștilor voluntari, cetățeni între 18 și 50 de ani pentru soldați gradați voluntari, între 18 și 55 de ani pentru maiştri militari, subofițeri și ofițeri rezervişti voluntari continuă până pe 30 iunie. Birourile de informare-recrutare ale centrelor militare vă așteaptă.

Sonia Raicu (realizator): Domnule general, vă mulțumim tare mult că ați fost alături de noi și vă mai așteptăm la radio.

Participarea secretarului de stat Simona Cojocaru la cea de-a VIII-a reuniune a Comisiei militare mixte România-Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2023, 10:02

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Experții din Ministerele Apărării din România și Republica Moldova s-au întâlnit la Târgu Mureș, într-o nouă reuniune a Comisiei militare mixte.

Cele două delegații au analizat stadiul proiectelor propuse la precedenta întâlnire, din luna septembrie 2022 și au discutat noi inițiative de cooperare în domenii precum instruirea în comun, învățământ militar, logistică, forțe pentru operații speciale și comunicare strategică.

Prezentă la lucrările comisiei, secretarul de stat Simona Cojocaru a subliniat importanța consolidării nivelului cooperării în domeniul apărării între cele două țări, în condițiile unui mediu de securitate extrem de volatil în regiunea Mării Negre.

În acest context, a fost semnat planul bilateral de cooperare pe anul în curs dintre România și Republica Moldova, un instrument deosebit de util în gestionarea proiectelor comune în domeniul apărării dintre cele două state.

Exercițiul multinațional Dacian Strike 23

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2023, 09:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan din județul Galați a găzduit între 12 și 16 iunie exercițiul multinațional Dacian Strike 23.

La antrenamente au luat parte aproximativ 600 de militari români și aliați din grupul de luptă NATO din România, Brigada de informații militare, Regimentul 52 la Romă, Brigada 1 lupta americană și Divizia 10 munte a Statelor Unite.

Exercițiul a fost condus de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est. În poligon au mai fost prezente și aeronave ale forțelor aeriene Române și italiene.

Gheorghe Dura: Sunt locotenent-colonel Dura Gheorghe, șeful secției sprijin foc și targeting în cadrul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est. 

Scenariul care a avut loc în cadrul acestui exerciţiu este un scenariu fictiv, în care echipa de conducere a focului a condus focul aviației, elicopterelor și al artileriei, în sprijinul acțiunilor structurilor de infanterie subordonate diviziei.

Exercițiul s-a desfășurat în condiții foarte bune și noi ne pregătim să facem față oricărei provocări care ar putea să apară.

Germania va găzdui cel mai mare exercițiu din acest an al forțelor aeriene NATO

Publicat de Gabriel Stan, 12 iunie 2023, 16:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania va găzdui de pe 12 iunie cel mai mare exercițiu din acest an al forțelor aeriene NATO.

Manevrele din cadrul „Air Defender 23” vor avea loc pe teritoriul german și în zonele de coastă din Marea Nordului și Marea Baltică. În total, la exercițiu vor participa circa 250 de avioane și elicoptere din 24 de națiuni, printre care și România.

Oficialii Forțelor Aeriene Germane, citate de publicația „Der Spiegel”, au declarat că antrenamentele trebuie să demonstreze că Alianța Nord-Atlantică poate acționa rapid în situații de urgență.

Aceleași surse au mai precizat că vor fi exersate doar scenarii defensive în apropierea graniței cu Rusia. Exercițiul „Air Defender 23” se va încheia pe 24 iunie.

Reuniunea formatului București 9 la nivelul șefilor de stat a avut loc la Bratislava

Publicat de Gabriel Stan, 12 iunie 2023, 16:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc la Bratislava, o nouă reuniune a formatului București 9 la nivelul șefilor de stat, în organizarea României, Poloniei și Slovaciei.

Întâlnirea s-a desfășurat cu numai o lună înaintea summitului NATO de la Vilnius și a oferit ocazia unui schimb de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată.

Printre temele reuniunii s-au numărat implementarea deciziilor NATO și sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că statele est-europene sunt în prima linie a contracarării consecințelor războiului declanșat de Rusia: Viziunea noastră comună este esențială pentru identificarea mijloacelor necesare pentru a întări securitate flancului estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Neagră până la Marea Baltică.

Am subliniat importanța continuării sprijinului statelor B9, dar și al întregii Alianțe, pentru consolidarea capacității de apărare și a rezilienței statelor vulnerabile din vecinătate.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La convorbirile de la Bratislava a participat și liderul NATO, Jens Stoltenberg. În formatul B9 se întâlnesc periodic șefii de stat, miniștrii de externe și ai apărării din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Militarii Invictus România se pregătesc intens pentru următoarea ediție a Jocurilor Invictus

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2023, 15:23 / actualizat: 6 iunie 2023, 17:14

În această săptămână, la rubrica Inedit vorbim despre Invictus Games cu doi dintre militarii Invictus ce se implică activ în promovarea acestui nou mod de viață al camarazilor răniți în teatrele de operații, care au ales să continue să-și trăiască viață într-un mod activ, participând la competițiile organizate de-a lungul anului.

Veți afla informații de la ultimul eveniment la care au luat parte, semimaratonul Eroilor Invictus, de la Bistrița, dar și despre cum se pregătesc intens înainte de a merge la cea de a 4-a ediție a Jocurilor Invictus organizată în acest an, la Dusseldorf, Germania.

Interviul a fost realizat de Gabriel Stan de la Jurnal Militar, Radio România Actualități.

Florin Boc: Sunt plutonier adjutant (în retragere) Boc Florin şi am participat la cinci misiuni internaționale.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Ați fost acasă, la Bistriţa, la un eveniment important Invictus România, primul semimaraton…

Florin Boc: A fost un eveniment reușit. Prietenii, camarazii de arme din Bistrița au fost foarte entuziasmaţi. Comunitatea bistriţeană a primit foarte bine evenimentul nostru. Deja mă întreabă de ediţia a II-a.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Ce sport practicați în Invictus România?

Florin Boc: Practic tir cu arcul, compound şi la Düsseldorf voi participa atât la individual, cât și la echipă. Dorim să ajungem cât mai sus, dar cel mai important este să ajungem acolo și să învățăm din toate aceste competiții și provocări.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Ce vă motivează?

Florin Boc: Autodepășirea, trecerea peste problemele care au fost și care sunt. Prin proiectul Invictus m-am regăsit și îmi place ceea ce fac și îndrum pe toată lumea să practice sportul, pentru că este sănătate.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Ce spun prietenii, familia?

Florin Boc: Familia mă susține, mă încurajează să fac ceea ce îmi place. Știu că mă regăsesc în lucrul acesta și ei sunt alături de mine în orice moment, indiferent de situație. Mă pregătesc dimineața, după-masa antrenamente, competiții. Este un program foarte încărcat, mai ales că se apropie jocurile Invictus Games de la Düsseldorf şi trebuie să ne pregătim.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Cum sunt competițiile cu ceilalți militari din alte țări? Cum le vedeți? Este o încrâncenare sau pur și simplu este o luptă colegială mai mult?

Florin Boc: Când ajungem la linia de start, toți dăm din noi ce este mai bun. Toţi simțim că reprezentăm țara fiecăruia și vrem să obținem cele mai bune rezultate, dar, după ce se termină, totul devine atât de frumos că parcă ne cunoaştem dintotdeauna și legăm prietenii.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Aveți și alți colegi cu care ați avut pregătiri de-a lungul timpului, înainte de acest incident și cu care aţi ținut legătura și sunt și ei prezenți la Invictus?

Florin Boc: Anul trecut m-am întâlnit cu un fost camarad din Statele Unite ale Americii. L-am cunoscut în Kabul , participa la ciclism și a fost o adevărată surpriză să ne întâlnim acolo, după atâția ani.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Ce emoții vă trec atunci când auziţi imnul României înainte de startul unei probe?

Florin Boc: Suntem mândri că reușim să reprezentăm România și Armata Română și altfel. Ne regăsim prin acest lucru. Jocurile Invictus Games sunt despre militari, despre militari cu probleme, despre militari care încearcă să-și găsească un scop, să se recupereze prin sport.

Ion Gabriel: Sunt maior Ion Gabriel, coordonatorul programului de recuperare fizică prin sport a militarilor răniți.

Sunt foarte multe activități pe care le organizăm și la care participăm, iar una despe Cupa Bujorului, organizată de Marian Ilie, care s-a desfășurat la Comana, a fost vorba, de fapt, despre a sărbători floarea națională a României prin sport, printr-un concurs de ciclism.

E prima ediție a Cupei Bujorului și ne dorim să organizăm cea de-a doua ediție, pentru că a fost, într-adevăr, un real succes.

Gabriel Stan (realizator rubrică): După această Cupă a Bujorului, ați ajuns la Bistrița?

Ion Gabriel: A fost vorba despre Ziua Eroilor, pe care am sărbătorit-o printr-un semimaraton. Florin Boc a fost inițiatorul evenimentului, a ales să le arate tuturor celor din Bistrița cât de important este să faci sport și faptul că pe el sportul l-a ajutat să meargă mai departe.

La Mioveni va mai fi un cros și, chiar săptămâna viitoare, va fi Aiud Maraton. Gabriel Stan: În afara țării urmează un eveniment la Düsseldorf.

Ion Gabriel: După trei ediții, Toronto, Sydney și Haga, urmează Germania, la Düsseldorf, unde o echipă de 20 de militari răniți va reprezenta România pentru a patra oară la aceste jocuri dedicate militarilor răniți din întreaga lume.

Sunt pregătiți băieții noștri, chiar s-au antrenat foarte intens. Aceste jocuri îi ajută să se regăsească, să își creeze noi obiective, să-și facă noi prieteni.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Se gândeau vreodată că o să ajungă sportivi de performanță?

Ion Gabriel: Cu siguranță nu se gândeau înainte că vor ajunge campioni europeni sau că vor califica România la Jocurile Paralimpice, cum s-a întâmplat: unul dintre militarii răniți, Eugen Pătru, care a reușit să devină campion european. Poți ajunge oriunde îți dorești, atâta timp cât ești ambițios și îți urmărești țintele cu hotărâre.

Gabriel Stan: Câte țări participă la acest proiect Invictus?

Ion Gabriel: Anul acesta sunt 23 de națiuni care participă la Invictus și, an de an, se mai adaugă alte națiuni.

Probele sunt inspirate din Jocurile Paralimpice, însă ele sunt adaptate problemelor medicale pe care le au militarii răniți ai fiecărei națiuni.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Dacă ar fi să transmitem un mesaj oamenilor, care ar fi acesta?

Ion Gabriel: Să nu renunțe niciodată, oricât ar fi de greu și întotdeauna să-și ia alături prietenii, familia, colegii, pentru că în echipă totul este mult mai ușor. Go Invictus!

Romtehnica a lansat programul de înzestrare pentru Forțele Armate Române

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2023, 12:25

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania Romtehnica a lansat oficial programul de înzestrare cu autovehicule tactice blindate de tip ușor pentru Forțele Armate Române.

Programul are în vedere achiziția a 1.059 de astfel de vehicule, în nouă configurații în varianta de bază și opt tipuri derivate, la un cost total de aproximativ 4,5 miliarde de lei fără TVA.

Ministerul Apărării Naționale cere ca fabricarea blindatelor să se realizeze începând cu produsul numărul 279 de către operatori ai industriei de apărare din România.

O altă cerință este ca producătorul să fi livrat în ultimii şapte ani din date similare celor care vor fi propuse României către armate din cel puțin două state NATO sau ale Uniunii Europene, inclusiv către forțele armate proprii.

Ofertanții trebuie să își depună candidaturile de participare până pe data de 10 iulie.

Potrivit publicației „Defense Romania”, pentru acest program 4X4 și-au arătat intenția compania americană Oshkosh, cu blindatul JLTV, și Arcus din Franța, cu versiunea Sherpa Light.

Exercițiul „Saber Guardian 23”

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2023, 11:41

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 10.000 de militari din România și din alte 12 țări aliate și partenere ai participă până pe 9 iunie la exercițiul „Saber Guardian 23”.

Antrenamentele cuprind deplasări în cadrul tactic, forțări ale cursurilor de apă, exerciții tactice cu și fără trageri de luptă, paraşutări și acțiuni cu specific medical, de evacuare și tratament al răniților.

Ceremonia de deschidere a exercițiului a avut loc luni, în poligonul Smârdan, din județul Galați, în prezența ministrului apărării naționale, Angel Tîlvăr.

Angel Tîlvăr: Este un exercițiu important pentru noi, un exerciţiu care să dezvolte capacitatea de a opera împreună.

Acest gen de exerciții reprezintă un lucru obișnuit pentru Alianţă, dar contextul în care ne află face ca ele să capete o importanță deosebit pentru că este vital pentru noi ca mesajul pe care îl dăm cetățeni să fie acela că Armata României își face datoria, că militarii români sunt pregătiți și că avem echipamentele necesare unei țări care să poată garanta cetăţenilor ei o formă de normalitate pe care ne-o dorim cu toții.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Principalele secvențe ale exercițiului se desfășoară în poligoanele de la Cincu, Smârdan, Babadag, Capu Midia, în Baza Aeriană de la Mihail Kogălceanu și în raioane de instruire din zona localităților Slobozia, Bordușani, Vărsătura și Frecăței. „Saber Guardian” este cel mai complex exercițiu multinațional de instruire din acest an.

Am aflat că la generalul locotenent Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite: Astfel de exerciții nu sunt o noutate; o tradiție de 10 ani ne-a dus la un complex de factori prin care noi am reușit să ne demonstrăm capabilitatea de operativitate, capabilitatea de integrare cu celelalte țări, ne-a dus către o diversificare și o amplificare a obiectivelor de instruit și de asemenea a audienței de instruit.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): „Saber Guardian 23” este integrat în complexul de exerciții Defender, planificat de Comandamentul Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii în Europa.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 29 mai 2023, 15:43

Teodora Mazere și Violeta Proşa (realizatori rubrică): Detașamentul românesc Carpathian Vipers, format din 100 de militari și patru aeronave F16, participă din luna aprilie la misiunea de poliție aeriană în Țările Baltice.

România și Portugalia au preluat de la partenerii polonezi și francezi conducerea celei de-a 62-a rotații a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Lituaniei, Letoniei și Estoniei.

Prin această acțiune se urmărește prevenirea încălcării spațiului aerian aliat și acordarea de asistență aeronavelor militare și civile în situații de urgență apărute în timpul zborului.

Din Lituania, transmite comandorul Adrian Cîrjău, șeful de Stat Major al Detașamentului Carpathian Vipers: Detașamentul asigură o prezență permanentă a aeronavelor de vânătoare și un nivel de reacție similar serviciul de luptă din țară.

În general, aeronavele sunt alertate ca răspuns la activitatea Forțelor Aeriene ale Federației Ruse în zona noastră de responsabilitate.

Pentru antrenament, avem oportunitatea de a zbura în comun cu majoritatea detașamentelor dislocate pe flancul estic al Alianței.

Teodora Mazere și Violeta Proşa (realizatori rubrică): Ajungem acum la un alt detașament românesc, care acționează în cadrul unei misiuni NATO din Europa și vorbim în cele ce urmează despre Gheparzii de Fier, cei care, din luna aprilie, reprezintă România în cadrul grupului de luptă din Polonia, având misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței.

Zilele acestea, poligoanele din South Hills și Godinek au reprezentat punctele fierbinți de antrenament ale militarilor americani, croați și români, camarazii noștri având misiunea de a asigura apărarea antiaeriană a bateriilor autopropulsate Paladin și Panzer, aparținând Aliaților.

Cu detalii despre modul de acțiune al partenerilor pe timpul antrenamentului vine căpitan James Shoop, comandantul bateriei Panzer: Obiectivul nostru este de a integra toate bateriile prezente într-un exercițiu pentru a ne apăra împotriva atacurilor de la sol sau atacurilor aeriene cu ajutorul lansatoarelor.

Ne mutăm dintr-o locație în alta, integrând fiecare element, bateriile execută foc și se mișcă independent, dar acționează împreună ca un grup de luptă. Gheparzii de Fier și obuzierele Panzer suntem greu de învins.

Teodora Mazere și Violeta Proşa (realizatori rubrică): Ultimele vești de astăzi le primim din Texas, mai precis din Baza Militară Fort Bliss, aceasta fiind recunoscută drept cea mai importantă instituție la nivel mondial pentru perfecționarea subofițerilor.

Celor care urmează cursurile aici le sunt predate cunoștințe militare pe cinci niveluri: introductiv, primar, intermediar, avansat și superior.

Printre cei 61 de cursanți internaționali ai modulului de pregătire pentru segeant major se numără și colegul nostru, plutonierul adjutant principal Valentin Stanciu, subofițerul de comandă al Batalionului 284 Tancuri Cuza Vodă: La academie avem foarte mulți instructori, civili, foști militari, foști subofițeri de comandă ai Armatei Statelor Unite ale Americii și Canada, Japonia, Germania.

Sunt foarte mulți instructori internaționali. Se pune mare accent pe exemple din viața de zi cu zi, din întâmplări trăite de fiecare dintre acești instructori și din viața profesională a fiecărui student din Irak, Afganistan, Coreea, pentru a fixa și mai bine cunoștințele studenților.

Cătălin Băhneanu: Avem oameni foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Viitorul sună bine pentru F-16 în România

Publicat de Gabriel Stan, 22 mai 2023, 17:36

Subiectul Săptămânii a fost realizat de Cristian Dumitrașcu cu unul dintre cei mai experimentați piloți militari care au zburat cu MiG-21 LanceR, generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, cu peste 2.000 de ore de zbor într-o carieră impresionată, de 32 de ani, în care s-a remarcat în misiunile de poliție aeriană și mitingurile aviatice din toată lumea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bine ați venit la „Jurnal militar”! Bine ați venit la Radio!

Cătălin Băhneanu: Bine v-am găsit pe dumneavoastră și radioascultătorii dumneavoastră!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Moment istoric în săptămâna pe care o încheiem. După 32 de ani de carieră, ați ajuns în punctul în care să vedeți iubitul dumneavoastră avion MiG-21 și acum LanceR în ultimii, câți sunt, 20 de ani, că iată, a ieșit în serviciu.

Sunteți un pilot de legendă al MiG-ului-21 LanceR, din punctul nostru de vedere. De doi ani sunteți locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Nu ați mai zburat decât, din ce-mi aduc aminte, acum un an ați efectuat ultimul zbor cu MiG-ul.

Cătălin Băhneanu: Da, așa este. 32 de ani eu, 61 – MiG-ul în România. Să nu uităm, a venit în februarie 1962. Un avion versatil, versatil prin complexitatea misiunilor pe care le-a făcut, mediile în care a fost folosit.

Trebuie să-l vedem ca fiind cel care a făcut tranziția de la analog la digital. Este foarte important pentru mediul actual. A făcut o mare varietate de misiuni, atât aer-sol cât și aer-aer. Să nu uităm că a început misiunile prin anii ’98, acest avion, misiuni care la nivelul NATO au creat credibilitate pentru noi. Bineînțeles, data de 29 martie 2004, când s-au semnat documentele de aderare la NATO; prin misiunile executate au făcut ca MiG-ul-21 să fie unul dintre promotori.

Acest avion a fost în unități de elită ale Armatei Române și aș vrea să menționez aici unitățile de la Borcea, de la Câmpia Turzii, Deveselu, Mihail Kogălniceanu, Timișoara, pentru scurtă perioadă și la Craiova, și, nu în ultimul rând, trebuie menționat Bacăul cu centru de trecere la început, ulterior ca bază aeriană.

Pe aceste unități militare, aceste baze aeriene, existau acele colonii, unde întregul personal al unităților locuia. S-a creat o asemenea comuniune încât este greu de desprins de acele vremuri.

Am în vedere aici ce se întâmplă la ora actuală, în mediul virtual, cu aceste grupuri de împătimiți ai zborului. Doar dacă dăm pe rețelele de socializare vom vedea că sunt foarte mulți cei care au cunoscut și au fost foarte critici, în sensul bun al cuvântului, cu acest avion. Pentru noi au constituit indicatori de performanță, ca să spun.

Uitându-ne ce postează ei, noi am știut ce este bine și ce nu este bine prin ceea ce arătam cu acel avion. Mă refer aici în principal la mitingurile aeriene. Ați văzut că la mitingurile aeriene, la showurile aeriene, acest avion era considerat o vedetă, în primul rând, din cauza longevității.

Am vorbit doar în România, din februarie ’62. Un doilea indicator era exploatarea în zbor către limitele maxime, ceea ce nu se făcea în mod obișnuit. Trebuie să mai vedem fiabilitatea în funcționare, mentenanța care se făcea, și aici am o mică poveste.

Mergeam cu avioane la Bacău, la showul aerian, la miting. Mai avea resursă undeva o oră, până în două ore, când trebuia să intre la reparații capitale, care aceste reparații capitale se făceau la Aerostar Bacău. Lucram la miting, zburam acolo, după care duceam avionul direct în curtea uzinei. Aceasta este o mare măsură a personalului tehnic, a felului în care se făcea și se face mentenanța în aviație.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mi s-au părut, domnule general, două lucruri interesante; sigur, tot a fost interesant interviul cu domnul Cristescu, ascultătorii vor asculta un fragment după interviul cu dumneavoastră.

A spus aşa: înainte de a se trece la digitalizare la MiG-21 LanceR, un pilot, și aici cu siguranță dumneavoastră știți, că ați prins și vremurile de dinainte de LanceR, erau de urmărit analogic 200 de elemente; după care, evident, a fost mult mai ușor și mai eficient pentru piloți. Cum ați făcut trecerea asta și cât de ușor v-a fost sau cât de mult s-a ridicat eficienţa în luptă și în zbor?

Cătălin Băhneanu: Înainte de a ajunge să zburăm, unul din punctele-cheie a fost să desenăm cabinele, atât de dublă comandă, cât și de simplă comandă. Nu a fost ușor, nu a fost simplu. Iar, apoi, examenul practic îl făceam, cum s-ar spune, cu boneta pe ochi.

Foarte important. Știam foarte mult, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al pilotajului. Învățam foarte mult înainte, ceea ce ne-a ajutat în exploatarea acestui avion.

Pentru că acest avion, dacă m-ar întreba pe mine cineva, aş spune că a fost foarte ușor. Multă lume ar putea spune că e foarte greu, că e pretențios.

Nu, rigurozitatea este una pentru toţi. Acest avion a răspuns așa cum l-am gratulat, cum l-am înțeles, așa ne-a răspuns și nouă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este știut faptul că portanța este una foarte mică și că, structural, avionul este așa cum este față de MiG-ul 15, spunea domnul Cristescu, pe care îl puteai ateriza și fără motoare.

Cătălin Băhneanu: Da. Dacă ar fi să ne gândim la securitatea zborului, era un dicton care spunea cam așa: portanţa este o floare care se naște din viteză. Atâta timp cât avem viteză, avem portanţă. Este foarte ușor, avea un indicator de unghi de atac care rezolva toate problemele.

Deci, din punctul acesta de vedere, cu cât eşti mai riguros cu atât îl duci la îndeplinire multitudinea misiunilor pe care trebuie să le faci. Nu a fost foarte greu. Toți am știut acest lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înțeleg că dumneavoastră când ați trecut pe MiG, la începuturi le carierei, ați avut posibilitatea de a vă instrui în dublă comandă.

Cătălin Băhneanu: Da, se făcea un număr de ore în dublă comandă, undeva 20-25 de aterizări, cu avionul de dublă comandă, în care noi arătam nivelul performanței la care am ajuns; iar instructorii, oameni foarte bine pregătiți, își dădeau acordul penru ca noi să putem pleca în simplă comandă. Un singur aspect: făceam ore mult mai puține decât se face astăzi pentru a lua carnetul de conducere auto.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, interesant. V-am întrebat cu dublă comandă pentru că revin la domnul Cristescu. Pionierii, așadar, ai MiG-ului în România, în ’62, nu au avut această șansă, pentru că încă nu existau MiG-uri cu dublă comandă, și atunci cei care intrau la zbor intrau singuri, pentru prima dată.

Cătălin Băhneanu: Așa este. Aceasta denotă nivelul de pregătire pe care îl aveau piloții români în acel moment. Cei care au participat la primele grupe de trecere au fost foarte bine pregătiți și nu a fost un eșec.

Se cuvine în continuare să ne gândim și la cei care au condus destinele aviației și ale Armatei Române, care au avut încredere în acest avion. Pentru ceea ce a însemnat MiG-21, pentru noi, structurile care se ocupau de securitate zborului și siguranţa aeriană se cuvine să le amintim.

Pentru că, pe baza indicatorilor pe care le primeam de la aceste structuri, a informațiilor furnizate, noi puteam să perfectăm, să ridicăm ștacheta, cum s-ar spune. Pentru că tot vorbim de indicatori de performanță, era transpunerea în viața publică.

Şi aici am avut, prin rândurile noastre, am avut un Davidovici, am avut un Berbunschi, am avut un Văduva, și, desigur, să nu-l uităm pe pictorul Ion Ţarălungă, care a reliefat în pânzele sale oameni, acțiuni și credințe legate de MiG-21. Foarte important.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, și eu aș continua cu un Strâmbeanu, cu dumneavoastră, cu Băcneanu, cu Stanciu, și iată că numele se cam opresc aici, pentru că am ajuns la finalul de epocă a MiG-ului 21 LanceR.

Cătălin Băhneanu: Da, să vedem că acest avion MiG-21 LanceR a făcut trecerea, cum spuneam, de la analog la digital, și a făcut trecerea către F-16 și ulterior către F-35. Foarte, foarte important pentru noile generații de piloți care vor zbura aceste aeronave.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, cum vedeți viitorul aviației de luptă, aviației de vânătoare, având în vedere că sunteți activ în aviația militară, în armată, și ați apucat să vedeți noile generații, ați apucat să vedeți deja, iată, escadrila de F, piloți tineri, pregătiți, care pot duce mai departe cu cel puțin la fel de mare succes tradiția asta?

Cătălin Băhneanu: Fiind la unitatea de la Borcea, la Baza Aeriană de la Borcea, pentru mulți ani, văzând cum s-a făcut tranziția, trecerea către F-16, pot să spun cu mândrie că, la acest moment, în acea bază, se face tot ce trebuie făcut pentru funcționarea F-16 în România, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al tehnicii pilotajului.

Avem oameni foarte bine pregătiți, trebuie să îi ajutăm, pentru că ei sunt cei care acum au devenit instructori, sunt instructorii noștri, sunt foarte, foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Cum s-ar spune în acel dicton, viitorul sună bine pentru F-16 în România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din acest punct de vedere, ascultătorii de radio care ascultă „Jurnal militar” și toate emisiunile de pe posturile publice de radio pot merge mai departe cu un sentiment de siguranță pe care l-au avut și până acum. Avem aviație de luptă, aviație de vânătoare care, iată, poate sta și mai departe pe cerul României.

Cătălin Băhneanu: Da. Cu ajutor, cu încredere și cu speranță din partea tuturor celor care concură la puterea militară a României, viitorul sună bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu. Ultimul zbor al dumneavoastră cu MiG-ul, pentru că așa scrie cartea, la un moment dat vine vârsta și așa este procedură, să vă retrageți de la zbor. Ați făcut-o. Am participat la acel ultim zbor al dumneavoastră. Spuneți-ne, cum a fost zborul acela și ce ați simțit în momentele acelea, după 32 de ani de carieră de zbor?

Cătălin Băhneanu: Foarte multă emoție, dar și convingerea că am făcut bine ceea ce am făcut. Nu singur, asta nu trebuie uitat și trebuie spus în continuare.

Toți cei care au concurat la executarea în siguranță a zborului, pe toți trebuie să-i amintim, să le mulțumim, iar aviația este un joc de echipă.

Să nu uităm acest lucru. În continuare voi zbura cu elicopterul Puma SOCAT, de fapt am mai zburat cu elicopterul Puma SOCAT. Este o nouă provocare și mergem înainte cu toții.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vom mai vorbi despre această nouă postură, această nouă ipostază de pilot de SOCAT cu generalul Băhneanu. Vă mulțumesc, domnule general!

Invitat la subiectul săptămânii a fost generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, actualmente locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Domnule general Băhneanu, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Cătălin Băhneanu: Mulțumesc și eu, cu respect.

Șeful Statului Major al Apărării a participat la „Conferința șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară”

Publicat de Gabriel Stan, 22 mai 2023, 15:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat la Conferința Șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară, organizată la Sofia.

Forumul a ajuns la ediția cu numărul 16, iar oficialii militari au analizat situația de securitate în zona balcanică, precum și modalitățile de colaborare între statele din regiune.

Conferința în acest format se desfășoară anual și reunește șefii apărării din nouă țări din Europa de Sud-Est, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.

Întâlnirile în acest format au ca scop dinamizarea cooperării militare regionale, dezvoltarea unui mecanism de gestionare a crizelor și participarea în comun la exerciții a forțelor armate din regiune.

La ediția din acest an au fost invitați și șefii apărării din Croația și Slovenia, precum și reprezentanți de nivel înalt ai NATO și Uniunii Europene.

Exercițiul Dacian Spring 2023

Publicat de Gabriel Stan, 13 mai 2023, 13:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 500 de militari români și străini au participat în această săptămână la exercițiul Dacian Spring 2023, desfășurat la Medgidia și în alte locuri din țară.

Exercițiul a fost condus de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și a urmărit integrare a unor elemente ale grupurilor de luptă NATO din România și din Ungaria în structura diviziei, pentru ducerea unei operații defensive.

Maiorul Tiberiu Ghenţi, Comandamentul de Divizie Multinațională Sud-Est: Un exerciţiu de tip comandament, fără trupe în teren. Ca participanți regăsim forțe ale partenerului francez, atât de nivel brigadă, cât și de nivel batalion.

Participă și forțe ale partenerului american cu un comandament de brigadă și, nu în ultimul rând, forțe ale partenerului italian, ale battle group-ului dislocat în Bulgaria.

Pentru Comandamentul de Divizie Sud-Est este foarte important ca forțele care acționează în aria noastre de operație să fie integrate în cadrul diviziei.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La exercițiu au luat parte pentru prima dată militari ai unei unități franceze de reacție rapidă, Brigada 7 Blindată, comandată de generalul Cédric du Gardin.

Cédric du Gardin: Ne-a luat 24 de ore să ajungem din Franța aici, în România, cu Forțele Aeriene Franceze și 48 de ore să desfășurăm acest punct de comandă pe care îl vedeți.

Lucrăm împreună, facem exerciții, facem planuri și vedem dacă putem face față în aceeași manieră pe câmpul de luptă.

Sunt mulțumit, în primul rând, pentru că ne-am discutat foarte rapid. Putem să îmbunătățim acest lucru prin mai mult antrenament, dar cred că este bun început.

Întâlnire la București între Șeful Statului Major al Apărării și locţiitorul șefului Biroului Gărzii Naționale a Statelor Unite ale Americii

Publicat de Gabriel Stan, 8 mai 2023, 11:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit miercuri, la București, cu locţiitorul șefului Biroului Gărzii Naționale a Statelor Unite ale Americii, generalul locotenent Mark Sasseville.

Cei doi oficiali au analizat situația regională de securitate și au discutat despre activitățile pe linia instruirii bilaterale și evaluarea proiectelor de infrastructură pentru instruire.

Întrevederea a avut loc în contextul marcării în acest an a trei decenii de cooperare militară în cadrul programului de parteneriat statal dintre Armata României și Garda Națională a statului Alabama.

Programul american de parteneriat statal a început în anul 1993, având ca scop sprijinul prin cooperare militară al țărilor situate dincolo de fosta Cortină de Fier.

În prezent funcționează circa 100 de parteneriate între națiuni și state americane.

Vizita ministrului apărării naționale în Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 8 mai 2023, 11:45

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România este alături de Republica Moldova în procesul de reformare a Armatei naționale, a declarat ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o la Chișinău.

În urma întâlnirii cu omologul moldovean, Anatolie Nosatîi, acesta a declarat că dezvoltarea capacității de apărare și transformare a armatei într-o instituție modernă, ajustată la standardele naționale și capabilă să ofere securitatea cetățenilor, sunt prioritățile ministerului, iar Guvernul României oferă un ajutor semnificativ în acest sens.

Anatolie Nosatîi: Am convenit asupra consolidării parteneriatului dintre instituțiile noastre de apărare.

Am discutat despre evenimentul istoric pe care Republica Moldova urmează să-l găzduiască la 1 iulie: summit-ul Comunității Politicii Europene. România a fost și este un partener strategic a Republicii Moldova.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a subliniat că România susține ferm parcursul european al Republicii Moldova și a confirmat angajamentul pentru intensificarea cooperării pe palierul securității și apărării.

Angel Tîlvăr: Trebuie să continuăm să ne implicăm la nivel internațional pentru sprijinirea puternică a Republicii Moldova, un stat expus la amenințările hibride ale Federației Ruse, accentuate de campanii de dezinformare și propagandă. Pentru noi, Republica Moldova reprezintă o prioritate strategică.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul în Republica Moldova al ministrului român al Apărării a mai cuprins între vederi cu președintele Maia Sandu și cu prim-ministrul Dorin Recean, precum și o vizită la sediul Brigăzii 1 Infanterie Motorizată.

Ziua Veteranilor de Război

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 09:59

Sonia Raicu (realizator rubrică): Ziua Veteranilor de Război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României.

În toate garnizoanele din țară au loc ceremonii militare și religioase, de depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele dedicate eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial.

Și în acest an, între 20 și 29 aprilie, s-a desfășurat campania „Recunoștință veteranilor de război”, acțiune ce a inclus și distribuirea unor pachete cadou pentru veterani din România și Republica Moldova.

Miercuri, 26 aprilie, la Palatul Cercului Militar Național din București s-a organizat o acțiune de împachetare a cadourilor pentru aproximativ 600 de veterani de război, acțiune la care au participat prim-ministrul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Nicoleta Pauliuc, secretarul de stat din Ministerul Apărării, Simona Cojocaru, și șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.

Ministerul Apărării organizează în fiecare an acțiuni de cinstire a veteranilor de război, în 29 aprilie, iar în ultimii ani i s-au alăturat organizației din societatea civilă, așa cum s-a întâmplat anul acesta cu Asociația „Alături de Eroi”.

Directorul Statului Major al Apărării, generalul locotenent Corneliu Postu: E un gest simplu. Dar e un gest despre respect pentru înaintașii noștri.

E un gest, de asemenea, de unitate, pentru că, așa cum spuneați și dumneavoastră, ați văzut, nu doar Ministerul Apărării Naționale sau reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, ci și societatea civilă, nu doar reprezentanții instituțiilor statului, ci și simpli cetățeni, oameni care au simțit nevoia să participe la acest gest, pe care noi îl facem pentru cinstirea veteranilor.

Sonia Raicu (realizator rubrică): În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morți, dispăruți, prizonieri, răniți și invalizi, iar în total, efortul de război a implicat dislocarea pe front a unui număr de 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 și-au pierdut viața, 60.000 au fost dați dispăruți, iar peste 330.000 au fost răniți în luptă.

În prezent, pe teritoriul României mai sunt în viață aproximativ 1.100 de veterani și veterane de război, 24 de văduve de război, iar în Republica Moldova numărul lor este semnificativ mai mic.

La acțiunea de miercuri de la Cercul Militar Național a participat și generalul în retragere Octavian Leru, veteran de război ajuns la vârsta de 102 ani.

Octavian Leru: Este un gest care nu se va uita de toți veteranii care mai sunt în viață. Au luptat pentru țară și trebuie să le dăm onorurile pe care le merită, cât mai sunt, că sunt foarte puțini.

Dacă au fost cu zecile de mii, acum putem să spunem că abia atingem 3.000 de suflete încă în viață.

First Military Running Challenge 2023. Militarii români au venit cu medalii în țară

Publicat de Gabriel Stan, 24 aprilie 2023, 14:56 / actualizat: 24 aprilie 2023, 22:37

România a fost reprezentată peste hotare la concursul militar de maraton şi ultramaraton ‘1st Military Running Challenge 2023’.

Acesta a avut loc în Portugalia, iar echipa României a participat în perioada 13-17 aprilie. Premiile obţinute de ai noştri au fost locul întâi şi doi la maratonul individual, locul întâi la echipe masculin şi Trofeul fairplay.

Gabriel Stan a stat de vorbă cu şeful delegaţiei, dar şi cu doi dintre militarii participanţi la concurs din echipa României despre cât de dură a fost competiția, condițiile avute, dar și despre medaliile obținute.

Laurenţiu Toma: Sunt colonel Toma Laurenţiu, şef birou în cadrul Serviciului educaţie fizică militară din Statul Major al Apărării.

Anul trecut a fost un proiect-pilot, la care au participat doar două ţări, Portugalia şi Franţa, şi se doreşte continuarea acestui proiect, anul acesta fiind prima etapă.

Am primit invitaţia de participare din partea delegaţiei Armatei Portugheze la Consiliul Internaţional al Sportului Militar şi în perioada 13 – 17 aprilie am participat cu delegaţia Armatei României la concursul de maraton şi ultramaraton ‘1st Military Running Challenge 2023’, în Portugalia, competiţie organizată sub egida Consiliului Internaţional al Sportului Militar.

În fiecare an se organizează campionate mondiale militare, competiţii de nivel mondial sau regional. Chiar anul acesta Armata României a participat la Campionatul Mondial Militar din Suedia. Din păcate nu s-au obţinut rezultate notabile, sportivii nordici fiind foarte buni în acest domeniu.

Gabriel Stan (reporter): Aţi avut rezultate foarte bune la această competiţie sportivă. Oare va fi o presiune în plus pentru competiţia următoare?

Laurenţiu Toma: A fost o competiţie foarte dificilă, pe distanţe lungi, 42 km la maraton şi 100 km la ultramaraton, la feminin şi masculin.

Sportivii noştri au reuşit rezultate notabile. Avem locul unu şi doi la individual masculin şi locul întâi pe echipe. Traseul a fost foarte dificil. Detalii tehnice privind traseul vă pot da sportivii noştri care au luat la pas întregul traseu.

Gabriel Stan (reporter): Ştiţi cumva anul viitor dacă va fi tot în Portugalia?

Laurenţiu Toma: Doresc să permanentizeze această competiţie şi ne-au promis că vom fi din nou invitaţi şi anul viitor, mai ales din postura de câştigători la concursul masculin. Premiile au fost onorifice, cupe, medalii, diplome. Armata României a primit şi Premiul fairplay, oferit din partea organizatorilor.

Leonard Albert Mitrică: Mă numesc Mitrică Leonard Albert, am gradul de locotenent şi sunt încadrat la unitatea din Braşov. S-a numit Military Running Challenge, a fost la prima ediţie organizată de către Armata Portugheză.

A fost vorba despre competiţia la care au luat parte cinci ţări şi 50 de concurenţi. Competiţia a fost destul de grea, deoarece condiţiile meteo au fost foarte diferite de cele de la noi din ţară. A fost foarte cald, mi-a îngreunat efortul foarte mult.

Gabriel Stan (reporter): Aţi întâmpinat ceva probleme?

Leonard Albert Mitrică: Câteva probleme minore legate de marcarea traseului, dar s-au rezolvat rapid, deoarece am avut traseul şi pe chat, şi atunci ne-am orientat mult mai uşor. Per total a fost foarte bine organizat.

Gabriel Stan (reporter): Cât timp v-aţi pregătit pentru acest concurs?

Leonard Albert Mitrică: Fiind legitimat la Clubul Sportiv al Armatei Steaua, îmi desfăşor activitatea în cadrul Secţiei de alergare montană, iar noi ne pregătim constant pentru competiţiile de alergare montană atât naţionale cât şi internaţionale.

Eu, unul, personal fac parte şi din lotul naţional al Federaţiei Române de Atletism, reprezentând România la Campionatul Mondial. Am obţinut locul doi la individual, iar cu echipa am obţinut locul întâi, deoarece şi plutonierul major Bogdan Damian a terminat cursa pe locul întâi, iar atunci s-a acumulat punctajul şi împreună am obţinut locul întâi la echipe.

Laura Diana Popescu: Sunt caporal Popescu Laura Diana, sunt din Cluj-Napoca, la clubul CSM Cluj şi CSU Reşiţa, am dublă legitimare, şi am participat la concursul din Portugalia la cursa de 45 km.

Gabriel Stan (reporter): Cum s-a desfăşurat competiţia? Cum aţi resimţit-o?

Laura Diana Popescu: A fost o cursă…, de fapt cea mai dificilă cursă pentru mine, pentru că a fost o căldură foarte mare. Pot să spun că ne-a ars soarele, cel puţin pielea noastră e toată roşie şi traseul foarte greu, urcări şi coborâri pe care nu le-am întâlnit până acum.

Am mai participat la curse de alergare montană, dar ca în Portugalia n-am mai întâlnit. A fost o cursă dificilă, dar sunt fericită că am putut să trec peste toate greutăţile din cursă şi am terminat cursa sănătoasă şi fără accidentări. La fel şi colegele mele.

Gabriel Stan (reporter): Ce premii mai aveţi câştigate, atât ca militar, cât şi ca civil?

Laura Diana Popescu: Ca militar, am cu lotul României, cu echipa de fete în Serbia, avem locul trei, locul doi în anii trecuţi. Sunt campioană naţională la Campionatul Naţional de 6 ore.

Am trei medalii la campionatele mondiale ca junioară şi ca senioară, tot pe alergare montană. La cursa de maraton mai am medalie.

Gabriel Stan (reporter): Care este programul următor?

Laura Diana Popescu: Urmează Campionatul Balcanic de Semaraton Militar, din 5-8 mai, tot cu lotul României militar o să mergem.

Sperăm să câştigăm de data asta, că este pe plat. Şi următoarea cursă civilă este Campionatul Naţional de 6 ore, unde sper să fac un record naţional şi să câştig cursa, să iau loc întâi.

România a obținut medalii la Campionatul Militar de Maraton şi Ultra-Maraton din Portugalia

Publicat de Gabriel Stan, 24 aprilie 2023, 12:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Rezultat de excepţie pentru militarii români participanţi la prima ediţie a Campionatului Militar de Maraton şi Ultra-Maraton, desfăşurat în Portugalia.

Plutonierul major Bogdan Damian şi locotenentul Leonard Mitrică au obţinut primele două locuri la proba de maraton. Cele două rezultate cumulate au mai adus o medalie de aur României la proba pe echipe.

Tricolorii au fost urmaţi în clasamentul general al maratonului masculin de Franţa şi de ţara gazdă.

În cadrul ceremoniei de premiere, delegaţia militară a României a primit şi trofeul fair play, acordat pentru respectul şi spiritul competitiv demonstrat pe întreaga durată a competiţiei.

Întrecerea este înscrisă în calendarul oficial al Consiliului internaţional al sportului militar, for la care România este afiliată din anul 1992.

Vizita secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale la cartierul general al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 24 aprilie 2023, 11:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Simona Cojocaru, s-a aflat miercuri, la Cartierul General NATO de la Bruxelles, într-o vizită de pregătire a următorului summit aliat ce va avea loc la Vilnius, în luna iulie.

Oficialul român a transmis că este absolut necesară continuarea demersurilor pentru implementarea deciziilor adoptate anul trecut la Madrid, de liderii ţărilor NATO, care asigură cadrul pentru adaptarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare.

Simona Cojocaru i-a asigurat pe oficialii NATO că România va continua să fie un aliat responsabil în procesul de consolidare a securităţii regionale la Marea Neagră şi a evidenţiat importanţa creşterii rezilienţei în vederea stabilizării mediului de securitate european. Secretarul de stat a mai subliniat importanţa alocării unui nivel adecvat de resurse financiare pentru sectorul militar.

România alocă în prezent 2,5% din produsul intern brut pentru apărare.

Bogdan Ivanov: Din statistici se arată că cel puțin în următorii 20-30 de ani populația religioasă a lumii va crește. Acum rămâne ca fiecare să aleagă în ce anume va crede, pentru că religia îți impune niște limite

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2023, 12:52

La Subiectul Săptămânii invitatul lui Constantin Herțanu a fost preotul Bogdan Ivanov, lector universitar dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Un dialog despre armată și biserică, două instituții de bază ale societății, dar și care este percepția bisericii ortodoxe rusești și amestecul acesteia în conflictul din Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bună dimineața, părinte!

Bogdan Ivanov: Bună dimineața și bine v-am găsit pe dumneavoastră și pe ascultătorii dumneavoastră. Eu cred că în această sâmbătă toată lumea simte că se întâmplă ceva sau că urmează să se întâmple ceva.

Este cel mai mare praznic pentru care Biserica și lumea creștină se pregătește timp de şapte săptămâni, pentru că de aici, din Învierea Domnului, practic noi ne construim atât credința, cât și evlavia, cât și rugăciunea Bisericii.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Andrei Pleșu spunea că dacă ar exista un anume tablou la care ne putem uita cu toții, dar nu înțelegem mare lucru de acolo și am avea o cheie care să ne descifreze acest tablou și să ne redea tainele sale, făcând o extrapolare, dacă ar exista o cheie care să ne redea taina Învierii, care credeți că ar fi aceea?

Bogdan Ivanov: Este una singură, și anume iubirea, iubirea lui Dumnezeu care a acceptat jerfa pentru oameni și ca această iubire de fapt să se transforme într-o împăcare și într-o atmosferă care practic să unească cerul și pământul.

Fără iubire noi nu am înțelege, de fapt, nici de ce Dumnezeu a acceptat această jerfă de sine și acest plonjon din veșnicie în firea noastră omenească și n-am înțelege nici de ce a acceptat ca însuși creatorul lumii să fie practic jerfit de chiar făptura sa.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Suntem la „Jurnal militar”. Am putea spune că armata și biserica sunt doi stâlpi fundamentali ai societății.

De ce credeți că se întâmplă acest lucru? Armata și Biserica sunt cele două instituții care conduc în sondajele de opinie în ceea ce privește încrederea populației în instituții ale statului de multă vreme.

Bogdan Ivanov: Da, e foarte bine că merg împreună, pentru că și Armata, și Biserica se identifică de fapt cu poporul, și una și alta dintre cele două instituții îi slujesc pe oameni, Biserica împlinindu-le, să zicem, aspirațiile înalte spre spre fericire, spre veșnicie, spre iertare și împăcare, iar armata, în mod evident, aspirațiile lor spre siguranță, spre libertate și, de ce nu, spre pace.

Pentru că aceasta este, de fapt, scopul armatei să păstreze în primul rând pacea oamenilor și pacea lumii în general. Și de aceea, cred că, identificându-se tot timpul, de-a lungul istoriei, chiar dacă pare, să zicem așa, un binom romantic care probabil în alte țări nu ar merge atât de bine împreună cum merge la noi, în cazul nostru, al românilor, Armata și Biserica au împărtășit întotdeauna soarta poporului.

Când i-a fost poporului bine, probabil și Bisericii și Armatei le-a fost bine, când i-a fost poporul rău şi Armata, și Biserica au avut de suferit, așa încât întrupează, dacă vreți, aceste aspirații și idealuri înalte.

Îmi place să văd în aceste două instituții ca fiind singurele care mai exprimă sentimentele de solidaritate umană și de demnitate și de respect față de niște principii și de niște valori. Și Armata, și Biserica păstrează cu sfințenie niște simboluri, niște…

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Sunt clădite pe simboluri.

Bogdan Ivanov: Sunt, sunt, da, și le au, să zicem, ca sacre la temelia lor. Să ne gândim, de pildă, la drapelul național pe care Armata trebuie să-l apere sau la drapelul unei unități de luptă, care este însuși certificatul de existență al acelei unități pe care orice militar trebuie să-l apere până la capăt.

La fel și Biserica cred că exprimă această solidaritate față de cele mai sfinte simboluri, care sunt pentru orice popor Crucea, Biserica și tot ceea ce înseamnă de fapt sfințenia în ansamblul ei.

Și cred că aceste instituții mai merg mână în mână și ar trebui să o facă și de acum încolo, prin faptul că întrupează un anumit respect față de popor, față de țară, față de istorie, pentru că vorbim de faptul că și Armata, și Biserica slujesc poporul, coborâm în istorie și vedem cum anume s-au identificat aceste realități și la un moment dat putem spune că poporul era Biserica și că de multe ori, când erau în pericol, poporul era în același timp și Armata, pentru că au pus imediat oamenii mâna pe pe arme și au putut să-și apere țara.

Și aceste valori cred că ne-au ținut împreună și au făcut ca oamenii să poată trăi laolaltă, să poată să aibă idealuri pentru care să merite să se sacrifice și să găsească tot timpul ce anume trebuie respectat în sufletul și în ființa unei națiuni: demnitatea, libertatea şi de ce nu, sfinţenia.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Mai mult decât atât, aș merge un pic mai departe. Urmează la 40 de zile, bine spun, celebrarea Înălțării. Şi, totodată, aici voiam să ajung, Ziua Eroilor. Iarăși Armata și Biserica împreună.

Bogdan Ivanov: Pentru că sunt instituții care știu să respecte ce înseamnă jertfa, ce înseamnă sufletul unui om și jerfa unui om pusă în slujba celorlalți. Să nu uităm că unele din cuvintele de rămas bun ale Mântuitorului adresate apostolilor a fost acela că nimeni nu are dragoste mai mare decât acela care își pune viața pentru prietenii săi.

Cred că și un militar știe să facă acest lucru și știe că de fapt, pentru ce se înrolează el în armată și jură credință patriei este tocmai dispoziția lui de a se jerfi pentru prietenii săi și la fel și și Biserica este construită pe acest mare act al jerfei Mântuitorului Hristos pentru noi, care suntem prietenii lui.

Şi de ce este important ca aceste două sărbători, cumva născute din sărbătoarea Învierii Domnului și anume Înălțarea și Ziua Eroilor merg mână în mână, pentru că arată de fapt orice jerfă omenească și mai ales jerfa unui om care moare la datorie și moare pentru binele semenilor săi și pentru viața lor şi pentru siguranța lor, se regăsește în marea jerfă a Domnului Hristos.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Dacă ne uităm în trecuturile adânci ale istoriei, vedem că foarte mulți dintre sfinții cunoscuți astăzi ai bisericii sunt foști militari:. Sfântul Gheorghe, Arhanghelul Mihail. De ce credeţi?

Bogdan Ivanov: Da. Noi avem o elită întreagă, o pleiadă de sfinţi militari, Sfântul Mucenic Dimitie, Sfântul Gheorghe, l-ați amintit, îi avem pe Sfinții Mina, Victor, Vichentie. Sunt sfinți militari pentru că ei întrupează, dacă vreți, o formă de eroism, o formă de eroism dar de data aceasta nu doar a celui care își face datoria față de ţara lui și față de statul lui, ci față de credință și față de Dumnezeu.

Dar, iarăși e foarte interesant de spus. Pe aceşti sfinți îi întâlnim cumva începând cu secolul III încoace, datorită faptului că a fost la început o perioadă în care creștinii se fereau de armată. De multe ori creștinilor li se reproșa faptul că nu-și artă loialitatea față de statul roman în care majoritatea trăia prin faptul că refuzau să se înroleze în amată.

Dar, acest lucru cumva cu timpul s-a atenuat, așa încât în ultima mare persecuție a Bisericii, în timpul împăratului Diocleţian, avem cea mai mare pleiadă de sfinți militari care arată că de fapt aceștia au început să-și întărească credința, în primul rând punându-și viaţa în slujba semenilor lor.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Revenind în zilele noastre. Dacă ne uităm puțin la granițele României, la statul vecin Ucraina, acolo se întâmplă foarte multe lucruri grave și nu mă feresc de acest cuvânt, sunt oameni nevinovați, civili, copii care au de suferit.

Bogdan Ivanov: Da, e bine că ați atins și acest subiect. Putem să numim ceea ce se întâmplă acolo fără niciun fel de rezervă, fărădelegi și crime, pentru că în realitate așa sunt și ce este mai grav este că sunt cumva justificate și din punct de vedere religios.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact, aşa este.

Bogdan Ivanov: Prezența preotului militar să știți că nu scuză astfel de atrocități sau nu le absolvă, nu le legitimează. Eu cred că preoții care fac astfel de lucruri și care binecuvântează cumva lupta împotriva fraților de aceeași credință și al fraților lor, cred că orice argument ar căuta nu au cum să-l găsească și mai ales nu au cum să îl facă să rezoneze Evanghelia lui Hristos.

Este foarte grav ce se întâmplă. Este o mare durere pentru întreaga ortodoxie, pentru că trăiește acest război fratricid pe care nimeni nu cred că și-l mai închipuia că poate să se desfășoare în zilele noastre.

Dar, acest lucru arată iarăși un pericol foarte mare pe care, de regulă, Biserica și credința îl au în faţa ideologiilor, pentru că vorbim de niște preoți care în mod onest probabil încearcă să-și facă datoria, dar sunt prinși într-un mecanism ideologic și acest lucru este compromis, compromis foarte, foarte mult.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): André Malraux: secolul XXI va fi unul religios sau nu va fi deloc. Ce părere aveți, asta pe finalul interviului?

Bogdan Ivanov: Abia am intrat în el, da, am intrat deja de un sfert aproape în el.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Suntem de aproape un sfert.

Bogdan Ivanov: Eu cred că va fi religios, în sensul că lumea îşi va da seama că fără religie nu are un sens. Și cred eu că în această perioadă, în care suntem, asistăm la o regenerare a religiosului, doar că va trebui să fim atenți în ce forme se regenerează acesta, să nu fie patologice și să nu creeze ele probleme de securitate în viitor.

Și, nu în ultimul rând, din statistici se arată că cel puțin în următorii 20-30 de ani populația religioasă a lumii va crește. Acum rămâne ca fiecare să aleagă în ce anume va crede, pentru că religia îți impune niște limite. Religia îți impune niște valori pe care trebuie să le respecți, inclusiv în raport cu celălalt și te deschide cumva spre o zonă de conviețuire.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Reamintesc ascultătorilor că a fost alături de noi, la „Jurnal militar” preotul Bogdan Ivanov, lector universitar doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Vă mulțumim mult! Dacă vreți să transmiteți un mesaj pentru sărbătoarea de la noapte o puteți face. Vă mulțumesc!

Bogdan Ivanov: Mulțumesc și eu pentru invitație. Și pentru mine este o mare onoare să fiu prezent în emisiunea dumneavoastră. Am un mare respect față de instituția militară.

Cred eu că dacă ne-a adus Dumnezeu în pragul acestei mari sărbători, n-avem niciun motiv să nu ne bucurăm, chiar și atunci când simțim că ne lipsește ceva și, mai mult decât atât, n-avem niciun motiv să nu zicem frate și celui care ne urăște pe noi.

Sărbători binecuvântate și pline de lumină!

Prima Conferință Internațională pentru Securitatea la Marea Neagră

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2023, 11:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Prima Conferință Internațională pentru Securitatea la Marea Neagră, inițiată de Ucraina, a avut loc joi, la Palatul Cercului Militar Național din București. Evenimentul, parte a Platformei internaționale Crimeea, a fost organizat de ministerele de externe și apărării din Ucraina și România.

Peste 250 de participanți din 30 de delegații naționale au analizat impactul pe care războiul declanșat de Rusia în țara vecină îl are asupra climatului de securitate din regiunea Mării Negre.

S-a inițiat totodată, și o posibilă strategie de răspuns la provocările și amenințările actuale, în special cele legate de războiul informațional și atacurile cibernetice.

Tot joi, s-a desfășurat în capitală și trilaterala pe teme de securitate România-Ucraina-Republica Moldova, cu participarea miniștrilor de externe și ai apărării din cele trei țări.

Aceștia au semnat la final o declarație comună prin care au agreat să accelereze eforturile pentru ca Ucraina și Republica Moldova să devină membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.

Vizita președintelui Comitetului Militar al NATO în România

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2023, 11:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președintele comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, s-a aflat în perioada 11-14 aprilie într-o vizită de lucru în România.

La Ministerul Apărării Naționale, oficialul NATO a discutat despre situația de securitate din regiunea Mării Negre, despre operațiile și misiunile Alianței Nord-Atlantice și despre evenimentele majore de instruire în acest an.

Pe timpul întâlnirii cu amiralul Bauer, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a referit, printre altele, la contribuția țării noastre în misiunile desfășurate sub egida NATO și la prezența militară aliată în România.

Daniel Petrescu: Prin participarea consistentă a militarilor români la operații și misiuni internaționale, țara noastră își îndeplinește angajamentele asumate.

În acel moment, peste 700 de militari români sunt prezenți alături de aliați și parteneri în diferite misiuni internaționale. Susținem creșterea prezenței aliate pe flancul estic.

O participare consistentă aliată crește efectul de descurajare a oricărui tip de agresiune militară convențională și, nu în ultimul rând, crește consistența pregătirii pe care o desfășurăm în comun și interoperabilitatea.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Amiralul Rob Bauer a subliniat că împreună, statele membre ale Alianței Nord-Atlantice sunt mai puternice, iar România este un aliat important în cadrul NATO.

Rob Bauer: Timp de 19 ani, România s-a dovedit a fi un aliat puternic. România este un exemplu al angajamentului sacru al NATO privitor la apărarea colectivă, reziliență și solidaritate. Nu am niciun dubiu, cu ajutorul României, Alianța va continua să apere libertatea noastră și va contribui la o lume mai pașnică.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președintele comitetului militar este principalul consilier militar al Secretarului General al NATO. Amiralul Rob Bauer deține această funcție din luna iunie a anului 2021.

Continuă procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Române

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2023, 11:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Procesului de modernizare a Forțelor Aeriene Române va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35, a decis Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în ședința de marți, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Performanțele acestor aeronave permit realizarea și menținerea superiorității aeriene, condiție obligatorie pentru asigurarea suveranității în spațiul aerian național. Tranziția către avioanele de generație a cincea se face cu ajutorul F-16 „Fighting Falcon”.

România are deja 17 astfel de aeronave și a achiziționat recent alte 32 din Norvegia. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a mai convenit continuarea demersurilor actuale, alături de aliați și parteneri, pentru promovarea securității și stabilității în regiunea Mării Negre.

Tot în această săptămână, Ministerul Apărării Naționale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurilor de atribuire aferente mai multor programe de înzestrare a Forțelor Navele Române.

Potrivit documentului oficial, se are în vedere achiziția de submarine, vânătoare de mine și modernizarea navelor purtătoare de rachete.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 14:38

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): România și Portugalia au preluat, într-un cadru oficial, de la partenerii polonezi și francezi, conducerea celei de a 62-a rotație a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice.

Contingentul românesc „Carpathian Vipers”, format din aproximativ 100 de militari, se află sub comanda operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite din România și a comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa.

Comandor Cosmin Vlad, comandantul Detașamentului „Carpathian Vipers”: După predarea misiunii la sol a avut loc o predare simbolică și în aer, aliații francezi, cu două aeronave de vânătoare Rafale, predând serviciul de poliție aeriană întărită, aeronavelor românești F16 Viper, prin executarea în comun a unei misiuni de poliție aeriană.

Colaborarea dintre cele două națiuni reprezintă o dovadă clară a nivelului înalt de pregătire a personalului și a interoperabilității membrilor Alianței.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Rămânem pe Flancul nord-estic al Alianței, mai exact în Polonia, acolo unde, chiar dacă militarii români din Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” se află în proces de predare-primire a misiunii, aceștia își continuă programul de instruire alături de partenerii de coaliție.

Cu detalii vine locotenentul Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: A avut loc „Zalev-23”, un exercițiu multinațional la care au participat, pe lângă militarii din contingentele Grupului de Luptă NATO din Polonia, și militari germani.

A fost un exercițiu de amploare, la care au participat structuri de tancuri din Polonia, Statele Unite și Germania și structuri de artilerie ale croaților, polonezilor și americanilor. Apărarea antiaeriană a fost asigurată de noi și de militarii polonezi.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Polonia coborâm până în Balcanii de Vest, mai precis, în baza militară Camp Butmir din Sarajevo din Teatru de Operații Bosnia și Hertegovina, acolo unde compania de manevră alteia rotația a doua generată de Batalionul 22 Infanterie Romanați și-a încheiat misiunea predând zona de responsabilitate colegilor din Batalionul 341 Infanterie Constanța.

Un scurt bilanț al misiunii avem de la comandantul companiei de manevră, căpitanul Aurelian Ivici: Misiunea s-a desfășurat în condiții bune. Am reușit să îndeplinim toate misiunile ordonate de Batalionul Multinațional, fiind compania cu cel mai mare număr de oameni de aici. Am fost foarte vizibili pe teren și relația cu ceilalți militari.

În momentul de față, rotația următoare este în efectiv complet. De o săptămână jumate suntem în proces de predare-primire și sperăm să le transmitem toate informațiile de care au nevoie astfel încât să-și îndeplinească misiunea în condiții foarte, foarte bune.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Ajungem și pe continentul african, în Somalia, unde misiunea Uniunii Europene de instruire se desfășoară de aproape 13 ani, mai exact din 10 aprilie 2010.

România este și ea parte a acestui efort de asigurare a stabilității și securității în Somalia și participă cu instructor la această misiune, care își reînnoiește mandatul odată la doi ani.

Despre una din marile probleme cu care se confruntă statul somalez ne vorbește maiorul Laura Istrate, mentor în elaborarea doctrinei militare: Problema principală și recunoscută de toată lumea este prezența organizațiilor teroriste, care, susținute sau nu, capătă din ce în ce mai multă putere.

În principiu, Somalia este împărțită și divizată pe sectoare. Fiecare sector în parte este condus de un anumit clan. Conflicte minore există și între aceste clanuri, care împreună au un scop comun în a elimina organizațiile teroriste din Somalia.

Rheinmetall va construi în România un centru de întreținere și logistică pentru tehnica folosită în Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 13:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Producătorul german de armament Rheinmetall a anunțat construcția în România a unui centru de întreținere și logistică pentru tehnica folosită pe frontul din Ucraina.

Centrul de servicii ar trebui să joace un rol central în menținerea pregătirii operaționale a sistemelor de luptă occidentale utilizate în Ucraina și în asigurarea disponibilității suportului logistic, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

Rheinmetall a fondat un centru similar în Lituania, anul trecut, pentru a oferi suport vehiculelor NATO care operează în statele baltice.

Compania germană este tot mai activă în estul Europei. Luna trecută, președintele concernului, Armin Papperger, declara că intenționează să contruiască în Ucraina o fabrică de tancuri cu o producție de aproximativ 400 de unități pe an.

Ceremonie de transfer de autoritate între diviziile americane 101 Aeropurtată și 10 Munte

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 12:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Transfer de autoritate între Divizia 101 Aeropurtată și Divizia 10 Munte pentru comanda contingentului de militari americani dislocat în țara noastră.

Predarea, respectiv preluarea misiunii au avut loc miercuri, în timpul unei ceremonii organizate la monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Națională de Apărare din Capitală. Divizia 101 Aeropurtată încheie misiunea desfășurată timp de nouă luni în România.

Militarii Diviziei 10 Munte au început dislocarea în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu la începutul lunii martie. Divizia americană este comandată de generalul maior Gregory Anderson: Divizia 10 Munte este mândră să fie chemată în serviciu din nou. Această divizie nu este străină zonelor de conflict.

Am fost detașați de multe ori în întreaga lume. Suntem instruiți, experimentați și hotărâți. Astăzi, Divizia 10 Munte este pregătită să lucreze îndeaproape cu armatele din Europa de Sud-Est și din regiunea Mării Negre pentru a îmbunătăți capacitățile noastre colective.

România și India au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării

Publicat de Gabriel Stan, 3 aprilie 2023, 14:25

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România are din această săptămână un acord de cooperare în domeniul apărării cu India. Documentul a fost semnat din partea română de Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, pe timpul vizitei oficiale în țara asiatică.

Este pentru prima dată în istoria relațiilor bilaterale dintre cele două state când se stabilește o înțelegere în acest domeniu.

În contextul semnării acordului, a avut loc o sesiune de consultări politico-militare, în cadrul căreia a fost abordată situația de securitate de la Marea Neagră și din regiunea indo-pacifică.

Au fost discutate și perspectivele de dezvoltare a cooperării bilaterale pe subiecte de interes precum apărarea cibernetică, instruire și educație, comunicații și informatică, medicina militară și domeniul tehnico-militar.

Întâlnire la sediul MApN a ministrului apărării naționale cu omologul polonez

Publicat de Gabriel Stan, 3 aprilie 2023, 14:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, marți, la București, cu omologul polonez Mariusz Blaszczak.

Cei doi oficiali au apreciat nivelul cooperării militare dintre România și Polonia, atât în plan bilateral, cât și la nivelul NATO și al Uniunii Europene. Polonia este un aliat important și un partener strategic pentru România.

Parteneriatul îndelungat dintre cele două țări a dus la maturizarea unor proiecte importante, cum ar fi abordarea unitară a postului de apărare și descurajare pe flancul estic, a declarat ministrul Tîlvăr.

Armata Română are un contingent de militari în grupul de luptă NATO din baza poloneză de la Bemowo Piskie, iar Polonia are în țara noastră un detașament în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova.

Ministrul Angel Tîlvăr și generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, sunt zilele acestea în Statele Unite ale Americii, unde au programate întâlniri cu secretarul apărării, Lloyd Austin, cu șeful Statelor Majore Întrunite, generalul Mark Milley, și cu alți oficiali americani.

Cătălin Tomescu: Rusia și-a semnat statutul de vasalitate față de China. Au nevoie de sprijinul lor atât din punct de vedere economico-financiar, cât și din punct de vedere politic și chiar militar

Publicat de Gabriel Stan, 27 martie 2023, 18:34

La „Subiectul săptămânii” a fost făcută o analiză la 20 de ani de la începerea războiului din Irak, la începerea participării Armatei României acolo.

În cadrul aceluiași interviu s-a discutat și despre rolul Chinei în războiul dintre Rusia și Ucraina.

Invitat a fost generalul-locotenent în rezervă, Cătălin Tomescu, într-un interviu realizat de Cristian Dumitrașcu atât audio cât și în format video, sub forma unui podcast, care va putea fi urmărit în zilele următoare pe paginile de Facebook „Jurnal Militar” și „Ministerul Apărării Naționale”.

Cristian Dumitrașcu (realizator):: 20 de ani, asta se întâmpla în 2003.

Cătălin Tomescu: Da.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumnevoastră erați în mijlocul unei cariere extraordinare încă de pe atunci, planificator.

Cătălin Tomescu: În 2003 am fost mutat din comandant al Batalionului 341 /…/ de la Topraisar, la 1 martie am fost chemat, la vremea respectivă era generalul Bădălan și mi-a spus: am nevoie la Focșani să construim o brigadă care urmează să fie certificată NATO. Și atunci am fost mutat la Focșani șef de Stat Major.

Odată cu numirea mea a început rotirea batalioanelor din Brigada 282 Infartere Mecanizată la vremea respectivă, actuala Brigadă Blindată, în Afganistan și în Irak.

Le-am rotit pe toate cele trei la un moment dat, ulterior au rămas doar două, în misiunile din ambele teatre de operații. În Afganistan a fost prima dată în 2004 la rotirea batalioanelor noastre, batalionul de la Galați îmi amintesc că s-a rotit atunci.

Am fost doar 2 săptămâni, cum se mergea la vremea respectivă, noi dând batalioanele, vă dați seama că era normal ca cel care răspundea, mie îmi intra în fișa postului pregătirea batalioanele care intrau în teatrele de operații, și am fost să vedem și la fața locului ce și cum, ca să știm cum să coordonăm pregătirea următoarelor batalioane.

În Irak am fost în 2009, eram deja general, să operaționalez brigada. Atunci, România, dacă vă aduceți aminte, a avut cinci generali în teatrul din Afganistan.

A fost Radu Ghica, generalul Neagoe, generalul Chiriță, generalul Gabor şi eu am fost ultimul. Am intrat în teatru la 1 decembrie 2008, chiar cu ocazia Zilei Naționale, și am ieșit din misiune pe data de 12 iunie 2009.

Iar de acolo am venit, am predat Brigada 282 și am plecat la post la Bruxelles, locţiitorul șefului Reprezentanței Militare a României la NATO și UE.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că ați fost ultimul general prezent în misiunea din Irak, puteți să faceți o comparație între retragerea din Afganistan de acum câțiva ani și retragerea din Irak?

Cătălin Tomescu: Le-aș compara, se compară şi nu se compară. În primul rând, la nivel mare, misiunea din Afganistan a fost o misiune NATO. Misiunea din Irak a fost o misiune de coaliție condusă de Statele Unite.

Ca nivel de participare, în Irak noi nu am depășit batalion de infanterie, cu diferite misiuni, în funcție de perioada războiului, structuri de informații Intel, cu tot ceea ce înseamnă treaba asta, și ofițer de Stat Major.

În Afganistan să nu uităm că s-a ajuns până la nivel brigadă participare. Am avut și zonă de operații, zona Zabul, pe o perioadă îndelungată.

Când eram eu la Bruxelles noi aveam la un moment dat 1.996 sau ceva de genul ăsta de oameni, foarte aproape de 2.000, care ne plasa a 4-a contributoare cu trupe în Afganistan, care nu e de colea, pentru ascultători, trebuie să știe, ca să trimiți 2.000 de oameni în teatru, tu deja trebuie să lucrezi într-o plajă de aproximativ 8.000 de oameni, pentru că unii sunt la pregătire, unii sunt în teatru, unii sunt în refacere, unii trebuie să îi ai în rezervă.

Deci, o treabă care ne-a ajutat foarte mult și poate o să spun și de ce, dacă îmi dați timp, dar care cu certitudine necesită mult efort din punct de vedere al resurselor umane și financiare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este clar că gradul de complexitate se poate compara între cele două misiuni?

Cătălin Tomescu: Da. Aici, da.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Gradul de periculozitate?

Cătălin Tomescu: La fel.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La fel.

Cătălin Tomescu: Da, în funcție de perioade, în anumite perioade, Afganistanul a fost mai sângeros, în alte perioade Irakul a fost mai sângeros, în funcție de ce făceau talibanii, ca să spunem așa, sau opozanții, cei care se opuneau forțelor NATO sau de coaliție pe teatrele de operații.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ce a însemnat pentru dumneavoastră? Ce a însemnat pentru militarii pe care i-ați rotit acolo, pentru formare, pentru carieră?

Cătălin Tomescu: Prima dată, militarii, aș vrea să spun, şi e bine de spus, trebuie să înțelegem cu toții că, în ciuda acestui efort, da, până la urmă a costat din punct de vedere financiar, numai că experiența asta câștigată acolo a fost colosală.

Și să mă și explic, numai când ești într-un teatru real de operații vezi la fața locului, pe viu, ce cerințe sunt, care e gradul de periculozitate, vezi procedurile de stat major. Înveți modul de executare a misiunilor de o manieră în care să nu pierzi oameni, pentru că au fost și situații în care am fost atacați ș.a.m.d.

Prin urmare, cu certitudine, din punct de vedere profesional, a adus un plus colosal. Eu am și spus la vremea respectivă, domnule, pentru un şef de Stat Major, o misiune de șase luni, care era minimum în teatru de operație, face cât un curs obișnuit de formare continuă la noi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Un curs de carieră.

Cătălin Tomescu: Exact. Obișnuit. Luăm procedurile toate în limba engleză, toate după tipicul NATO, şi chiar dacă misiunea din Irak a fost de coaliție, dar cine conducea coaliția? Statele Unite.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sigur.

Cătălin Tomescu: Diferențele între procedurile Statelor Unite în teatru ăla de operație și procedurile NATO erau infime.

Prin urmare, nu se pune problema de dezvoltare a profesionalismului din punct de vedere procedură de stat major și aplicare a lor și lucru; și, doi, dezvoltarea cunoștinţelor la limba engleză, pentru că erai obligat să cunoști limba.

Dar, în afară de asta, a adus un plus și din punct de vedere al cunoașterii. Vă dau exemplul și al aplicării principiilor logisticii, de exemplu.

Să nu uităm că noi, România, am fost în stare să ne rotim trupele la un moment dat cu propriile forțe, cu CE-urile 130, eu am fost cu CE-130 și până în Angola, în 1998, în Afganistan, când am fost, am fost cu CE-ul nostru, în Irak la fel, România și-a dovedit determinarea în a-și asuma misiunile în cadrul NATO sau de coaliție.

Mă raliez și eu celor care au spus că poate că unul din elementele care au contribuit decisiv la invitarea României ca membră NATO în 2002 a fost faptul că România a acționat printre primele state în ambele teatre de operații, cu toate că nu eram nici cei mai bogați, nu erau nici cei mai dotați ș.a.m.d.

Dar determinarea Ministerul Apărării și decidenților politici la vremea respectivă de a ne implica în misiunile organizației, contributori la securitate, nu numai ca beneficiar. Acum, dacă fac o paranteză, ce suntem acum?

Acum suntem un beneficiar al integrării în NATO și UE, pentru că dacă n-am fi fost nu se știe dacă Federația Rusă le-ar fi trecut prin cap că, dacă tot România nu e, de ce să nu facem puțină ordine și în România, că ei tot zic că voiau să se întoarcă la granițele din 1997, asta înseamnă. Da, dar ca să fii beneficiar, trebuie să fii și contributor.

Eu personal am fost de acord și, încă o dată, vreau să spun că banii nu au fost cheltuiți degeaba. Dumnezeuzeu să-i odihnească pe cei care s-au dus, că au fost și duși, şi răniți, şi ș.a.m.d!

Pentru că asta e la război, se mai și moare. Și îmi pare rău și îmi exprim toată compasiunea pentru cei care s-au dus și pentru cei răniți. Dar dacă am face o sumă a sacrificiului făcut și a banilor cheltuiți, cu certitudine, a adus plusvaloare, și profesionalism, și competență Armatei Române din toate punctele de vedere.

Schimbările de armament, gândiți-vă, ce echipamente de luptă, nu uitați că ne-am dus cu taburile, ulterior, talibanii când le-au văzut au zis: ce, astea rezistă? Da. Au pus plus la încărcătură, au străpuns taburile și, ulterior, i-au obligat pe american să inventeze alte echipamente, care să nu poate să fie distruse de tipul de exploziv improvizat folosit de talibani.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Să vină cu MRAP-urile.

Cătălin Tomescu: Deci, pe scurt, un plus total.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Venind către efectele, pentru că tot aţi spus despre faptul că suntem și contributori, efectele s-au văzut în zona de comandă, uitându-ne acum, cum ar fi arătat Armata Română, comanda armatei dacă n-ar fi fost aceste misiuni? Pentru că ne uităm și vedem că toți ofițerii de rang înalt și oamenii din funcțiile importante sunt trecuți prin teatrele de operații, și prin Irak şi prin Afganistan.

Cătălin Tomescu: Domnule, ca să-i spun așa, n-ar fi un aspect fundamental, dar determinant sigur. Pentru că din punctul meu de vedere s-au făcut și unele, adică, s-a pus extrem de mult accentul numai pe cei care au fost acolo, și să nu uităm că au fost, sunt și vor rămâne arme întregi, categorii de armă, cu ofițeri foarte bine pregătiți, care nu au avut ocazia să ajungă acolo pentru simplu motiv că ei nu au cerut decât batalioane de infanterie, de manevră și Intel.

Dar atunci ce vină are un ofițer comandant de unitate de apărare antiriană, de tancuri, de artilerie, care aceste structuri nu puteau să ajungă în teatru pentru că nu i-a chemat nimeni. De asta spun că s-a exagerat puțin.

Încă o dată, plusul se vede între unul care a fost și unul care n-a fost, că nu mai trebuia să îi explici. Îl vedeai după ochi, cum vorbeai cu el, îl vedeai dacă te înțelege sau nu. Fac o paranteză, m-ați întrebat anterior, plusul pentru mine, pentru mine a fost colosal. Şi eu am lucrat numai la asta din 1994.

Odată cu promovarea la gradul de căpitan, am intrat în Statul Major al Forțelor Terestre, la Serviciu Operații, unde am lucrat 6 ani. Acolo am făcut Secția Relații Sociale, am construit-o în timp, că astea toate au mers o dată cu pașii spre pregătirea Armatei României în procesul de integrare cu NATO, realizarea interoperabilității, obiectivele forței.

Nu vă spun, că nu facem acum o retrospectivă a integrării României în NATO, dar pentru mine a avut un efect major, datorită faptului că a trebuit să lucrez la concret cu ei. Răspundeam de toate trupele românești, trupele coaliției.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Erați și înainte şi sunteţi și acum, după trecerea în rezervă, și îmi impui o scenă, mergeți, nu știu, la piață și oamenii vă știu şi dacă ar fi fost cineva care v-ar fi spus: „Bun, domnule general, italienii au plecat înainte. Au fost voci care i-au lăudat.

Au avut curaj să zică: «Nu, se pleacă». Noi am rămas, după cum aţi spus, între ultimii trei. A fost vorba despre onestitate, despre curaj, despre asumare sau despre o slăbiciune a noastră în relația cu aliații?

Cătălin Tomescu: Domnule, probabil a fost și o combinație. Probabil, Statele Unite… – aici vorbim de politică, nu neapărat de militari; că militarii… nu depinde de noi, statul stabileşte.

Probabil a fost și o combinație între o cerință a Statelor Unite, care ei conduceau misiunea, fără doar și poate, dar e și o asumare a noastră. Păi dacă am început cu tine la drum și e nevoie de mine, mi se pare corect să merg până la la capăt.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Deci, ați merge pe onestitate mai mult decât pe slăbiciune, precum am enumerat mai devreme.

Cătălin Tomescu: Absolut. Şi asumarea. Asta e 1. Şi 2 – oferta a fost făcută la mult mai multe țări. Numai că statul irakian, la vremea respectivă, conducerea irakiană, a aprobat numai patru.

Nu ştiu dacă se știe sau nu; dacă nu, vă spun eu, că știu ce vorbesc. Statele Unite au negociat un an și… rămânerea trupelor până în anul 2009 – de coaliție, mă refer.

După Statele Unite au aprobat Marea Britanie, România, Estonia și El Salvador. Comandant era Odierno, iar comandantul corpului de manevră cine credeți că era? Domnul Lloyd Austin, actualul șef al Pentagonului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Corect.

Cătălin Tomescu: Mi-a fost șef. Şi sunt foarte onorat, de altfel, de treaba asta.

În El Salvador, după 24 de ore, șeful statului n-a ajuns la un acord cu irakienii privind semnarea unor documente și el a spus: „Mă retrag”, iar Estonia s-a retras pe 5 februarie – nu pot să uit ziua, pentru că e ziua mea, 5 februarie.

Şi chiar am avut onoarea să fiu decorat de ministrul apărării, prezent la activitate în Bagdad – să fiu decorat de Estonia pentru modul în care am sprijinit delegatul estonian de a face un memorandum tehnic cu irakienii.

Probabil că irakienii n-au acceptat. Şi cu noi au fost destul de grei. Care era problema? În Irak încă era valabilă pedeapsa cu moartea, și statul nostru… Şeful statului pe vremea respectivă era domnul Băsescu, şi a zis: „Domnule, nu semnăm așa ceva până nu trebuie să ne respecte o cerință”, care intra în procedura de force protection, protecția forței.

Şi cerința care era: în cazul în care un militar român – este posibil orice în teatru – face o faptă reprobabilă care, potrivit reglementării internaționale și teritoriului irakian – normal, că eşti în țara lor -, trebuie pedepsită conform legii, să fie predat ori trupelor române, ori trupelor americane, pentru a fi judecat pe problema respectivă, dar respectând legile internaționale ș.a.m.d. La noi până la urmă s-a acceptat, dar la țările astea două, nu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): A, interesant!

Cătălin Tomescu: Ăsta ar fi unul dintre motivele care cred eu că i-a făcut pe șefii celor două state mai mici ca contribuție să spună: „Dom’le, noi până aici am stat”. În schimb, noi românii am reușit să semnăm acest tratat, acest memorandum.

Ulterior am semnat și acordul tehnic, în luna martie, și ulterior, în afară de munca efectivă în cadrul comandamentului și în coordonarea trupelor române, am pregătit readucerea trupelor românești în țară, care trebuia să se încheie până la 1 septembrie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că mai avem câteva minute din interviu, concluzionând: Irakul – pentru că aşa am început, cu cei 20 de ani care să împlinesc de la începutul misiunii de acolo, războiului de acolo -, pentru armata română, militarii care au fost acolo…

Cătălin Tomescu: Oho, păi au fost într-un număr însemnat!

Cristian Dumitrașcu (realizator): …a reprezentat un mare plus.

Cătălin Tomescu: Fără discuţie!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Asta, privind și în perspectiva unui război, Doamne ferește, pe teritoriul nostru.

Cătălin Tomescu: Aici nu… Nu că nu suntem de acord. A fost o contribuție majoră, a contribuit cu certitudine la ridicarea gradului de profesionalism al militarilor. Dar vreau să vă spun că a fost și o treabă care puțin a făcut să se schimbe o mentalitate. Pe scurt, dar e foarte importantă, merită minutele care au rămas pentru treaba asta.

Să vă spun de ce: acești 25 de ani de „peace support operation”, operație de stabilitate – Angola, ONU… Procedurile de acțiune sunt într-un fel la vedere. Nu e război clasic, se respectă regulile de angajare a forței stabilite conform Capitolului VI sau VII din carta ONU, Peacekipping sau Peaceinforcement, pe când ce vedem acum e război clasic.

Că-i zice Putin „operațiune specială”, asta e treabă de semantică şi juridică; ăsta e război curat! Și ce-a făcut? Din cauza faptului că în 30 de ani au fost numai misiuni de genul ăsta, o întreagă generație a crescut cu ideea că numai asta vom face până ieșim la pensie, generații viitoare.

Ei, se vede treaba că ce a făcut Putin acum ne-a întors! Păi de ce vorbește Cavoli și alți generali – comandantul suprem al SACEUR, NATO – că trebuie să revenim la războiul clasic, convenţional?

Pentru că ne forțează amenințarea. Ca să se înțeleagă ce greu ne-a fost. Dar din punct de vedere al relaționării acțiunilor din Irak cu războiul clasic, aici pe undeva a fost un minus, pentru că s-a creat în mintea militarilor această idee că ăsta e tipul de acțiune pentru care trebuie să ne pregătim. Fals total!

Personal, tot timpul am zis – bine, la mine e şi mentalitatea de tanchist: dom’le, prima dată ne pregătim de război și, de acolo, după aia ne ducem oriunde! Păi armata nu trebuie să se pregătească de război? Da!

Pe vremea lui Ceauşescu am fost și la agricultură, acum mergem – şi înainte și acum – la inundații, mergem iarna să ne ajutăm… Clar, resortul civil și sprijinul față de populație. Da, dar pregătirea nu e să ne ducem la inundații! Pregătirea trebuie să fie de război, că după aia putem să facem orice.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Finalul aparține, precum am spus şi la început, unei analize, pentru că sunteți un reputat analist militar și vorbiți aproape în fiecare zi, la diferite posturi de televiziune și de radio, despre situația actuală în care ne aflăm noi aici, la limita de sus a cerului, la granița cu cel mai îngrozitor război din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

S-au întâlnit președintele chinez cu președintele rus. Cât credeți că schimbă pentru noi paradigma chestiunea asta?

Cătălin Tomescu: Domnule, reiau ceea ce am spus deja, că îmi mențin părerea: 1 – China a început să mute pe tabla de șah a planetei.

Că le convine, nu le convine la americani sau altora, sau nouă, sau oricui vreți, contează mai puțin. Din punctul meu de vedere, a ieșit din postura puțin retrasă…

Cristian Dumitrașcu (realizator): De arbitru, dacă vreți…

Cătălin Tomescu: Da. Ponderată, puțin retrasă. E au fost agresivi numai în domeniul capacitării resurselor de orice fel de pe toate continentele, mecanismele economico-financiare mari, care le convin, potrivit propriilor interese.

Să nu uităm că fiecare ţară merge conform propriilor sale interese. Domnul Xi când s-a dus la Moscova să se întâlnească cu Putin s-a dus ca să-și atingă obiectivele Chinei, nu atât de mult ale lui.

Deci China a început să joace rolul de jucător global. În lumea multipolară, de care se vorbește, este clar că China și-a luat rolul în serios, și americanii știu asta, nu trebuie să le-o spun eu.

Al doilea lucru: s-a văzut clar, din punctul meu vedere, că Rusia și-a semnat statutul de vasalitate față de China. Își dau seama că altfel nu se poate să iasă cât de cât onorabil din acest conflict şi au nevoie de sprijinul Chinei atât din punct de vedere economico-financiar, cât și din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere militar. Acum, dacă o să mă întrebați dacă o să le dea tancuri și avioane, nu știu.

Ideea e că ce sunt eu convins – și cu asta am încheiat: cu certitudine, decizia dacă urmează să-i sprijine cu armament greu, nu numai cu armament nonletal și cu tehnologie, sigur ei au calculat dacă le aduce avantaje sau nu le aduce avantaje, potrivit propriilor interese.

De ce spun asta: păi China, care e cel mai mare producător manufacturier de pe glob, aprovizionează și UE și multe piețe… Statele Unite – mergeți într-un Wallmart, în Statele Unite, și dacă 90% din mărfuri nu-s din China, nu mai zic o vorbă. Prin urmare, păi trebuie să le vinzi. Cui le vinzi, celor săraci sau celor bogați?

Păi le vinzi celor bogați! Și atunci, dacă tu ai face treaba asta și te declară cineva că ar trebui să suporţi sancţiuni, îți mai convine? Nu știu asta, că eu la mecanisme macrofinanciare nu mă pricep; să vorbească cei care au şcoală.

Dar ca să analizez problema din perspectiva asta, sunt convins că ei și-au făcut calculele și, în funcție de decizia luată, vom vedea dacă va veni sprijinul cu armament greu sau cu avioane, ș.a.m.d. sau nu. Pentru că eu sunt convins că vor acționa în propriul interes.

Există un semnal major și pentru poporul rus. A arătat: „Uite, am venit” – recunosc, care e mare lucru pentru Putin, vă dați seama, e balon de oxigen, fără doar și poate. 2 – Statelor Unite: „Vedeţi că am început să mutăm și noi, nu mai stăm în expectativă, ne uităm și declară unul pe ici, pe colo…”

Nu, a venit Xi, care deja are al treilea mandat, care… Nu e cazul să mai dezvoltăm ce greutate are șeful Chinei la momentul actual, indiferent de regim.

Şi a treia treabă care iar ar fi importantă aici, în afară de balonul de oxigen către Putin și mesajul către societatea la nivel global și statele importante gen SUA, este și pentru statul ucrainean, din punctul meu de vedere, că trebuie cineva de la ucraineni să analizeze şi acolo. S-a vorbit și cu domnul Zelenski, nu prea s-a spus ce s-a discutat…

Să nu uităm că și cu Putin, cu o seară înainte, a vorbit patru ore jumate! Cu translație, să zic că le-a luat vreo oră jumate, că mai îngreunează… Probabil trei ore. O, păi vă dați seama că ar fi…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Când au mai vorbit ei vreodată trei ore, față în faţă?

Cătălin Tomescu: Să vorbești trei ore! De știut, ar valora un milion de puncte să știm ce s-a discutat în astea trei ore, pentru că acolo sigur s-au discutat niște lucruri cu totul și totul altele…

S-a discutat în plasa celor discutate la conferința oficială, care alea sunt pregătite dinainte; au schimbat câteva virgule și câteva verbe în noaptea aia, în rest totul era pregătit. Să știm ce s-a discutat în alea trei ore!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, Domnule general, lucrurile sunt în desfășurare. De abia aștept să ne vedem și următoarea dată aici, la radio, și la podcastul „Jurnal Militar”!

Vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Cătălin Tomescu: Şi eu vă mulțumesc! Să avem o primăvară frumoasă și să sperăm să ne revenim din toate punctele de vedere.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 27 martie 2023, 16:58

Teodora Mazăre și de Violeta Proşa (realizator rubrică): Comandamentul Central al Statelor Unite ale Americii, una dintre cele mai mari coaliții militare din istoria SUA, conduce și facilitează activitățile și operațiile militare cu aliați și parteneri, în vederea sporirii securității și stabilității regionale din zona de responsabilitate, care se întinde din nord-estul Africii, de-a lungul Orientului Mijlociu și până în sud-vestul Asiei.

Printre operațiile de succes ale coaliției s-au numărat Operation Iraqi Freedom, Operation Enduring Freedom, Operation Resolute Support și Operation Inherent Resolve, acțiuni la care au participat și militarii români. Din Tampa, Florida, transmite colonelul Alexandru Cosac: Prezența militarilor români la US Centcom are o importanță ridicată în ceea ce privește reprezentarea națională și consolidarea relațiilor cu națiunile din coaliție.

Cele 44 de națiuni partenere dislocate la Comandamentul Central oferă o oportunitate unică de a aduna într-un loc diferite ideii, direcții de pregătire, culturi, abordări diferite, ceea ce am observat că asigură o contribuție atât în partea de planificare și în fundamentare deciziilor sau coordonarea eficientă.

Teodora Mazăre și de Violeta Proşa (realizator rubrică): De pe continentul american ajungem în țara morilor de vânt, mai precis în Olanda, unde militarii români, membri ai Regimentului 74 Patriot, participă alături de 700 de militari ai Alianței Nord-Atlantice, la exercițiul Joint Project Optic Windmill, ce vizează apărarea aeriană integrată.

Prima parte a exercițiului a fost dedicată stabilirii unor conexiuni între națiunile participante în ceea ce privește rețeaua de lucru, urmând ca apoi toți militarii să se antreneze la sistemele de luptă.

Pentru România este prima participare la acest exercițiu internațional organizat din 1996. Căpitan Traian Brehui, comandantul detașamentului românesc, participant la exercițiul Joint Project Optic Windmill din Olanda: În cadrul acestui exercițiu ne antrenăm operatorii simulat pentru dezvoltarea și testarea de strategii și concepte de apărare împotriva întregului spectru de amenințări aeriene.

Aceste principii pe care noi le testăm și dezvoltăm aici se pot pune în practică până la 100% pe tehnica reală.

Operatorul nu simte nicio diferență față de ce ar trebui să facă în fața sistemului, pentru că simulatoarele sunt identice cu ceea ce au în sistemul propriu-zis.

Teodora Mazăre și de Violeta Proşa (realizator rubrică): Rămânem tot în sfera exercițiilor internaționale, iar din Olanda facem un salt de 500 de kilometri est până în Germania, unde 1.700 de militari din 18 țări, inclusiv România, acționează în cadrul exercițiului Dynamic Front.

Participant la exercițiu, locotenent-colonelul Constantin Apostol ne-a transmis faptul că aceste exercițiu internațional contribuie în mod semnificativ la stabilitatea și securitatea regională, prin îmbunătățirea capacității forțelor aliate de a acționa împreună în perioade de criză sau conflict.

Ultimele vești din această săptămână vin de la colegii focșăneni dislocați în cadrul grupului de lupte din Polonia.

Pe ultima sută de metri a misiunii, activitățile decurg în același ritm alert. Se continuă antrenamentele alături de aliați, iar tehnica se pregătește în vederea predării către colegii din cadrul celei de-a 13-a rotații.

Zilele acestea, la invitația reprezentanților din Brigada 9 Blindată poloneză, artileriștii antiaerieni români au organizat o expoziție statică a tehnicii de luptă din dotare.

Cu detalii despre acest eveniment vine locotenent Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană Sky Guardians: Militarii polonezi au fost foarte interesați de complexul antiaerian Ghepard, iar noi ne-am bucurat să le putem răspunde la toate întrebările.

Această expoziție a avut ca scop familiarizarea detașamentului polonez cu structura unui grup de luptă, ca parte a pregătirii pentru misiunea pe care o vor executa în cadrul Grupului de Luptă NATO din Letonia.

Militari din Luxemburg au fost integrați în Grupul de Luptă al NATO din România

Publicat de Gabriel Stan, 27 martie 2023, 14:47

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO din România a fost completat cu un detașament de militari din Luxemburg. Ceremonia de integrare a noii structuri a avut loc în Centrul Național de Instruire Întrunite de la Cincu.

Militarii luxemburghezi vor forma un pluton de recunoaștere, care va face parte, pe timpul misiunii, din compania olandeză a Grupului de luptă. Detașamentul este dislocat în țara noastră pentru o perioadă de 28 de luni.

Alianța Nord-Atlantică a constituit Grupul de luptă din țara noastră în luna mai a anului trecut, sub comanda Franței, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul forței de răspuns a NATO.

Departamentul de Stat american a aprobat vânzarea de vehicule tactice ușoare către România

Publicat de Gabriel Stan, 27 martie 2023, 14:29

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Departamentul de Stat american a aprobat vânzarea către România a unui număr suplimentar de 95 de vehicule tactice ușoare JLTV și a unor echipamente aferente.

Țara noastră solicitase anterior 34 de astfel de mașini de luptă, cu opțiune de achiziționare a până la 129 de unități, în valoare totală de 104 milioane de dolari.

Cu această ultimă comandă, Ministerul Apărării Naționale acoperă întreaga valoare a contractului. Într-un comunicat al Agenției Americane pentru Cooperare în domeniul Apărării și Securității, sunt precizate și câteva dintre dotările blindatelor care vor ajunge la militarii români: kituri radio și GPS-uri avansate de uz militar și turele cu performanțe îmbunătățite.

Blindatele JLTV vor înlocui mai vechile Humvee, care sunt considerate acum depășite din punct de vedere al protecției asigurate militarilor.

Din 2015 și până în prezent, compania producătoare Oshkosh Defense a livrat în jur de 20.000 de astfel de vehicule către Pentagon sau țările aliate.

Misiunile internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 20 martie 2023, 16:54

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Aflată la al optulea mandat, misiunea Uniunii Europene de instruire în Somalia are ca obiectiv dezvoltarea capacităților și a capabilităților somaleze prin consiliere strategică, mentorat și instruire, dar și acordarea de sprijin prin constituirea unor instituții și forțe de securitate somaleze responsabile, care să acționeze în temeiul statului de drept.

România este și ea parte a acestui efort și participă cu instructori la această misiune, care se axează și pe organizarea și desfășurarea de cursuri de instruire pentru militarii somalezi, cursuri despre care ne vorbește maiorul Laura Istrate, mentor în elaborarea doctrinei militare a forțelor armate somaleze: Cursurile care se desfășoară sunt predominant cursuri de dezvoltare a comandanților de plutoane, de companii, dar și de instruire pe dispozitive explozive improvizate, poliție militară, drept internațional umanitar și se concentrează pe forțele terestre, ceea ce noi cunoaștem a fi forțe terestre.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): De la misiunea de consiliere de pe continentul african trecem la cea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice din Polonia, acolo unde militarii detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov, au participat, în Varșovia, la celebrarea zilei de 12 martie, zi care a intrat în istoria Poloniei și a Europei ca fiind ziua admiterii în NATO, în primul val de extindere spre est a Alianței, a Cehiei, Ungariei și Poloniei.

Detalii avem de la locotenentul Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Am participat, alături de reprezentanți ai contingentelor americane, britanice, croate și poloneze, la evenimentul „Train with NATO” din Varșovia, organizat cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la intrarea Poloniei în NATO.

Publicul a putut vizita standuri cu armament și vehicule de luptă şi a putut învăța tehnici de luptă corp la corp și tactici de supraviețuire de la militari.

La activitate au fost prezenți și prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, alături de ministrul apărării, Mariusz Błaszczak.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Polonia, ajungem și în poligonul Grafenwöhr din Germania, acolo unde un detașament de militar din Brigada 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” participă, alături de aproximativ 1.000 de militari din 15 țări membre NATO și partenere, la Exercițiul multinațional de artilerie Dynamic Front ’23, organizat de Forțele terestre americane din Europa și Africa.

Exercițiul își propune să antreneze elementele de conducere, astfel încât să se atingă un nivel cât mai mare de sincronizare a comenzii și planificării focului de artilerie. Mai multe detalii avem de la locotenent-colonelul Daniel Florin Bornac, comandantul detașamentului: Exercițiul are ca principal obiectiv testarea și validarea interoperabilității, bazată pe trei piloni: uman, procedural și tehnic.

Cel uman se realizează prin caracterul multinațional al exercițiului. Pe partea procedurală, țările aliate și partenere pun în aplicare tehnici, tactici și proceduri comune pentru atingerea obiectivelor.

Aspectul tehnic vizează identificarea, testarea și validarea soluțiilor optime pentru realizarea interconectării diferitelor sisteme de comandă și control.

Deschiderea celei de-a 10-a ediții a American-Romanian Business Council

Publicat de Gabriel Stan, 20 martie 2023, 15:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a participat, joi, la deschiderea celei de-a 10-a ediției a Consiliului de Afaceri româno-american.

Secretarul de stat a făcut referire la evoluțiile recente ale mediului de securitate și a transmis delegației americane că Ministerul român al Apărării se adaptează la cerințele operaționale actuale.

În context, a menționat că planificarea apărării trebuie să aibă în vedere înzestrarea cu tehnică adaptată nevoilor de apărare și securitate ale României.

Simona Cojocaru a reafirmat și în acest cadru angajamentul României pentru apărarea colectivă, prin alocarea a 2,5 procente din PIB pentru apărare, din care cheltuielile pentru echipamente majore în perioada 2023-2026 să fie la o medie de peste 30% din bugetul apărării.

Comandant nou în grupul de luptă al NATO din România

Publicat de Gabriel Stan, 20 martie 2023, 15:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO, dislocat în România, are un nou comandant, în persoana colonelului francez Laurent Luisetti.

Acesta a preluat comanda grupului de la conaționalul său, colonelul Alexandre de Feligonde, care a condus structura din luna octombrie a anului trecut. Ceremonia de schimbare a comenzii a avut loc în poligonul Cincu din județul Brașov.

Din această lună, din grupul de luptă NATO, condus de Franța va face parte și un detașament de militari luxemburghezi. Schimbare de efective anunțată și pentru contingentul american dislocat în baza de la Mihail Kogălniceanu.

Armata Statelor Unite își va roti în perioada următoare militarii din Divizia 101 aeropurtată și va aduce în țara noastră 500 de soldați din Divizia 10 montană.

Exercițiul multinațional „Ariadne 23”

Publicat de Gabriel Stan, 13 martie 2023, 11:02

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române iau parte, până pe 17 martie, la exercițiul multinațional „Ariadne 23”, organizat de Grecia în raioanele maritime din zona insulei Creta.

Exercițiul își propune consolidarea procedurilor de acțiune în comun între structurile NATO cu responsabilități în domeniul luptei contra dispozitivelor explozive.

România participă cu ofițeri de stat major în structura de conducere a exercițiului și cu un detașament de scafandri de luptă EOD.

În cadrul antrenamentelor se exersează, printre altele, descoperirea și identificarea contactelor subacvatice, intervenții pentru neutralizarea minelor aflate în derivă și misiuni de inserție aeriană a scafandrilor.

Balcani, pământul sângelui și al mierii

Publicat de Gabriel Stan, 6 martie 2023, 22:12

La rubrica Inedit a acestei săptămâni avem un interviu cu un rezident ce a ales țara noastră ca refugiu și dezvoltare personală. Este vorba despre Aida Šošić, actualmente medic stomatolog dar și artist, ce a părăsit Bosnia și Herțegovina după destrămarea acesteia din fosta Iugoslavie.

Veți afla informații despre cum au supraviețuit oamenii și cum s-au descurcat în acea perioadă de la intervievata noastră, Aida Šošić, cetățean bosniac ce a trăit ororile războiului în acea perioadă.

Aida Šošić se află în România de aproape 10 ani, iar ca profesie este medic stomatolog. În timpul liber este artist, are o formație alături de care cântă, dar mai creează și coloane sonore pentru anumite piese de teatru.

A venit în țara noastră cu o bursă de studiu, s-a îndrăgostit de plaiurile mioritice și ales să rămână. Povestește cu durere în suflet despre țara ei, care nu a trecut deloc prin momente frumoase de-a lungul istoriei, amintirile fiind adânc răscolite odată cu începerea războiului în Ucraina.

Vă invit să ascultați povestirile ei despre acea perioadă, despre ororile războiului văzut prin ochii unui copil, într-un interviu realizat de Gabriel Stan, de la Radio România Actualități.

Aida nu și-a uitat meseria de bază, iar în începutul interviului ne vorbește despre stomatologie și prevenție dentară, într-un cuvânt, cum să ne păstrăm zâmbetul sănătos.

În partea secundă a interviului, Aida ne introduce în poveștile copilăriei zdruncinate crunt de războiul declanșat în Bosnia și Herțegovina chiar de la începutul clasei primare, apoi venim către prezent și aflăm motivul pentru care a ales să devină medic stomatolog în dauna muzicii și a artei.

Bosnia și Herțegovina se învecinează cu Croația la vest, cu Serbia la est și cu Muntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum.

Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.

Continuăm discuția despre cariera aleasă de ea în timpul adolescenței, în partea a 3-a a interviului unde mai aflăm și motivul pentru care a ales România ca țară de refugiu și vedem care sunt diferențele culturale între cele două țări.

Bosnia și Herțegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată și împărțită din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska.

În final, Aida încheie discuția cu ceva dorințe pe care ni le împărtășește cu modestia de care a dat dovadă în tot acest timp.

Nu are pretenții prea mari, se bucură în fiecare zi de fiecare lucru mărunt peste care dă și speră la o lume mai bună, fără violență și fără răutăți.

Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică. Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.

Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.

Lockheed Martin intenționează să crească producția sistemului HIMARS

Publicat de Gabriel Stan, 6 martie 2023, 13:25

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Producătorul american de armament Lockheed Martin intenționează să crească producția sistemului HIMARS, după ce și-a dovedit eficacitatea în Ucraina. Sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate este acum o armă cerută de mai multe armate.

Dacă la începutul lui 2022 concernul producea 48 de astfel de sisteme pe an, ritmul a crescut, până la 60 de unități HIMARS, iar ținta companiei este de a ajunge o producție anuală de 96. De la începutul invaziei ruse, armata ucraineană a primit cel puțin 20 de lansatoare.

România a semnat în 2019 un contract cu Lockheed Martin pentru furnizarea a trei sisteme HIMARS, fiecare a câte 18 instalații de lansare. Primul sistem este deja în dotarea Forțelor Terestre Române. Contractul României pentru HIMARD se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

Un detașament de militari din Luxemburg se va alătura grupului de luptă NATO din România

Publicat de Gabriel Stan, 6 martie 2023, 13:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Anunțul a fost făcut de premierul acestei țări, Xavier Bettel, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o în Marele Ducat cu președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului român a declarat că apreciază acest sprijin și a salutat viitoarea prezență militară luxemburgheză în România, precizând că această decizie consolidează cooperarea celor două țări în ceea ce privește întărirea flancului estic al NATO.

Klaus Iohannis: Discuția a cuprins, desigur, și analiza actualului context de securitate. I-am prezentat, domnule prim-ministru, evaluarea noastră la un an de la declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Am subliniat sprijinul multidimensional și constant al Bucureștiului pentru Ucraina, dar și provocările multiple cu care se confruntă Republica Moldova, pe care România o susține fără echivoc, nu numai pentru a avansa parcursul său european, dar și pentru a face față dificultăților economice și de securitate.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO din țara noastră a fost constituit anul trecut, cu Franța în rol de națiune-cadru și cu efective din armatele Belgiei și Olandei, care acționează în sistem rotațional.

România participă cu 42 de sportivi la Campionatele Europene de scrimă pentru cadeți și juniori!

Publicat de Andra Radu, 20 februarie 2023, 15:46

România participă cu o delegație de 42 sportivi, înscriși la toate armele, la ediția 2023 a Campionatelor Europene de scrimă pentru cadeți și juniori de la Tallinn (Estonia), prevăzute între 21 și 28 februarie.

Lotul României pentru CE 2023 de la Tallinn:

Cadeţi:

• Sabie fete: Rosemarie Benciu, Amalia Covaliu, Anastasia Fusea, Alexandra Mitruş; antrenor – Irina Covaliu;
• Sabie băieţi: Casian Cîdu, Dacian Enache, Alexandru Eva, Cristian Macovei; antrenor – Ciprian Gălăţanu;
• Spadă feminin: Erica Badea, Natalia Constantin, Alexandra Drăgan, Andreea Muntean; antrenor – Nicolae Ille;
• Spadă masculin: Andrei Tudor Aparaschiţei, Luca Iliuţă, David Pădureanu, George Petrache; antrenor – Monica Marinescu;
• Floretă feminin: Alexandra Adoch, Enya Male, Ingrid Miti Bikfalvi;
• Floretă masculin: Victor Baciu, Felix Dogariu, Darius Malekshahian; antrenor – Iulian Teacă.

Juniori:

• Spadă feminin: Renata Axinte, Andrada Ghica, Bianca Moroianu, Emma Şonţ; antrenor – Nicolae Mihăilescu;
• Spadă masculin: Rareş Marghescu, Florin Mirică, Claus Sebeşan, Alexandru Stoica; antrenor – Mihaela Ion;
• Sabie feminin: Catinca Dumitru, Alexandra Mitruş, Ilinca Pantiş, Amalia Stan; antrenor – Tiberiu Dolniceanu;
• Sabie masculin: Casian Cîdu, Vlad Covaliu, Mihnea Enache, Radu Niţu; antrenor – Alin Badea;
• Floretă feminin: Andreea Dincă, Teodora Şofran, Maria Teodorescu, Karina Vasile; antrenor – Ana Pavel;
• Floretă masculin: Alexandru Macovei, Ionuţ Steo; antrenor – Claudiu Moldanschi.

Marţi, 21 februarie, se vor decerna medalii în probele individuale la spadă băieți, floretă fete și sabie fete, la concursul cadeților.

Gala de prezentare a lotului participant la „Invictus Games Dusseldorf 2023”

Publicat de Gabriel Stan, 20 februarie 2023, 15:19

Sonia Raicu (realizator rubrică): Armata României și-a desemnat lotul militarilor răniți ce vor reprezenta România la Jocurile Invictus, care vor avea loc la Düsseldorf, în Germania, în toamna acestui an.

Echipa țării noastre va fi formată din 20 de militari răniți, plasați cu gradul 1, 2 și 3 de invaliditate sau apt limitat.

Aceștia vor concura la opt discipline sportive: tir cu arcul, atletism, canotaj la ergometru, powerlifting, ciclism, tenis de masă, înot și volei din poziție şezând.

Echipa Armatei participă pentru a patra oară la competiția sportivă internațională, care susține recuperarea fizică și psihică a militarilor răniți în operațiuni militare, după edițiile din Toronto 2017, Sidney 2018 și Haga 2022.

Jocurile Invictus promovează respectul față de sacrificiu și traumele militarilor răniți, a căror implicare în activități sportive este o oportunitate de reintegrare socială și de redare a încrederii în forțele proprii, elemente necesare în procesul de refacere fizică și psihică.

David Popovici a fost votat cel mai bun înotător european al anului 2022 de Liga Europeană de Natație!

Publicat de Andra Radu, 17 februarie 2023, 13:23

David Popovici a fost votat cel mai bun înotător european al anului 2022, în cadrul premiilor Ligii Europene de Nataţie (LEN) pe anul trecut, a anunţat forul continental, joi seara, pe site-ul său oficial.

Popovici s-a impus în clasamentul publicat de LEN cu 56,16%, devansându-i pe maghiarul Kristof Milak (22,71%), italianul Thomas Ceccon (13,79%), francezul Leon Marchand (4,77%) şi un alt italian, Nicolo Martinenghi (2,56%).

Popovici (18 ani) a cucerit anul trecut două medalii de aur la Mondiale (100 m liber, 200 m liber), a câştigat două medalii de aur la Europene (100 m liber, 200 m liber), stabilind cu acest prilej şi un nou record mondial în proba de 100 m liber, a luat argintul la Mondialele în bazin scurt (100 m liber), obţinând şi trei titluri mondiale de juniori şi patru europene de juniori.

La feminin, titlul de cea mai bună înotătoare a anului trecut a revenit sportivei lituaniene Ruta Meilutyte, cu 37,20%, care a câştigat duelul cu suedeza Sarah Sjostrom, 35,11%, olandeza Marritt Steenbergen, 18,75%, şi italianca Benedetta Pilato, 8,93%.

România a avut un laureat şi la sărituri de la mare înălţime, masculin, pe Constantin Popovici, campionul european en titre şi al cincilea clasat în clasamentul World Series, care a ocupat primul loc, cu 64,77% din voturi, urmat de conaţionalul său Cătălin Preda, vicecampionul european şi al treilea în ierarhia World Series, 24,18%, şi italianul Alessandro De Rose, medaliat cu bronz la Europe, 11,05%.

Acestea au fost primele distincţii pe care le obţine România în cadrul Premiilor LEN, instituite în 2008.

Ziua Națională a Lecturii

Publicat de Andra Radu, 15 februarie 2023, 10:24

La 14 iunie 2021, Senatul a adoptat, în unanimitate, o propunere legislativă depusă în luna martie 2021 de deputatul liberal Sebastian Burduja, şi semnată de 22 de deputaţi PNL, un deputat USR-PLUS şi doi senatori PNL, prin care se instituie Ziua Naţională a Lecturii pe data de 15 februarie.

For decizional, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege la 21 decembrie 2021, potrivit site-ului www.cdep.ro. În data de 14 ianuarie 2022, a fost promulgată de către preşedinte ţării Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii.

A fost aleasă data de 15 februarie pentru Ziua naţională a lecturii deoarece reprezintă ziua de naştere a două mari personalităţi ale României: Titu Maiorescu şi Spiru Haret.

Legea prevede ca muzeele, bibliotecile publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pot acorda asistenţă de specialitate pentru manifestările organizate cu ocazia Zilei naţionale a lecturii, în vederea încurajării lecturii.

Zeci de mii de adolescenți se pierd, anual, în clasa a XII-a!

Publicat de Andra Radu, 14 februarie 2023, 13:01

Între 30 și 40 de mii de adolescenți care intră în clasa a XII-a nu mai ajung să dea Bac-ul, arată datele oficiale din ultimii ani. Aceasta este doar ultima treaptă a abandonului școlar.

Dintr-o generație de copii care intră în clasa întâi, în medie, peste 14% abandonează școala înainte să termine clasa a VIII-a, arată ultimul raport Starea Învățământului Preuniversitar din România. Asta în condițiile în care 44.5% dintre adolescenți sunt în risc de sărăcie și excluziune socială.

România este fruntașă la abandonul școlar în UE, iar copiii din mediul rural sunt cei mai vulnerabili în fața acestui risc. Dacă media națională este 15%, în mediul rural rata abandonului depășește 25%.

În acest context, World Vision România a semnat un parteneriat cu PepsiCo Foundation pentru a susține 90 de elevi care provin din comunități dezavantajate, inclusiv din mediul rural,să-și continue studiile la liceu.

Prin acest parteneriat, încheiat în cadrul programului Vreau în clasa a 9-a, 90 de elevi de liceu din mediul rural vor fi susținuți în 2023 printr-un pachet integrat de servicii educaționale și sociale. Astfel, cu ajutorul donației de 160.000$ elevii vor primi:

• consiliere vocațională;
• sesiuni de dezvoltare personală;
• burse lunare pentru a-și acoperi o parte dintre cheltuielile de bază (navetă, cazare la cămin, rechizite, haine etc.);
• sesiuni de educație digitală;
• zilnic o masă caldă;
• sesiuni de informare despre un stil de viață sănătos;

De asemenea, 90 de părinți vor beneficia de un curs de educație parentală cu scopul de a-i încuraja pe copiii lor să termine cel puțin învățământul obligatoriu.

Obiectivul comun al acestui parteneriat: sprijinirea elevilor din mediul rural și periurban, de clasa a VIII-a și de liceu, pentru continuarea studiilor și pentru a-și dezvolta abilități ca să se integreze mai ușor pe piața muncii.

Din 2008 și până în prezent peste 4.500 de adolescenți au beneficiat de programul Vreau în clasa a 9-a al fundației World Vision România. Anul acesta, organizația susține prin acest program 1.100 de elevi.

Aeronave ale Forțelor Aeriene Române, în sprijinul populației afectate de cutremurul din Turcia

Publicat de Gabriel Stan, 13 februarie 2023, 17:14

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost printre primele țări care au oferit ajutor de urgență în sprijinul populației afectate de cutremurele produse luni în Turcia.

Detașamente de intervenție ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și materiale necesare echipelor de salvare au ajuns în Turcia cu aeronavele de transport ale Forțelor Aeriene Române.

Sprijinul a fost acordat în baza solicitării de asistență internațională formulate de guvernul turc prin Mecanismul European de Protecție Civilă.

În zborurile de întoarcere în țară, aeronavele militare au repatriat cetățeni români și străini aflați în zona afectată de seisme.

Ministerul Apărării Naționale a fost abilitat să desfășoare misiuni de transport al personalului și echipamentelor altor state care acordă sprijin Turciei.