Vizita conducerii MApN în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Regimentul 74 Patriot

Publicat de Gabriel Stan, 13 februarie 2023, 16:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au aflat luni în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde s-au informat despre condițiile de muncă ale personalului, despre proiectele de modernizare a infrastructurii și starea echipamentelor.

Acolo s-au întâlnit și cu reprezentanții structurilor aliate dislocate în Baza 57 Aeriană, Divizia 101 aeroportată a Statelor Unite ale Americii, detașamentul forțelor aeriene italiene și echipa de legătură a Armatei franceze.

Mihail Kogălniceanu este mai mult decât o bază militară, a devenit un simbol al felului în care lumea liberă se raportează la evenimentele de securitate care au loc la est de România, a declarat ministrul Angel Tîlvăr.

Angel Tîlvăr: Aici am văzut toate condițiile de interoperabilitate pe care trebuie să le îndeplinească forțe care acționează împreună și care sunt pregătite să acționeze împreună. Avem o atmosferă de exercițiu permanent.

Astăzi am asistat la un exercițiu de poliție aeriană pe care l-a desfășurat componenta italiană.

Activitatea aici presupune, din perspectiva noastră, și asigurarea celor mai bune condiții de viață și de trai pentru militarii noștri și cele mai bune condiții pentru ca aceștia să-și desfășoare misiunile conform ordinelor primite.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar, marți, ministrul Tîlvăr și generalul Petrescu au vizitat Regimentul 74 Patriot de la Mihai Bravu, unde au fost informați despre stadiul programului de înzestrare cu sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot și s-au întâlnit cu militarii care operează cele două sisteme intrate până acum în dotarea regimentului.

Livrarea următoarelor două sisteme din totalul de 7 al programului a început anul trecut, iar testarea și recepționarea lor vor fi finalizate până la sfârșitul lunii aprilie.

România a achiziționat cea mai modernă configurație de sisteme Patriot, aflate în serviciu, testate în luptă și capabile să angajeze toate tipurile de amenințări aeriene actuale.

Conferința internațională a capelanilor militari

Publicat de Gabriel Stan, 13 februarie 2023, 16:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a găzduit, în perioada 6-9 februarie, Conferința internațională a capelanilor militari din țările membre NATO și ale Parteneriatului pentru Pace ajunsă la a 34-a ediție.

Evenimentul a fost organizat de secția de asistență religioasă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale și de Comandamentul European al Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii.

Conferința a avut ca temă persoana și misiunea capelanului militar în contextul geopolitic și religios actual.

Printre subiectele dezbătute s-au aflat promovarea libertății, diversității și toleranței religioase în armată și particularitățile asistenței religioase în misiunile multinaționale.

La lucrările conferinței, organizată pentru prima dată în țara noastră, au participat 120 de clerici romano-catolici şi ortodocși din 35 de țări.

Părintele Sorin Pitic, inspectorul general al clerului militar: Încercăm să facem vizibilă lucrarea preoților militari în lume, în armată, armatele membre NATO și, sigur, în armatele naționale, pentru că sunt și alți participanți care nu sunt din țările NATO.

Cei care sunt interesați să primească informații despre funcționarea capelanatelor, despre specificul capelanatelor în diferite țări, așa cum suntem și noi în România; încercăm să preluăm ce este bun de la fiecare capelanat militar național.

România joacă împotriva Taiwanului în Cupa Davis!

Publicat de Andra Radu, 9 februarie 2023, 16:25

Echipa masculină de tenis a României va înfrunta echipa Taiwanului în Grupa Mondială I a Cupei Davis, în toamnă, potrivit tragerii la sorți efectuate joi, la Londra.

România va fi gazdă în această întâlnire, care va avea loc pe 15-16 sau 16-17 septembrie.

Câștigătoarea va accede în faza calificărilor pentru turneul final al Cupei Davis, în timp ce învinsa va disputa un play-off pentru menținerea în Grupa Mondială I cu echipele învingătoare din Grupa Mondială II a competiției.

România, care a învins în weekend-ul trecut Thailanda cu 3-2, la Nonthaburi, în play-off-ul pentru Grupa Mondială I a Cupei Davis, a fost cap de serie la tragerea la sorţi.

Taiwanul a trecut cu 3-1 de Mexic, în deplasare, la Metepec, în aceeaşi fază a competiţiei.

Vizita în România a șefului Statului Major al Apărării din Portugalia

Publicat de Gabriel Stan, 6 februarie 2023, 16:32

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii portughezi dislocați în România în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est au primit vizita șefului Statului Major General al Forțelor Armate Portugheze, amiralul António Silva Ribeiro, aflat în țara noastră la invitația șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Portugalia contribuie cu forțe, alături de Polonia, Macedonia de Nord și țara noastră la structura NATO de nivel brigadă, constituită în anul 2017 pe teritoriul României.

Amiralul Ribeiro consideră că prezența contingentelor statelor aliate în această parte a Europei este încă un semn al coeziunii în interiorul Alianței Nord-Atlantice.

António Silva Ribeiro: Portugalia și România au colaborat excelent în programul aeronavelor F-16.

Acum avem ocazia să ne arătăm solidaritatea și să menținem securitatea în interiorul teritoriului Alianței Nord-Atlantice.

De aceea avem trupe aici, în aceste momente speciale, când Rusia atacă Ucraina. Este o excelentă ocazie să demonstrăm coeziunea Alianței Nord-Atlantice.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Generalul Petrescu a apreciat contribuția militarilor portughezi pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare în zona de est a Alianței și a Uniunii Europene.

Daniel Petrescu: Portugalia este un aliat important pentru noi. Este un aliat care are o prezență consistentă în cadrul Brigăzii Multinaționale de la Craiova.

Este și un fel de vizită de rămas bun pentru domnul amiral, urmând să se retragă și să fie înlocuit de un alt șef al apărării.

Am fost onorat, de asemenea, să-i prezint Ordinul Național „Steaua României”, conferit de președintele României, pentru întreaga activitate desfășurată și pentru sprijinul constant pe care îl oferă Armatei României.

Primul exercițiu NATO în comun în spațiul aerian al României

Publicat de Gabriel Stan, 6 februarie 2023, 16:21

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Aeronave militare ale Franței, Italiei, României, Spaniei, Turciei și Statelor Unite au desfășurat, pentru prima dată în această formulă, un exercițiu în spațiul aerian al țării noastre.

Exercițiul a urmărit perfecționarea capacității aliate de lupta aeriană și a constat în simularea atacurilor împotriva sistemelor de apărare antiaeriană.

Astfel, instalațiile franceze Mamba, sprijinite de avioanele F-16 românești și F-15 americane, au acționat împotriva aeronavelor Eurofighter italiene, F-18 spaniole și F-16 turceşti.

Centrul de Operații Aeriene Combinate de la Torrejon și Centrul de Raportare și Control din România au asigurat comanda și controlul misiunilor.

Manevrele aeriene au respectat legile și standardele internaționale și nu au fost un răspuns la evoluțiile geopolitice actuale, ci au făcut parte din activitățile de vigilență ale Alianței care vizează protejarea flancului estic, a precizat Comandamentul Aerian Aliat al NATO.

România trimite salvatori în Turcia!

Publicat de Andra Radu, 6 februarie 2023, 12:03

Comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a anunțat luni într-un mesaj postat pe Twitter, că Bruxellesul a activat Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

Astfel, echipe de salvatori din România și Regatul Ţărilor de Jos se deplasează deja către zona afectată de cutremurul cu magnitudine 7,8 care a avut loc luni dimineața în sud-estul Turciei și în alte țări vecine, îndeosebi Siria.

Guvernul României a decis, luni, trimiterea în Turcia a unei echipe RO-USAR, personal specializat în intervenții de salvare-căutare din cadrul IGSU.

„Urmare a activării Mecanismului European de Protecţie Civilă, Guvernul României a decis trimiterea unei echipe RO-USAR, personal specializat de intervenţie în astfel de situaţii din cadrul IGSU, în Turcia, ţara puternic afectată de cutremurul de noaptea trecută. Sprijinul oferit de statul român a fost acceptat de autorităţile turce, precizând, totodată, că echipele de salvatori ale IGSU, împreună cu echipa medicală SMURD Bucureşti (parte integrantă a INSARAG), alături de personalul Forţelor Aeriene Române din cadrul MAPN, sunt deja pregătite pentru desfăşurarea acestei misiuni de sprijin”, se arată într-un comunicat al executivului român.

Guvernul olandez a anunţat luni trimiterea în Turcia unei echipe de salvare pentru zone urbane, care include agenţi militari şi de poliţie, personal de prim ajutor şi pompieri, potrivit EFE.

De asemenea, Italia a propus luni Turciei ajutorul Protecţiei civile. Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, „informată de Departamentul Protecţiei Civile, urmăreşte îndeaproape situaţia, după seismul distrugător care a lovit Turcia, la graniţa cu Siria”, a informat biroul său într-un comunicat.

România joacă împotriva Thailandei în Cupa Davis!

Publicat de Andra Radu, 2 februarie 2023, 14:00 / actualizat: 2 februarie 2023, 18:30

Nicholas David Ionel îl va înfrunta pe Yuttana Charoenphon, vineri, în prima partidă de simplu din cadrul întâlnirii care opune echipele masculine de tenis ale României şi Thailandei, la Nontaburi, în primul tur al play-off-ului Grupei Mondiale I a Cupei Davis.

Al doilea meci de simplu de vineri îi va opune pe Kasidit Samrej şi pe Filip Cristian Jianu.

Sâmbătă vor avea loc meciul de dublu şi ultimele două partide de simplu, Ionel – Samrej şi Jianu – Charoenphon. De remarcat că toate cele patru meciuri de simplu vor fi premiere.

Marius Copil va juca în partida de dublu, alături de Victor Vlad Cornea. Adversarii lot vor fi Pruchya Isaro şi Thantub Suksumrarn.

Din echipa al cărei căpitan nejucător este Paradorn Srichapan mai face parte şi Palaphoom Kovapitukted.

În lotul României, care îl are drept căpitan nejucător pe Gabriel Trifu, figurează şi Cezar Creţu.

Partidele vor debuta, atât vineri, cât şi sâmbătă de la ora locală 11:00 (06:00 la Bucureşti) şi vor fi găzduite de The Lawn Tennis Association of Thailand, o arenă cu o capacitate de 1.500 de locuri.

Echipa care va câştiga această dispută va juca în luna septembrie 2023 în Grupa Mondială I. Aceasta va fi prima confruntare dintre România şi Thailanda.

Exercițiul EAGLE-MEDA 23

Publicat de Gabriel Stan, 30 ianuarie 2023, 14:15 / actualizat: 30 ianuarie 2023, 15:30

Adrian Gîtman (realizator rubricā): Circa 600 de militari francezi din grupul de luptă dislocat în România au desfășurat în această săptămână exercițiul EAGLE-MEDA 23 în Centrul Secundar de instruire pentru Luptă al Forțelor Terestre de la Smârdan, județul Galați.

Militarii francezi au executat în poligon și trageri de luptă cu tancurile Leclerc. Scopul principal al exercițiului a fost antrenarea forțelor pentru dislocarea rapidă și executarea unei misiune de luptă într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operațiuni NATO de apărare colectivă desfășurate pe flancul de sud-est al Alianței, în conformitate cu articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, a declarat colonelul Alexandre de Feligonde, comandantul grupului de luptă.

Alexandre de Feligonde: Am început încă din luna octombrie să dislocăm grupul greu de luptă în România, în centrul de instruire de la Cincu, unde suntem de câteva săptămâni.

Acolo ne antrenăm în cadrul batalionului împreună cu militarii olandezi. Acum, a venit momentul să ne desfășurăm forțele aici, la Smârdan, pentru a ne continua instruirea și pentru a face exerciții cât mai variate pe diferite terenuri de antrenament.

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin

Publicat de Andra Radu, 16 ianuarie 2023, 12:29

În 2023, în perioada 16-22 ianuarie se derulează Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, marcarea acesteia având drept scop creșterea gradului de conștientizare a importanței screening-ului de col uterin.

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (SEPCCU) a fost lansată în 2007, pentru a informa populația feminină în privința cauzelor acestui tip de cancer și pentru a atrage atenția asupra mijloacelor de prevenire.

Cancerul de col uterin (numit și cancer cervical) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, 15-45 ani, conform site-ului http://www.sant.ro.

Boala este provocată de infecția cu HPV (Virusul Papilloma Uman) dar poate fi prevenită prin vaccinare. Organizația Mondială a Sănătăţii estimează că numărul de cazuri noi de cancer de col uterin va creşte cu 21% până in anul 2025.

Romania are cele mai multe cazuri de cancer de col nediagnosticat pe an din întreaga Uniune Europeană. Prevenţia pe termen mediu poate fi reprezentată de un program de screening cu testul Babeş-Papanicolau, la nivelul întregii populaţii.

Pe termen lung, profilaxia cancerului de col uterin poate fi determinată prin vaccinare împotriva infecţiei cu virusul HPV.

Programele de prevenţie sunt mult mai eficiente şi mai puţin costisitoare decât tratamentele curative. Ministerul Sănătăţii plăteşte anual 60 de milioane de euro pentru pacientele bolnave de cancer de col, în vreme ce desfăşurarea unui program de prevenţie prin vaccinare împotriva HPV pentru 70% dintre persoanele specifice este în valoare de 10,5 milioane de euro.

Eurostat: Prețul locuințelor din România, printre cele mai mici majorări din UE!

Publicat de Andra Radu, 11 ianuarie 2023, 11:31

Prețul locuințelor din Uniunea Europeană a înregistrat o creștere de 49,2% în perioada cuprinsă între 2010 și trimestrul al treilea din 2022, iar România a consemnat printre cele mai mici majorări de prețuri din UE, conform datelor publicate marți de Eurostat și citate de Agerpres.

Astfel, în perioada menționată, prețul locuințelor a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre UE și a scăzut doar în Grecia (minus 22%), Italia (minus 9%) și Cipru (minus 0,3%).

Cele mai mari creșteri au fost înregistrat în: Estonia (199%), Ungaria (174%), Luxemburg (140%), Lituania (137%), Letonia (134%), Cehia (133%) și Austria (130%).

În România, precum și în Finlanda și Spania, prețul locuințelor a înregistrat o creștere mai mică de 25%, adică la jumătate față de creșterea medie înregistrată în UE.

Referitor la prețul chiriilor, acesta au crescut, în medie, cu 18,5% în Uniunea Europeană, în perioada cuprinsă între 2010 și trimestrul al treilea din 2022.

Cu excepția Greciei, unde au scăzut cu 24%, chiriile au crescut în restul celor 26 de state membre, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (233%) și Lituania (151%), în timp ce în România s-a înregistrat o creștere de peste 25%, peste media din UE.

Vizita șefului Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze în România

Publicat de Gabriel Stan, 9 ianuarie 2023, 14:20

Bogdan-Silviu Răducan (realizator rubrică): Generalul Stéphane Mille, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, a efectuat în prima zi a acestui an o vizită în România.

Cu acest prilej, generalul Mille i-a vizitat pe membrii detașamentului francez de apărare aeriană dislocat în România și a avut o întrevedere cu șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Viorel Pană, în care au fost analizate modalități de dezvoltare a cooperării dintre cele două structuri.

Dislocarea sistemului francez de apărare aeriană MAMBA în România face parte din setul de măsuri adoptate de Alianța Nord-Atlantică pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO.

Exerciții militare în poligonul Cincu

Publicat de Gabriel Stan, 9 ianuarie 2023, 14:06

Bogdan-Silviu Răducan (realizator rubrică): Militarii contingentelor Franței și Țărilor de Jos dislocate pe teritoriul României în cadrul Grupului de Luptă pentru Apărare Colectivă desfășoară în perioada 5-9 ianuarie în Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, județul Brașov, trageri de luptă cu armamentul ușor și greu de infanterie.

Activitățile au ca scop menținerea nivelului de instruire atins, consolidarea abilităților de identificare a țintelor pe câmpul de luptă și angajarea acestora cu armamentul din dotare.

Vă mai informăm și că în perioada 13-19 ianuarie, tot în Cincu, în poligonul de luptă urbană, se va desfășura exercițiul de geniu Bull Fury.

Vor fi implicați militari români din Batalionul 96 Geniu Cetatea București, militari din Țările de Jos, din grupul de luptă pentru apărare colectivă și militari americani din Batalionul de Geniu al Brigăzii 39 și din Brigada 4 Security Force Assistance.

Se urmărește creșterea nivelului de interoperabilitate, cunoașterea modului de acțiune specific, menținerea nivelului de instruire atins și asigurarea lucrărilor specifice de geniu pentru structurile de manevră, într-un mediu apropiat de realitățile câmpului de luptă modern.

Cătălin Tomescu: A trecut vremea să ne bazăm pe alții, chiar dacă suntem țară membră NATO și UE. În istoria noastră tot timpul ne-am bazat pe unele din marile puteri în funcție de perioadă, dar acum trebuie să ne trezim, să ne luăm soarta în mâini și să facem noi pentru noi

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 14:36

La Subiectul Săptămânii de la finalul anului, invitatul rubricii a fost generalul în rezervă Cătălin Tomescu, care a analizat în detaliu situația de pe frontul din Ucraina, începând cu data de 24 februarie și până pe 31 decembrie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-locotenent, bine ați venit la Jurnal Militar, bine ați venit la Subiectul săptămânii.

Cătălin Tomescu: Bine v-am găsit. Mulțumesc de invitație. Salut ascultătorii dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aș fi început cu piesa lui Victor Socaciu, Zangra. Vi se potrivește foarte bine acel cântec pe care l-a compus Victor Socaciu, despre un ofițer care s-a pregătit toată viața, care a ajuns general și care tot timpul a așteptat maurii. În momentul în care ei au intrat în cetate, el era ieșit în rezervă. Este cumva și povestea dumneavoastră, o carieră prodigioasă.

Ați ajuns în funcții de comandă foarte importante, chiar una dintre cele mai importante. Ați comandat Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu și cu câteva zile înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, ați ieșit în rezervă. Aveți un regret față de această întâmplare a destinului?

Cătălin Tomescu: Da, m-ați ghicit. A citit înseamnă comentariile de atunci. Cam așa e. Am început să mă închei la cravată, cum zic eu, din 1978 când am intrat în liceul militar și, conform legilor actuale, la general de trei stele câte aveam eu general locotenent, ieșirea la pensie sună clopoțelul când împlineşti 58 de ani în ultima zi a lunii în care împlineşti vârsta asta. Sunt născut în februarie pe 5 februarie 1964.

Prin urmare, pe 5 februarie 2022 am făcut 58. Într-o luni s-a semnat decretul de trecere în rezervă. Corect, conform legislației la limită de vârsta. Asta e, toți suntem datori cu ieșirea la pensie. Frustrarea mi-a venit din cauza faptului că Federația Rusă a atacat chiar pe 24 dimineața și eu până pe 21 mai erau câteva zile.

Din păcate nu s-a luat decizia ca să se oprească trecerea în rezervă, ieşirea la pensie şi așa mai departe. Cum ar fi fost normal, că începea un război la granițele României.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și erau informații și toată lumea știa că va începe un război.

Cătălin Tomescu: Pe 24 chiar a început. Chiar m-am supărat, așa zic, ia uite, toată viața m-am pregătit pentru asta și acum, când e nevoie mai mare de mine, trebuie să ies la pensie, că nu știu cine a hotărât printr-o ordonanță sau lege, nici nu știu ce e, că nu m-a interesat niciodată. Nu mi-am propus să ies înainte de termen.

Eu am zis că rămân în serviciu activ atât timp cât legea îmi permite. Deci am avut o frustrare, recunosc, dar asta este. Mi-am văzut de treabă în continuare. Am mers, am desfășurat ceremonia la Sibiu.

Pe vremea aia eu eram comandantul corpului multinațional și i-am lăsat pe cei mai tineri să ducă în continuare steagul sus cu privire la apărarea țării. Am avut într-adevăr, o carieră mai mult decât onorabilă.

Din structurile românești am comandat tot ce se putea comanda până la nivel de divizie, comandantul diviziei 1, iar în NATO am condus de la nivel pluton până la nivel corp de armată, maximul la care s-a putut ajunge pentru țara noastră.

Prin urmare sunt mândru, fără doar și poate de ceea ce am făcut. Legea-i lege și trebuie s-o respectăm cu toții. Oricum rămân în poll position dacă vreodată va fi nevoie, cu certitudine voi răspunde.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Încerc să mă pun în pielea dumneavoastră. 24 februarie 2022, eu împreună cu câțiva colegi din rețeaua Jurnal Militar din țară eram la Satu Mare, ne pregăteam să facem un reportaj cu batalionul de geniu ”Tisa” de acolo și noaptea ne-am cazat la căminul de garnizoană și dimineață toate televizoarele vuiau.

Şi voiam să vă întreb, pentru că spuneam că încep să mă pun în pielea dumneavoastră, ce ați gândit dimineața din 24 atunci când Rusia a atacat Ucraina și atunci când sunt convins că ați fost foarte, cum spuneați, frustrat, pentru că ați fi putut să faceți lucruri.

Cătălin Tomescu: În primul rând, eu fac parte din cei care nu am crezut că va ataca Putin. Sincer, și acum cred că el ar fi obținut – luăm situația din ziua de azi cu zona pe care o controlează ei – se putea ajunge acolo prin război hibrid, exact cum a procedat în 2014. Se vede treaba că m-am înșelat. Kremlinul a decis să atace.

Erau semne și așa mai departe, dar presiuni din astea au mai fost întotdeauna, începând de la criza rachetelor din Cuba, pe vremea lui Kennedy și până în zilele noastre. În general puterile globale, pe vremea aia Uniunea Sovietică și Statele Unite, ei nu se băteau între ei, se băteau pe alte teritorii și pe alte zone, unde fiecare voia să-și flexeze mușchii, scuzați expresia neacademică, dar să vadă cât poate să reziste celălalt, războiul rece, cursa înarmărilor, cursa nucleară și așa mai departe.

Sunt multe exemple. Revenind, nu am crezut. Când s-a trecut la invazie, și eu, ca și dumneavoastră, m-am trezit dimineața și am văzut că s-a trecut la ofensivă atunci am realizat că ceva se întâmplă, cărțile sunt mult mai mari, pentru că hibrid e una, nu trebuie să ceri aprobare la nimeni. S-a desfășurat întotdeauna, numai că noi oamenii suntem noi la mecanismele lui, dar el a existat dintotdeauna.

În perioada post război rece, războiul hibrid a ajuns la cote inimaginabile, multidimensionale, nu numai în Europa, peste tot. Prin urmare, eu am zis că el va adopta această formă. M-am înșelat.

S-a trecut direct la conflict. Trecând la conflict, conflictul nu se mai desfășoară după aceleași reguli. La conflict ca să ataci Ucraina în plină epocă de calmitate, relativă și asta bineînțeles, trebuie să ai niște aranjamente, trebuie să ai niște înțelegeri la nivel global.

Ucraina fiind o miză mică, din punctul meu de vedere, față de ordinea mondială și față de aranjamentele globale, numai că aici s-a decis terenul de desfășurarea a lor pentru a stabili rezultatul final.

Prin urmare, prima temere am avut-o să nu cumva să fi atrasă România, prin România o dată NATO. A doua temere a fost legată de eventualul sprijin al Chinei, pentru că să nu uităm…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Erau semne.

Cătălin Tomescu: Putin a avut o întâlnire cu președintele Chinei cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă și zic: ce rol joacă China, care e actor global în devenire, în multe domenii sunt cap la cap cu americanii, în altele puțin mai jos, poate sunt și în unele domenii mai sus. Trei. Reacția NATO și a Uniunii Europene.

Eu am avut o dezamăgire. Una din cauzele pentru care Putin a atacat cred eu că este și aceea că în anul 2014, când a fost luată Crimeea, și Donbasul, fără război, pe mijloace hibride, societatea occidentală în întregul ei, Statele Unite ca jucător singular la scară globală, NATO și UE s-au mărginit la niște discuții, niște critici, niște acorduri, niște întâlniri, niște conferințe, nimic palpabil și practic s-a luat o regiune. Nu facem istorie cu Crimeea acum. Ideea este că ce s-a întâmplat ds-a întâmplat. Regiunea Donbas și Crimea au fost luate în 2014.

Donbasul cu război, Crimeea fără război, chiar prin vot. Prin urmare, cred eu, că temerile erau justificate, dacă se va acţiona la fel. Prinde ăsta curaj, trece prin foc și spadă Ucraina și nu se știe ce se întâmplă mai departe. Nu e chiar așa ușor, mai mult teamă îmi era pentru Moldova, pentru că totuși nu l-am crezut niciodată și nici acum nu cred că va avea proasta decizie de a ataca o țară NATO, mai ales acum în urma războiului deja desfășurat, pentru că reacția totuși occidentală și a NATO a fost de data asta mult mai viguroasă decât în 2014. Deci cam astea au fost temerile mele la momentul 24-25 februarie 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi acum, în ultima zi a anului, cum vedeţi, cum stăm?

Cătălin Tomescu: Domnule, cred că, încă o dată sper să nu am dreptate. De aceea m-ați invitat, ca să vorbesc ca expert tehnic în probleme de geopolitică pe regiunea extinsă a Mării Negre, la nivel global, NATO și așa mai departe şi strategie militară.

Din păcate, cred că începutul anului va duce la reluarea operațiunilor ofensive de către Federația Rus. Practic începem din nou din 24.

Palmele pe care le-a luat armata rusă și Putin în sine, pe timpul ducerii acțiunilor de luptă din anul 2022, deci din februarie până acum, nu le-a căzut bine rușilor. Deci, acolo s-a început greșit, s-a acționat și greșit.

Ca plan să ataci din trei părți, și așa mai departe, e greu de contracarat. Plus capacitatea şi capabilitatea de desfășurare a acțiunilor militare a armatei ruse la momentul respectiv era cotată la un nivel mult mai înalt decât s-a dovedit ulterior și nu aveai de unde să știi, decât războiul îţi probează capacitatea și capabilitatea forțelor tale armate. Eșecul a fost greu de digerat.

Ulterior s-a decretat acea mobilizare parțială. Să nu uităm că ei au vreo 250 de mii de oameni la pregătire acum. Ăştia nu au fost mobilizați degeaba.

E doar o misiune de timp să reia acțiunile ofensive, pentru că eu sunt convins că ei, probabil generalii au cerut şase luni de pregătire, ei n-au rămas decât cu vreo patru, nu cred că le-au dat mai mult de patru și cred că toată această mobilizare parțială a avut drept scop crearea unei forțe suficient de solide ca să se reia acțiunile militare ofensive pe teritoriul Ucrainei.

Sper să nu aibă succes și să nu am eu dreptate, dar cred că ăsta va fi viitorul, din păcate. Inclusiv vizita președintelui Zelenski la Washington. Știți cum e, războaiele le încep politicienii mai întotdeauna în istorie. Problema e că atunci când nu le ies obiectivele se vede treaba că nu s-a ajuns la niciun fel de situație care să permită deschiderea negocierilor, practic, Kremlinului cred că i-ar conveni situația actuală, bineînțeles că asta nu îi convine Kievului și înțeleg, că e ţara lor, bineînțeles, și vor să-i dea afară și să restabilească graniţele de dinainte de 2014.

Dar e foarte greu! Colosul rus renaşte, întotdeauna s-a întâmplat. Uitați-vă la războiul al doilea mondial. Păi până în 1943…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): … erau înghesuiți…

Cătălin Tomescu: Sigur. Au luat bătaie după bătaie, după care odată că și-a creat capabilităţile în luptă și când şi-au dezvoltat capacitățile de producere a echipamentelor militare, faimosul tanc T34  și avioanele MIG, și așa mai departe, când au reluat războiul l-au reluat de s-a oprit pe zona Berlin datorită faptului că americanii au debarcat în Franța, şi au ajuns și ei acolo, că dacă nu, nu cred că se opreau decât la Oceanul Atlantic.

Deci, nu vreau să fiu pesimist, dar cred că Kremlinul în sine, Putin și generalii lui nu au crezut că pot să ia o asemenea papară. Prin urmare, ca să iasă onorabil din situație, ei trebuie să-și mențină măcar actuala linie, eventual dusă până la limita teritoriilor celor patru zone declarate că a aparținut Federației Ruse, iar asta nu se poate face decât pine introducerea unor forţe în luptă.

Acum sper ca militarii ucraineni, poporul ucrainean care a acționat exemplar pot să spun, s-au mobilizat exemplar pentru apărarea țării, cu sprijinul NATO şi al Statelor Unite, bineînțeles, să poată să reziste pe linia asta și să se tragă o linie de care să se poate așeza la masa negocierilor.

Şi revin la întâlnirea domnul Zelenski cu domnul Biden. Cred că acolo s-au pus cărţile pe față, iar politicienii i-au întrebat pe generali, fiecare pe ai lui: măi, de ce nu se termină o dată, de ce așa și nu așa.

Ucrainenii de ce nu putem să îi batem, ruşii de ce nu putem să ne menţinem teritoriul, americanii de ce e situația așa și nu e invers. Și probabil generalii au spus: domnule, în condițiile în care rămân jucătorii cei doi, practic va fi extrem de greu ca Ucraina să poată să îi dea afară din teritorii, decât cu anumite aprobări și anumite echipamente pe care la momentul ăsta nu le au.

Probabil generalii ruşi i-au spus lui Putin: nu putem să atingem asta decât dacă mai introducem în luptă 200 de mii de oameni și așa mai departe.

La vremea când s-au întâlnit Zelenski cu Biden, Putin a fost la Moscova și a avut o întâlnire cu activul de comandă din armată și le-a spus un lucru esențial: Cereţi, că vi se va da. Cu alte cuvinte, de la un om politic înseamnă: eu vă dau tot ce trebuie, voi trebuie numai să-mi atingeți liniile pe care vi le-am spus eu.

Prin urmare, cred că s-a discutat la Washington care ar fi condițiile în care să se așeze la masa negocierilor ca să poată să trateze direct cu Kremlinul și să stabilească: domnule, haideți să ne oprim aici și să negociem.

Pentru că ele trebuie să fie acceptate și de Ucraina. Altfel, tot războiul ăsta a fost în zadar. Şi așa e și normal, pentru că ei au fost atacați, nu ei i-au atacat pe ruși. De asemenea, premierul Medvedev a fost în China. China, dacă vă aduceți aminte, declarațiile de atunci din partea președintelui Xi au fost: domnule, trebuie cumva să vă așezați la masa negocierilor, unu.

Și doi, nu cumva să vă treacă prin cap să folosiți arma nucleară, că noi nu sprijinim treaba asta. Pentru că până la urmă asta e problema fundamentală. În cazul în care rușii pierd, ce îi poate determina să nu apese pe buton.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi ce îi poate determina?

Cătălin Tomescu: Cred că ieșirea din acest război trebuie cumva să convină și Moscovei, să poată să prezinte propriului public că în lupta cu NATO… Deja dacă ați observat în retorica Kremlinului…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Asta e retorica.

Cătălin Tomescu: …nu mai există un război cu Ucraina. Ucrainenii sunt consideraţi fraților care au fost induși în eroare și păcăliți de Occident să poarte un război împotriva lor și ei, de fapt, se luptă cu întreaga societate occidentală, în speță NATO și Statele Unite.

Cam asta se dă acum pe toate posturile pe teritoriul Federației Ruse, și nu numai, ceea ce înseamnă că pentru ei devine o problemă gen Al Doilea Război Mondial. Noi trebuie să ne ridicăm, să eliminăm hitlerismul și fascismul de pe continentul european. Punct!

Ei ca să ieşi din situația asta, din punctul meu de vedere cred că el trebuie să aibă o situație suficient de convenabilă, pe teren, mă refer, și spun convenabilă care în fața propriului public, chiar dacă ei tehnic ar pierd războiul pentru cucerirea Ucrainei și înlăturarea lui Zelenski și punerea în poziții guvernamentale și eventual președinte, oameni care să fie pro-Rusia, deci care să-i permită lui să spună, domnule nu am pierdut, uite am reuşit să facem faţă Occidentului ş.a.m.d. prin păstrarea celor patru regiuni şi a Crimeei, ceea ce încă odată sigur nu îi va conveni Kievului. Şi aici trebuie să se hotărască Kievul unde va fi de acord că treacă la negocieri, în ce situaţie de pe teren./rpatulea/ilapadat

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii extins, precum am spus la început, generalul Cătălin Tomescu.

Domnule general, ați afirmat, un pic mai devreme, că de fapt întâlnirea lui Putin cu elita militară din Rusia, în paralel cu întâlnirea lui Zelenski și a lui Biden, de fapt ați tradus următorul lucru: Cereți-mi și vi se va da. Se poate face o paralelă între situația din Al Doilea Război Mondial, când ei au renăscut, având în vedere că totuși acum sunt sub sancțiuni economice? Pot ei să revină la o producție de armament care să le permită o renaștere pe front din acest punct de vedere?

Cătălin Tomescu: Eu sincer nu sunt expert în probleme economice, dar din ceea ce văd, Federația încă nu geme de sacțiunile economice.

Putin și guvernului lui, și mă rog, gruparea aflată la conducerea Federației Ruse în diferite alte mijloace și-a găsit porți de relaţionare cu terțe state, altele…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): De supraviețuire.

Cătălin Tomescu: …în afară de cele occidentale, în care să îi permită să aibă un buget satisfăcător, în care populația Federației să nu geamă de foame, să nu geamă de frig, să nu geamă de lipsă de combustibil și așa mai parte, iar ei în continuare să dispună de resursele financiare cu care să treacă industria de apărare pe picior de război.

Să nu uităm că, tot tehnic vorbind, ei au niște categorii de armament destul de bune din punct de vedere tehnologic. Ele n-au apărut, cele mai multe, din cauza faptului că ele erau destinate exportului. Faimoasele Suhoi 57, faimoasele tancuri T14 și așa mai departe.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Care nu au apărut, așa e.

Cătălin Tomescu: Păi da, pentru că ei de fapt nu le… Putin la momentu respectiv sau mă rog, ori el, ori Medvedev, cam așa e de 20 de ani, ei le-au scos pe piață, se duceau la târgurile de armament și le vindeau la terți, marii cumpărători de multe ori fiind China și India, adică niște țări cu bugete serioase și interesate să achiziţioneze armament de proveniență rusească, deoarece era mult mai ieftin decât cel occidental. O dată.

Şi doi, mulți dintre ei nici nu puteau să ia armament, să zicem, din Statele Unite, pentru că acestea oricum nu l-ar fi vândut.

Prin urmare, tehnologia încă e acolo, e doar problema să treci pe picior de război. Cel mai bun exemplu este în Al Doilea Război Mondial, construcţia lui T34. Vă aduceţi aminte că cele mai bune tancuri, pe de-o parte erau tancurile germane.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Panzer, da.

Cătălin Tomescu: Absolut. Ulterior americanii au încercat să contrabalanseze, dar la momentul respectiv nici ei măcar nu puteau face față tancului german, după care ruşii au inventat acel T34, care arată foarte bolovănos, dar e demonstrat pe toate misiunile de specialitate ca Discovery și așa mai departe, probabil Stalin a dat ordin: faceţi-mi un tanc care să poată să-l dărâme pe celebrul tanc german.

Şi atunci s-a inventat acest tanc, care are un design deplorabil, numai că o eficiență maximă, tunul de 85, unul din cele mai bune tunuri inventate. Prin urmare, și acum dacă există, spunând treaba asta, el a dat de înțeles că este resursa financiară și a zis: ziceți-mi ce categorii de tehnică vă trebuie ca să nu cheltuiți banii aiurea și eu aia o să vă dau.

Ceea ce înseamnă că industria de apărare a lor, în urma desfășurării războiului, probabil i-au raportat: suntem gata să începem să producem, numai să ziceţi ce producem, producem Suhoiuri, producem dronă, producem submarine nucleare, producem crucișătoare, tancuri, ce producem.

Pentru acțiunea care urmează să se desfășoară este clar că lor le trebuie pe uscat mijloc blindate, tancuri cu care să se desfășoare acțiunile ofensive, pentru că încă o dată, războaiele se cuceresc pe uscat; cu rachete și cu avioane se trimit doar bombe și distrugi, nimiceşti sau neutralizezi.

Ca să câștigi terenul și să-l ții trebuie să ai mijloace pe uscat, cu tot riscul. Doi: le trebuie mijloace antiaeriene în virtutea asigurării unei protecții antiaeriene în eventualitatea unui atac aerian din partea Ucrainei, dacă ar primi mijloace.

De asemenea, sigur va continua cu producerea de rachete, de orice tip, orice vector de lovire, pentru că observați de câteva luni ei practic numai asta fac, după ce au luat cele patru republici și le-a decretat ca fiind parte a Federației Ruse, practic numai bombardează.

Pe uscat, pe teren au fost mişcări nesemnificativ în economia războiului. În schimb, la bombardamente sunt neîntrecuţi, inclusiv de curând, că au fost cu drone din Iran, că au fost cu rachete, că or fi de orice tip, de la supersonice în jos.

Asta nici măcar, din punctul meu de vedere nu mai contează, contează că el a intrat într-un război de uzură, coroborat și cu venirea iernii, ca să câștige timp să se pregătească mobilizații, cei care execută antrenamentele pentru a fi introduși în luptă.

Prin urmare, ca să concluzionez la întrebarea dumneavoastră, da, cred că ei sunt în măsură sau și-au asigurat condițiile de producție necesare industriei de apărare și financiare, și materiale, necesare producții de echipamente de război.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către finalul întâlnirii noastre, cu ce ar putea să-i mai surprindă, pentru că este clar că va fi și în 2023 o contraofensivă, o ofensivă rusească. Cu ce credeți că îi va mai putea surprinde Ucraina și NATO pe ruși, având în vedere că în februarie Javelinul a făcut furori, a neutralizat blindatele și tancurile rusești.

Au mai fost câteva momente în care rușii au fost surprinși, dar care, iată, pe parcurs, s-au estompat aceste surprize. Ar mai fi de vorbit și despre Patriot-ul ăsta pe care îl vor primi, dacă îl vor primi ucrainienii.

Cătălin Tomescu: Ca să facă față și să-și mențină inițiativa, armata ucraineană trebuie să primească câteva categorii de tehnică. Voința e la ei, dârzenia e la ei, fără doar și poate. Prima dată mijloace anti-aeriene ca să contracareze drone, rachetele și avioanele. Ați amintit de Patriot.

Patriot într-adevăr, e un echipament de luptă foarte modern, foarte sofisticat, foarte precis, dar e și foarte scump. O dată. Doi, e foarte tehnologizat. Ştiţi cum e asta? Gândiți-vă că dumneavoastră ați condus Trabant toată viața, știți, vechea mașină de pe vremea comunistă și după aia dă norocul peste dumneavoastră, câștigați doar 6 din 49 și vă cumpărați un Ferrari.

Mă, garantez că în primele trei zile daţi cu el în gard, pentru că ai o mașină care în trei secundă atinge 100 la oră, dumneavoastră o să apăsați cu pedala până la fund, că așa eraţi obişnuit la Trabant, și bineînțeles că v-ați urcat în primul copac. Cam așa e cu sistemele de de luptă înalt tehnologizate.

Îți trebuie timp ca să te obișnuiești cu ele. Dar să spunem că ar învăța. Patriot e foarte bun deci pentru categoriile astea, pentru că altfel e foarte scump. Nu poți să tragi cu rachetă Patriot într-o dronă care costă 50.000 de euro sau 100.000 de euro. Prin urmare asigură o anumită protecție foarte bună.

Pe lângă asta, le trebuie și alte mijloace care să asigure protecția anteriană împotriva dronelor. Ăsta e primul capitol: apărea antiaeriană. Al doilea la capitol din punctul meu de vedere reprezintă mijloacele de manevră și de lovire de la sol.

Încă o dată, și pentru ucraineni, ca să recucerească teritoriile actualmente aparținând Federației sau declarate de Federația Rusă că le aparțin lor, că tehnic cred că așa e, juridic, așa se enunță treaba…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Tot de acţiune pe uscat.

Cătălin Tomescu: Exact, le trebuie mijloace pentru executarea manevrei ofensive pe uscat, și asta înseamnă numai tancuri, combinate cu mijloace antitanc ca să nimiceşti tancurile inamicului, și mijloace blindate în care infanteria să poate să treacă la ofensivă. Din punctul meu de vedere numai așa se pot recuceri acele teritorii.

Şi al treilea element care cred eu că ar fi esențial în desfăşurarea războiului rămâne ca Marea Neagră să nu permită desfășurare acțiunilor ofensive de pe mare, pentru că altfel le-ar putea trece prin cap ruşilor să se ducă din nou la Odesa. Şi deschiderea unui al treilea front…ucrainenii au acum front, după granița de est, Kievul, care rămâne capitala și trebuie să ai grijă să nu cumva să vină rușii din nou…  

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Belarus.

Cătălin Tomescu: Exact, să deschizi al treilea front, cum a fost planul inițial în februarie 2022. Ar fi foarte greu de contracarat, pentru că le-ar trebui lor încă 100 de mii, adică sunt mulți, măcar 50.000, două divizii plus întărire, plus logistică și așa mai departe care să apere actuala graniță de sud a lor, deci ceea ce e teritoriu necucerit între Crimeea și gurile Dunării.

Ca să să întâmple așa ceva, cred eu că Marea Neagră trebuie să rămână interdicție pentru acțiunea forțelor navale sau amfibii ale rușilor. Asta ar fi cele trei elemente, bineînțeles, pot fi multe, vă dați seama că putem vorbi mult.

Dar în esență miljoacele antiaeriene, mijloace pentru uscat și interdicția la Marea Neagră. Pentru treaba asta, o problemă politică iar e necesară și nu știu în ce măsură NATO și Statele Unite vor fi de acord.

Tot o cheie a succesului ar fi în aprobarea de către aceste state care furnizează aceste echipamente cum e Himarsul, de exemplu, aprobarea ca aceste state să o dea Kievului de a putea desfășura acțiuni de lovire pe teritoriul Federației Ruse, cum se acționează asupra unui aeroport.

Până acum au fost lovite câteva ținte din Crimea, care practic e în zona de conflict, dar ulterior, cu câteva săptămâni în urmă și chiar săptămâna trecută a fost lovit un aeroport din adâncimea dispozitivului de luptă al Federației Ruse, un aeroport care e la vreo 200 de kilometri de granița veche, de cea până în 2014.

Ei, aici, asta e o decizie politică cu certitudine. Aici ar fi un element cheie, pentru că odată lovit teritoriul Federației Ruse și grupările de forțe și puncte de comandă și linii de aprovizionare logistică, atunci ar crea probleme clar Federației și chiar i-ar afecta extrem de tare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi ar fi și o linie roșie pe care ei tot o o invocă.

Cătălin Tomescu: Exact, ar fi și o linie roșie, numai că, încă o dată, asta sigur, dacă se va întâmpla și vor începe să fie bombardate ținte, cât vor fi militare, aș rămâne un 50%-50% da, dar dacă cumva s-ar trece la bombardarea inclusiv a infrastructurii civile, cum se întâmplă acum, practic populația rusă ar ajunge la concluzia că de fapt sunt în război și i-ar da apă la moară pentru gesturi necugetate Kremlinuli, fără discuție.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mai mai vedeți posibilă folosirea armei nucleare tactice?

Cătălin Tomescu: Asta rămâne oricând posibilă, fără discuție. Nu înseamnă că sunt de acord cu ea, nu înseamnă că se justifică sau încă o dată, de la moment începerii acțiunilor și la modul cum e balansat acum mesajul către propria populație și către ceilalţi jucători globali și nu numai, Kremlinul spune că e în război cu NATO și cu societatea occidentală și așa mai departe, este clar că este posibil orice.

Cred că dacă ei nu vor fi în stare să-și mențină actualele linii și pur și simplu vor fi înfrânți și scoși din teritoriile acaparate, pe bună dreptate de altfel, cred că poate duce la acțiuni de genul ăsta, care pentru mine tehnic este o diferență între arme nucleare, tactice și cele strategice.

Politic e o singură decizie de folosire a lor, dar pentru mine trecerea la arsenalul nuclear rămâne un prag, care odată trecut poate duce la distrugerea emisferei nordice.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cum credeți că ne va afecta pe noi, românii, acest conflict în anul care vine, ținând cont de această aproape certitudine că va fi în continuare război?

Cătălin Tomescu: Domnule, sincer eu sunt afectat de ce ni se întâmplă nouă, dar nu avem altă soluție. Așa ne-a așezat Dumnezeu, asta ne e geografia aici, la întretăierea imperiilor, culturilor, religiilor, căilor de comnicaţie şi așa mai departe, şi acum şi la graniţa noastră cu acest conflict nedorit.

Clar suntem afectaţi, o dată din punct de vedere al populației civile, care chiar dacă nu suntem în război, din multe puncte de vedere lucrurile s-au schimbat în România de la împrumuturile care au crescut până la costurile mari pentru plata energiei și așa mai departe, că le simte omul obișnuit, nu mai vorbesc la nivel macro-economic, sigur sunt și acolo colaborat şi cu Schengen-ul și așa mai departe.

Am avut multe frustrări anul ăsta noi, ca români, cărora trebuie să le facem față. Spuneam că, ce cred eu că s-ar întâmpla din punct de vedere al eventualității unui atac al unei țări NATO. Nu cred că Rusia îşi permite aşa ceva și practic nu cred că România va fi implicată într-un conflict.

Doi: dacă nu se oprește războiul, sigur frustrările și privațiunile și măsurile economice nesesar a fi luate vor fi din cele care vor afecta nivelul de trai și populația civilă. Şi în ultimul rând continuarea războiul ar însemna un număr și mai mare și mai mare de refugiați din Ucraina peste noi, să îi gestionăm, care oricum și asta se face cu bugetul nostru.

Singurul lucru care se poate întâmpla, mai mult decât s-a întâmplat, ar fi ca eventualul succes, care nu e de dorit, al rușilor, să afecteze situația din Republica Moldova. Noi rămânem principala țară implicată în sprijinul necondiționat al Moldovei, din considerentele pe care le știe toată lumea, care iar ne-ar obliga să tăiem de la noi ca să sprijinim.

Nu cred că ei ar fi interesaţi să atace Republica în sine, dar cred că ar fi interesaţi să facă joncțiunea cu teritoriul transnistrean, care practic face parte din Republica Moldva, dar numai că e condus de un regim pro-rus și la care rușii ar putea avea acces destul de ușor și nu li s-ar împotrivi nimeni acolo.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Asta ar însemna însă ca mai întâi să pice Ucraina.

Cătălin Tomescu: Cam așa sau cel puțin sudul Ucrainei. De ceea ce spuneam că pentru mine un obiectiv strategic ar fi să interzică operațiunile navale și amfibii pe care l-ar putea desfășura Federația Rusă în zona Odesa, pentru că dacă ar lua Odesa, e clar că de acolo până în Transnistria e la o aruncătură de băţ, cum aş spune neacademic, adică ar mai fi o problemă doar de o zi, două ca să facă joncţiunea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și o ultimă întrebare. Ați folosit mai devreme niște epitete adevărate. Ați spus că ucrainenii sunt dârzi și că sunt pe poziții și că fac mai mult decât cineva și-ar fi închipuit.

Din experiența dumneavoastră ca strateg militar, totuși, cât credeți că mai poate rezista, cu tot ajutorul ăsta tehnologic din partea vestului, cât mai pot rezista ucrainenii ca trupe mă refer, ca număr de oame, pentru că deocamdată ajutorul este doar la nivel de tehnică militară?

Cătălin Tomescu: În primul rând vreau să zic ceva şi de rău, apropo de frustrări, că am una şi pe Zelenski, că trebuie să o spun şi pe asta, nu neapărat el, că era la Washington, dar cel puțin s-a vehiculat în mijloacele mass-media că Parlamentul ucrainean a votat legea minorităților, care nu are niciun fel îmbunătățire față de trecut și în care etnicii români minoritarii români nu sunt recunoscuți. De exemplu, mă simt frustrat treaba asta.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Nu ne-am fi aşteptat la treaba asta.

Cătălin Tomescu: Păi la cât te-am ajutat eu pe tine, tu acum… bineînțeles că un specialist în domeniu ar spune: păi da, domnule general, dar nu se poate, pentru că minoritățile înseamnă și minoritate maghiară, și minoritatea rusă, și minoritatea tătară. Și atunci trebuie să faci pentru toți. Nu, domnule, puteai să faci pentru români ca să-mi arăți că eşti prieten cu mine, pentru români. Nu știu dacă am dreptate tehnic, nu știu dacă am juridic, sunt probleme pe care trebuie să le stabilească alţii.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Dar moral, da.

Cătălin Tomescu: Dar moral sunt frustrat. Nu mi-aş ierta-o dacă nu aş spune-o, pentru că e o realitate și sunt convins că mulți din români gândesc așa. Adică, măi, noi te ajutăm, ar trebui să ne arăți un semn că recunosc sprijinul ăsta, pentru că noi nu suntem Statele Unite să le dăm cu miliarde în cap.

Ceea ce le dăm noi și îi sprijinim probabil e echivalent cu jumate de când le dau ei, păstrând proporțiile. Și atunci trebuie să-mi arăţi că apreciezi gestul meu.

Și asta e singura problemă pe care o avem în discuţie, că în rest nu prea mai sunt celelalte, restul sunt stabilite prin tratate internaționale. Acum revenind la întrebarea…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cât mai pot ei rezista?

Cătălin Tomescu: Cât mai pot rezista? Din punctul meu de vedere, încă o dată, practic nu-mi iau cuvintele înapoi, în sensul că poporul ucrainean a dovedit eroism, dârzenie și determinare, fără doar și poate, și rămâne așa.

Sincer, am fost surprins, bineînțeles, în mod plăcut de determinarea pe care o au, pentru că acolo nu luptă doar armata, luptă și civilii, și dârzenia lor. Bineînțeles că sunt plecați vrei cinci, şase milioane, dar numai că până la 40 mai sunt şi au rămas unii necombatanți, dar numai să îndure cu stoicism bombardamentele, ceilalţi chiar luptă.

Dar în situația în care Putin se ține de cuvânt și îi mai introduce pe ăştia în luptă și mai mobilizează așa cum a declarat la Moscova, încă un milion şi ceva, dacă vă aduceți aminte s-a declarat că mai poate continua procesul de mobilizare cu …

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Credeţi că e posibil?

Cătălin Tomescu: Păi este posibil dacă nu-și atinge obiectivele. Atunci cred că, din punctul meu de vedere, ca să-și mențină actualele zone, probabil trei luni, patru luni dacă rușii se țin de planul… planul nu l-am citit eu, dar cred că asta vor să pregătească, o reîncepere a ostilităților conform planului din februarie 2022, dar cu alte forțe și pe alte principii și cu alte mijloace și altă gândire și altă mentalitate, probabil nu mai mult de şase luni și poate să-i dea peste cap, dacă rămân singuri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult, domnule general Cătălin Tomescu. La sfârșit, pentru că este ultima zi a anului, v-aș îndemna, v-aș ruga să le daţi un mesaj românilor, apropo de termenul ăsta mult uzat în zilele noastre, reziliență.

Avem nevoie, sigur, primii sunt ucrainenii, dar nu suntem departe de acest conflict, avem nevoie de această reziliență.

Cătălin Tomescu: Este obligatorie. S-a dovedit și prin luminița cu Schengenul că a trecut vremea să ne bazăm pe alții. Chiar dacă suntem țară membră NATO și UE, și suntem, cu bunele și cu relele lor, se vede treaba că în anumite privinţe parcă nu am face parte din UE cel puțin, și prin urmare a trecut vremea să ne bazăm pe marile puteri.

Cam în istoria noastră tot timpul ne-am bazat pe unele din marile puteri în funcție de perioada istorică, care ne vor sprijini în detrimentul celorlalte care nu ne sprijină.

Ei, la ora actuală toți ne sprijină și nici unul nu face nimic, ca să zic așa, și prin urmare cred că ar fi timpul să gândim pentru noi, să ne dăm seama că totul depinde de noi și trebuie să ne și luăm țara înapoi și trebuie să muncim noi în primul rând și să terminăm cu toată falsa contradicție și falsa planificare și falsa… luminiţa de la capătul tunelului care e şi stinsă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Care vine de 25 de ani.

Cătălin Tomescu: Da, bineînțeles, a şi dat unul peste noi și nu s-a întâmplat nimic. Trebuie să ne trezim și trebuie să ne luăm soarta în mâini, și în primul rând trebuie să facem noi pentru noi. Unu.

Doi, trebuie să ne verticalizăm coloana și să știm ce vrem. Trei, să terminăm cu ideile astea de tot timpul îi acuzăm pe alții ce se întâmplă sau ce frustrări. Noi tot timpul dăm vina pe alții.

Bineînțeles că avem dreptate de multe ori şi alții ne vor slabi, dar nu contează, asta se întâmplă și la alții din zona noastră, și nu numai, care ei și-au stabilit clar obiectivele pe care vor să și le atingă și obiectivele alea și le urmăresc cu mare determinare, și cu curaj, și cu inițiativă, și cu efort.

Din punctul meu de vedere asta ar trebui să judecăm și să ne fie linia de conduită pentru anul următor, bineînțeles, în cadrul organizațiilor euroatlantice de la care facem parte, cu bune și cu relele lor, NATO și UE.

Altfel, multă sănătate și pace și dacă o da Dumnezeu și mintea politicienilor să se oprească războiul ăsta, să reușim chiar să aducem un pic de plus valoare vieții particulare a fiecăruia dintre noi.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii la Radio România Actualități a fost generalul Cătălin Tomescu. Domnule general, vă mulțumesc! La mulți ani și să ne reauzim cu bine în 2023!

Cătălin Tomescu: Şi eu vă mulțumesc! La mulți ani tuturor, un an cu sănătate și mai bun decât 2022! Mulţumesc!

România se va întări cu noi sisteme de apărare costieră

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 12:32

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Furnizorul norvegian de sisteme și produse militare Kongsberg Defence&Aerospace a anunțat într-o declarație depusă la Bursa de Valori din Oslo, că a primit un contract de 128 de milioane de euro de la compania americană Raytheon Missiles&Defense pentru livrarea unui sistem de apărare costieră Naval Strike Missiles către România.

Sistemul va oferi României cea mai modernă și eficientă apărare de coastă disponibilă în prezent, au precizat reprezentanții companiei.

Kongsberg este un furnizor de sisteme și produse din domeniul apărării, în principal rachete antinavă, comunicații militare și sisteme de comandă și control al armelor pentru nave militare și aplicații de apărare aeriană.

Anul Nou – tradiții și superstiții!

Publicat de Andra Radu, 30 decembrie 2022, 09:30

Noaptea dintre ani este așteptată cu mare bucurie. La 12 noaptea alungăm anul vechi și îl întâmpinăm, cu speranță pe cel nou. Trecerea nu este lipsită însă de superstiții.

La români, conform tradiției, în noaptea de Anul Nou aceștia trebuie să facă cât mai mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele.

O altă superstiție de Revelion este aceea că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a celui nou este bine să nu facem cheltuieli și să nu aruncăm nimic din casă (inclusiv gunoiul) deoarece, o data cu el, aruncăm afară din casă și norocul.

Și că tot vine vorba de bani, există și superstiția conform căreia oamenii nu trebuie să aibă nicio datorie când începe noul an. În caz contrar, aceștia vor rămâne datori întreg anul.

De asemenea, o bine cunoscută superstiție spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an ne va influența tot anul.

Conform tradiției populare, fetele nemăritate pun în Ajunul Anului Nou un fir de busuioc într-un vas cu apă, o ramură de măr și un ban. Dimineața, fetele își vor visa alesul cu care urmează să se căsătorească.

La miezul nopții, ușa casei trebuie să fie deschisă, permițând astfel anului vechi să iasă, în timp ce cel nou să intre.

Preluat mai nou și de români, obiceiul cu sărutatul sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de către îndrăgostiți. Aceștia cred că astfel vor fi însoțiți de dragoste întreg anul.

Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine că fiecare persoană să poarte o haină nouă dar și ceva roșu, ori o altă culoare veselă pentru a atrage toate energiile pozitive.

În noaptea de Anul Nou nu se doarme, iar cine nu rezistă va fi somnoros tot anul. O altă datină spune că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul. De asemenea, trebuie să ai și bani în buzunar pentru că noul an să nu te prindă sărac.

În noaptea dintre ani dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Conform tradiției, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an trist.

Intrarea într-un nou an este marcată de fiecare data prin obiceiuri care îi încânta nu numai pe cei mici, dar și pe cei mari. Acestea diferă de la o zonă la alta în funcție de specificul local și nu trebuie ratate dacă ai hotărât să petreci cumpăna dintre ani în altă parte decât acasă.

În România mai există regiuni în care sărbătorile, fie de Crăciun, fie de An Nou, încă mai reprezintă ocazii de a transmite din generație în generație vechile tradiții.

Plugușorul este legat de dorința ca anul ce urmează să fie unul cu recolte bogate. În ziua de 31 decembrie, copiii încep să colinde pocnind din bici, sunând din clopoței, suflând în buhai și urând noroc și bogăție. Ei merg și din casă în casă, prilej cu care primesc mici daruri, fructe, colăci sau bani.

Capra este unul din simbolurile cele mai răspândite la noi în țară, alături de Plugușor. Ea întruchipează un personaj.

Tradiția ursului are origini dacice și se pare că în Bucovina este unul dintre cele mai frumoase spectacole cu măști. Jocul simbolizează trecerea anotimpurilor și amintește de faptul că, odată, acest animal era considerat personajul care reușea să învingă iarna și să aducă primăvara.

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Anul Nou este Sorcova. În dimineața zilei de 1 ianuarie, copiii merg din casă în casă urând gazdelor sănătate și noroc.

În seara de Anul Nou îmbracă-l pe copilașul tău în haine noi. Pe lângă atmosfera festivă pe care o conferă acestor momente, hainele noi simbolizează începutul unui nou an, plin de noroc.

Dacă ai un copilaș mai măricel, poate întârzia un pic la somn pentru a prinde spectacolul artificiilor de la miezul nopții. Spune-i că noul an este întâmpinat cu lumină și zgomot pentru că tradiția spune că în acest fel se îndepărtează toate relele.

Datinile reprezintă legătura strânsă dintre generații prin intermediul cărora trăsăturile unui popor nu se pierd. Profită de orice ocazie apărută pentru a-i povesti micuțului tău despre semnificația acestora.

Tradiții ciudate de Revelion în lume!

În Danemarca se sparg farfurii: În Danemarca, toate farfuriile nefolosite sunt păstrate până la data de 31 decembrie, când sunt afectuos sparte de tocul ușilor tuturor prietenilor și rudelor. Tot în Danemarca, oamenii se urcă pe scaune și sar de pe ele, de Anul Nou, ca să aibă noroc.

În Spania se mănâncă 12 boabe de strugure: În Spania, dacă poţi să înghesui 12 boabe de strugure în gură la miezul nopţii, ai parte de noroc în anul care vine

Aruncarea îngheţatei pe jos în Elveţia: În Elveţia, Anul Nou este marcat prin aruncarea de îngheţată pe podea.

Aruncarea monedei în România: În România, oamenii aruncă monede în apă, ca să aibă noroc.

Clătite în Franța: Francezilor le plac lucrurile simple şi delicioase. La fiecare An Nou, ei consumă un teanc de clătite.

Primul sosit în Scoţia: În Scoţia, prima persoana care trece pragul unei case, în Noul An, trebuie să aducă un cadou norocos.

Mâncând pentru prosperitate în Estonia: În Estonia, oamenii mănâncă de șapte ori pe zi, de Anul Nou, pentru a-şi asigura prosperitatea în Noul An.

Sperietoare arsă în Ecuador: În Ecuador, Anul Nou este marcat la miezul nopții prin arderea sperietorilor de ciori umplute cu hârtie. Sunt arse, de asemenea, și fotografiile din ultimul an, ca semn aducător de noroc.

Se poartă lenjerie colorată în America de Sud: În unele ţări din America de Sud, purtarea de lenjerie de corp colorată determină soarta cuiva în noul an. Lenjeria de corp de culoare roşie înseamnă că vei găsi dragostea. Auriul înseamnă bogăţie, iar albul semnifică pace.

108 bătăi de clopote în Japonia: În Japonia, sună toate clopotele de 108 ori, conform convingerii budiste că acest lucru aduce purificare. Este, de asemenea, considerat a fi bine să intri în Noul An zâmbind, deoarece aduce noroc.

Filipinezii preferă lucrurile rotunde: În Filipine, totul se reduce la bani. Ei cred că totul trebuie să fie rotund, astfel încât să reprezinte monede şi să aducă bogăţie. Alimente rotunde, haine rotunde, totul să fie rotund.

Acord-cadru semnat între România și Israel pentru furnizarea a șapte sisteme aeriene fără pilot

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2022, 12:05

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării, prin compania Romtehnica, și compania ELBI Sistems din Israel, au semnat un acord-cadru pentru furnizarea a șapte sisteme aeriene fără pilot „WatchKeeper X”.

21 de drone militare vor intra astfel în dotarea Armatei Române. Contractul are o valoare de aproape 2 miliarde de lei fără TVA.

Începând cu producția celui de-al treilea sistem, fabricarea tuturor componentelor se va realiza în țara noastră, la fel și mentenanța, astfel încât în situații de criză și de război să nu fie necesară executare a acestor operațiuni în afara teritoriului național.

Dronele israeliene „WatchKeeper X” sunt concepute pentru colectarea de informații, supraveghere, identificare de ținte și recunoaștere.

Președintele Portugaliei a vizitat Batalionul 1 instrucție din Caracal

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2022, 11:38

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis și omologul portughez Marcelo Rebelo de Sousa au vizitat Batalionul 1 instrucție din Caracal, acolo unde este dislocat și contingentul Portugaliei, parte a Brigăzii Multinaționale Sud-Est din România.

Șeful statului român a subliniat că militarii portughezi aflați în misiune în țara noastră contribuie la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic aliat.

Klaus Iohannis: Contribuția substanțială a Portugaliei la structurile multinaționale din România este un semnal puternic de solidaritate aliată.

Am convenit impulsionarea în continuare a cooperării în domeniul apărării, inclusiv din perspectiva industriei de apărare.

Am exprimat, totodată, interesul pentru asigurarea continuității dislocării trupelor portugheze, precum și pentru un angajament al Portugaliei de a efectua misiuni de poliție aeriană în România, pe flancul estic.

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Președintele portughez a apreciat buna colaborare a armatelor celor două țări în misiunile de poliție aeriană și de instruire a piloților militari. El a punctat necesitatea contribuției statelor aliate la structurile NATO dezvoltate în urma agresiunii Rusiei în Ucraina.

Marcelo Rebelo de Sousa: Trăim o perioadă critică și dificilă, plină de evenimente, în condițiile în care războiul s-a întors în Europa.

Tot ceea ce îngrijorează Alianța Nord-Atlantică îngrijorează și Portugalia.

De aceea, Portugalia contribuie cu un contingent militar pentru a întări prezența forței multinaționale pe Flancul de Sud-Est al Alianței Nord-Atlantice pe teritoriul României.

Salvați Copiii România și-a diversificat programul destinat copiilor refugiați din Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 23 decembrie 2022, 18:13

Copiii refugiați din Ucraina care au ajuns în atenția Organizației Salvați Copiii România, fiind asistați umanitar, împreună cu familiile lor, au povești greu de dus, chiar și pentru un adult. Specialiștii organizației le acordă sprijin socio-emoțional și educațional, pentru ca trauma să poată fi depășită.

La capătul a zece luni de război care a dislocat milioane de copii din Ucraina, Salvați Copiii România demarează o campanie de conștientizare publică și spune poveștile câtorva dintre acești copii, pentru ca ororile prin care au trecut să fie știute și înțelese. Sunt copii care și-au abandonat casele, școlile și, în majoritatea cazurilor, tații. Unii dintre aceștia au murit.

Copiii refugiați din Ucraina care frecventează școala au un risc mai mic de a se simți singuri, însă ratele de înscriere la școală pentru copiii care au fugit din cauza războiului din Ucraina rămân îngrijorător de scăzute în Europa, arată datele recente ale unui raport internațional Save the Children (”Aceasta este viața mea și nu vreau să irosesc niciun an din ea: Experiențele și bunăstarea copiilor care fug din Ucraina „).

Mai mult de jumătate dintre copiii intervievați au considerat că situația lor s-ar îmbunătăți dacă ar avea prieteni din comunitatea gazdă (57%), dacă ar avea posibilitatea de a face sport sau de  a-și practica hobby-urile (56%) și dacă ar învăța limba locală (54%).

Băieții declară, într-o proporție semnificativ mai mare decât fetele, că își doresc să aibă prieteni în comunitatea gazdă (64% față de 52%, respectiv). Jumătate dintre copii au declarat că se simt mai neliniștiți de când au fugit din Ucraina, această cifră ajungând la 78% în cazul copiilor de peste 16 ani.

Salvați Copiii România și-a diversificat programul destinat copiilor refugiați din Ucraina și, dincolo de asistența umanitară imediată, a creat un program de incluziune educațională pentru acești copii: astfel, au fost sprijiniți peste 1.500 de copii, dintre care 600 de copii în cadrul programului special de tip After School, în limba ucraineană, respectiv în cadrul școlilor de vară, derulate în 14 școli/centre educaționale și 900 de copii prin activitățile Școlii Mobile.

45% dintre nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din UE provin din România!

Publicat de Andra Radu, 19 decembrie 2022, 12:44

România dă aproape jumătate (45%) din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind județele Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor și Dolj (52) și Brașov (40).

Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvați Copiii România.

Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuți din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.

Mai mult, potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din
localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie și multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează:

• Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani)
• Bihor (52) și Dolj (52)
• Brașov (40)
• Argeș (29)
• Sibiu (28)
• Bacău (26)
• Constanța (24)
• Satu Mare (23)
• Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).

Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:

• 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
• Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
• 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
• 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
• 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
• 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
• 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
• 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
• Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
• Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.

Date relevate de analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la
servicii medicale:

• 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
• 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
• Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
• Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
• Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
• 2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.

Radu Tudor: Avem 5.000 de trupe NATO pe teritoriul României, iar acesta reprezintă semnalul de solidaritate și mesajul că România nu este o țară abandonată ci o țară aliată NATO

Publicat de Gabriel Stan, 19 decembrie 2022, 11:20

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru a înțelege și mai bine despre ce se întâmplă, pentru a înțelege lumea în care trăim, de câțiva ani deja, încoace, la „Subiectul săptămânii” dezbatem problemele cele mai importante, întâmplate în săptămâna pe care o încheiem sau în proximitatea acesteia. La telefon este analistul militar, jurnalistul Radu Tudor. Bună dimineața, domnule Tudor!

Radu Tudor: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Avem subiecte importante săptămâna asta. V-am rugat să intrăm și să dezbatem pentru oamenii care ascultă la Radio România Actualități și pentru a înțelege lucrurile, cum spuneam, un pic mai bine, avem mai multe subiecte.

Să vedem câte reușim să abordăm. Este o știre îngrijorătoare cu care aș vrea să începem. Ministerul rus al Apărării programează opt teste de rachete strategice pentru 2023. Apare și pe site-ul dumneavoastră și pe toate agențiile de știri. Cum să ne raportăm față de această intenție?

Radu Tudor: Suntem avertizați, domnule Dumitrașcu, că Rusia își propune să fie la fel de agresivă și de amenințătoare și în 2023.

Speranța că războiul se va termina, că la Moscova a reuși să apară măcar un firicel de rațiune, din păcate, nu se confirmă și, mai mult, comandantul Forțelor Strategice ale Federației Ruse spune că apariția acestor noi rachete vizează distrugerea sau străpungerea scutului de apărare antirachetă al NATO.

Știm bine, elemente discutul antirachetă se află și pe teritoriul României, la Deveselu. Ori, această retorică, NATO are apărare eficientă, dar noi vrem să o distrugem, este doar într-o logică agresivă, într-o logică războinică. Nimeni, niciodată, din NATO, nu a amenințat Rusia, de la terminarea Războiului Rece, de la căderea comunismului. În schimb, Rusia continuă să aibă această retorică și, mai mult, această acțiune agresivă.

Suntem avertizaţi că vor să ameninţe NATO în mod concret, drept pentru care responsabilitatea noastră cea mai serioasă în momentul de fată este să ne întărim apărarea, să facem din flancul de est cel mai puternic zid de apărare în faţa acestei ameninţări a Rusiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este cu siguranţă şi concluzia pe care au tras-o oficialii NATO la ministeriala de la sfârşitul lunii trecute, la care aţi participat – aţi realizat şi un interviu cu Jens Stoltenberg. Cam asta era concluzia, să fim scut de apărare aici, pe flancul de est.

Radu Tudor: Noi suntem în linia întâi, domnule Dumitraşcu, şi ştim foarte bine şi avem în noi acest radar cu totul special de a detecta şi de a simţi ameninţarea care vine de la est. Din păcate, istoria României moderne a marcat foarte multe concretizări ale ameninţării ruseşti asupra teritoriului României.

Şi recunosc că a fost un privilegiu pentru mine să realizez al treilea interviu cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar şi o mare bucurie şi o satisfacţie profesională să pot dialoga cu comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Chris Cavoli.

Am reuşit să înţeleg din dialogul cu ei şi din mesajele pe care mi le-au transmis că NATO înțelege până la ultimul detaliu această amenințare, că se planifică în domeniul apărării chestiuni care n-au existat niciodată în NATO, cu atât mai puțin după terminarea Războiului Rece, că în momentul de față, România este un vârf de lance al acestei apărări, că nu întâmplător o unitate de elită precum Divizia 101 Aeroportate și-a dislocat trupele la Mihail Kogălniceanu și vedem toate aceste evoluții care înseamnă activarea planurilor de apărare ale NATO la un nivel fără precedent. Știm ce avem de făcut, nu este nimic prea mult din ceea ce facem.

Ne bazăm foarte mult pe Armata Română și pe aliații noștri din NATO, drept pentru care, pentru prima oară, vedem și tancuri franțuzești pe teritoriul României și militari din Divizia 101 Aeroportate. Suntem singura țară de pe flancul de est care avem atât sistemul de rachete HIMARS, cât și sistemul de rachete Patriot. Există vești bune pe care Armata Română, ca o componentă esențială a apărării NATO, ni le dă în această perioadă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar urma să completez, oamenii interpretează diferit. E de bine sau e de rău că sunt tancuri franțuzești în România și toată această mobilizare? Unii dintre oamenii care văd asta spun că ar fi fost mai bine să nu fie aici și să nu reprezinte asta o provocare.

Noi însă, și dumneavoastră și mai mult, vorbind cu oficialii de rang înalt din NATO, spunem cu toții că e de bine că sunt aici armatele străine și că  reprezintă un punct de apărare și o descurajare pentru Rusia.

Radu Tudor: Mă bucur că puneți această întrebare, pentru că ea comportă două răspunsuri. Primul, ce s-ar fi întâmplat dacă în fața acestei amenințări rusești, în fața războiului neprovocat și sângeros declanșat de Rusia în Ucraina, aliații NATO n-ar fi venit pe teritoriul României?

Probabil gradul de frustrare al românilor ar fi crescut enorm, la fel de mult, probabil ca și în cazul neaccesării în spațiul Schengen. Or, din punctul acesta de vedere, NATO a avut un răspuns radical diferit.

Avem 5.000 de trupe NATO pe teritoriul României și ăsta reprezintă semnalul de solidaritate și mesajul că România nu este o țară abandonată, este o țară aliată NATO și că vin alături de noi militarii care trebuie să dea un semnal Rusiei: nu vă atingeţi un centimetru din teritoriul României, din teritoriul Alianței. A doua chestiune, mă rog, revine în mod recurent în mesajele radioascultătorilor și telespectatorilor. Sunt câțiva care spun am văzut tancuri pe drumuri…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exact.

Radu Tudor: … am văzut avioane de cer, am văzut o pregătire militară intensă, sunt îngrijorat, mă tem.

Eu le-aș spune că sentimentul trebuie să fie exact invers: să vă bucurați că militarii își fac datoria, să vă bucurați că suntem apărați, să vă bucurați că avem aliați NATO pe teritoriul României, care ne conferă siguranță și securitate și care protejează integritatea teritorială a României.

Când vedeți militari, chiar și în zonele urbane sau în zonele rurale, să știți că ei își fac datoria și asta trebuie să vă dea sentimentul de siguranță. Noi suntem pregătiți pentru pace și o facem 24 din 24. Prezența militarilor nu înseamnă război, dimpotrivă, înseamnă descurajarea celor care ar vrea să implice România și NATO într-un război.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, domnule Radu Tudor, vreau să ne îndreptăm către Ucraina, pentru că acest Campionat Mondial de Fotbal, care se va termina mâine, a avut cumva un efect de bumerang, aș spune, din punctul unora de vedere.

S-a vorbit mai puțin despre războiul din Ucraina, a venit iarna, ne-au indus anumite știri mai puțin, să zicem aprofundate, ideea că lucrurile s-au mai calmat, ceea ce nu e deloc adevărat.

Radu Tudor: Nu e deloc adevărat. Amenințarea rămâne. Ucraina este, din păcate, bombardată cu rachete, cu drone, mor civili în continuare, e o situație incredibil de dureroasă, o țară care rămâne din ce în ce mai mult fără energie și fără apă în debutul iernii și, evident, un Campionat Mondial de Fotbal întotdeauna a atras atenția.

Dar să nu uităm că România este țara membră a NATO, cu cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina, că bazinul Mării Negre a fost transformat într-o scenă de război de Rusia. Și apropo de ceea ce am discutat la începutul emisiunii, Moscova continuă să amenințe NATO și să spună că vrea să-i distrugă sistemul de apărare.

Noi în continuare ne vom apăra foarte eficient, nu vom amenința Rusia, tot sperăm că la Moscova va veni un lider care va dori pace și o relație civilizate, dar chestiunea aceasta a Ucrainei rămâne principala preocupare de securitate și apărare a României și a NATO și cred că factorii decizionali care au avut foarte multe opțiuni în față nu s-au dat la o parte în a monitoriza 24 din 24 situația din Ucraina, mai ales că, potrivit informațiilor oferite de generalul Valeri Zalujni, șeful Forțelor Armate ale Ucrainei, Rusia ar pregăti o ofensivă în februarie-martie, din nord, de la frontiera cu Belarus, din nou asupra Kievului.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este o știre asupra căreia vom reveni, pentru că ne așteaptă vremuri complicate. Vă mulțumesc foarte mult, domnule Radu Tudor, pentru intervenția din această…

Radu Tudor: Mulţumesc, Radio România! Mulţumesc, Cristi Dumitraşcu. Sărbători fericite!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mulţumesc! Sărbători fericite!

Întâlnire la București între generalul locotenent Iulian Berdilă și generalul James McConville

Publicat de Gabriel Stan, 19 decembrie 2022, 10:05

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Forțelor Terestre Române, generalul locotenent Iulian Berdilă, s-a întâlnit la București cu omologul american, generalul James McConville, aflat în vizită în țara noastră. Într-o conferință de presă care a avut loc la sediul Statului Major al Forțelor Terestre, generalul McConville a declarat că interesul comun americano-român și aliat este o Europă sigură și stabilă:

James McConville: Lucrăm foarte strâns cu partenerii români și cu ceilalți aliați NATO pentru a fi siguri că cei care au scopuri diferite și care nu doresc pace în Europa sunt descurajați să întreprindă orice tip de acțiune.

Suntem hotărâți să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO. Suntem hotărâți să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În același cadru, generalul locotenent Berdilă a punctat faptul că relațiile de cooperare militară în zona forțelor terestre sunt esențiale pentru parteneriatul strategic româno-american:

Iulian Berdilă: Anul acesta, evident, într-un mediu de securitate extrem de volatil, a trebuit să ajungem la soluții în domeniul terestru foarte rapid aplicabile.

Evenimentele de instruire, parteneriatul pe care l-am dezvoltat în ultimii ani cu forțele terestre americane ne-au ajutat foarte mult. Începând cu luna februarie elementele noastre bilaterale de cooperare, de instruire, au funcționat foarte bine pentru că avem un istoric foarte bun al instruirii în comun.

Aproximativ 6.000 de militari din Forțele Terestre Române, militari din Forțele Terestre americane și-au adus contribuția la exercițiile bilaterale și multinaționale pe care le-am desfășurat în domeniu terestru pe teritoriul României.

Profesori români și ucraineni, uniți pentru educația elevilor refugiați în România!

Publicat de Andra Radu, 16 decembrie 2022, 10:00

British Council, în parteneriat cu UNICEF în România și Organizația Internațională pentru Migrație, organizează în perioada 16-18 decembrie cursul „Predarea și învățarea în vremuri dificile”. Acest curs se adresează atât profesorilor români ce predau elevilor ucraineni refugiați în țara noastră, cât și profesorilor ucraineni ce își desfășoară activitatea în România.

Prin workshop-uri specializate și introduceri în teme precum gestionarea comportamentelor dificile ale elevilor ce au trăit trauma războiului, cei 71 de profesori ucraineni, români și bulgari vor fi ajutați să învețe cum să recunoască problemele emoționale ale copiilor refugiați și cum să își facă orele de curs mai primitoare pentru toții elevii.

Elevii ucraineni veniți în România se află în situații diverse privind accesul la educație, cei mai mulți dintre ei urmând cursurile școlii ucrainene online. Doar unu din 10 copii refugiați este înscris într-o școală sau grădiniță din sistemul nostru de învățământ, de cele mai multe ori în calitate de „audient”. O parte dintre elevii ucraineni beneficiază fie de cursurile hub-urilor educaționale înființate de profesori ucraineni în România, fie de activitățile didactice și extracurriculare oferite de diferite centre educaționale create de organizații non-guvernamentale.

În toate aceste circumstanțe, însă, copiii ucraineni au nevoie de sprijin emoțional, întrucât întâmpină numeroase probleme ce îngreunează predarea și învățarea, de la bariera lingvistică dintre ei și profesori, la anxietate, teamă și incertitudine continuă legată de situația de acasă.

Profesorii, pentru a înlesni integrarea elevilor ucraineni în sistemul de învățământ românesc, trebuie să poată gestiona dificultățile întâmpinate, în primul rând prin recunoașterea lor, iar apoi prin aplicarea unor metode pedagogice și psihologice adaptate dispoziției emoționale a „copiilor cu traume, speriați de război și împușcături”, după cum a precizat una dintre doamnele profesoare participante la această ediție a cursului, atunci când a fost întrebată care sunt problemele cărora trebuie să le facă față în relația directă din clasă.

În luna octombrie organizațiile partenere au oferit deja cursul pentru 45 de profesori care au apreciat necesitatea acestuia.

„Predarea și învățarea în vremuri dificile” este un curs ce deservește un dublu scop. Pe de o parte, acesta facilitează accesul la educație și subliniază nevoia de sprijin acordat tuturor copiilor, în special acum, când contextul extern îngreunează fără doar și poate procesul educațional. Pe de altă parte, el favorizează integrarea tuturor copiilor ucraineni în România și evidențiază felul în care oferirea suportului emoțional este primordială, în cazul elevilor refugiați, ce și-au părăsit țara natală, fugind din calea războiului.

Astfel, principalele obiective ale cursului sunt relevate prin fuziunea dintre suportul garantat tuturor copiilor în procesul de învățare și integrarea acestora în România, atât din punct de vedere educațional, cât și din punct de vedere social.

Cei 71 de profesori care vor urma acest curs intensiv de 30 de ore vor învăța:

• cum să creeze un mediu de învățare care să ia în considerare trauma elevilor;
• cum să gestioneze comportamentele dificile ale copiilor, atât români cât și ucraineni, care ar putea fi un răspuns al acestora la traume;
• cum să facă lecția și sală de clasă mai primitoare pentru copiii refugiați.

Cursul se va desfășura în perioada 16-18 decembrie 2022 la București. Dintre cei de 71 de profesori care vor participa la curs, 19 provin din București, 50 din alte 18 județe din întreaga țară, iar 2 din Bulgaria.

Aceștia sunt reprezentanți ai diferitelor entități educaționale naționale, de la inspectorate școlare la școli gimnaziale și grădinițe, dar și ai organizațiilor non-guvernamentale ce sprijină refugiații ucraineni, și chiar ai hub-urilor educaționale înființate de profesori ucraineni în România.

Vizita în România a șefului Gărzii Naționale Alabama, SUA

Publicat de Gabriel Stan, 12 decembrie 2022, 13:08

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul român al apărării, Angel Tâlvăr, a avut o întrevedere cu șeful Gărzii Naționale a statului american Alabama, generalul maior Sheryl Gordon, aflat într-o vizită de lucru în țara noastră.

Cei doi oficiali au analizat proiectele de dezvoltare a infrastructurii militare și planificarea activităților de instruire a militarilor români cu cei americani.

Anul viitor se întâlnesc trei decenii de la semnarea Programului de Parteneriat Statal, care vizează cooperarea dintre Armata României și Garda Națională din Alabama, unul dintre pilonii cooperării militare româno-americane.

Certificarea detașamentelor Forțelor Aeriene Italiene și Spaniole dislocate în România

Publicat de Gabriel Stan, 12 decembrie 2022, 12:52

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În Baza 86 Aeriană de la Borcea a avut loc certificare detașamentelor Forțelor Aeriene Italiene și Forțelor Aeriene Spaniole dislocate în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană întărită.

La ceremonie au fost prezenți ministrul apărării, Angel Tîlvăr, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, comandantul Centrului de Operații Aeriene Multinaționale de la Torrejón, generalul-locotent Fernando de la Cruz, și reprezentanții ambasadelor și ministerelor apărării din Italia și Spania.

Aeronavele Eurofighter Typhoon ale aviației italiene și cele F-18 spaniole vor executa împreună cu Forțele Aeriene Române misiuni de poliție aeriană întărită și misiuni în cadrul conceptului Vigilența Aeriană Întărită, sub comanda NATO, în următoarele patru luni.

Este cea de-a treia misiune în țara noastră a Forțelor Aeriene Italiene, după cele executate în anii 2019 și 2021, în timp ce aliații spanioli sunt pentru prima oară când România.

Cătălin Micloş, comandantul Bazei 86 Aeriene, general de flotilă aeriană: Începând de astăzi avem trei categorii de aeronave care patrulează cerul României și, bineînţeles, e mult mai sigur.

Am ascultat trei imnuri: imnul Spaniei, Imnul României şi imnul Italiei – ne-am dat seama ce înseamnă NATO, ce înseamnă şi fii în aceeaşi alianţă, având acelaşi obiectiv care înseamnă siguranța NATO, dar și a României.

Creşte numărul mamelor minore în România!

Publicat de Andra Radu, 9 decembrie 2022, 11:53

Statisticile arată că, în România, numărul mamelor minore este în creştere în timp ce vârsta medie continuă să scadă. Aceasta a ajuns la 15 ani. Se întâmplă şi în judeţul Botoşani, unde în fiecare lună, o minoră devine mamă.

De la începutul acestui an, 54 de minore din judeţul Botoşani au adus pe lume copii. Educaţia precară şi lipsa de informare şi prevenire fac ca tot mai multe copile să ajungă la spital cu sarcini nedorite. Cele mai multe vin din familii defavorizate şi cu tradiţie, unele fiind la rândul lor aduse pe lume de mame minore.

Medicii atrag atenţia că vârsta la care acestea aduc pe lume copiii a scăzut extrem de mult, astfel încât la 16 ani unele ajung şi la a doua sarcină. Riscurile la care se expun aceşti copii sunt mari. Din fericire, niciuna dintre mamele minore nu şi-a abandonat copiii.

Statisticile arată că 45% dintre naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.

Lista Roșie: Peste 40 de specii de păsări din România amenințate cu dispariția!

Publicat de Andra Radu, 6 decembrie 2022, 09:59

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” au elaborat Lista Roșie a speciilor de păsări din România, care măsoară riscul de dispariție al acestora.

Lista Roșie a fost aprobată prin Ordinul de Ministru, nr. 2015/2022 și publicată în Monitorul Oficial ca parte a proiectului „Completarea nivelului de cunoaştere a biodiversităţii prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România şi raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE”.

Lista Roșie, supranumită „barometrul vieții”, măsoară riscul de extincție al păsărilor pe baza unor parametrii clar stabiliți, precum mărimea populației, tendința populațională și suprafața ocupată de specie în România.

Pentru realizarea listei au fost analizate 259 de specii, respectiv toate speciile regulat cuibăritoare din țară și o selecție de specii „oaspeți de iarnă”. Din cele 259 de specii analizate, 12 specii de păsări au dispărut în ultimul secol din populația cuibăritoare a României.

Un număr de 43 de specii (16,6%) sunt specii amenințate (cu risc de extincție), 27 de specii (10,42%) sunt specii aproape amenințate (NT), iar 180 de specii (69,5%) nu sunt amenințate în prezent. De menționat că, pentru 3 specii (rața cu cap alb, rața cu cap castaniu și lișița), s-au făcut evaluări separate pentru cuibărit și iernat, cu încadrări finale diferite, care se regăsesc în 2 dintre aceste categorii.

Conform analizei, șapte specii se încadrează în categoria critic periclitat, dintre care șase sunt clasificate pentru perioada de cuibărire: rața sunătoare (Bucephala clangula), ferestrașul mic (Mergellus albellus), gaia neagră (Milvus migrans), acvila de câmp (Aquila heliaca), dropia (Otis tarda), pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica), și una, gârlița mică (Anser erythropus), evaluată doar pentru perioada de iernare.

„Amenințările și presiunile antropogene sunt mai intense la nivelul speciilor de păsări din zone umede și habitate deschise, precum: pajiști, pășuni, fânețe, terenuri arabile. În aceste habitate se află cele mai multe specii amenințate sau cu tendință populațională negativă. De exemplu, terenurile deschise sunt amenințate de agricultura tot mai intensivă, de folosirea pesticidelor, de monoculturile care sunt preferate în defavoarea terenurile mozaicate, cu petice de vegetație. Zonele umede sunt amenințate de desecări, de piscicultură sau prin pescuitul intensiv care poate cauza mortalitate directă, din cauza plaselor în care se prind păsările. La aceste amenințări și presiuni antropogene se adaugă și efectul schimbărilor climatice”, a precizat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.

95 de specii se află pe lista speciilor de interes național

Pe baza rezultatelor Listei Roșii a fost dezvoltată Lista speciilor de interes prioritar ce cuprinde 95 de specii pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării lor. De asemenea, au fost identificate 19 specii care au un procent foarte mare (peste 30%) din populația europeană în România. Pentru aceste specii, țara noastră are o responsabilitate specială în asigurarea supraviețuirii acestor populații.

Din cele 19 specii, trei au și un statut de periclitare național sau global – pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), vulnerabil la nivel național, deoarece întreaga populație cuibărește într-o singură zonă din România, gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), vulnerabilă atât la nivel național, cât și global și sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), vulnerabil pe plan național.

Pentru prima dată Lista Roșie a speciilor de păsări din România a fost aprobată oficial prin Ordin de Ministru de către statul român.

Un rol important în elaborarea Listei Roșii au avut și datele colectate în schemele de monitorizare implementate în ultimele trei decenii prin colaborarea dintre SOR și Grupul Milvus.

Lista Roșie este primul pas în identificarea speciilor care au nevoie urgentă de protecție și creează cadrul legal pentru prioritizarea acțiunilor de conservare a speciilor de păsări din România pentru asigurarea supraviețuirii lor.

Convorbire telefonică în sistem videoconferință între ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr și secretarul apărării al SUA, Lloyd J. Austin

Publicat de Gabriel Stan, 5 decembrie 2022, 13:27

Sonia Raicu (realizator rubrică): Marți, 29 noiembrie, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut o convorbire telefonică, în sistem videoconferință, cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd Austin.

Discuțiile au vizat evoluțiile recente ale situației de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Cei doi oficiali au discutat și despre stadiul și perspectivele cooperării în domeniul apărării, în special prezența forțelor Statelor Unite ale Americii în România, programele de achiziții de echipamente militare, precum și modalități de consolidare a posturii de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice, inclusiv eforturile și proiectele aliate din România.

Șeful Statului Major al Apărării a participat la conferința GlobState 2022

Publicat de Gabriel Stan, 5 decembrie 2022, 13:06

Sonia Raicu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat, luni, în Polonia, la deschiderea conferinței GlobState 2022, la invitația omologului său, generalul Rajmund Andrzejczak.

Reuniunea internațională de la Varșovia, cu tema „Ajustări ale securității naționale pentru a răspunde viitoarelor provocări ale mediului operațional”, a urmărit schimbul de experiență dintre experți militari și civili în viitorul mediu de acțiune.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Șeful apărării din România a discutat cu omologul polonez despre dezvoltarea capacității defensive în măsură să ofere răspunsul în fața provocărilor viitoare de securitate.

Peste 30 de mine marine au fost neutralizate în bazinul vestic al Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 28 noiembrie 2022, 13:45

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Peste 30 de mine marine au fost neutralizate în bazinul vestic al Mării Negre de către forțele navale din România, Turcia, Bulgaria și Ucraina – a declarat șeful statului major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, în cadrul întâlnirii anuale cu atașații militari străini acreditați în țara noastră.

Șeful Forțelor Navale Române a evidențiat activitățile de instruire bilaterală pe care marina militară le desfășoară împreună cu alți parteneri în Marea Neagră și în Marea Mediterană, precum și contribuția la asigurarea securității aliate în regiune, pe fondul războiului purtat de Federația Rusă în Ucraina.

Bugetul alocat Forțelor Navale Române în ultimii ani a permis derularea unor programe importante de reparații și modernizări la mai multe tipuri de nave din compunerea flotei și a flotilei fluviale.

Programe de achiziții de tehnică nouă sau derulat la Centrul de Scafandri – Regimentul 307 Infanterie Marină, grupul de elicoptere și Academia Navală.

Aeroportul din Brașov, programat să se deschidă în iunie 2023!

Publicat de Andra Radu, 25 noiembrie 2022, 11:48

Aeroportul din Brașov este programat să se deschidă pe data de 15 iunie 2023. Este primul aeroport nou din România de după anul 1974 și este al treilea din punct de vedere al dimensiunii terminalului, după Aeroportul „Henri Coandă” și cel din Cluj – Napoca.

Pista are o lungime de peste 2.800 de metri și permite aterizarea și decolarea oricărui tip de avion, cu excepția lui A380, pentru care trebuie un terminal special și o pistă mai lungă.

Reprezentanții companiei TAROM au anunțat că prima aeronavă comercială care va ateriza pe pista noului aeroport din Brașov va fi una românească.

Au ajuns în România tancurile Leclerc

Publicat de Gabriel Stan, 21 noiembrie 2022, 14:15

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Au ajuns în România tancurile Leclerc, puse la dispoziție de Franța pentru întărirea grupului de luptă NATO din țara noastră.

Se completează astfel batalionul francez de blindate grele, după ce, la finalul lunii trecute, un convoi de vehicule de luptă a ajuns în poligonul de la Cincu.

Grupul de Luptă Aliat din România s-a constituit începând cu luna mai a acestui an, prin transformarea elementelor multinaționale din cadrul forței de răspuns a NATO aflate în țara noastră.

Franța și-a asumat rolul de națiune cadru a acestuia, considerat vârful de lance al forței cu nivel de reacție foarte ridicat al NATO și care integrează, pe bază rotațională, militari din Belgia și Țările de Jos.

Grupul de luptă NATO din România face parte din pachetul de măsuri luate pentru consolidarea securității spațiului euroatlantic pe flancul estic.

Tancurile Leclerc din Franța ajung în România

Publicat de Gabriel Stan, 14 noiembrie 2022, 14:55

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Sunt în drum spre România tancurile Leclerc, puse la dispoziție de Franța, pentru întărirea grupului de luptă NATO din țara noastră.

Armata franceză a demarat, marți, operațiunile de transport al celor 13 tancuri, care vor ajunge zilele următoare în Poligonul l, de la Cincu.

Potrivit reprezentanților aliatului francez, în România vor fi aduse în total circa 150 de mașini de luptă, împreună cu armamentul, munițiile și echipamentele aferente.

Transportul tancurilor Leclerc reprezintă ultima etapă dintr-o operațiune logistică pentru aducerea unui batalion blindat în România, au mai declarat oficialii militari francezi.

La finalul lunii octombrie a avut loc și schimbarea comenzii grupului de luptă Aliat condus de Franța și care mai cuprinde, în sistem rotațional, contingente ale armatelor Belgiei și Țărilor de Jos.

Spania și Statele Unite ale Americii contribuie la Sistemul NATO de apărare antiaeriană și antirachetă de pe teritoriul României

Publicat de Gabriel Stan, 14 noiembrie 2022, 14:48

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Două noi radare ale unor țări aliate vor fi amplasate în perioada următoare pe teritoriul României. Armata spaniolă va aduce un radar TPS-43, care va fi integrat în Sistemul NATO de apărare antiaeriană și antirachetă, iar Infanteria marină a Statelor Unite va instala un radar de tip TPS-80, care poate detecta ținte cum sunt rachete de croazieră sau avioane pilotate de la distanță.

Cele două sisteme vor asigura descoperirea, urmărirea și identificarea țintelor aeriene care evoluează în estul Ucrainei și în bazinul central-vestic al Mării Negre și vor îmbunătăți apărarea aliată integrată.

Misiuni de recunoaștere pentru stabilirea locurilor optime au fost deja făcute în țara noastră, de comun acord cu autoritățile militare române.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 7 noiembrie 2022, 15:19 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 12:45

Ciprian Panga (realizator rubrică): Timp de o săptămână, un detașament format din scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave, Scafandri de Luptă, a participat la exercițiul multinațional Poseidon 22, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei.

Exercițiul are ca scop consolidarea cooperării dintre Forțele Navale Române și cele bulgare, face parte din programul NATO „Military Training Exercices” şi se desfășoară pe baza unui scenariu fictiv axat pe o situație emergentă de amenințare a minelor.

La exercițiu participă forțe și mijloace din Bulgaria, România, Belgia, Grecia, Lituania și Turcia. Exercițiul Poseidon se desfășoară anual începând cu anul 2002 şi este găzduit, prin rotație, de Forțele Navale ale Bulgariei și cele ale României.

Cpt. Sorin Machidon, locțiitor comandant detașament EOD: Exercițiul este deosebit de important. Am intervenit cu succes în mai multe scenarii – fictive de data aceasta, dar aproape de condițiile reale de îndeplinire ale unor misiuni – și, prin eforturile pe care le-am desfășurat, contribuim într-o mică parte la misiunea mai mare a Forțelor Navale Române, aceea de a asigura libertatea de navigație în apele româneşti. În situații reale trebuie să ne asigurăm că oamenii știu întotdeauna ceea ce au de făcut și că sunt gata de îndeplinirea misiunii.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Bulgaria ne îndreptăm către Vest – mai exact, în Polonia, acolo unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, acționează în cadrul Grupului de Luptă în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.

Dislocați în Baza Bemowo Piske, militarii, pe lângă misiunile specifice de apărare antiaeriană, își continuă programul de instruire pe timpul misiunii. Astfel că, deși au preluat misiunea de aproximativ două săptămâni, au executat două ședințe de tragere cu armamentul individual din dotare și le-a fost evaluat nivelul capacității de efort fizic.

Lt. Cornelia Dumitru, ofițer de informare și PR al Detașamentului „Sky Guardians”: A fost o săptămână încărcată cu activități pentru militarii detașamentului, în care au fost evaluați în ceea ce privește capacitatea de efort fizic.

În același timp, au avut o primă tragere de zi cu armamentul individual din dotare, respectiv pistol calibrul 9 mm și pușcă automată calibrul 5,45 mm. Militarii au reușit să se familiarizeze rapid cu poligonul automatizat al bazei, făcând țintele să coboare cu fiecare lovitură de glonț aflată pe traiectorie.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm oceanul și ajungem pe continentul american, în Texas, la United States Army Sergeants Major Academy, acolo unde pe durata unui an de zile se instruiesc subofițerii de comandă sau cei eligibili pentru această funcție.

Academia este cea mai înaltă formă de pregătire de care poate beneficia un subofițer, iar în cadrul celor cinci departamente ale instituției aceștia se pregătesc pentru a deveni liderii de care corpul subofițerilor și armata are nevoie.

Plj.adj.pr. Valentin Stanciu, subofițer de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”: Ar trebui să ne pregătim fiecare și să aducem valoare structurilor noastre. Pentru că ceea ce se întâmplă acum la estul nostru e atunci când nu ai o coloană dezvoltată; nu numai să primească ordine, ci să aibă și aceea inițiativă cu disciplină, atunci când este cazul, şi să ia măsuri când sunt necesare. Având un corp de subofițeri și soldați gradați profesionişti, pregătiți, ai și o armată pregătită.

A fost reînnoit mandatul misiunii Eufor Althea

Publicat de Gabriel Stan, 7 noiembrie 2022, 13:32

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a reînnoit în unanimitate mandatul misiunii militare europene Eufor Althea în Bosnia și Herțegovina.

Rezoluția a primit votul celor 15 membri ai Consiliului, inclusiv pe cel al Rusiei, unul dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto.

Hotărârea permite Uniunii Europene să prelungească cu 12 luni misiunea, care are rolul să asigure respectarea Acordului de Pace de la Dayton, prin care s-a încheiat războiul desfășurat între 1992 și 1995 în această țară, soldat cu 100.000 de morți.

În prezent, România contribuie la misiunea Eufor Althea cu personal de stat major și cu un detașament de militari din Batalionul 26 Infanterie de la Craiova.

Joi, a avut loc la Caracal ceremonia de repatriere a militarilor Batalionului 22 Infanterie, care au încheiat de curând turul de misiune în Bosnia și Herțegovina.

Adrian Duţă: Am testat reziliența până la un anumit nivel, conform celor 7 cerințe formulate de NATO. Este un exercițiu pe calculator, pe un scenariu fictiv, dar extrem de complex

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 16:32

La Subiectul Săptămânii vorbim despre reziliență și, totodată, despre Centrul Euroatlantic pentru Reziliență, care a organizat la Constanța, la începutul săptămânii, un prim exercițiu ‘Table top’ în domeniul rezilienței la nivel național și prima ediție a conferinței internaționale “Perspectivă asupra rezilienței. Provocări și oportunități”. Interviul a fost realizată de Bogdan Dinu.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii este domnul Adrian Duță, vicepreședintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Domnule Duţă, bine aţi venit.

Adrian Duţă: Mulțumesc foarte mult pentru invitație.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Ne aflăm la Constanța, unde s-a organizat, în premieră, o conferință, nu?, “O perspectivă asupra rezilienței.

Provocări și oportunități”. Ea a fost precedată și de 2 zile în care s-a executat, s-a efectuat, să spunem, un exercițiu, un ‘tabletop exercise’, cum se spune în limbajul dumneavoastră, cu instituții din România, în premieră. Concluziile au fost prezentate chiar aici.

Este vorba despre reziliență și, dacă îmi permiteți, așa, într-o definiție simplă, poate chiar simplistă, nu?, reziliență înseamnă capacitatea cuiva – persoană, instituție, organizație, națiune – de a-și reveni după ce a suferit un șoc, fie de orice natură: emoțional, energetic și așa mai departe. V-aș ruga așadar, să ne spuneți câteva cuvinte despre această conferință, prima ediție a unei astfel de conferințe internaționale.

Adrian Duţă: Activitatea a fost planificată încă de la începutul funcționării centrului. Este un exercițiu cu scenariu fictiv, la care au participat 22 de instituții naționale.

Am avut printre participanți, în afară de instituțiile guvernamentale, am avut și reprezentanți ai mediului privat. La fel, au fost invitați observatori internaționali. Au participat observator din 5 țări. 

Este vorba de SUA, Bulgaria, Croația, Slovenia, Estonia, iar exercițiul a urmărit să testeze reziliența autorităților naționale locale și a reprezentanților mediului privat la șocuri diverse.

Am căutat să testăm reziliența până la un anumit nivel, conform celor 7 cerințe de reziliență formulate de NATO. Este un exercițiu pe calculator, deci pe un scenariu fictiv, însă a avut un scenariu foarte complex, recunoscut de participanți și de observatori, un număr mare de injecții, le spunem noi, de situații care au trebuit rezolvate în cursul exercițiului. Însă feedback-ul primit de la participanți și de la organizatori a fost unul foarte bun.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Cum ați traduce pentru ascultătorii noștri Tabletop exercises și dacă puteți să ne împărtășiți și concluziile care au fost comunicate acum?

Adrian Duță: Da.Table Top exercises este o denumire generică, cunoscută pentru acest tip de exercițiu. Asta înseamnă că este doar un exercițiu pe calculator, nu se desfășoară cu forțe în teren. Oamenii stau în jurul mesei, în …

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Un fel de CAX cum spunem noi în limbajul militar…

Adrian Duță: Exact. Organizaţi pe sindicate și sunt nevoiți să rezolve scenariul. Concluziile exercițiului au fost unele bune, au fost peste așteptările mele. Eu, ca director al exercițiului, m-am gândit că la început vom întâmpina diferite dificultăți.

Ele au existat, însă oamenii au reușit să depășească aceste dificultăți și să rezolve situațiile, ceea ce ne duce cu gândul că o bună comunicare între instituții, între entitățile participante la exercițiu este benefică pentru rezolvarea situațiilor de criză și pentru întărirea rezilienței.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Pentru publicul larg, poate cuvântul reziliență este mai cunoscut de la știri, nu? Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă nu mă înșel, este un subiect mai cunoscut. Care credeți că este mai importantă dintre toate tipurile de reziliență? În cadrul României? Reziliență economică, reziliență instituțională, reziliență energetică? Mai ales în actualul context din această parte din lume.

Adrian Duță: Cred că toate aspectele rezilienței sunt importante, pentru că, așa cum să spunem, la NATO, reziliența Alianței este atât de puternică precum este reziliența celei mai slabe verigi. Așa că noi privim acest proces, acest termen de reziliență prin prisma celor 7 cerințe de bază.

Mă refer aici la continuitatea guvernării și asigurării serviciilor critice pentru populație, la reziliența infrastructurii de transport, reziliență energetică, asigurarea accesului la apă și hrană pentru populație.

Și putem merge mai departe, gândindu-ne la gestionarea situațiilor cu victime multiple sau mișcarea necontrolată a populației. Dar aceasta este o abordare securitară a rezilienței. Este important de menționat și aspectul promovat de Uniunea Europeană care se gândește la energie verde, la digitalizare și alte aspecte ale rezilienței, îndeosebi la creșterea nivelul de trai al populației și al bunăstării, ca o măsură de întărire a securității în general.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Pentru că dumneavoastră proveniți, sunteți ofiţer activ provenit din Ministerul Apărării Naționale, cum se prezintă reziliența organizațională, iată în cadrul instituției numită Ministerul Apărării Naționale?

Adrian Duţă: Ministerul Apărării a fost, este și cu siguranță va fi un organism care va dovedi reziliență întotdeauna. Ministerul Apărării este chemat să rezolve probleme din cele mai complexe, este chemat să răspundă, în primul rând, la orice amenințare și vedem că ne confruntăm, în prezent, cu o amenințare foarte serioasă în vecinătate.

Ministerul Apărării trebuie să anticipeze, să avertizeze orice schimbare și trebuie să fie în măsură să acționeze în primă instanță.

De asemenea, să aibă mecanismele de intervenție și de reacție în orice moment. Vă asigur că Ministerul Apărării are toate aceste sarcini bine definite și planuri pentru intervenții, acolo unde este cazul.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Da, iată cuvântul rezilient este unul la modă sau, hai să spunem, în actualitate cel puțin, în aceste săptămâni a fost menționat și în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Acolo se vorbea despre reziliența energetică a țării noastre și cum poate fi îmbunătățită. Ce face concret Centrul Euroatlantic pentru Reziliență? Să înțeleagă cei care ne ascultă. Elaborează concepte, are expertiză, elaborează strategii, se pune la dispoziția instituțiilor naționale și internaționale?

Adrian Duţă: Exact. Centrul Euroatlantic pentru Reziliență este constituit ca un hub interinstituțional, care va deveni o platformă pentru dialog strategic între toate instituțiile cu responsabilități în domeniu. Și mă refer aici atât la cele naționale, din domeniul guvernamental, din domeniul academic, domeniul privat și toți cei care au responsabilități, dar nu numai.

Vorbim aici și despre instituțiile internaționale, partenerii noștri care vin cu propria lor experiență și partenerii noștri care au nevoie de sprijin pentru consolidarea rezilienței. Până acum, noi am reușit să purtăm un dialog atât cu partenerii de la NATO, suntem alături de ei și am găzduit recent, împreună cu Ministerul Apărării, prima iterație a seminarului privind conceptul NATO de reziliență strategică, un concept nou propus de comandamentul aliat pentru transformare al NATO.

De asemenea, suntem implicați în proiecte de consolidare a rezilienței partenerilor noștri din regiunea Mării Negre și vom avea proiecte din ce în ce mai interesante și mai aplicate pentru acest lucru.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Trebuie să spunem că conform Hotărârii de Guvern, Nr. 565 – dacă greșesc, vă rog să mă corectați – din 2021, organigrama prevede 70 de poziții, de funcții. Președintele are rang de secretar de stat, vicepreședintele de subsecretar de stat.

Adrian Duţă: Am fost numit de domnul prim-ministru în această funcție în martie, anul acesta. Centrul Euroatlantic pentru Reziliență a fost prima dată asumat la Summitul NATO din 2021, a fost menționat în declarația comună a șefilor de state și de guverne, iar el face parte acum din programul de guvernare al Guvernului României.

Este o instituție publică națională, cu personalitate juridică, sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe.

Centrul Euroatlantic a fost înființat în mai 2021, dar a început să funcționeze efectiv în martie 2022, iar până acum am organizat și am desfășurat o serie de activități, de evenimente interne și internaționale, încercând să ne facem cunoscuți la nivel euroatlantic.

Centru Euroatlantic pentru Reziliență și-a declarat capacitatea operațională inițială în august anul acesta, când efectivul centrului a depășit 50 % și am început să organizăm evenimente cu impact internațional.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Deci, este instituție foarte serioasă. Eu vreau să vă întreb dacă s-a trecut și la cea de-a doua etapă a internaționalizării, cum este prevăzută în hotărârea de Guvern. Deocamdată, este o structură care funcționează în cadrul său sub tutela, să spunem, Ministerului Afacerilor Externe.

Adrian Duţă: Da, așa este. Odată cu declararea capacității operaționale inițiale, noi am început procesul de internaționalizare. Dorim să invităm statele partenere NATO, UE și partenerii noștri din regiunea Mării Negre, îndeosebi, să se alăture efortului nostru de a consolida reziliența în plan euroatlantic.

Vom negocia memorandumul de înțelegere cu partenerii și urmează să semnăm, la odată ulterioară, când toate lucrurile vor fi stabilite, astfel încât centru să devină un organism internațional în care România să fie națiune-gazdă și partenerii noștri să fie națiuni-sponsori.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost domnule Adrian Duță, vicepreședintele Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal Militar”, domnule Duță.

Adrian Duţă: Şi eu vă mulțumesc și vă urez mult succes și dumneavoastră.

Schimbarea comenzii Grupului de Luptă al NATO din România

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:53

Bogdan Silviu Răducan: Vineri, 28 octombrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, județul Brașov, a avut loc transferul de autoritate între contingentele forțelor armate franceze, rotațiile a doua și a treia.

Colonelul Alexandre de Féligonde a preluat comanda grupului de luptă al NATO în România, de la colonelul Christophe Degand. Grupul de luptă NATO din Cincu, din care fac parte militarii francezi, se subordonează Brigăzii Multinaționale de Sud-Est din Craiova.

Comandantul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est, generalul de brigadă Dorin Toma: Sunt mai multe detașamente naționale care desfășoară activități de instruire și de descurajare pe teritoriul României la această dată, care sunt sub comandă NATO.

În afară de acest battle group, care este compus din militari francezi și militar olandezi, pe teritoriul României se mai instruiește o companie portugheză, care este dislocată la Caracal și execută misiuni, activități de instituire în comun cu militarii români din Brigada Multinațională.

Odată cu dislocarea celui de-al treilea detașament, capabilitățile pe care acest batalion le are la dispoziție sunt suplimentare, o creștere a numărului de personal implicat în acest battle group. Prezența noastră marchează acest moment deosebit și sperăm că activitatea desfășurată de acest battle group va fi fructuoasă.

Ziua Internațională a Mării Negre

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2022, 15:30 / actualizat: 31 octombrie 2022, 17:41

În fiecare an, la 31 octombrie este marcată Ziua internaţională a Mării Negre, la această dată fiind semnat, în 1996, Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, de către cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră este un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul marenostrum.ro.

A fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani.

Planul Strategic de Acţiune a fost actualizat şi aprobat în 2009, la Sofia, Bulgaria, şi a fost conceput ca un instrument de lucru esenţial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre.

Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea şi monitorizarea politicilor şi strategiilor de mediu pentru reducerea şi eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversităţii ecologice a ecosistemului Marea Neagră, se menţionează în comunicatul de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundaţia Universitară a Mării Negre, o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înfiinţat, în 1999, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine.

România a primit primele elemente de tehnică militară pentru întărirea grupului de luptă NATO

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:27

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Au ajuns în România primele elemente din pachetul de tehnică militară pus la dispoziție de Franța pentru întărirea grupului de luptă NATO, constituit pe teritoriul țării noastre.

Două convoaie compuse din blindate de infanterie au străbătut Europa pe o distanță de circa 2.000 de kilometri din Baza franceză Mourmelon-le-Grande, până în poligonul de la Cincu.

Colonelul Alexandre de Féligonde: Voi fi comandantul batalionului francez. Acest batalion este unul nou, este un batalion întărit, pentru că are în compunere astfel de blindate grele.

În câteva zile vom fi gata să ne antrenăm cu prietenii noștri din armata română și, totodată, cu celelalte forțe aliate, desigur și cu ceilalți militari francezi din batalion, trupe de infanterie și de tancuri, cu forțe de geniu și de artilerie și, de asemenea, cu structura de nivel companie din Olanda.

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Luna viitoare urmează să ajungă în țara noastră și o companie de tancuri Leclerc.

Grupul de luptă aliat din România este condus de Franța și mai cuprinde, în sistem rotațional, contingente ale armatelor Belgiei și Țărilor de Jos.

În zona relațiilor de cooperare militară româno-franceză se înscrie și vizita în țara noastră a generalului Pierre Schill, șeful forțelor terestre franceze, care s-a întâlnit cu omologul român, generalul-maior Iulian Berdilă.

Jens Stoltenberg: NATO este pregătită să apere România!

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:17

Adrian Gâtman (realizator rubrică): NATO este pregătită să apere România și pe toți ceilalți aliați, este mesajul transmis de la Bruxelles de secretarul general, Jens Stoltenberg, la finalul întâlnirii cu prim-ministrul român, Nicolae Ciucă.

Cei doi oficiali au discutat la cartierul general al NATO despre situația de securitate în regiunea Mării Negre și despre forțele care asigură apărarea în flancul estic al Alianței. Jens Stoltenberg a apreciat contribuția României la securitatea aliată.

Jens Stoltenberg: România este un aliat de mare valoare și apreciez contribuția dumneavoastră importantă prin care asiguraţi securitatea în aceste vremuri.

Aceste dislocări transmit un mesaj clar: NATO este gata să apere România și orice alt aliat. Astăzi am discutat despre situația de la Marea Neagră regiune care este importantă pentru NATO din punct de vedere strategic.

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că țara noastră își va respecta angajamentele în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Nicolae Ciucă: Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluții, cât și impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situația de la Marea Neagră.

Aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în școli!

Publicat de Andra Radu, 19 octombrie 2022, 12:30

Amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România. Datele centralizate de Salvați Copiii, în urma unei anchete realizate în rândul copiilor, arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situații de bullying în școala în care învață, 73% în clasa în care învață, iar în grupul de prieteni 45%.

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-lui, în timp ce peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, arată datele consultării.

Pentru că elevii se confruntă cu cele mai multe situații de bullying în pauze, Salvați Copiii a lansat „Dreptul la pauză”, o campanie de informare și conștientizare a rolului pe care fiecare dintre noi, profesori, părinți, elevi, îl are în asigurarea unui climat educațional pozitiv în școli, astfel încât toți copiii să se simtă în siguranță, iar pauzele să redevină timp de relaxare, socializare și conectare.

Vizualurile campaniei (portretele copiilor și testimonialele video) sunt inspirate în totalitate din experiențele elevilor care au raportat situații de bullying pe site-ul scolifarabullying.ro, iar mesajul cheie care le însoțește are rolul de a responsabiliza în primul rând adulții: „Asigură și tu Dreptul la Pauză fără bullying”.

Principalele obiective ale campaniei sunt:

• informarea publicului larg cu privire la importanța transformării școlilor în comunități bazate pe încredere în care participarea tuturor este valoroasă pentru asigurarea unui climat în care copiii se simt în siguranță;
• conștientizarea adulților cu privire la efectele devastatoare pe care le are acceptarea socială a violenței asupra relațiilor dintre copii și impactul asupra dezvoltării socio-emoționale a acestora;
• promovarea exemplelor de bună practică a școlilor care au inițiat grupuri de acțiune antibullying sau intervenții similare;
• responsabilizarea adulților implicați în creșterea și educarea copiilor prin accentuarea mesajului că deși bullyingul este o situație întâlnită în grupurile de copii, este responsabilitatea adulților să creeze contexte și modele comportamentale prin care acest fenomen să fie prevenit și/sau diminuat în școli.

Materialele campaniei „Dreptul la Pauză” sunt disponibile pe site-ul www.scolifarabullying.ro. Tot pe site, elevii, profesorii și părinții care au nevoie de sprijin pentru a crea grupurile de acțiune antibullying pot apela la echipa Salvati Copiii.

Datele complete ale  anchetei online relevă că:

• 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying.
• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
• Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.
• În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
• Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
• Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).
• 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei.
• Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying.
• Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
• Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii și se referă la comportamente variate care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Așadar, bullying-ul are consecințe pentru toată lumea – chiar și pentru aceia care, inițial, nu par implicați.

Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenței fizice, dar se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană și, prin urmare, poate fi dificil de identificat.

Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.

În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziționism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România în luna iunie.

Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli.

Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, lansat de Salvați Copiii în 2016, arăta că:

• 73% dintre elevi au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar;
• 3 din 10 copii sunt excluși în mod constant din grupul de colegi;
• 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi;
• 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.

Vasile Dîncu: Prin aceste prezențe în România a trupelor din SUA, Portugalia, Polonia, Belgia, Olanda și cu tehnica cea mai modernă, suntem din ce în ce mai apăraţi și mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO

Publicat de Gabriel Stan, 17 octombrie 2022, 14:51

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o nouă reuniune a miniştrilor apărării în ţările membre NATO. Dincolo de ce a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, în declaraţia de final a reuniunii, avem și alte decizii importante care s-au luat acolo, la Cartierul General al NATO, multe dintre ele care privesc în mod direct și România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, bun venit la Radio, la „Jurnal militar” și la „Subiectul săptămânii”.

Vasile Dîncu: Bună ziua! Mă bucur foarte mult să comunicăm de aici, de la Bruxelles, unde sunt, într-adevăr, discuții interesante din domeniul militar, din domeniul politicii militare, a apărării. Au fost două zile foarte pline, foarte condensate, în care am avut chiar discuţii istorice. De fapt, sunt două elemente care configurează importanța acestui summit al NATO.

În primul rând, este cel al asigurării implementării deciziilor aliate de la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Este foarte important. S-a făcut o revizie în cele două sesiuni, de exemplu, ale Consiliului Nord-Atlantic, am discutat, am aprobat şi andosat o serie de documente care sunt importante şi care privesc direcţiile politice privind directiva politică pe 2023, evident, pentru planificarea apărării şi evident că am vorbit și despre pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 2023, pentru că direcţiile le-am trasat astăzi.

Deci, din perspectiva elementelor de strategie şi a elementelor executive, aș putea să spun că astăzi, temele principale ale celor două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic au fost raportul ministerial de dimensiunea de descurajare şi apărare.

Aici, sigur că noul model de structuri de forţe, am discutat despre implementarea politicilor NATO în domeniul spațial, evaluarea rezilienţei, viziunea transformării digitale, de asemenea, despre planuri de implementare pentru armament în întărirea posturii de descurajare. Au fost elemente, să spunem, care au fost calde şi care țin de zona executivă și asta a fost foarte important pentru astăzi.

De asemenea, tot în această discuţie am avut o importantă sesiune în ceea ce privește direcţiile de fond care au privit adaptarea posturii de descurajare şi apărare, mai ales acest context al modificării situației din Ucraina, trecerea într-o fază nouă a războiului, la ameninţarea nucleară a statului terorist care a devenit Rusia în aceste zile. Au fost lucruri foarte importante.

Am avut o sesiune specială în ceea ce priveşte grupul Framework Nations Concept, grup condus de Germania, care a prezentat al şaselea raport și unde România are o contribuție foarte importantă. Am avut, de asemenea, semnarea unei scrisori de intenţii pentru o iniţiativă legată de un viitor scut antibalistic pentru Europa, o iniţiativă condusă, de asemenea, de Germania și care va fi în viitor configurată, în funcție de nevoile noastre, după un studiu concept la care lucrează câteva țări în acest moment, o iniţiativă la care s-au înscris, din prima, 14 ţări.

Europa va deveni o forţă şi în domeniul industriei şi în domeniul producţiei de infrastructură, a protecţiei infrastructurilor, pentru că o altă discuţie a fost legată de protecţia de infrastructură fizică, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în zona nordică, în sabotarea conductelor Nord Stream.

Cu siguranţă că am discutat aici, fiind şi prima sesiune la care au participat Finlanda și Suedia. Am discutat aici și despre cererea Ucrainei privind accesul în NATO, invitarea inițială a Ucrainei, care s-a luat la București, în 2008. În Summitul de la București, noi, România susţinem un traseu pentru integrarea Ucrainei, care a demonstrat de facto că este o ţară care…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Îşi merită locul.

Vasile Dîncu: Nu există aici un consens. Aici sunt unele ţări care vorbesc despre un traseu mai lung. Dincolo de traseu, dincolo de viteza cu care se va desfășura acest lucru, noi, în mod principial, suntem susţinători ai Ucrainei pentru această postură. Am avut, în același timp, şi o bilaterală cu Canada.

Este un prieten al României. Avem un parteneriat important cu Canada. Au fost prezenți în acțiunile de poliție aeriană în România. Am stabilit să intensificăm relațiile, să facem un acord mai complet privind colaborarea cu această țară importantă. România a fost prezentă nu numai în evenimentele de care spuneam.

Ca subiect, am discutat în cadrul sesiunii privind descurajare şi apărare, am discutat și despre stadiul pregătirii battle group-ului care are Franţa ca lead nation în România. Aici am prezentat cu satisfacție modul în care am avansat la Cincu, împreună cu camarazii noștri, cu partenerii noștri din Franța, Olanda și Belgia în construcția de la Cincu. Am primit cu satisfacție și am mulțumit Franței pentru anunțul de a aduce noul echipament, în tancuri și transportoare blindate în România.

I-am mulțumit ministrului Lecornu, prietenul meu, pentru că a făcut un anunț legat de faptul că în această primăvară să sperăm că vom reuși nu numai să operaționalizăm battle group-ul, dar să ajungem în anul viitor și la operaționalizarea la nivel de brigadă.

Deci se va intensifica prezența franceză în România și acest lucru nu poate decât să ne bucure. România continuă să fie și își întărește poziția de furnizor de securitate în această zonă, în care întărim Flancul estic și echilibrăm zona sudică, să spunem, zona Mării Negre, cu Marea Baltică, acolo fiind mult mai dezvoltată la un moment dat prezența de descurajare a forțelor NATO.

Acum, prin aceste prezențe în România, am mulțumit Statelor Unite, Portugaliei, Poloniei, Belgiei, Olandei, tuturor celor care sunt în acest moment cu trupe pe teritoriul nostru – și nu numai cu trupe, și cu tehnica cea mai modernă. Asta înseamnă că suntem din ce în ce mai apăraţi și din ce în ce mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitatul de la „Subiectul săptămânii” de astăzi a fost ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Vasile Dîncu: La revedere, cu drag!

Grup de luptă NATO dislocat în poligonul Cincu

Publicat de Gabriel Stan, 17 octombrie 2022, 14:13

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO dislocat în poligonul de la Cincu va fi întărit în perioada următoare cu o companie de transportoare blindate și una de tancuri Leclerc.

Tehnica este pusă la dispoziție de Armata Franței și va sosi în România începând cu sfârșitul acestei luni.

Grupul de luptă aliat din România s-a constituit începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaționale din cadrul forței de răspuns a NATO dislocate în țara noastră.

Franța și-a asumat rolul de națiune cadru a structurii, care mai integrează în sistem rotațional efective militare din Belgia și Țările de Jos.

Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice are loc la Brașov!

Publicat de Andra Radu, 13 octombrie 2022, 16:24

Peste 40 de artişti şi zece specialişti din Franţa, Belgia, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi România vor fi prezenţi la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Benzi Desenate Istorice care începe, joi, la Braşov.

„Balcanii în istorie” a devenit tematică principală pentru benzi desenate originale, expoziţii, dezbateri, masterclass pentru tinerii artişti, concursuri şi chiar ateliere pentru elevi, la cea de-a cincea ediţie a festivalului.

Cu sprijinul Institutului Francez, la Braşov a fost adusă expoziţia outdoor „Europe in a Comic Strip”.

De asemenea, la secţiunea carte BD, Romain Dutter („Goodbye Ceausescu”, Steinkis, 2021) şi Gael Henry („L’Ours de Ceausescu”, editura Steinkis, 2021), au programate întâlniri cu cititorii la Casa Sfatului, pe 15 octombrie.

Expoziţia „Bulgarian historical comics – XXI century”este prima acţiune de promovare a benzilor desenate istorice bulgare în România. Aceasta reuneşte o selecţie de lucrări de la 16 autori bulgari reprezentativi.

Anul acesta, festivalul s-a extins în şase locuri din Braşov: cinci locuri din centrul istoric (Piaţa Sfatului, Casa Sfatului, Muzeul de Artă, sediul Consiliului Judeţean Braşov şi Parcul Eroilor), dar şi într-un spaţiu neconvenţional, Coresi Shopping Resort.

Expoziţia proiectului internaţional „CAN for Balkans” va avea premiera la centrul comercial, vineri, de la ora 11:00.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 10 octombrie 2022, 16:04

Edi Nicola (realizator rubrică): În această săptămână a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii grupului de luptă din Polonia și a responsabilităților generate de misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO. Această activitate a marcat transferul de autoritate între cele două structuri din SUA.

Ceremonia a avut loc în Baza de instrucție din Bemowo Piskie și a avut o serie de invitați, printre care atașatul militar al României în Polonia, colonelul Alin Iulian Done, și șeful Forțelor Terestre Poloneze, generalul Jarosław Mika, locotenent Ana Maria Tudosie, comandant pluton sprijin în cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană.

Locotenent Ana Maria Tudosie: Ceremonia a marcat încheierea misiunii celor din Batalionul 185 Infanterie, alături de care am desfășurat toate acțiunile de până acum, dar și începutul misiunii militarilor texani din cadrul Regimentului 8 Cavalerie, cu care suntem convinși că vom reuși să colaborăm și să ne instruim în cele mai bune condiții.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia mergem spre sud și ne oprim în Bulgaria, unde România participă, alături de Italia, Lituania și țara gazdă, la singurul exercițiu european dedicat aeronavelor militare C-27J Spartan, găzduit de Baza aeriană Bezmer.

„European Spartan Exercise” se află la cea de-a șasea ediție și are ca obiectiv creșterea interoperabilității între țările europene care operează acest tip de aeronavă.

Căpitan-comandorul Florin Ianculescu, instructor-șef zbor în cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene: Este ca un exercițiu de nivel tactic avansat cu aeronave de tipul C-27J destinate pentru misiuni tactice în operațiuni de menținere a păcii și umanitare. Oferim transport aerian direct în și din teatrele de operații.

Acest exercițiu se concentrează în mod deosebit pe operațiuni de menținere a păcii și umanitare, antrenarea echipajelor la comun făcându-se în zborul de joasă altitudine, pe fondul unui scenariu tactic în strânsă legătură cu operatorii din cadrul Comandamentului Comun pentru Operații Speciale de aici din Bulgaria.

Edi Nicola (realizator rubrică): În raioanele maritime din proximitatea portului Varna, tot în Bulgaria, un detașament de scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave Scafandri de Luptă „Comandor Constantin Scarlat’ a participat la cea de-a doua ediție a exercițiului multinațional „Triton 22”, alături de parteneri din Turcia, Statele Unite ale Americii, dar și scafandri militari cu statut de observator din Franța și Italia.

Participarea Forțelor Navale Române la aceste activități contribuie la consolidarea cooperării dintre structurile similare și la dezvoltarea unui mod de acțiune integrat, adaptat provocărilor de securitate actuale.

Căpitan-comandor Cătălin Gherghinescu: Utilitatea exercițiului este una destul de mare, având în vedere că sunt doar țări NATO și se pot exersa procedurile specifice în domeniul luptei contra minelor în mediul marin. Avem o situație care ne determim să ne antrenăm în comun cu țările partenere NATO și riverane Mării Negre.

Edi Nicola (realizator rubrică): Părăsim Bulgaria și mergem spre vest, în Republica Macedonia de Nord, ce a găzduit timp de două săptămâni exercițiul militar multinațional ‘Seven Stars 22″.

Batalionul 341 Infanterie Constanța a luat parte cu o celulă de răspuns aflată sub comanda locotenent-colonelului Cătălin Covrig.

Exercițiul multinațional s-a desfășurat sub umbrela Brigăzii din Sud-Estul Europei, care a fost înființată în anul 1999, fiind organizată la nivel regional, având în subordine structuri militare din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România și Turcia.

Vizită oficială în Spania a Șefului Statului Major al Apărării

Publicat de Gabriel Stan, 10 octombrie 2022, 14:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a aflat în această săptămână într-o vizită oficială în Spania, unde s-a întâlnit cu omologul său, amiralul Teodoro López Calderón, cu care a discutat despre măsurile de consolidare a posturii aliate de descurajare și apărare pe flancul estic, inclusiv prin participarea militarilor spanioli la misiunile NATO în România.

Generalul Petrescu a fost prezent în mai multe unități militare, companii și centre de comandă ale armatei spaniole.

Şeful apărării a participat şi la ceremonia militară de comemorare a eroilor în Plaza de la Lealtad din Madrid.

România își va recupera dreptul de vot în cadrul Agenției Spațiale Europene

Publicat de Andra Radu, 5 octombrie 2022, 17:08

Executivul a aprobat, în ședința de astăzi, hotărârea inițiată de Ministerul cercetării, inovării și digitalizării pentru aprobarea plății parțiale a contribuției financiare restante a României pentru programele Agenției Spațiale Europene (ESA), în cuantum de până la 330 milioane de lei.

Începând cu 1 iulie 2018, din cauza neefectuării plăților în anul precedent, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului și Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos, cu posibile efecte grave asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe.

Suma totală restantă privind contribuția pe programe corespunzătoare perioadei 2019-2022 este în valoare de 102.263.517,89 euro, fiind periclitată participarea mediului de cercetare românesc în cadrul programelor spațiale europene. România a fost singurul stat din istoria ESA aflat în situația suspendării dreptului de vot.

Hotărârea de guvern prevede aprobarea plății sumei de 330.000.000 lei, reprezentând contribuția financiară restantă a României pentru anul 2019, anul 2020 și plata parțială a contribuției financiare restante pentru anul 2021 la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA), astfel încât România să-și recâștige dreptul de vot până la 31.01.2023.

Cea de-a doua plată a contribuției restante pe 2021 și plata contribuției financiare pe anul 2022 în valoare de 39,27 milioane euro se va realiza până la data 31 decembrie 2022.

România va organiza Campionatul Mondial de gimnastică ritmică pentru juniori din 2023!

Publicat de Andra Radu, 4 octombrie 2022, 13:02

În anul 2023, România va fi, în premieră, gazda Campionatului Mondial de gimnastică ritmică pentru junioare.

Evenimentul va avea loc în perioada 6-8 iulie 2023, la BT Arena – Cluj Napoca şi este organizat de către Federația Română de Gimnastică Ritmică sub egida Federației Internaționale de Gimnastică (FIG), în parteneriat cu Ministerul Sportului și cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Competiția este formată din două probe distincte: proba individuală și proba de ansamblu. Probele incluse în concurs la individual sunt: cerc, minge, măciuci și panglică, iar în proba de ansamblu: 5 corzi și 5 mingi. Cele trei zile de competiție intensă vor avea ca rezultat patru campioane mondiale la finalele pe obiecte, trei ansambluri medaliate cu aur și cea mai bună echipă la nivel mondial.

Vineri și sâmbătă, gimnastele concurează pentru calificarea în finale, sâmbătă având loc și premierile pentru individual compus la ansambluri și cele pe echipe, iar duminică cele mai bune 8 gimnaste și ansambluri de la fiecare obiect vor concura pentru obținerea medaliilor in finalele individuale și de ansamblu.

România va fi reprezentată în concurs atât în proba individuală, precum și în cea de ansamblu.