Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit în această săptămână cu omologul sârb, generalul Milan Moisilovic, în cadrul vizitei pe care acesta a efectuat-o în România.
Cei doi oficiali au discutat despre mecanismele de gestionare a crizelor în cadrul inițiativelor regionale din Balcani și din Europa de Sud-Est, precum și despre stadiul relațiilor de cooperare între cele două armate.
În actualul context geopolitic, marcat de războiul Federației Ruse în Ucraina și de provocările de tip hibrid în Europa, cei doi șefi ai apărării au subliniat că stabilitatea în Balcanii de Vest reprezintă o prioritate strategică.
Programul delegației militare sârbe a mai cuprins și vizite la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est, la Academia Forțelor Terestre din Sibiu și la sediul Batalionului 26 Infanterie din Craiova.
70% dintre liceeni consideră că educația sexuală este în continuare un subiect tabu în societatea din România și își doresc introducerea cursurilor de educație pentru sănătate sexuală în școli, conform studiului desfășurat de Tineri pentru Tineri, în parteneriat cu asociația Fragile Society, în cadrul proiectului pilot „Fragile Story Time – Despre adolescență, alegeri informate și sănătate”.
Liceenii au menționat că principalele motive pentru care își doresc introducerea orelor de sănătate sexuală în programa școlară sunt legate de nevoia de informare, comunicare, cunoaștere și autocunoaștere.
Mai mult, aceștia sunt de părere că pentru o dezvoltare armonioasă au nevoie de suport, mai ales că își doresc să fie ascultați, înțeleși și încurajați să ia alegeri care îi definesc, în acord cu propriile nevoi.
Când vine vorba de familie, mai mult de 42% dintre liceeni au declarat că educația sexuală este un subiect tabu în familia din care provin. În ceea ce privește educarea pe teme de sănătate sexuală, 61% dintre liceeni sunt de părere că responsabilitatea revine părinților, în timp ce 17% o atribuie educatorilor specializați, iar 15% școlii.
Pentru acești tineri, cele mai importante surse de informare sunt familia, mass-media și/sau internetul, urmate de social media. În cazul unei probleme din spectrul sănătății reproducerii, cei mai mulți dintre respondenți au spus că ar apela la părinți, apoi la medicul de familie sau la un specialist.
Acest proiect, pe care organizatorii își doresc să îl extindă la nivel național, vine în contextul în care, în 2020, peste 44% dintre fetele din Uniunea Europeană cu vârsta de până la 15 ani care au născut sunt din România – 731 de tinere, dintr-un total de 1.645 la nivel european, conform Eurostat.
Deși aceste numere sunt în scădere, datele Institutul Național de Statistică arată că în 2021 au fost înregistrate în evidența medicilor de familie 631 de cazuri de sarcină la minore cu vârsta de până la 15 ani, dar și 7.800 de cazuri de sarcină la fete cu vârsta între 15 și 19 ani.
„Ne dorim ca fiecare sarcină să fie dorită și fiecare tânăr să îți atingă potențialul maxim, iar pentru asta e necesar ca adolescenții să poată lua decizii în cunoștință de cauză. Programul care a ajuns la elevii din licee le-a oferit contextul de a se gândi la parcursul lor în viață și i-a ajutat să se cunoască și să înțeleagă mai bine mediul în care trăiesc. Împuternicirea adolescenților pentru a deveni educatori între egali este o formulă care se dovedește eficientă în programele de educație pentru sănătatea sexuală și creează poli de influență în grupurile de tineri pentru promovarea comportamentelor responsabile, în toate aspectele vieții”, Alexandra Mihalache (Miroslav), Coordonator activități Tineri pentru Tineri.
Studiul a fost implementat în cadrul proiectului „Fragile Story Time – Despre adolescență, alegeri informate și sănătate”, desfășurat în perioada aprilie – iunie 2022 în 9 licee din București și județul Ilfov. Prin intermediul acestuia, 626 de liceeni au participat la ateliere de informare și educare privind sarcina și parentalitatea în adolescență.
Activitățile în care au fost implicați liceeni au fost organizate sub forma unor întâlniri de tipul educație între egali – ateliere de lucru în care educatorii sunt la rândul lor elevi. Pentru acest proiect au fost instruiți 28 de tineri care au devenit educatori pentru colegii lor, dar și 12 cadre didactice desemnate din fiecare școală.
Atât profesorii, cât și elevii au fost pregătiți prin cursuri de formare de 20 de ore care au inclus teme precum autocunoașterea, egalitatea de gen, anatomia și fiziologia sistemelor reproducătoare, infecțiile cu transmitere sexuală, metode contraceptive sau sarcină și parentalitate.
Atelierele din cadrul proiectului „Fragile Story Time – Despre adolescență, alegeri informate și sănătate” au fost ținute cu liceeni din 25 de clase, pe durata a 3 ore de dirigenție, implicând în total 626 de tineri. În timpul acestora, tinerii au fost angrenați în discuții și jocuri constructive. Atelierele au beneficiat de o componentă inedită de studiu de caz, care i-a determinat să se implice empatic în problematica cursurilor. Astfel, prin parteneriatul cu asociația Fragile Society, liceeni au putut vedea un testimonial sub forma unui studiu de caz cinematografic, care redă situația reală a unei mame adolescente.
Filmul, denumit „Fragile – mama minoră”, poate fi vizionat aici.
La finele atelierelor, fiecare elev a primit acces la șapte broșuri disponibile în format digital, fiecare dintre acestea abordând într-un mod ușor de înțeles teme precum: Sarcină și parentalitate, Anatomie și fiziologie, Infecții cu transmitere sexuală, Contracepție sau Prezervativ. Broșurile pot fi accesate gratuit aici.
26 de oraşe din România vor fi vineri gazda celui mai captivant eveniment despre ştiinţă şi cercetare, Noaptea Cercetătorilor Europeni, care aduce mai aproape de publicul larg cei mai prietenoşi cercetători, alături de care vizitatorii vor învăţa cât de interesantă poate fi munca de cercetare, dar şi cât de utilă este aceasta pentru viaţa de zi cu zi.
Știinţa şi cercetarea îşi dau întâlnire cu publicul larg la București, Alba Iulia, Arad, Bacău, Bârlad, Bumbeşti-Jiu, Buzău, Călăraşi, Câmpia Turzii, Constanţa, Deva, Galaţi, Hunedoara, Negreşti-Oaş, Oradea, Petroşani, Piatra Neamţ, Ploieşti, Suceava, Sulina, Târgu Jiu, Târgu Neamţ, Timişoara, Titu, Tulcea şi Zalău.
Astfel, publicul curios şi dornic de cunoaştere este invitat să exploreze lumea ştiinţei împreună cu cercetătorii. Experimentele inedite îi vor ajuta pe participanţi să-şi însuşească cunoştinţe de bază despre lumea înconjurătoare.
Astronomia îşi va dezvălui toate secretele, prin intermediul telescoapelor ce vor cerceta cerul plin de mistere, iar noile tehnologii îi vor ului pe vizitatori prin beneficiile pe care le aduc vieţii cotidiene.
Educaţia pe teme ecologice nu va lipsi nici ea de la eveniment, publicul având ocazia să conştientizeze mai bine problemele de mediu cu care se confruntă societatea actuală şi să afle cum se pot implementa soluţii utile.
Cele mai premiate invenţii ale cercetătorilor români vor fi la îndemâna vizitatorilor, publicul având ocazia să afle rezultatele muncii de cercetare desfăşurată în diverse muzee, universităţi şi institute din România.
Toate detaliile privind locaţiile şi programul de desfăşurare, precum şi agenda activităţilor din fiecare oraş se găsesc pe www.noapteacercetatorilor.eu.
Sportiva română Ionela Cozmiuc a cucerit medalia de aur în proba de simplu vâsle feminin, categorie uşoară, vineri, la Campionatele Mondiale de canotaj de la Racice (Cehia).
În total, România a calificat nouă bărci din cele unsprezece ale sale în finalele pentru medalii la Mondiale.
Sportivii români vor lua sâmbătă startul în cinci finale, la dublu rame feminin (Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu), dublu rame masculin (Marius Cozmiuc, Sergiu Bejan), patru rame feminin (Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Magdalena Rusu şi Roxana Anghel), patru rame masculin (Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu, Forin Lehaci) şi patru vâsle masculin (Mihai Chiruţă, Ciprian Tudosă, Ioan Prundeanu, Marian Enache).
Duminică, românii vor fi prezenţi în alte trei finale, la dublu vâsle feminin (Ancuţa Bodnar, Simona Radiş), opt plus unu feminin (Magdalena Rusu, Iuliana Buhuş, Adriana Ailincăi, Maria Tivodariu, Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu şi Victoria Ştefania Petreanu) şi opt plus unu masculin (Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Florin Arteni, Constantin Adam, Marius Cozmiuc, Sergiu Bejan, Ştefan Berariu, Florin Lehaci, Adrian Munteanu).
Echipajul feminin de opt rame plus cârmaci al României s-a calificat, marţi, direct în finala Campionatelor Mondiale de canotaj de la Racice (Cehia), în timp ce echipajul masculin de 8+1 va trage în recalificări.
În grupa preliminară, care a stabilit culoarele pentru finala din 25 septembrie, ambarcaţiunea de 8+1 a României, compusă din Magdalena Rusu, Iuliana Buhuş, Adriana Ailincăi, Maria Tivodariu, Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu şi Victoria Ştefania Petreanu, a ocupat locul cinci (6min17sec39/100), calificându-se în finală alături de SUA, Canada, Olanda, Australia şi China.
În proba masculină de 8+1, echipajul tricolor (Mihăiţă Ţigănescu/Mugurel Semciuc/Florin Arteni/Constantin Adam/Marius Cozmiuc/Sergiu Bejan/Ştefan Berariu/Florin Lehaci/Adrian Munteanu) a ocupat locul secund în prima serie cu 5min32sec93/100, după Marea Britanie (5min31sec29/100), care a obţinut calificarea directă în finală.
Barca de 8+1 a României va concura în faza recalificărilor care este prevăzută pe 23 septembrie.
Tot marţi, echipajul românesc de patru vâsle (Elena Logofătu/Cristina Drugă/ Ioana Moroşan/Patricia Cireş) a ocupat locul patru în recalificări (6min30sec56/100), după Noua Zeelandă, Germania şi Polonia, şi a ratat prezenţa în semifinale, urmând să concureze în finala C.
România, care participă la Mondialele de la Racice cu 11 ambarcaţiuni şi 35 de sportivi, are deja opt echipaje în semifinale şi unul în finală.
Publicat de Gabriel Stan,
19 septembrie 2022, 15:07
Suntem campioni mondiali!
Echipa României de prim-ajutor a ISU București – Ilfov a participat la competiția WORLD RESCUE CHALLENGE și a obținut locul 1 la proba de prim-ajutor, secțiunile general și complex.
Competiția s-a desfășurat în Luxemburg între 7 și 11 septembrie 2022, unde au fost prezenți pompieri și paramedici din alte 15 țări și în fața cărora echipa româniei a triumfat obținând titlul Mondial la acordarea de prim-ajutor avansat în traumă.
Plotonierul-adjutant Lucian Tătaru, membru al echipei de prim-ajutor, ISU București-Ilfov ne-a povestit cum a trăit această experiență, cum au fost întâmpinați la sosirea în țară cât și despre succesul obținut alături de echipa sa.
Lucian Tătaru comandantul de echipaj, pompier-parademic în cadru ISU din 2008, iar în cadrul echipei de prim-ajutor din 2018.
Interviul a fost realizat de Gabriel Stan de la Jurnal Militar, Radio România Actualități.
Publicat de Gabriel Stan,
19 septembrie 2022, 14:20
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Bucureștiul a găzduit Conferința de planificare a „Defender 23”, unul dintre cele mai importante exerciții militare care vor avea loc anul viitor pe continentul european. Evenimentul de instruire va fi condus de Comandamentul Forțelor Terestre Americane în Europa și Africa.
La activitatea din capitală au fost prezenți, alături de co-organizatorii români și americani, militari din peste 20 de alte state aliate și partenere.
Potrivit șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, organizarea acestui exercițiu contribuie la mesajul strategic privind consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare, iar „Defender 23” va aduce pentru militarii români o noutate în planul instruirii forțelor, aceea de națiune gazdă pentru anumite secvențe ale programului de exerciții, alături de trupe americane și aliate care sunt deja dislocate pe teritoriul național.
Tot în această săptămână, generalul Petrescu s-a întâlnit la Constanța cu amiralul Stuart Munsch, comandantul Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, aflat în țara noastră pentru activități de coordonare a structurilor multinaționale NATO dispuse pe teritoriul României.
Cei doi oficiali militari au convenit, printre altele, agenda instruirii comune a militarilor români cu partenerii din Grupul de Luptă Prezență Înaintată, constituit în România.
Blue Air suspendă de marţi, 6 septembrie, până luni, 12 septembrie, toate cursele programate a pleca de pe aeroporturile din România, a anunţat compania, printr-un comunicat.
Potrivit reprezentanţilor operatorului aerian, suspendarea zborurilor a fost determinată de faptul că, din cauza popririi tuturor conturilor companiei de către Ministerul Mediului, Blue Air se află în imposibilitatea achitării costurilor curente, necesare pentru operarea zborurilor zilnice.
Toate zborurile planificate din afara României către orice aeroport din România, marţi, 6 septembrie 2022, vor fi operate conform orarului publicat, precizează compania.
„Din păcate, această blocare a tuturor conturilor bancare ale Blue Air a venit la scurt timp după declaraţiile publice şi instigările directe de ‘a nu mai cumpăra bilete Blue Air’ propagate în spaţiul public de către un reprezentant cu rang înalt al statului român, respectiv preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)”, susţin reprezentaţii companiei.
Aceştia menţionează că declaraţiile respective au condus la „distrugerea semnificativă a încrederii pasagerilor în Blue Air, generând pierderi de peste 5 milioane de euro, prin reducerea volumului de vânzări bilete, creşterea presiunii din partea furnizorilor cheie ai societăţii Blue Air Aviation SA de a achita sumele necesare operării zilnice în avans (lucru imposibil acum, în condiţiile popririlor tuturor conturilor societăţii), blocarea tuturor discuţiilor purtate la Londra de acţionariatul Blue Air cu două mari firme de investiţii interesate în intrarea în acţionariatul Blue Air şi sprijinirea societăţii în recuperarea pierderilor suferite în cei 2,5 ani în care a trecut prin cele mai mari dificultăţi din întreaga istorie a industriei aeronautice mondiale”.
„Declaraţiile şi acţiunile iresponsabile ale unui reprezentant al statului român, precum şi decizia intempestivă de blocare a tuturor conturilor bancare ale societăţii, au adus Blue Air în situaţia nedorită de a îşi reduce operaţiunile pentru perioada imediat următoare, cu scopul de a facilita finalizarea analizei impactului din partea investitorilor şi al obţinerii autorizaţiilor necesare în vederea discuţiilor cu investitorii”, se mai arată în comunicat.
Cătălin Gomboş: Declanșatorul propriu-zis a fost anunțul liderului religios şiit populist, Moqtada al-Sadr, că se va retrage definitiv din politică. Susținătorii lui Sadr chiar au luat cu asalt parlamentul irakian și au ocupat clădirea acestuia încă din luna iulie
Publicat de Gabriel Stan,
5 septembrie 2022, 15:43
Situația din Irak, țară unde și România participă cu militari în cadrul NATO Mission Irak, este în această perioadă deosebit de tensionată.
Din corespondența transmisă de colonelul Vasile Bătinaș, pe care am ascultat-o puțin mai devreme, reiese că până în acest moment, convulsiile sociale de acolo nu sunt îndreptate împotriva trupelor NATO.
Dincolo de acest aspect însă, evenimentele din Irak sunt îngrijorătoare prin prisma posibilelor consecințe regionale și globale.
Printre acestea se numără destabilirea semnificativă a situației din întregul Orient Mijlociu, plus inducerea unui risc semnificativ suplimentar pentru piețele petroliere globale, și așa agitate în ultima perioadă.
Constantin Herțanu a vorbit despre acest subiect cu Cătălin Gomboş, colegul nostru de la Radio România Actualități, fost corespondent în Irak.
Constantin Herţanu: Bună ziua!
Cătălin Gomboş: Bun găsit!
Constantin Herţanu: Am vrea să spunem celor care ne ascultă de unde a pornit această situație conflictuală din capitala Irakului, în special.
Cătălin Gomboş: Declanșatorul propriu-zis a fost anunțul liderului religios şiit populist, Moqtada al-Sadr, că se va retrage definitiv din politică. Rămâne de văzut cât de definitivă va fi această retragere, pentru că Al-Sadr a mai făcut astfel de anunțuri în trecut.
Al-Sadr chiar a avut o perioadă destul de îndelungată, de câțiva ani, în care a lipsit din spațiul public irakian pentru că era la studii religioase în Iran și susținătorii săi s-au înfuriat foarte tare când a făcut acest anunț, pentru că există și cauze mai profunde și mai vechi.
În primul rând, cea mai apropiată este de anul trecut, partidul format din susținătorii lui Muqtada al-Sadr a obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din Irak, dar nu a reușit să formeze o majoritate, în primul rând din cauza opoziției altor partide șiite, partide care au și miliții, și care sunt susținute puternic de Iran.
După mai multe luni de blocaj politic, la Bagdad, susținătorii lui Sadr chiar au luat cu asalt parlamentul irakian și au ocupat clădirea acestuia încă din luna iulie, iar criza s-a amplificat treptat până când s-a ajuns la acele violențe.
Putem însă să găsim cauze și mai vechi decât atât, pentru că, Irakul, în ultimii ani s-a confruntat cu o mișcare antisistem, un protest la care au participat diferite grupuri, față de corupția profundă a autorităților, față de degradarea vieții, față de incapacitatea guvernului de a asigura o infrastructură bine pusă la punct, în condițiile în care țara are niște venituri semnificative și avea niște venituri semnificative din petrol.
E drept că a fost și războiul cu Statul Islamic, dar acesta este un alt aspect, iar Muqtada al-Sadr și mișcarea sa la un moment dat au participat la aceste mișcări antisistem, chiar i-au dat forță.
Constantin Herțanu: Dacă ne uităm puțin pe bilanțul acestor lupte de gherilă, din păcate, nu este unul tocmai pozitiv, undeva în jur de 25-30 de morți și aproape 700 de răniți.
Cătălin Gomboş:Este un bilanț grav, nu atât de grav ca alte bilanțuri cu care, din păcate, s-a obișnuit Irak începând cu cel puțin cu 2003 de când a fost răsturnat în regimul lui Saddam Hussein, dar chiar și înainte, pentru că și în perioada lui Saddam Hussein, dincolo de războaiele pe care l-a purtat acesta împotriva comunității internaționale după invadarea Kuweit-ului, înainte de acesta împotriva Iranului, au fost și probleme interne și revolte, inclusiv revolte ale şiiților care au avut loc de mai multe ori.
Cea mai recentă dintre acestea, înainte de răsturnarea lui Saddam Hussein, la sfârșitul anilor ’90 cred, a fost tocmai când tatăl lui Muqtada al-Sadr, care era un cleric extrem de bine privit, a fost asasinat de forțele regimului împreună cu 2 dintre fiii lui, deci 2 dintre frații lui Muqtada al-Sadr.
Constantin Herțanu: Sunt convins că cei care sunt pe recepție la această oră poate nu cunosc foarte multe date despre așa-zisa zonă verde din Bagdad.
Cătălin Gomboş:Da, zona verde în Bagdad este cea în care în prezent se află cea mai mare parte din clădirile guvernamentale. Practic a fost construită, a fost transformat într-o fortificație în perioada ocupației americane.
Centrul Bagdadului, care era și înainte de a veni americanii, în mare parte închis publicului, pentru că acolo se afla palatul lui Saddam Hussein, aceea era principala clădire, principalul obiectiv.
Constantin Herțanu: Aceasta nu este o revoluție, a declarat public Muqtada al-Sadr, după care oamenii din milițiile sale am înțeles că s-au retras.
Cătălin Gomboş:Este adevărat, dar asta nu înseamnă că violențele nu pot reizbucni oricând, în primul rând pentru că avem istoricul lui Muqtada al-Sadr, care, după cum am și spus mai devreme, s-a mai retras de câteva ori din politică.
Forțele loiale lui, inclusiv forțe armate, o miliție care inițial s-a numit Armata Mehdi, au fost implicate în diferite conflicte, mai întâi într-o revoltă împotriva forțelor americane, după aceea a fost un scurt conflict – e mult să-i zicem război civil, dar un scurt conflict intrașiit între Armata Mehdi și alte grupări reprezentate însă de forțele de securitate irakiene, întrucât statul era controlat atunci de acele formațiuni șiite.
Revolta față de corupția generalizată care este asociată cu aceste formațiuni pro-iraniene ce au dominat viața politică din ultimii aproape 20 de ani rămâne, deci pot oricând să reizbucnească tensiunile intraşiite de data aceasta, pentru că mai este și o problemă, știim că Irakul a trecut prin practic 2 războaie civile inter-confesionale: primul, din perioada 2006 – 2008, în principal dintre şiiți și suniți, și după aia cel din perioada Statului Islamic, când o grupare de extremiști suniți căreia i s-au alăturat și numeroși suniți irakieni.
Constantin Herțanu: În același timp, în aceste zile președintele american Joe Biden, împreună cu alți lideri mondiali au făcut apel la calm și la găsirea unor soluții politice de natură să pună capăt acestor conflicte.
Cătălin Gomboş:Este evident că nu e în interesul nimănui ca Irakul să explodeze din nou, mai ales în actualul climat, să zicem, din punct de vedere al energiei. Din cauza războiului cu Ucraina, situația este extrem de complicată pe piața energetică.
Vă dați seama ce s-ar întâmpla, ce explozie de prețuri ar fi dacă ar fi afectate livrările Irakului, care cred că este al doilea sau al treilea mare exportator din cadrul OPEC.
Încă rămâne problema Iranului, încă Siria nu este complet pacificată, încă există potențialul și riscul unor grupări teroriste și islamiste, jihadiste, care să creeze probleme acolo, mai avem și războiul civil din Yemen, deci un nou focar de conflict în Orientul Mijlociu este ultimul lucru pe care și l-ar dori cineva.
Constantin Herțanu: Cătălin Gomboş, aţi fost acolo, aţi cunoscut poportul irakian, aţi trăit printre ei şi am vrea să împărtăşiţi câteva din aspectele acestea…
Cătălin Gomboş: Am fost acolo şi am cunoscut nu numai poporul irakian, înainte de război am stat câţiva ani în Irak şi este un popor care a trecut, zic eu, pe nedrept prin atâtea greutităţi în ultimele deja sunt generaţii de irakieni care au văzut numai războiul şi numai dificultăţile economice, de exemplu perioada embargoului de după invazia Kuweitului a fost una extrem de grea pentru populaţia irakiană şi este păcat pentru acea ţară, pentru că e unul dintre locurile unde a apărut civilizaţia, este ceva senzaţional ce poţi să vezi şi ce poţi să găseşti în Irak, iar oamenii sunt şi ei extrem de calzi, extrem de ospitalieri, din păcate şi aprigi, ceea ce poate să explice parţial violenţele la care par a fi predispuşi unii dintre irakieni şi o altă explicaţie a violenţelor sunt condiţiile sociale grele cu care se confruntă unii dintre ei, dar aş mai vrea să spun în încheiere că fiind corespondent în Irak nu am fost doar în Bagdad printre irakieni, am petrecut şi câteva luni buni, în mai multe ocazii, alături de militarii români detaşaţi în sudul Irakului, în zona Nassiriya, şi şi aceea a fost o experienţă foarte importantă pentru mine ca jurnalist.
Constantin Herțanu: Noi, cei din trustul de presă al Armatei, ştim foarte bine acest lucru şi ne reamintim cu plăcere de corespondeţele dumneavoastră de acolo.
Vă reamintesc, a fost alături de noi, la subiectul săptămânii, Cătălin Gomboş, colegul nostru de la Radio România Actualităţi, fost corespondent din Irak. Mulţumim mult!
Cătălin Gomboş: Mulţumesc pentru invitaţie! E întotdeauna o plăcere.
Vizita în România a șefului Forțelor Terestre din Regatul Țărilor de Jos
Publicat de Gabriel Stan,
5 septembrie 2022, 14:56
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu și Academia Forţelor Terestre de la Sibiu au fost vizitate de șeful Forțelor Terestre ale Regat Țărilor de Jos, generalul-locotenent Martin Wijnen, aflat în România la invitaţia șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă.
Cei doi oficiali au discutat în principal despre dezvoltarea cooperării și oportunitățile de colaborare în cadrul structurilor multinaționale dislocate în țara noastră.
Un subiect aparte a fost participarea militarilor din ce două țări la exercițiile bilaterale și multinaționale organizate în România.
Publicat de Gabriel Stan,
5 septembrie 2022, 14:54
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Peste 2.400 de militari din 20 de țări NATO și partenere iau parte, până pe 9 septembrie, la exercițiul multinațional „Noble Partner 22”, care se desfășoară în Georgia.
România participă cu personal de stat major și cu un pluton de poliție militară din Brigada 9 Mecanizată. Exercițiul își propune creșterea pregătirii partenerilor regionali și aliați pentru crearea unui mediu sigur în regiunea Mării Negre.
„Noble Partenr” dă posibilitatea comandamentelor structurilor participante să-și evalueze procedurile de operare, iar subunităților să se antreneze într-un mediu multinațional.
Potrivit organizatorilor, acest gen de antrenamente în comun arată angajamentul statelor membre NATO și al partenerilor pentru asigurarea securității în regiune.
Guvernul Republicii Coreea donează un milion de dolari pentru consolidarea sprijinului pe care UNICEF îl oferă Guvernului României ca răspuns la criza refugiaților ucraineni. Anunțul donației a fost făcut de Excelența sa, domnul Rim Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România și de către doamna Anna Riatti, reprezentantul UNICEF în România, astăzi, după vizita la centrul de sprijin Blue Dot pentru copiii și familiile de refugiați, aflat în Sectorul 6 din București.
Centrul Blue Dot face parte dintr-o rețea de centre de sprijin înființate de UNICEF și partenerii săi pe teritoriul țării, printre care se numără autoritățile centrale, județene și locale, organizații ale societății civile și Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR), pentru a răspunde nevoilor de bază ale copiilor și familiilor care s-au refugiat în România, oferindu-le servicii esențiale.
Sursa foto: UNICEF
„Guvernul coreean este foarte conștient de suferințele poporului ucrainean și ale refugiaților, cauzate de războiul prelungit. În acest sens, guvernul nostru și-a arătat sprijinul prin donații continue. Pe lângă asistența umanitară de 100 de milioane de dolari către guvernul ucrainean, guvernul coreean își diversifică canalele de asistență prin UNICEF, pentru a le oferi celor cu nevoi urgente sprijin direct, iar această donație reprezintă unul dintre aceste eforturi.
Este foarte important să vedem cum sprijinul nostru se materializează în ajutor oferit copiilor și familiilor din centrul Blue Dot din Sectorul 6, iar ambasada va continua cooperarea cu centrul Blue Dot. Republica Coreea va participa activ în eforturile de reconstrucție și refacere ale Ucrainei”, a spus Excelența sa, Rim Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România.
„Suntem recunoscători pentru contribuția generoasă a Republicii Coreea, care ne permite să ne extindem sprijinul acordat Guvernului în răspunsul la criza umanitară generată de războiul din Ucraina. Această donație ne va ajuta pe noi și pe partenerii noștri să oferim servicii esențiale integrate precum cele de informare și consiliere, reunificare a familiilor, spații dedicate mamei și copilului celor care în prezent și-au găsit adăpost în România, concentrându-ne în special pe copiii cei mai vulnerabili. În aceste momente dificile, copiii și familiile lor necesită și merită un mediu sigur, în care să li se acorde protecție adecvată”, a afirmat Anna Riatti.
Sursa foto: UNICEF
Până în prezent, UNICEF și partenerii săi au înființat 11 centre Blue Dot în România și lucrează pentru a deschide și mai multe centre de sprijin pentru copiii refugiați și familiile lor în alte zone ale țării, în funcție de nevoile copiilor refugiați. Scopul este acela de a conecta aceste centre Blue Dot pentru a ne asigura că toți copiii sunt protejați pe parcursul călătoriei lor și că ajung în siguranță la destinație.
Până la începutul lunii august 2022, peste 42.000 de femei și copii refugiați ucraineni au beneficiat de cel puțin un tip de serviciu de sprijin oferit în centrele Blue Dot din România.
Pe termen mediu și lung, UNICEF lucrează cu partenerii săi pentru a se asigura că familiile și copii primesc toate serviciile și sprijinul necesare – de la cele de sănătate până la cele de educație și protecție, din momentul trecerii frontierei până la destinația lor în România sau dincolo de granițele țării.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Române pentru Operaţii Speciale sunt prezente până pe 2 septembrie la Exerciţiul Balkan Spirit 22, care are loc în Bulgaria.
La exercitiu participă şi militari din Forţele Speciale elene, precum şi Aviaţia Militară din ţara gazdă. Balkan Spirit se află la a treia ediție și își propune creșterea cooperării în executarea operațiilor forțelor speciale.
Un alt exercițiu multinațional cu participare românească este Noble Partner, găzduit de Georgia, și în care, potrivit organizatorilor, partenerii regionali și aliați se vor instrui în comun pentru a asigura un mediu stabil și sigur în regiunea Mării Negre.
România este reprezentată de un detașament de poliție militară din Brigada 9 Mecanizată. Exercițiul se încheie pe 12 septembrie.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a depus documentele pentru ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Ţara noastră este cel de-al nouăsprezecelea membru NATO care întreprinde acest demers.
Este ultimul pas pe care România îl face pentru ca cele două state partenere să devină membri cu drepturi depline ai NATO.
Luna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind ratificarea protocoalelor de aderare a Finlandei şi Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord.
În urma izbucnirii războiului din Ucraina cele două ţări au anunţat că au decis să-şi înainteze împreună candidaturile pentru a deveni state membre ale NATO.
România va participa cu nouă sportivi la Campionatele Mondiale de înot pentru juniori de la Lima (Peru), care vor avea loc în perioada 30 august-4 septembrie.
Delegaţia României îi cuprinde pe:
David Popovici (va concura la 100 m liber, 200 m liber),
Vlad Stancu (400 m liber, 800 m liber, 1.500 m liber,),
Bianca Costea (50 m liber, 100 m liber),
Patrick-Sebastian Dinu (50 m liber, 100 m liber),
Rebecca-Aimeee Diaconescu (50 m spate, 100 m spate, 100 m liber, 200 m liber),
Aissia-Claudia Prisecariu (50 m spate, 100 m spate, 200 m spate),
Ştefan Cozma (200 m liber, 200 m fluture),
Alexandru Constantinescu (50 m spate, 200 m spate) ş
Andra Denisa Gorecki (100 m fluture, 200 m fluture).
Totodată, România va mai concura şi în probele de ştafete 4×100 m liber masculin şi 4×100 m liber combinat, potrivit paginii de Facebook a Federaţiei Române de Pentatlon Modern.
Delegaţia îi mai cuprinde pe antrenorii Adrian Rădulescu, Iulia Becheru, Luis Lăcătuş, Lorena Diaconescu, kinetoterapeutul Dragoş Luscan, team managerul Silviu Anastase, şeful delegaţiei, Matei Giurcăneanu, şi preşedinta federaţiei, Camelia Potec.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în anul 2013, sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operația MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistența umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale, în vederea conservării obiectivelor culturale.
Acomodarea la condițiile climatologice reprezintă una dintre provocările oricărui militar dintr-o misiune internațională. Maiorul Marcela Dumitrașcu acționează, pe durata unui an de zile, alături de parteneri locali și internaționali, în zona Timbuktu din Mali.
Maior Marcela Dumitrașcu:M-am adaptat destul de ușor la mediul de, aici, chiar dacă locuiesc într-o bază militară fără prea multe facilități, cu cazarea în containere. Aici, temperatura pe timp de vară poate ajunge la 50 de grade, pe timp de iarnă, aproximativ 35 grade. Îngreunează misiunile din teren, mai ales când trebuie să port și vestă antiglonț, și casca.
Este destul de cald, dar de obicei mă adaptez în orice mediu, inclusiv cu toți colegii, fie ei militari, polițisti sau civili de aici. Cooperăm foarte bine, avem misiuni în comun. Chiar mă înțeleg foarte bine cu toți.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe pământul african pârjolit de soare ajungem în Polonia, unde militarii celui de-al 11-lea detașament românesc acționează în cadrul grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.
Zilele acestea, artileriștii antiaerieni au primit vizita echipei de recunoaștere, coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite.
Tot în această perioadă, militarii turdeni au participat la un exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție și baterie cu sistemele antiaeriene Ghepard. Maistrul militar principal Radu Mureșan, membru în echipa de recunoaștere care se află zilele acestea în Polonia, ne oferă mai multe detalii.
Radu Mureșan:Am avut ocazia de a asista la o secvență de antrenament a militarilor români în poligonul South Hills, alături de partenerii americani și britanici. Atât echipajele ‘gheparzilor’ noștri, cât și cele ale partenerilor au reușit să se sincronizeze și să răspundă prompt la comenzile primite.
Ei au arătat, astfel, nivelul de instruire în comun atins până în prezent. Pentru toți cei care fac parte din această echipă de recunoaștere a fost o șansă de a vedea condițiile de desfășurare, dar și modul de abordare a acestui tip de exercițiu în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Iar din Polonia ajungem pe însoritul pământ elen, mai precis, la Atena, acolo unde șapte militari rezerviști voluntari, membri ai Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, reprezintă pentru prima dată țara noastră la competiția militară internațională dedicată rezerviștilor.
Peste 250 militari participă anual la acest concurs aplicativ desfășurat pe durata a trei zile, ce vizează abilității militare. Colonelul în rezervă Marin Alniţei, membru în consiliul director al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România:
Colonel (r) Marin Alniţei:Competiția este deosebit de grea, alergare cu obstacole, înot, marș militar cu orientare, determinarea distanței și un scenariu cu victime din coaliție pentru care trebuie să intervină medical, triaj, acordarea primului ajutor și Medevac, alături de alte 36 de echipe din 10 țări membre NATO și partenere: SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Elveția, România și Estonia, care va deține noua președinție a CIOR.
Sonia Raicu (realizator rubrică): La 1 august, arma Tancuri a împlinit 103 ani de la înființare. România a fost printre primele țări din sud-estul Europei care s-au orientat spre înzestrarea armatei cu tehnică blindată.
Astfel, în 1919 a fost înființat primul batalion de tancuri cu garnizoana în Mihai Bravu, unitatea având și prima subunitate de instruire pe noua tehnică de luptă.
Tot la 1 august, specialitatea militară EOD a împlinit 25 de ani, în 1997 luând ființă Centrul de Pregătire a Specialiștilor în Controlul Mecanismelor Explozive, dezamorsarea sau inactivarea explozibililor ajunși în zone de risc.
Bază logistică „Valahia” din Ploiești a împlinit, tot la începutul acestei săptămâni, 20 de ani de existență. La sediul unității a avut loc un ceremonial militar, în cadrul căruia a fost decorat drapelul de luptă al unității.
Vineri, 5 august, a fost și Ziua educației fizice militare. Data este legată de anul 1929, când a fost promulgată Legea educației fizice, iar Institutul Națională de Educație Fizică s-a transformat în Institutul Militar de Educație Fizică. Colonelul Cristian Pelea, șeful Serviciului educație fizică militară din Direcția instruire și doctrină a Statului Major al Apărării:
Cristian Pelea:Realizarea și menține unei capacități motrice a personalului militar este obiectivul principal al Serviciului educație fizică militară din Statul Major al Apărării.
Noi încercăm, prin concursurile aplicativ militare pe care le organizăm anual și care sunt cuprinse în calendarul sportiv, să ducem la îndeplinire acest obiectiv, iar prin ședințele de educație fizică militară care se execută, încercăm să menținem starea de sănătate a persoanalului la un nivel optim.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Joi, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța avut loc ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene aflat în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană întărită.
Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari, piloți și personal tehnic şi şase aeronave CF 188 Hornet va executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române și aeronave F-16 Fighting Falcon și MIG-21 Lancer.
Alte două aeronave CF 188 Hornet vor participa în această perioadă la exercițiile organizate cu aliații NATO. Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene.
Peste o sută de tineri, selectaţi din ţări de pe patru continente, participă în această săptămână la MILSET Expo Sciences Europe, manifestare găzduită de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV).
Expo Sciences Europe este o expoziţie internaţională de ştiinţă şi inventică pentru tineret, ce se desfăşoară pentru prima dată în România.
Tinerii care participă în această săptămână la activităţile organizate la Suceava în cadrul acestei manifestări sunt din Algeria, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Italia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Nepal, Olanda, Polonia, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina şi România.
Programul cuprinde expoziţii de proiecte ale elevilor, prezentări pe teme ştiinţifice, workshop-uri şi ateliere, prezentări ale unor cercetători internaţionali şi ale unor firme, vizite ştiinţifice şi culturale în municipiul Suceava şi în judeţ, seri culturale româneşti şi internaţionale, concursuri pe teme ştiinţifice.
Edi Nicola (realizator rubrică): Aproximativ 400 de elevi militari din Polonia, Lituania, Estonia și Letonia participă în această perioadă la cel de-al șaptelea raliu central al claselor militare de la Irish.
Pe platoul bazei militare din Bemowo Piskie a fost prezent și ministrul apărării naționale din Polonia, care i-a recompensat pe cei mai buni dintre ei.
Elevii vor pune în practică activități specifice din cinci blocuri de formare diferite, o secvență din pregătire fiind reprezentată de cunoașterea modului de instruire a militarilor Grupului de luptă din Polonia și a echipamentelor folosite.
Din Europa ne mutăm în Africa, unde România și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală. Iar continuarea participării la misiunile ONU a contribuit la creșterea profilului României ca furnizor de securitate.
Maiorul Marcela Dumitrașcu se află în misiunea ONU MINUSMA din Mali în regiunea Timbuktu. Ofițerul român a fost decorat de către MINUSMA Force Commander cu Force Commander Cohen și Force Commander’s Commendation. Din Mali, maiorul Marcela Dumitrașcu.
Marcela Dumitrașcu:Ne întorceam de la o misiune de promovare a mandatului MINUSMA, eu aveam armament, ceilalţi trei colegi sunt civili şi nu au armament cu ei.
Au tras cu mitraliere. Au venit inclusiv în faţa maşinii şi au tras în parbriz, au încercat să mă facă să opresc mașina, dar am reușit să îi depășesc și să continui drumul până în apropierea bazei. Mașina are un blindaj foarte bun și de aceea mă și aflu astăzi aici. Eu mă consider norocoasă.
Edi Nicola (realizator rubrică): Ne mutăm pe mare, unde peste 300 de marinari militari ai Forțelor Navale Române participă cu trei nave la Exercițiul Multinațional „Breeze 22”, care are loc în Bulgaria.
Conducerea acestuia este asigurată de Forțele Navale Bulgare și se desfășoară atât în apele sale teritoriale, cât și în apele internaționale.
Obiectivul principal al exercițiului multinațional este consolidarea la nivel tactic între personalul naval și unitățile participante. Comandantul fregatei „Regele Ferdinand”, comandor George-Victor Durea.
George-Victor Durea:Am putut să exersăm lupta în toate mediile, de la antisubmarin până la antiaerian, având parte de sprijinul aviație bulgare.
Am reușit să ne ridicăm nivelul de pregătire și să integrăm personalul nou numit în funcție pentru a-şi desăvârși abilitățile dobândite în funcțiile anterioare.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și ne îmbarcăm la bordul navei-școală „Mircea”, care a mai încheiat o etapă de navigație și după o săptămână și 850 de mile marine parcurse se află în escală în Portul Alexandria din Egipt.
În ultimele zile instrucția a continuat la bord, în principal în arborada navei, pentru că s-a navigat cu vele în Mediterană în drum spre Alexandria, dar a crescut și numărul orelor alocate pregătirii tactice, pentru că se apropie examenele de la finalul stagiului de practică. Colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal Militar Constanța”.
Bogdan Dinu:După mai bine de 45 de zile putem spune că instrucția în arboradă a atins nivelul dorit de comandă a navei, dar și de instructorii de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.
În ultima săptămână au debutat și o serie de ateliere de familiarizare a studenților cu viața la bord – şi vorbesc aici despre utilizarea sifleei sau despre nodurile marinărești. Studenții au primit și unii dintre ei chiar au finalizat deja lucrările de matelotaj.
Fac parte integrantă din viitorul examen de practică marinărească, care se va desfășura în ultima săptămână a acestui marș internațional de instrucție, iar nivelul la care au ajuns este unul bun.
Cătălin Tomescu: De aia ne-am dus în NATO, ca să îl am pe fratele meu mai mare, să îl chem să mă ajute în caz că vine ăsta peste mine … singuri nu puteam să ne descurcăm mai bine, indiferent de ce fel de amenințare aveam
În această săptămână am ales ca subiect în rubrica noastră cei 25 de ani împliniți în 11 iulie de la semnarea a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. De ce a fost acel moment unul de referință pentru țara noastră și pentru Armata Română aflăm din interviul pe care l-am realizat cu generalul-locotenent în rezervă Cătălin Tomescu, cel care a comandat până de curând Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est, cea mai importantă structură NATO aflată pe teritoriul României.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-locotenent, bine ați venit la „Jurnal militar”, bine aţi venit la „Subiectul săptămânii”!
Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitaţie. Vă salut!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Două subiecte importante pe agenda recentă: în 11 iulie ’97 s-a semnat Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Dvs, ca unul dintre marii strategi ai Armatei României moderne, ne puteți spune dacă a fost un pas corect sau nu?
Cătălin Tomescu:Deciziile la vremea respectivă au fost decizii corecte, neputând să fim neutri, neputând să fim singuri. Parteneriatul cu Statele Unite, la fel, este un mecanism care ne acordă anumite drepturi și anumite privilegii și care s-au impus din punctul meu de vedere.
Bineînțeles că au fost și neîmpliniri, cum sunt și acum, treaba cu vizele şi așa mai departe, dar uite că ușor-ușor investițiile au început să curgă nu neapărat în sistemul militar, cât şi în sistemul civil şi sper să continue să se dezvolte, iar Statele Unite, să nu uităm, este singura țară care își permite să acționeze unitar la nivel global, în sensul că noi trebuie sau ascultătorii noştri trebuie să înțeleagă că Statele Unite au o pălărie care are steagul NATO pe ea, care acționează în cadrul organizaţiei.
Chiar dacă sunt cei mai potriviți, să nu uităm că NATO este o organizaţie care acţionează pe bază de consens și fiecare țară are un vot, are un drept, capitalele conduc NATO. Secretarul general este doar un angajat, înalt funcţionar public plătit foarte bine să aibă grijă de gestiunea organizației.
Spuneam Statele Unite au o dată pălăria cu steagul NATO, după care Statele Unite au pălăria cu Statele Unite. Parteneriatul Strategic ne oferă anumite avantaje și un exemplu pentru ascultători, ca să nu lungesc, venirea grupului de luptă al Statelor Unite pe teritoriul României.
S-a vorbit, toată lumea ştie – cei o mie şi ceva de militari, plus acum elementele din Divizia 101 Aeropurtată de comandă plus o brigadă. Asta a venit în baza acestui parteneriat și nu-i de colea să ți se aducă 5.000 de militari de la 10.000 de km distanță să stea pe teritoriul prin rotație câte nouă luni sau un an de zile, nu e lucru de colea, nemaivorbind de costuri. Deci cred că parteneriatul strategic cu SUA a fost o decizie bună și sper să se dezvolte corespunzător, cum funcționează vizavi de alte state.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În ce poziție eraţi în ’97 când s-a semnat parteneriatul?
Cătălin Tomescu:În 1997 eram la Statul Major al Forțelor Terestre, lucram ca ofițer în Birou Operații Speciale, eram ofițerul 1, adică al doilea după şef, ca să zic așa, în Statul Major al Forțelor Terestre şi răspundeam de obiectivele de interoperabilitate la nivelul Forțelor Terestre și de participarea structurilor românești din Forțele Terestre la misiuni în afară. Pe vremea aia aveam: Angola și operațiunea Alba din Albania, dacă își aduc aminte ascultătorii.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ați participat așadar la această reforma dură la care a fost supusă armata și care acum de pe ultima funcție pe care aţi ocupat-o cu doar câteva luni în urmă, ați trecut în rezervă din funcția de șef al Comandamentului Corpului multinațional Sud Est al NATO. Puteți să afirmați cu toată responsabilitatea că s-au atins obiectivele și că lucrurile sunt așa cum s-au gândit ele atunci?
Cătălin Tomescu:Domne’, eu am trăit cu asta, eu am crescut cu integrarea României în NATO. A fost un proces greu, nu a fost simplu deloc. De ce? Că trebuia să iei măsuri drastice pentru că la creștere și la bine, se bagă toți; când trebuie să tai, nu prea se mai bagă.
Era ideea aia, da mă știu că trebuie să tăiem, dar s-o taie ăla după mine, că nu o tai eu acum. E ca cu încălzirea globală: toată lumea știe că face rău, dar niciun şef de stat nu vrea să-şi oprească motoarele industriei pentru că îşi dă seama că afectează anumite interese ale țării lui.
A trebuit să tăiem funcţii, a trebuit să închidem cazărmi, a trebuit să ne schimbăm mentalități, a trebuit să învățăm engleză, a trebuit să învățăm proceduri NATO, a trebuit să participăm la misiuni prin Angola, prin Afganistan, prin Irak. Cine se gândea până în ’89 că ajungem noi să mergem până în teritoriile astea? Deci a fost o treabă grea, a fost o treabă care șefii, liderii respectivi, eu eram mic, dar am trăit lângă şefi mari, care au ajuns mari ulterior, au trebuit să muncească foarte mult ca să schimbe sistemul.
Mulți dintre ei erau la o vârstă la care schimbarea nu prea mai curgea așa ușor pentru că una este să te schimbi um aveam eu în ’89, aveam 25 de ani și una este să te schimbi atunci și să schimbi rusa pe engleză şi să schimbi mentalitatea sovietică pe mentalitatea NATO, și alta e să ai 55 de ani, după ce 35 de ani ai lucrat într-un anumit sistem, să te schimbi în două luni şi să iei sistemul celălalt, nu prea mai merge așa.
Prin urmare, Forțele Terestre, că aici știu foarte bine, procesul de transformare a lor, început din 1994 efectiv, de când am semnat parteneriatul pentru pace până în 2004, 10 ani ca să devenim membri, plus ulterior până acum doi ani, facem 30 de ani, din 1994 când a început procesul a avut și succese și insucces. În ce sens? Nu toate ne-au ieşit așa cum am vrut. Uneori nu am găsit omul potrivit la locul potrivit. Nu totdeauna am avut banii necesari.
De exemplu sunt discuții întregi în spațiul public privind înzestrarea că merge greu cu corveta, cu avionul. Adevărat acesta e un exemplu concret, poate și noi militarii avem vină, dar să ştiţi ca inclusiv procedura și mecanismele sunt uneori greșite. De asemenea interesul care bineînțeles totdeauna îşi are rolul lui.
Prin urmare, au fost şi elemente de succes, au fost și elemente de insucces dar crearea corpului, ca să închid, Comandamentului Corpului de la Sibiu din structura de forţe a NATO, forțele terestre rămâne ca succes.
Dacă nu eram crezuţi în stare că putem să îl creăm, să îl conducem și să îl facem să devină o capabilitate eficientă, să îl facem după procedură, fiți convins că la summit nu se aproba – și sunt cuvinte frumoase cu care să ne refuze, exact cum am pățit și ’97. În ’97, ne aşteptam și noi să fim invitați.
Cătălin Tomescu:Ne-au refuzat elegant și ni s-a spus că trebuie să mai așteptăm o tură.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O chestiune pe care sunt convins că o puteți aborda într-o notă personală. De când erați comandantul Brigăzii de la Focșani, până când ați parcurs toate treptele carierei militare comandantul Diviziei 1, ați ajuns până la NATO, la Corpul NATO de reacție rapidă din Istanbul, v-aţi luptat permanent cu ceea ce am descoperit tot un soi de fake news – țineți minte cum spuneau unii români: armata noastră cheltuie banii și nu face nimic, când de fapt rusul poate veni în două zile și tot ceea ce facem noi cu Armata română e în van, pentru că rușii pot veni şi pot face praf tot – ceea ce s-a demonstrat acum iată în războiul din Ucraina, că nu e chiar așa.
Cătălin Tomescu:Păi, domne’, el poate să vină în două zile că nu-l ține nimeni. Putin nu mai e predictibil. El poate să ia decizii ce vrea el, pe mine nici nu mă interesează asta. Bine, e bine să știu dacă sunt pe lista lui de priorităţi şi dacă vrea să intre, dar numai că n-am treabă eu, eu nu mă pregătesc că vine ăsta în două zile sau în trei.
Spunea un înțelept: o armată se construiește, nu neapărat ca să câștigi un război, ci ca să îl previ. Asta e una. Doi: de aia am apelat pentru NATO, că singuri nu puteam să facem față. Păi da, ştim istoria de 2000 de ani…păi nu ne-am bătut cu ăștia? Uneori am fost cu ei, uneori am fost împotriva lor? E greu să te lupţi cu o ţară de 113 milioane și cu capabilități militare, chiar de astea nu neapărat super-tehnologizate din belşug, că uite ce se întâmplă acum în Ucraina. Dau cu bombe în ei și pot să dea trei ani de zile, pot să îi bombardeze aşa, fără să cucerească nici un metru de teren. De aia ne-am dus în NATO, ca să îl am pe fratele meu mai mare, să îl chem să mă ajute în caz că vine ăsta peste mine, că eu nu am de unde să știu ce visează.
Nu vedeți că ei scot din tolbă lucruri care aparțineau spațiului sovietic, chestii de genul în care nici nu îţi vine să crezi? Cum am spus, domnule, trebuie să desenăm harta conform anului 1997. Ce vorbești? Păi cum să mă întorc în ’97, ai înnebunit? Noi suntem români, noi ne-am găsit viitorul nostru încolo, bun, rău, cum o fi. Bineînţeles că o să vină unul şi o să zică: „Ce ne-a adus nouă UE sau ce ne-a adus NATO sau ce ne-a adus…?” Nu am o problemă, putem să discutăm. Ideea e că, ce sunt convins și o spun cu toată tăria, singuri nu puteam să ne descurcăm mai bine decât în cadrul organizațiilor NATO sau UE, indiferent de ce fel de amenințare aveam.
Prin urmare, toată presiunea asta care e asupra sistemul militar, că suntem incapabili să răspundem…Ce vorbești, domnule? Păi, într-adevăr, poate nu avem toată tehnologia pe care ne-o dorim, poate nu avem numărul de oameni necesar, salariile mici de la baza carierei şi aşa mai departe, toate astea contribuie şi îl fac pe tânărul din ziua de azi, care e tot timpul în competiție sistemul militar cu societatea civilă…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu atât mai mult acum decât acum 20 de ani.
Cătălin Tomescu:Absolut! Şi atunci? Trebuie să revenim la principiile noastre și să lăsăm neapărat denigrarea și punerea la zid. Încă o dată, avem și noi lipsurile noastră de sistem, dar nu le facem în spațiul public.
Iar faptul că există o amenințare de la Est ar trebui să ne convingă de necesitatea stabilirii unui sistem militar performant. Armata costă bani peste tot, dar să îmi spună cineva ce ţară care nu a avut securitatea garantată şi un sistem militar performant, care să îi asigure această independență de decizie şi suveranitate, a avut succes. Că eu nu cunosc niciuna.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar că ultima întrebare. Se apropie Ziua Tanchiştilor. Sunteți tanchist, o analiză foarte scurtă a noului fel de a combate tancurile. Am văzut ce mare succes au avut ucrainenii cu Javelin a lor, cum avem noi Spike-ul. Cum e?
Cătălin Tomescu:Da, domnule, e adevărat. Ştiţi, au mai spus anumiţi cetățeni, să spunem așa, că tancul s-a dus. Nu e, domnilor… Uitaţi ce se întâmplă acum în Ucraina. Ăsta poate să dea doi ani cu bombe în ucraineni, de la Liov, de la graniţa de vest, până la cea de est.
Problema e în felul următor, nu înseamnă că ai cucerit ceva, înseamnă că ai distrus, ai neutralizat, ai nimicit, ai înspăimântat, ai omorât civili sau nu. Îți trebuie o mașină de luptă de infanterie sau un tanc care să se ducă să pună și şenila pe o linie și să spui: „de aici în spate e al meu, de aici încolo e al vostru, încă până ce vă cuceresc”.
Deci, mașina asta, tancul ăsta trebuie să existe întotdeauna, pentru că numai așa cucerești, restul, dai bombe. Da, e adevărat. Când s-a bombardat Kosovo, de exemplu. Păi da, s-a bombardat din aer 30 de zile, dar știţi cine a fost primul batalion care a intrat în Kosovo, prin Muntenegru? Batalionul de Căşti Albastre al ruşilor. Da, asta e din ’99, dacă vă aduceţi aminte.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.
Cătălin Tomescu:În fine, ce vreau să spun este că aviație, artilerie, bombe, rachete și așa mai departe contribuie la obținerea succesului prin distrugere, neutralizare, nimicire de obiective, numai că cucerirea efectivă se face numai pe terestru și numai cu tancuri sau cu infanterie, că asta e prima linie. Al doilea element vis-a-vis de viitorul tancului este că te-a cucerit inamicul, cum i-au cucerit rușii pe ucraineni pe anumite zone, 200 de km, cât au intrat ei în Donbas.
Alea nu se iau înapoi cu artileria. Pot să îi bombardeze cu Himars-ul pe ruşi până o să le presneasă creierii. Problema e că dacă nu își adună două brigăzi de tancuri, să se ducă să dea contralovitură și să se oprească pe granița străveche, nu are cum să plece ăla de acolo.
În rest, ăla e bombardat, adică merge și cu viceversa. Deci, de aceea tancul rămâne o mașină încă viabilă, că ești singurul cu care poți să cucerești pe uscat, bineînțeles, și e singurul cu care poți să dai riposte ofensive, că riposta nu se dă cu racheta sau cu tunul, se dă cu tancul sau MLI. Trei – inamicul, că e dronă, sistemele astea moderne, domnule, astea au fost întotdeauna.
Dumneavoastră sunteţi tânăr, dar pentru cei care au o vârstă puțin mai înaintată, îşi aduc aminte de Războiul Rece. Asta e valabil în orice echipament de luptă, în orice tehnologie, că e avion, că e tanc, că e… Rușii făceau unul care trăgea cu cinci gloanţe pe minut, americanii făceau unul – sau neamțul, sau francezul – care trăgea șapte, după care se făcea unul caretrăgea nouă. Gândiţi-vă, americanul a inventat A-10, celebrul bombardier care a fost construit ca să nimicească tancuri.
Cătălin Tomescu:Exact. Javelin e racheta care e făcută să nimicească tancuri. Există muniții de artilerie explozive sau cu teleghidare care sunt făcute să nimiceasă… Deci, tancul a avut tot timpul inamic.
Au fost create elicoptere care să lupte împotriva tancurilor şi atât. Punct. Inamicul ăla a fost întotdeauna. Că a apărut o dronă acum, nu e o mare problemă. Într-adevăr, e periculoasă, pentru că e mică, e greu de nimicit și așa mai departe, dar numai că tancul nu o să dispară că a apărut drona.
Uite, nemţii fac acum Leopardul A-7 ultima formă, cu protecție electromagnetică, care e făcut tocmai ca să nu mai intre rachete, tot ce e ghidat infraroşu sau electromagnetic să nu mai aibă eficienţă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi nu mai intră, nu?
Cătălin Tomescu:Exact. Deci, totdeauna, industriile de apărare ale ţărilor dezvoltate, care şi-au permis, inventează ceva care să se pună pe tanc…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu o contramăsură.
Cătălin Tomescu:O contramăsură care să îi facă ăluia muniţia ineficientă, care bineînțeles, ălălaltul, la rândul lui, se va duce şi va dezvolta ceva care să-i bruieze lui ăsta ş.a.m.d., dar asta se va întâmpla prin 2100. Deci, pentru dragii mei tanchişti, le urez la mulţi ani, dacă tot m-ați întrebat şi le doresc să le vină echipamente de luptă performante cât mai curând posibil.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc. Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ a fost generalul locotenent Cătălin Tomescu. Dle general, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm la radio.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un detașament de onoare format din militari ai Brigăzii 30 Gardă a participat joi, 14 iulie, la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Franței.
Pe Bulevardul Champs-Élysées au defilat împreună cu militarii francezi reprezentanții țărilor din Europa Centrală și de Est, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă, România și Slovacia.
În asistența oficială a festivităților din capitala Franței s-a aflat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, invitat la Paris de omologul său francez, generalul Thierry Burkhard.
Prezența la parada națională franceză a detașamentelor de militari străini a arătat în mod simbolic solidaritatea statelor membre NATO și ale Uniunii Europene.
Aproape trei sferturi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani din 92 de țări care au date disponibile nu reușesc să dobândească competențele necesare angajării, potrivit unui nou raport publicat de Comisia pentru educație și UNICEF.
Datele relevă un nivel scăzut al competențelor în rândul copiilor și al tinerilor din toate grupele de vârstă, tinerii din țările cu venituri mici având cele mai reduse șanse de a deține competențele de care au nevoie pentru a se dezvolta, mai ales în ceea ce privește oportunitățile profesionale viitoare, un loc de muncă decent și antreprenoriatul.
„O generație de copii și tineri inspirați și competenți este esențială pentru prosperitatea, progresul și succesul societăților și economiilor. Cu toate acestea, sistemele de învățământ sunt un eșec pentru majoritatea copiilor și tinerilor din lumea întreagă, care ajung să fie needucați, lipsiți de inspirație și de competențe – o combinație ce duce la lipsa productivității.Pentru a face față acestei crize, sunt necesare investiții urgente în soluții rentabile și testate care să permită accelerarea procesului de învățare și de dezvoltare a competențelor în cazul generației actuale și al generațiilor viitoare”, a afirmat Robert Jenkins, director pentru educație în cadrul UNICEF.
Cu un procent ridicat al tinerilor aflați în afara sistemului de învățământ și cu un nivel scăzut al competențelor dobândite în învățământul secundar, țările din întreaga lume se confruntă cu o criză a competențelor, majoritatea tinerilor nefiind pregătiți pentru actuala piață a muncii, se arată în raport.
Disparitățile profunde înregistrate între țări și în rândul celor care provin din cele mai sărace comunități sporesc inegalitățile. Potrivit raportului, în cel puțin una din trei țări cu venituri mici care au date disponibile, peste 85% dintre tineri nu reușesc să dobândească competențe digitale și profesionale în timpul învățământului secundar.
„Pentru a oferi tinerilor cele mai mari șanse de a reuși și de a recupera carențele școlare generate de pandemie, trebuie să îi sprijinim într-un mod holistic. Dar nu putem recupera ceva ce nu măsurăm. Trebuie să știm în ce punct se află copiii și tinerii în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de care au nevoie și să le monitorizăm progresele. Acesta este motivul pentru care Comisia pentru educație, UNICEF și partenerii săi încearcă să elimine principalele lipsuri în materie de date, inclusiv prin lansarea Contorului mondial al competențelor care contribuie la urmărirea progreselor și la creșterea gradului de conștientizare a competențelor dobândite de tinerii din întreaga lume, astfel încât să putem lua măsuri urgente pentru a ajuta această generație să prospere pe viitor„, a declarat Liesbet Steer, director executiv al Comisiei pentru educație.
Datele din 77 de țări arată că mai puțin de trei sferturi dintre copiii cu vârste cuprinse între trei și cinci ani au un parcurs corespunzător în cel puțin trei din cele patru domenii ale alfabetizării – competențe de scris, citit și socotit, abilități fizice, abilități socioemoționale și abilități de învățare. În preajma vârstei de 10 ani, majoritatea copiilor din țările cu venituri mici și medii nu sunt capabili să citească și să înțeleagă un text simplu. Aceste abilități sunt fundamentale pentru învățarea și dezvoltarea ulterioară a competențelor, se arată în raport.
Competențele fundamentale de scris, citit și socotit, competențele transferabile, inclusiv abilitățile de viață și cele socioemoționale, competențele digitale, care permit unei persoane să utilizeze și să înțeleagă tehnologia, competențele profesionale, care sprijină tranziția către piața muncii, și competențele antreprenoriale sunt esențiale pentru dezvoltarea copiilor. Aceste competențe sunt importante și pentru dezvoltarea societăților și a economiilor.
Datele referitoare la România din Contorul mondial al competențelor arată că 1.038.197 (48,2%) din 2.152.418 de tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani nu au competențe de nivelul învățământului secundar. De asemenea, 791.945 de tineri între 15 și 24 de ani – sau 36,8% din totalul acestora – nu au competențe digitale.
UNICEF și Comisia pentru educație îndeamnă guvernele să ofere o educație de calitate fiecărui copil și să elimine barierele care îl expun riscului de abandon școlar, să evalueze nivelul școlar al copiilor și să ofere cursuri remediale adaptate pentru a-i aduce la zi, să acorde prioritate competențelor fundamentale care să ofere o bază solidă pentru învățarea pe tot parcursul vieții și să sprijine sănătatea psihosocială și bunăstarea prin acordarea de sprijin holistic. Raportul subliniază necesitatea unor date mai ample privind deficitul de competențe în rândul copiilor și tinerilor din toate grupele de vârstă.
România participă cu 18 sportivi la Campionatele Mondiale de scrimă de la Cairo!
Foto: Sursa foto: Federatia Romana de Scrima/facebook
Publicat de Andra Radu,
13 iulie 2022, 17:00 / actualizat: 13 iulie 2022, 18:18
Delegaţia României pentru Campionatele Mondiale de scrimă de la Cairo (15-24 iulie) include 18 sportivi (12 fete şi 6 băieţi), care au ca obiectiv o clasare pe locurile IV-VI.
România participă cu echipe complete la sabie masculin, sabie feminin, floretă feminin şi spadă feminin, la care se adaugă doi sportivi în proba individuală de spadă masculin.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Sistemul antiaerian sol-aer de rază medie MAMBA al forţelor franceze, dislocat în țara noastră la Capul Midia, a fost evaluat și certificat operațional de către o echipă a Alianței Nord-Atlantice. Structura are un caracter defensiv și va contribui la asigurarea misiunilor de apărare antiaeriană, fiind integrată în sistemul de apărare aliat. Instalațiile sunt operate de militarii francezi din Grupul de luptă NATO constituit în România și au rolul de a proteja împotriva amenințărilor aeriene, inclusiv rachete de croazieră sau avioane cu și fără pilot. Montarea sistemului MAMBA în țara noastră face parte din setul de măsuri adoptate de Alianța Nord-Atlantică pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO, au declarat reprezentanții echipei de evaluare.
Locotenent-Colonel Marcel: MAMBA este o parte esenţială a sistemului integrat anti-rachetă al NATO şi în situaţia în care suntem acum, cu o criză de securitate în desfăşurare, sistemul ne va sprijini în aplicarea măsurilor de descurajare şi va fi parte a scutului de apărare integrat aliat. Prin această certificare desfăşurată cu succes, sistemul MAMBA dislocat în România va fi acum cu adevărat sub comanda şi controlul NATO şi astfel va deveni o parte foarte importantă a apărării aeriene a Alianţei Nord-Atlantice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a lansat în procedură de transparență legislativă un proiect de lege pentru modificarea și completarea legii privind pregătirea populației pentru apărare. Una dintre prevederi este adăugarea categoriei militar voluntar în termen în structurile armatei. Astfel, pe timp de pace, cetățenii români, bărbați și femei cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita voluntar participarea la un program de pregătire militară de bază cu durata de până la patru luni. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creșterea rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. O altă prevedere a proiectului se referă la crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaționale pe timp de pace, similar rezerviștilor voluntari, avându-se în vedere necesitatea menținerii aceluiași nivel de pregătire militară a acestor categorii de rezervişti, care pot completa în situațiile prevăzute de lege, structurile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. Proiectul propune și stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării – încorporării în situația reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, pe durata stării de război, a stării de mobilizare sau de asediu. Textul inițial al propunerii legislative poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Ministerului Apărării Naționale.
Statisticile arată că în prima jumătate din acest an, au fost depistate în total, aproape 570 de cazuri noi de cancere în Mureș, dintre care 5 de piele, din cele peste 300 active.
Județul Mureș are, la această dată, aproape 20.000 de cazuri oncologice, în creștere față de anii anteriori.
Riscul pentru a dezvolta un cancer de piele sau un melanom, crește de la an la an. De cancerul de piele poate fi oricine afectat, atât tineri cât și vârstnici iar principala cauză este expunerea necontrolată la soare, spun specialiștii care califică bronzul drept o traumă a pielii. În plus, expunerea prelungită la soare îmbătrânește prematur pielea.
Există mai multe modalități de protecție, în primul rând evitarea orelor din miezul zile (11:00-15:00) când concentrația de ultraviolete este maximă, utilizarea din două în două ore a cremelor de protecție cu factor 30+, cel puțin, dar și acoperirea integrală a corpului cu haine din țesături ușoare.
România nu deține, în prezent, un Registru Național de Cancer, fapt care îngreunează analizele ce pot duce la optimizarea serviciilor oncologice.
Datele arată că jumătate dintre cei nou diagnosticați cu cancer nu supraviețuiesc. În 2020, erau înregistrați 100.000 de pacienți cu cancer și peste 50.000 de morți.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii celui de-al 11-lea contingent românesc, care acționează în cadrul grupului de luptă din Polonia, continuă procesul de instruire în poligoanele din apropierea bazei din Bemowo Piskie. În această perioadă au participat alături de partenerii americani, la un exerciţiu de antrenament de nivel baterie, de această dată având în teren atât vehicule aeriene fără pilot, de tip Raven, cât şi transportoare blindate de tip Stryker. Căpitanul Liviu Burtică ne vorbeşte despre un alt antrenament la care au participat anterior exerciţiului din teren.
Căpitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii transilvani”: Antrenament în simulatorul de tragere al partenerilor polonezi, pe care militarii români l-au considerat o experienţă inedită, fiind pentru prima dată când au avut ocazia să îl utilizeze. Aici am simulat tragerea cu diverse categorii de armament de infanterie, folosind scenarii cu grade de dificultate diferite.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul european ajungem în Africa, mai precis în Republica Centrafricană. Lansată de Uniunea Europeană în 2016, European Union Training Mission, este o misiune de instruire militară al cărei obiectiv constă în consilierea strategică a autorităţilor politice şi militare din Republica Centraficană. România participă la această misiune cu șapte militari, iar pe perioada mandatului de un an de zile personalul este implicat în activități specifice de patrulare, legătură și consiliere.
Colonelul Olimpiu Golea, senior național al contingentului din Republica Centrafricană: De când nu ne-am mai auzit, situaţia de securitate s-a înrăutăţit. Au fost mai multe incidente, nu la adresa contingentului român, la adresa unor misiuni internaţionale. Nu au fost urmări grave. Deşi situaţia de securitate pornise pe un drum mai bun, din păcate, apar tot timpul incidente, ameninţări din partea grupurilor armate care doresc să ajungă la putere, să răstoarne regimul şi să pună oamenii lor în aceste funcţii.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul ars de soare facem o oprire pe puntea Navei-școală „Mircea”, care a ajuns în Valencia, acesta fiind cel de-al treilea port în care acostează în acest marș internațional. Instrucția și antrenamentele în arboradă s-au intensificat, iar pentru prima dată s-a reușit navigația cu toate velele pătrate întinse, aceasta fiind cea mai bună performanță în ceea ce privește navigația cu vele din actualul marş. Tot în aceste zile a demarat și instrucția la navigația cu sextantul atât ziua, cât și noaptea, astfel încât studenții să își poată consolida cunoștințele despre navigație.
Student caporal Cătălina Soltan de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”: E o experiență unică în viaţa oricărui militar student, chiar marinar, şi nu oricine ar putea trăi așa ceva. E palpitant. Am avut un mic exces de adrenalină la început, dar nu pot să spun că nu ador să fiu acolo. Abia aștept să mai urc și următoarea dată. E mai greu, mai dificil. Depinde şi de starea mării și de vreme şi de cum bate vântul, pentru că vela aia dă peste noi, dar îmi place.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detaşamentul Forţelor Aeriene italiene a desfăşurat marţi, în Baza de la Mihail Kogălniceanu, ceremonia de încheiere a Misiunii de poliţie aeriană întărită, sub comandă NATO, desfăşurată în ţara noastră. La eveniment au participat locţiitorul comandantului Comandamentului pentru Operaţii Întrunite al Forţelor Aeriene Italiene, generalul locotenent Nicola Lanza de Cristoforis, şi locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul de flotilă aeriană Iulian Paţilea. Şase militari italieni au primit în acest cadru emblema de onoare a Forţelor Aeriene Române. Rotaţia actuală a detaşamentului italian a început în luna decembrie a anului trecut, cu patru aeronave Eurofighter Typhoon, la care s-au adăugat în martie alte patru aparate de zbor de acelaşi tip. Misiunile de poliţie aeriană NATO în România sunt desfăşurate în continuare de forţele aeriene britanice, americane şi române.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.
Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Unul din zece nou-nӑscuți din România provine din mame adolescente, potrivit datelor statistice. Astfel, dintre cele 198.302 de nașteri înregistrate în România în 2020, 731 provin de la fete sub 15 ani și 17.366 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Județul Iași ocupă a patra poziție pe țară: aici, 719 adolescente au devenit mame în 2020.
Pentru îmbunătățirea stării de sănătate și a situației sociale a gravidelor și mamelor vulnerabile din zonele rurale din județul Iași precum și a copiilor acestora, Organizația Salvați Copiii derulează programul „Sănătatea mamei și a copilului”.
Comuna Mironeasa este încadrată în rândul zonelor rurale marginalizate, conform Atlasului zonelor rurale marginalizate.
Cea mai mare parte a populației din comună a absolvit cel mult gimnaziul, își câștigă existența din agricultură și locuiește în condiții precare în locuințe supraaglomerate și nu are acces la apă curentă sau la curent electric.
Controlul gravidelor în timpul sarcinii este foarte scăzut din cauza accesului limitat al fetelor și femeilor la servicii medicale, dată fiind lipsa resurselor financiare precum și distanța mare față de primul spital (localitatea se află la 40 de kilometri față de Iași).
În Uniunea Europeană, aproape 30% din mamele minore (sub 18 ani) provin din țara noastră (8.276 din 29.505, la nivelul întregii Uniuni Europene).
În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani și 15-19 ani, potrivit datelor INS pentru anul 2020, pe primele locuri se situează:
Specialiștii locali ai Organizației Salvați Copiii alături de medici voluntari din cadrul Asociației Caravana cu Medici Filiala Iași au ajuns în comuna Mironeasa pentru a oferi servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local pentru mame, gravide, gravide minore și copii până în 5 ani. Aceștia primesc suport socio-medical prin facilitarea accesului la servicii de sănătate, de planificare familială precum și asistență pediatrică.
Acțiunea are loc în cadrul proiectului „Caravana de control pentru fetele și femeile din zonele rurale”, În spațiile puse la dispoziție, fetele și femeile vulnerabile din comunitate au fost consultate gratuit și au beneficiat de recoltări, ecografii de sân, ecografii transvaginale, ecografii abdominale și sesiuni de informare cu privire la sănătatea în timpul sarcinii și îngrijirea nou-născutului.
S-au implicat voluntar medici specialiști și rezidenți în radiologie, imagistică medicală și obstetrică ginecologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon” Iași și Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Cuza Vodă Iași.
19 echipe din România s-au înscris la Concursul Internațional de Atelaje. Competiția se va desfășura în perioada 24-26 iunie, în localitatea Olteni.
Prima probă va fi cea de dresaj, urmată de maraton și obstacole. Pe lângă întreceri, vor avea loc și spectacole de stand-up comedy, concerte, un târg de produse tradiționale și o insulă de aventură și echitație pentru copii.
„Concursul Internațional de Atelaje începe vineri, 24 iunie, de la ora 11:00, cu o probă și un spectacol de dresaj. Sâmbătă, la ora 10:30, în deschiderea programului, va cânta Fanfara ‘Kovats Andras’ din Reci. La ora 11:30, va avea loc o prezentare a pistei, iar la ora 12:00 va începe proba de maraton.
Duminică, 26 iunie, echipele înscrise în concurs se vor întrece în cadrul probei cu obstacole, începând cu ora 11:00, premiile urmând a fi acordate în cadrul festivității de decernare a acestora, programată pentru ora 16:00”, se precizează într-o informare transmisă de Consiliul Județean Covasna.
Evenimentul se va încheia duminică seară, la ora 22:00, cu un foc de artificii.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii celui de al 11-lea contingent românesc dislocat în Polonia continuă procesul de instruire alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi.
Provocarea acestei perioade a fost reprezentată de desfășurarea unui marș tactic pe distanță medie, în vederea menținerii nivelului capacității fizice și îmbunătățirii reacției la diverse incidente ce pot apărea într-o situație reală.
Aceste interacțiuni au menirea de a consolida și de a crește coeziunea și capacitatea de reacție între membrii grupului de luptă.
Căpitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii transilvani”:Pe parcursul celor aproximativ șapte ore de marș, militarii români au rezolvat diverse incidente, au traversat un raion contaminat, au respins un atac al inamicului și au aplicat corect procedurile existente la nivelul subunității prinvind reacția la descoperirea unui dispozitiv exploziv improvizat.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De la artileriștii antiaerieni din Polonia ne îndreptăm pe calea aerului spre Spania, acolo unde 30 de militari din Forțele Aeriene Române și două elicoptere IAR 330 Socat au participat la un curs internațional dedicat pregătirii echipajelor pentru derularea misiunilor de recuperare a personalului propriu.
Modulul de instruire a fost structurat pe trei zile de pregătire teoretică și șapte zile de zbor. La această pregătire au participat peste 40 de aeronave din cinci țări europene: Franța, Germania, Italia, România și Spania.
Cei 3.500 de km de la Bacău până la Albacete, în Spania, au reprezentat cea mai lungă dislocare executată de elicopterele Forțelor Aeriene Române în zbor.
Comandor Gabriel Goagă:Participarea a fost benefică din multe puncte de vedere, pentru că am reușit să ne actualizăm cu tehnicile, tacticile și procedurile în misiuni de genul acesta de recuperare personal.
Tehnicile și tacticile se modifică odată cu tehnologia și nu poţi să fii la curent decât dacă participi în cadrul exercițiilor și cursurilor aplicative alături de cei mai buni.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Părăsim peninsula iberică și navigăm pe mare până în Portul Augusta din Insula Sicilia, acolo unde nava-școală „Mircea” s-a aflat în escală pentru refacerea echipajului, după ce a încheiat prima etapă a celui de-al doilea marș de instrucție internațional din acest an.
Pregătirea studenților continuă indiferent de starea mării, pe navă desfășurându-se o gamă largă de exerciții, în paralel cu antrenamentele cadeților din arboradă, pentru a fi la înălțimea așteptărilor atunci când se vor alătura navelor competitoare din Regata Iacobus.
Student caporal Bianca Ștefania Stoian, din cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”:Prima urcare în arboradă a fost într-adevăr puțin mai dificilă; am avut câteva emoții, neștiind exact ce trebuie să fac și cum să fac. După a doua urcare însă, am constatat că îmi place și că mi-aș dori să ajung cât mai sus.
Drept dovadă, am ajuns pe verg zburător. Şi chiar îmi place, nu am probleme cu înălțimea și e bine. Mă simt foarte fericită, îmi place foarte tare ce se vede de sus, cum se vede nava, cum se vede împrejurimea, chiar dacă este apă; e un sentiment foarte plăcut.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, s-au întâlnit miercuri în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde au discutat despre consolidarea Parteneriatului strategic româno-francez, despre aderarea țării noastre la Spaţiul Schengen, dar și despre evoluția situației de securitate din regiune.
Președintele Iohannis a mulțumit pentru prezența militarilor francezi în țara noastră și pentru asumarea de către Franța a comenzii grupului de luptă NATO constituit în România.
Klaus Iohannis:Vă mulțumesc pentru asumarea de către Franța a calității de lider al grupului de luptă NATO din țara noastră, a cărei operaționalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.
Un loc aparte în discuțiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esențiale pentru viitorul Alianței și pentru securitatea noastră comună.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Emmanuel Macron a reiterat faptul că România nu este pentru Franța o țară ca oricare alta, alianța dintre cele două state bazându-se pe o prietenie de două secole. Președintele Franței a confirmat creșterea capabilităților aliate de apărare pe flancul estic al NATO.
Emmanuel Macron: În cadrul NATO, împreună cu ceilalți aliați și cu sprijinul Armatei Române, dispozitivul actual va lua amploare, își va spori capacitățile.
Întâlnirea de nivel înalt care va avea loc la Madrid va confirma această ambiție și este o dovadă suplimentară a unității noastre pentru a îndepărta orice amenințare militară de pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În același context al contribuției țărilor europene cu efective la grupul NATO din România, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit și cu Regele Philippe al Belgiei tot în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, acolo unde se află și un contingent de militari ai acestei țări.
Publicat de Andra Radu,
20 iunie 2022, 11:30 / actualizat: 20 iunie 2022, 13:43
La Dino Parc Râșnov a fost inaugurată o expoziție unică în România, cu o temă care îndeamnă la reflecție: Sunt dinozaurii strămoși ai păsărilor de astăzi?
În cadrul recentei expoziții de la Dino Parc Râșnov pot fi văzute reconstituiri în mărime naturală ale unor dinozauri cu pene descoperiți în China, precum și numeroase panouri care explică tranziția dintre anumite specii de dinozauri carnivori ce au trăit cu mai bine de 100 de milioane de ani în urmă și păsările din zilele noastre.
Expoziția circulară conduce curioșii prin toate etapele de evoluție, începând de la originea penelor și a zborului și până la apariția mamiferelor zburătoare contemporane, așa cum este liliacul.
Alături de inaugurarea expoziției „Păsările, urmași ai dinozaurilor?!”, Dino Parc Râșnov, care aniversează 7 ani de la înființare, a lansat de curând și expoziția „Epoca Glaciară”, dar și un cinematograf în aer liber, care completează numeroasele atracții ale parcului cu dinozauri.
BLOOD NETWORK, cea mai longevivă campanie de donare de sânge din România, se extinde și mai mult în 2022.
De Ziua Mondială a Donatorului de Sânge, cei care doresc să salveze vieți pot dona sânge în centrele de transfuzii fixe din București, Constanța și Galați și primesc un abonament la Neversea, valabil pentru toate cele 4 zile și 4 nopți de festival. Donatorii sunt așteptați pe 14 și 15 iunie, între orele 7:30 și 13:30.
Nevoia de sânge pentru salvarea de vieți persistă în spitalele din țară. În România e nevoie anual de peste 500.000 de unități de sânge.
Campania BLOOD NETWORK s-a extins în acest an în 12 orașe, printre care și Zalău, și mii de oameni merg în fiecare weekend la caravana mobilă să doneze sânge.
Ileana Rotaru: Aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihologie cognitivă, iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată
Constantin Herţeanu: Bun găsit și bine ați revenit în emisiunea Jurnal Militar!
Ileana Rotaru:Mulțumesc frumos pentru invitație! Şi eu mă bucur că am revenit în studioul dumneavoastră și în cadrul emisiunii Jurnal Militar.
Constantin Herţeanu: De ce este important, pentru cei care sunt pe recepție, să facem aceste analize, să știe care este percepția publicului larg asupra unor subiecte sensibile cum este acesta privind războiul din Ucraina?
Ileana Rotaru:Este foarte important pentru fiecare dintre noi într-o formă sau alta să știe cam în ce zonă, în ce val de cunoaștere se regăsește vizavi de problemele cu care se confruntă la modul personal sau la modul societății, la modul general, la nivel societal.
Războiul din Ucraina într-adevăr este un subiect foarte sensibil, ne-a surprins pe toți, așa cum ne-a surprins acum doi ani pandemia, dar mai mult decât atât, desfășurându-se la granițele de est ale României, plus valul de refugiați și tot ce s-a întâmplat acolo și se întâmplă în continuare din păcate, gradul de îngrijorare al populației a fost unul extrem de important.
Deci prin urmare s-a conturat o problemă la nivelul societății, vizavi de autorități, de statul român de cum reacționează fiecare sau cum şi-ar dori fiecare dintre cetățenii României să reacționeze în această situație. Este foarte important de menționat că aceste sondaje, iată cel de față, a fost comandat de către o organizație nonguvernamentală.
Constantin Herţeanu: New Strategy Center.
Ileana Rotaru:Exact, New Strategy Center care este unul dintre think tankurile din România care are ca obiect principal de interes promovarea unei culturi de securitate la nivelul cetățenilor din România; desfășoară o serie de activități legate de securitatea României și relațiile externe ale României, în special în zona bazinului Mării Negre, dar și în Balcani.
În urma cercetării realizate de INSCOP, este iarăși un lucru foarte important pe care l-am remarcat când m-am uitat și eu peste aceste date, faptul că așa cum știm, în perioada dinaintea declanșării războiului în Ucraina, la nivelul spațiului public online românesc și nu numai, existau o serie de tendințe să spun, sau niște atitudini favorabile proruse.
Constantin Herţeanu: Plecând și de la știrile false și de la acțiunile concertate ale Rusiei în ceea ce privește media din România și nu numai, media din Uniunea Europeană.
Ileana Rotaru:Acum că aţi deschis acest subiect, această propagandă sau aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihosociologie, de psihologie cognitivă iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată care a încercat să sedimenteze în mentalul colectiv o anumită atitudine și anumite comportamente.
Acest sondaj – și de ce spun că este important și ne furnizează niște date extrem de interesante, este legat de faptul că a fost derulat în timp. Este o cercetare de tip panel și putem să observăm anumite tendințe legate de modul în care a evoluat, de la declanșarea conflictului în Ucraina până în data de 21 mai…
Constantin Herţeanu: Şi ne arată exact trecerea și schimbarea de opinie a cetățenilor.
Ileana Rotaru:Pe anumite dimensiuni, da, se pot remarca unele modificări care au fost aduse, dar în același timp altele care au fost întărite și care confirmă de fapt pentru marea majoritate a românilor că nu sunt singuri. Şi că sunt şi alţii care gândesc și simt la fel și că anumite mituri – că era și acea emisiune la un moment dat pe un program de știri, documentarul acela cu…
Constantin Herţeanu: În cinci zile, ruşii sunt la Berlin sau la București sau unde vor ei.
Ileana Rotaru:Exact. Şi, de fapt, totul a fost un balon de săpun până la urmă, desigur, cu mari sacrificii și cu pierderi de vieți omenești și cu tot ceea ce se întâmplă în continuare în Ucraina și cu milioanele de refugiați care au părăsit teritoriul Ucrainei, dar, practic, a demonstrat că Marele Urs de la Răsărit nu este chiar atât de mare și nu este nici chiar atât de înfricoșător.
Constantin Herţeanu: 65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne pot apăra de Rusia, în creștere față de februarie 2022, când procentul era mai mic.
Ileana Rotaru:Da, pentru că forța exemplului a fost și este în continuare covârșitoare. Oamenii au observat că este mult mai bine să fii, de fapt, în NATO și să fie o întreagă structură extrem de importantă de state, de la cele mai mici până la cele mai mari, care vin să te sprijine, au început să înțeleagă ce înseamnă acel Articol 5 – „Toți pentru unul, unul pentru toți”.
Constantin Herţeanu: Şi astăzi, doar 11,9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO.
Ileana Rotaru:Atenţie, acest sondaj a fost realizat pe o populație reprezentativă la nivelul României, deci acum să ne înțelegem că vorbim doar despre o anumită categorie de persoane din perspectiva vârstei. Deci este un sondaj reprezentativ național. Lucrurile acum sunt un pic mai clare, dar nevoia te-a învățat ca să înțelegi un lucru pe care alții ţi-l spuneau înainte.
Constantin Herţeanu: Peste 70% dintre români cred că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina, iar mai mult de jumătate cred că Ucraina va ieși câștigătoare.
Ileana Rotaru:Şi mai mult decât atât, este încă un item care a fost dezbătut în acest sondaj. Se referă la faptul că liderii ruși ar trebui să plătească pentru crimele de război din Ucraina și este iarăși o proporție covârșitoare – de 87%.
Da, cum am spus, din păcate, cu prețul a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, oamenii, de fapt, au înțeles că totuși o agresiune a unui stat frate, cum i se spunea, este cu totul și cu totul inacceptabilă, pierderea de vieți omenești, pierderea de copii, pierderea de persoane vulnerabile care au rămas, nu au putut să plece şi au rămas în diferite orașe și au fost bombardaţi nu este acceptabilă și că orice formă de genul acesta de război nejustificat este ceva care nu poate să fie trecut cu vederea.
Opinia se schimbă foarte ușor sau destul de ușor, în funcție de diferite variabile, de diferite cauze. Este un moment, este un semnal, este o tendință care sperăm să se manifeste și mai departe, să fie o lecție învățată și, desigur, sperăm ca și acest război să se termine și cu câștigul din partea celor care au dreptate și care sunt mai buni.
Constantin Herţeanu: A fost alături de noi doamna conf. univ. dr. Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim!
Ileana Rotaru:Vă mulţumesc şi eu frumos pentru invitație și mult succes în tot ceea ce faceți! Şi, de asemenea, să fie pace!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.
La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.
România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a discutat în această săptămână cu omologul suedez Jan-Olof Lind despre decizia recentă a Suediei de a depune cererea de aderare la NATO.
Oficialul român a subliniat faptul că politica ușilor deschise rămâne esențială pentru alianță, mai ales în actualul context de securitate, iar aderarea Suediei la NATO va contribui la consolidarea integrată a flancului estic aliat.
Simona Cojocaru a reafirmat susținerea României pentru un proces rapid de aderare a Suediei la NATO. Cei doi demnitari și-au exprimat deschiderea privind aprofundarea relațiilor de cooperare la nivel bilateral, apreciind și relațiile excelente de la nivelul Uniunii Europene.
Proiectul TransRomânia este un eveniment ce se află la a 3-a ediție și este dedicat eroilor de ieri și de astăzi.
Proiectul a constat în traversarea României de la Vest la Est, de către 3 sportivi Invictus, în alergare și cu bicicleta.
TransRomânia s-a desfășurat pe parcursul a 13 zile, pornind din Vama Jimbolia și finalizându-se în Vama Veche, totalizând aproximativ 1.100 de kilometri.
Protagoniștii acestui eveniment au fost Polgar Levente și Ailenei Andrei, în alergare alături de Cristian Gheorghe pe bicicletă.
Invictus România a luat startul pe 9 mai 2022 și au parcurs următorul traseu: Jimbolia – Arad – Săvârșin – Orăștie – Sibiu – Făgăraș – Fundata – Târgoviște – București –Slobozia – Mihail Kogălniceanu -Vama Veche, ultima oprire fiind încheiată pe 21 mai 2022.
Prima ediție TransRomânia a avut loc în anul 2016, cu Polgar Levente în alergare și Romniceanu Florin pe bicicletă, iar cea de-a doua ediție a avut loc în anul 2020, când Polgar Levente a fost însoțit pe bicicletă de Cristian Gheorghe.
Cei trei sportivi s-au oprit la monumentele ridicate în cinstea celor care au murit, cele mai importante monumente fiind la Mateiaș, Păuliș și București.
TransRomânia reprezintă o călătorie a trupului și a sufletului, a minții și a inimii, fiind o aventură în care sunt depășite limite și se rup bariere.
Scopul acestui eveniment a fost de a promova Spiritul Invictus și valorile naționale, dar și de a demonstra că orice greutate poate fi depășită.
Despre acest eveniment și cum au reușit să treacă peste toate intemperiile, ne-au vorbit cei trei sportivi amintiți mai sus, într-un reportaj realizat de către colega noastră, Olivia Bucioacă, de la Jurnal Militar Constanța.
Potrivit celei mai recente cercetări Eurostat, învățământul superior în Uniunea Europeană este o realitate pentru tot mai mulți oameni, 2021 atingând un vârf istoric pentru continent.
Potrivit datelor, Irlanda este lider. Aici, aproximativ 50% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au absolvit studii superioare, adică o universitate sau o altă instituție de învățământ superior.
Acest rezultat este urmat de Luxemburg, unde procentul este puțin sub 50%, și de Cipru, unde acest grup cuprinde aproximativ 45% din populație. Pentru comparație, media UE este puțin peste 30%.
De cealaltă parte a spectrului, cu cel mai mic număr de persoane care au studii superioare, Eurostat indică România, Italia și Republica Cehă, unde nivelurile de învățământ superior se situează la circa 20%.
Acest rezultat este deosebit de scăzut în România, de fapt, cel mai scăzut din UE, unde persoanele cu diplomă universitară sau una echivalentă reprezintă aproximativ 18% din populația cu vârste între 25 și 74 de ani.
Învățământul superior este din ce în ce mai vital pentru o piață a muncii bine dezvoltată a UE, atât pentru indivizi, cât și pentru societate în ansamblu. Pe măsură ce piața muncii și viața noastră de zi cu zi devin mai interconectate și mai complexe, prin digitalizare, cererea de forță de muncă înalt calificată și specializată va crește.
În general, chiar și un învățământ secundar superior, adică liceu sau formare profesională, este adesea considerat nivelul minim care le poate permite indivizilor să participe pe deplin în societate și să ducă o viață împlinită.
Acesta este motivul pentru care, în 2021, UE a adoptat un pachet de măsuri care vizează creșterea învățământului terțiar în rândul tinerilor (25-34) la 45% până în 2030. Aproximativ jumătate din toate statele membre au atins deja acest obiectiv, Irlanda raportând că peste 60% din populația sa a atins obiectivul.
Potrivit datelor Eurostat, femeile au atins obiectivul de învățământ superior al blocului pentru 2030, de 45%, în 2019. În 2021, acest procent a crescut la 46,8%. Spre comparație, ponderea bărbaților cu studii superioare a fost de numai 35,7% în 2021.
În ciuda faptului că numărul bărbaților care au studii universitare a crescut în aceeași perioadă, ritmul a fost mai lent, ceea ce a dus la o diferență de gen de 11,1% între cele două grupuri. Această tendință a continuat în grupul celor de 20-24 de ani, cu cel puțin studii medii superioare – mai multe femei fiind absolvente de liceu.
Există doar două țări în UE în care numărul bărbaților l-a depășit pe cel al femeilor – România și Bulgaria. Cu toate acestea, majoritatea țărilor UE au raportat o rată generală ridicată a persoanelor care au cel puțin studii de calificare, din aceeași grupă de vârstă, media fiind în jur de 85%.
Festivalul Filmului Francez (FFF), cel mai longeviv festival din România dedicat unei cinematografii naționale, îşi dezvăluie noua identitate digitală: www.festivalff.ro Pe site-ul web proaspăt lansat, cinefilii pot consulta detaliile filmelor, secţiunile şi programul complet al festivalului.
Peste 100 de proiecţii de film se vor desfăşura anul acesta în cinematografe, în spaţii culturale alternative, dar şi în aer liber, între 1 și 12 iunie, în 11 orașe din țară: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Brăila, Constanța, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș.
În Cluj-Napoca, proiecțiile vor avea loc între 2 și 5 iunie la cinematograful Victoria și în aer liber, în curtea Institutului Francez (str. IIC Brătianu 22).
Cea de-a 26-a ediție a festivalului, organizată de Institutul Francez din România
împreună cu partenerii săi, este plasată sub semnul privirii, al explorării şi al empatiei, prin deviza „ochii noștri larg deschiși”.
Festivalul propune spectatorilor din Cluj şi o întâlnire deosebită cu regizorul Cristian Mungiu și echipa filmului său R.M.N., prezentat anul acesta în competiție la Cannes.
Ziua Internațională a Copilului Dispărut și Exploatat Sexual
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
25 mai 2022, 12:20 / actualizat: 25 mai 2022, 17:32
25 mai este Ziua Internațională a Copilului Dispărut și Exploatat Sexual. Cu această ocazie, oamenii legii atrag atenția asupra riscurilor la care sunt expuși minorii atunci când pleacă de acasă, dar și asupra motivelor care îi îndeamnă să facă astfel de alegeri.
7.577 de sesizări privind dispariții de copii au fost înregistrate în România, în perioada aprilie 2021 – aprilie 2022. În majoritatea cazurilor este vorba despre minori de peste 14 ani, iar una dintre cauzele principale este lipsa de atenție sau de interes față de nevoile copilului.
În ultimul an, oamenii legii au desfășurat peste 4.000 de activități preventive, la nivel național, de care au beneficiat circa 150.000 de copii și 50.000 de adulți (părinți, bunici, tutori legali sau cadre didactice).
Reamintim că, în România, funcționează numărul unic european pentru semnalarea copiilor dispăruți – 116.000, gestionat de Asociația Telefonul Copilului, care, alături de alte 31 de organizații europene, reprezintă Federația Europeană pentru copiii dispăruți și exploatați sexual – Missing Children Europe.
Acest număr poate fi folosit pentru semnalarea dispariției unui copil de orice cetățean care se află pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.
Peste un million de români și-au votat deja zonele turistice favorite din România, în competiția „Destinația anului”, lansată de un post TV în parteneriat cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, alături de Alianța pentru Turism.
Dintre finaliste, Brașovul, Târgoviște și Iași sunt orașele care conduc detașat, dar la distanță de circa 1.000 de voturi unul de celălalt.
La categoria „Localități turistice”, Toplița, Dărmănești și Brezoi se luptă pentru primul loc. Până în acest moment, Toplița conduce detașat, cu circa 3.000 de voturi în avans față de celelalte două localități intrate în finală, anunță organizatorii competiției.
Votul continuă până în data de 31 mai, iar destinațiile cu cel mai mare scor total, câștigătoarele etapei naționale, vor fi anunțate pe 25 Iulie (City Break) și 2 Iulie (Localități Turistice).
Dragoș Schuller: Pentru populaţia civilă, cele mai importante măsuri fizice sunt de a nu sta în câmp sau în teren descoperit. Să stea în casele proprii, cu geamurile închise! Vor trebui utilizate mijloace de protecie CBRN, adică măşti contra gazelor, care asigură protecţia împotriva substanţelor chimice, inclusiv împotriva substantelor radioactive în situaţia utilizării unor arme nucleare
În contextul amenințărilor nucleare care vin dinspre Federația Rusă, dar și pentru că în zona de excluziune de la Cernobîl a avut loc zilele trecute un incendiu de vegetație existând posibilitatea deplasării unui nor radioactiv, am realizat un interviu cu maiorul Dragoș Schuller de la Batalionului 72 Apărare CBRN „Negru Vodă”.
Veți afla şi ce înseamnă CBRN şi veți afla că există măsuri în cazul unui incident nuclear, măsuri care se pot lua și care sunt foarte eficiente.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule maior, vă mulţumesc că ne-aţi primit la Sighișoara. Este un subiect de interes domeniul dumneavoastră: apărare nucleară, bacteriologică şi chimică.
Cum ar trebui să se comporte în cazul unui incident să-i spunem, unui incident nuclear sau chimic, pentru că, din câte am înțeles, cel biologic este puţin probabil şî oricum foarte greu de gestionat.
Dragoș Schuller:La momentul actual ameninţarea chimică şi nucleară, având în vedere situaţia de securitate din Ucraina, este la un nivel mediu la momentul actual. Din punct de vedere chimic, conform informaţiilor oficiale care există în acest moment, Federaţia Rusă oficial nu deţine armament chimic.
Federaţia Rusă face parte dintr-o convenţie internaţională pentru interzicerea utilizării armamentului chimic şi, bineînţeles, pentru distrugerea muniţiilor chimice, iar la momentul actual, toată muniţia chimică de pe teritoriul Federaţiei Ruse este distrusă, oficial.
Însă apreciem că există posibilitatea şi facilităţile producerii acestor muniţii chimice şi apreciem că, totuşi, există posibilitatea şi probabilittea ca să deţină şi să utilizeze muniţie cu conţinut chimic.
Din punct de vedere nuclear nu detaliem, pentru că ştim realitatea armamentului nuclear al Federaţiei Ruse.
Ce ar trebui să facă populaţia civilă în situaţia ameninţării iminente privind un atac cu muniţie chimică sau lovituri nucleare – autoritţile centrale, locale şi inclusiv structurile militare CBRN de pe teritoriul României vor cunoaşte cel mai probabil că ameninţarea va fi iminentă şi se vor lua măsurile din punct de vedere militar de avertizare a populaţiei, în primul rând, şi de pregătire a structurilor militare CBRN pentru acţiune în situaţia producerii unui incident.
Pentru populaţia civilă, cele mai importante măsuri fizice, este de protecţie fizică, adică de a nu sta în câmp sau în teren descoperit, să îşi ia măsurile de a sta în casele proprii, în apartamente, cu geamurile închise, sau în zone care sunt protejate fizic de acţiunea substanţelor chimice.
Mă refer aici la beciuri, la zone care oferă o protecţie ridicată faţă de locaţiile unde îşi defăşoară activitatea de zi cu zi. Ce trebuie să facă populaţia civilă în situaţia utilizării armamentului chimic, vor trebui luate măsuri de protecţie fizică a fiecărei persoane în parte, adică utilizarea unor mijloace de protecie CBRN, dacă există în dotarea fiecărei persoane, măsti de protecţie CBRN, măşti contra gazelor care se găsesc şi la nivel comercial, care asigură protecţia împotriva substanţelor chimice, inclusiv împotriva substantelor radioactive în situaţia utilizării unor arme nucleare.
Şi există şi complete de protecţie, de la modulul cât mai simplu la un modul mai complex, în funcţie de posibilităţile fiecăruia există aceste complete de protecţie care pot fi achiziţionate de la dievrşi comercianţi din România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar dacă oamenii respectă recomandările de a sta în casă, în beci, înăuntru, este nevoie să poarte aceste costume?
Dragoș Schuller:Bineînţeles că depinde de mai mulţi factori. Un factor ar fi în ce zonă se află localizată locuinţa persoanei faţă de locaţia incidentului.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Să zicem că este într-o zonă cu foarte mare pericol, într-o zonă apropiată.
Dragoș Schuller:Dacă este obligatoriu şi nu mai există timpul necesar ca acea persoană să fie evacuată, bineînţeles că recomandarea este atât protecţia fizică prin clătuire şî utilizarea spaţiilor clădirii, dar suplimentar este recomandată şi utilizarea acestor echipamente de protecţie CBRN.
Deci ce trebuie să facă populaţia civilă pe timpul utilizării armamentelor de distrugere în masă chimice şi nucleare, structurile militare specializate CBRN au misiunea de a asigura sprijinul pentru populaţia civilă care se află în locaţia acelui incident prin structurile de cercetare chimică şi nucleară care asigură că acea zonă este contaminată şi avertizează populaţia că trebuie să părăsească acea zonă dacă este posibil; marchează acele zone contaminate atfel încât populaţia care doreşte să traverseze acea zonă să cunoască că acea zonă este contaminată şi, totodată, structurile de decontaminare CBRN care vor asigura decontaminarea imediată, finală şi totală a personalului care s-a aflat şi iese din acea zonă contaminată.
Aici mă refer o dată la decontaminarea persoanelor, a personalului, decontaminarea terenului, tehnicii şi echipamentelor. În plus, structurile de decontaminare CBRN pot asigura şi decontaminarea persoanelor rănite, în special a răniţilor sau victimelor care au rezultat în urma acestor incidente chimice şi nucleare.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Trecem la aria dvs de responsabilitate, la ceea ce faceţi în fiecare zi.
Dragoș Schuller:În principal misiuni de detecţie, identificare, monitorizare care, cu structurile de cercetare CBRN, asigurăm detecţia unui incident CBRN, identificarea a ceea ce există în teren ca substanţă care contaminează zona şi monitorizare prin echipamentele de specialitate a acelor incidente CBRN în măsura în care va trebui să avertizăm populaţia civilă că acel nor chimic sau nor radioactiv se deplaseaza pe o anumită direcţie astfel încât şi populaţia şî forţele militare să cunoască că acele substanţe se deplasează într-o anumită zonă ca să ne luăm măsurile de protecţie adecvate pentru evitarea producerii unor pierderi in personal, tehnică și echipamente.
Următoarea misiune este de avertizare și raportare – avertizarea forțelor militare dintr-o anumită zonă de operații privind atacul CBRN şi direcția de deplasare a contaminării radioactive sau chimice, raportare pe toate nivelurile încât comandanții să ia în calcul aceste incidente în măsura în care se vor planifica și conduce anumite operații militare pe o anumită zonă de operații.
Următorul pas este sprijinul şi contramăsurile medicale – decontaminarea personalului, a tehnicii, a echipamentelor și decontaminarea terenului.
Cunoaștem că nivelul de ameninţare la momentul actual este destul de mic de a se produce astfel de incidente chimice și nucleare, de asta vreau să asigur că aceste inidente sunt puțin probabil să se petreacă, însă în situaţia în care aceste incidente se vor produce, structurile militare militare de specialitate CBRN ale Armatei României sunt pregătite, şi de asta ne instruim zi de zi, să asigure sprijinul populaţiei civile ca să limităm foarte mult efectele acestor arme chimice sau nucleare.
La nivelul României sunt mai multe structuri din sistemul naţional de apărare, care au ca sarcină să asigure sprijinul specializat CBRN pentru populaţia civilă şi pentru structurile care acţionează într-o anumită zonă de operaţii.
Colegi din cadrul stucturilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, care, prin inspectoratele de situaţii de urgenţă, au stucturi specializatre CBRN destinate producerii unui incident de urgenţă civilă – discutăm la momentul actual ce se întâmplă de zi cu zi.
Din fericire pentru noi chiar am avut şi avem o experienţă de a coopera cu dânşii în anumite situaţii, chiar executăm şi exerciţii anual în situaţii de urgenţe civile şi ne-am axat aceste exerciţii pe incidente CBRN.
Avem o cooperare foarte bună şi considerăm că la momentul actual structurile din sistemul naţional de apărare, prin forţele specializate CBRN, pot să asigure limitarea efectelor unor inidentele CBRN pe teritoriul României astfel încât suntem pregătiţi să le asigurăm tot sprijinul şi tot suportul specializat de care o să aibă nevoie.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’,. a fost maiorul Dragoș Schuller din Batalionul 72 Apărare CBRN „Negru Vodă” din Sighişoara. Domnule maior, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm.
Dragoș Schuller:Mulţumesc şi eu tare mult.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii a fost maiorul, Dragoș Schuller, din Batalionul 72 Apărare CBRN Negru Vodă, din Sighișoara. Domnule maior, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Alexandru Dina (realizator rubrică): Începând cu această lună, se va constitui grupul de luptă al NATO din România, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, iar Franța va prelua rolul de națiune cadru.
Batalionul francez va forma Grupul de luptă al NATO pe teritoriul României, integrând rotaţional efective ale Belgiei și Ţărilor de Jos. Forțele principale vor fi dispuse în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu, unde vor executa misiuni și activități de instrucție alături de structuri ale Armatei României.
Totodată, Franța va disloca un detașament de apărare antiaeriană în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia.
Lt.col. Adrien Chantrel, locțiitorul comandantului Batalionului 27 Vânători de Munte din Forțele Terestre ale Republicii Franceze:Am reuşit să clădim parteneriate cu diferite unități din România, în primul rând cu cei de la Brigada Multinațională din Craiova, deoarece ne subordonăm acesteia, dar și cu Brigada 2 din Brașov și Brigada 61 din Miercurea Ciuc, deoarece și noi suntem vânători de munte, iar instruirile comune și schimbul de experiență sunt eficiente pentru dezvoltarea abilităților de luptă și pentru o bună coeziune.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Constituirea grupurilor de luptă reprezintă o parte din măsurile adoptate de NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe termen mediu și lung ca urmare a conflictului militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată marți, 17 mai, la Bruxelles.
Pe lângă stadiul implementării Busolei Strategice, la reuniune a fost abordată și situația de securitate din Ucraina. Tot din agenda ministrului român al apărării, Vasile Dîncu s-a întâlnit joi cu omologul portughez, Helena Carreiras, cu care a semnat la București acordul între guvernele României și Republicii Portugheze privind cooperarea în domeniul apărării.
Ministrul Helena Carreiras, împreună cu premierul portughez Antonio Costa, au vizitat Batalionul 1 Instrucție din Caracal, unde s-au întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis:Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă, prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalţi aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități strategice. Am reacționat şi vom continua să reacționăm unitar, curajos și hotărât în cadrul NATO prin întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre.
Embargo Fest revine la Recaș cu Goran Bregovici și peste 50 de trupe și artiști invitați. Cea de-a treia ediție a festivalului va avea loc între 12 şi 14 august și va aduce în fața publicului artiști din România, Serbia, Bulgaria și Ungaria.
Organizatorii pregătesc și proiecții de film, spectacolele de teatru pentru copii şi adulţi, ateliere de circ, dezbateri pe teme ecologice, zonă de distracţii pentru copii, târg de produse bio și altele.
Embargo Fest este singurul festival de amploare care promovează minoritățile și multiculturalitatea specifică zonei Banat.
Persoanele cu dizabilități vor avea acces gratuit, la fel și copiii sub 12 ani și persoanele de peste 65 de ani. Parcarea și camping-ul vor fi de asemenea gratuite.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
