În fiecare an, în România sunt diagnosticate aproape 100.000 persoane cu cancer, în timp ce la nivel european numărul pacienților aflați în evidența medicilor oncologici a crescut cu 25% în ultimii zece ani.
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer împreună cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuțã” Cluj-Napoca lansează inițiativa „Cancerul e un cuvânt. Tu ești întreaga poveste”, derulată prin intermediul platformei Onco-plan.ro.
Demersul își propune să atragă atenția asupra provocărilor de ordin emoțional, social și cultural cu care se confruntă persoanele cu cancer și nevoii de a îmbunătăți sprijinul acordat acestora.
Maratonul Nisipului va avea loc pe 21 mai, pe plaja NeverSea din Constanţa. Până la ora actuală, peste 800 de sportivi din România şi Republica Moldova s-au înscris şi alte câteva sute de constănţeni şi-au anunţat deja prezenţa pentru a-şi susţine favoriţii.
„Maratonul Nisipului, care se adresează atât alergătorilor amatori, cât şi sportivilor de performanţă, conţine patru probe competitive (maraton, semimaraton, cursa de 10 km şi de 5 km) şi două curse populare – crosul Family Run şi Campionii Şcolii, care au menirea de a-i aduce mai aproape de sport, atât pe părinţi, cât mai ales pe copiii acestora şi de a lupta împotriva cancerului prin asigurarea de tratamente medicale la domiciliu pentru copii din judeţul Constanţa – proiectul social iniţiat de către Asociaţia ‘Dăruieşte Aripi’”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Asociaţia Sportivă „SanaSport”.
Sponsorii evenimentului au pregătit premii în valoare totală de 25.000 de lei, dintre care 11.000 lei sunt premiile în bani acordate primilor clasaţi la fiecare cursă.
„Participanţii sunt aşteptaţi să ridice kit-urile de concurs din centru comercial Vivo! Constanţa (zona de food court), bd. Aurel Vlaicu nr. 220, în zilele de joi (19 mai) şi vineri (20 mai), în intervalul orar 10:00-21:00. Înscrierile la Maratonul Nisipului 2022 se pot face pe www.maratonulnisipului.ro”, se mai spune în comunicat.
România este vizată frecvent de atacatori cibernetici, însă măsurile luate de specialiști au făcut ca acțiunile lor să nu aibă succes, a declarat directorul Centrului Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații, generalul Anton Rog.
El a precizat că, din luna octombrie, numărul atacurilor cibernetice a crescut, iar acestea au fost diversificate în regiune.
Directorul Centrului Național Cyberint a mai precizat că procesul de digitalizare în zona publică și în cea privată aduce numeroase beneficii societății și economiei, dar crește în același timp și riscul atacurilor.
În perioada 19–23 mai 2022 va avea loc cea de-a XXXIV-a ediție a Salonului Internațional de Carte de la Torino. Tema ediției din acest an este Cuori Selvaggi/Inimi sălbatice.
Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția și Accademia di Romania din Roma, organizează participarea țării noastre la cea mai importantă manifestare de profil din Italia cu un stand național intitulat Romania: Il coraggio di fare letteratura… / România: Curajul de a face literatură….
Standul României, cu o suprafață de 40 metri pătrați, este realizat în parteneriat cu organizatorii Salonului Internațional de Carte de la Torino, după un concept inspirat de tema principală a ediției din acest an.
Pornind de la aceasta și ținând cont de contextul internațional actual, Accademia di Romania din Roma, alături de partenerii săi, a propus realizarea unei grafici atrăgătoare, care transmite un mesaj tonic și optimist prin scrierea cuvântului curaj în mai multe limbi de circulație internațională.
Pe toată durata salonului, atât în Standul României, cât și în unele săli ale Salonului vor fi organizate o serie de evenimente literare românești menite a promova volumele scriitorilor români publicate în ultimii ani la edituri italiene.
Situat în Pavilionul 1 B44–C43, Standul României va cuprinde: un spațiu dedicat vânzării de carte, organizat cu sprijinul Librăriei Libris din Brașov și un mic salon literar dedicat prezentărilor literare românești din acest an.
Pe durata celor cinci zile atât în Standul României, cât și în Sala Azzurra și Sala Indaco din cadrul Salonului vor fi organizate manifestări care au scopul de a promova relațiile bilaterale în domeniul literaturii, al traducerilor și al politicilor editoriale.
De asemenea, se dorește stimularea interesului specialiștilor, editorilor și traducătorilor pentru literatura română în sens larg, stabilirea de contacte directe între scriitorii invitați și publicul larg, precum și păstrarea legăturii comunității românești cu valorile culturale ale țării de origine.
La manifestările organizate de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția și Accademia di Romania din Roma, pe parcursul desfășurării Salonului Internațional de Carte de la Torino, vor participa circa treizeci de invitați, români și italieni, aparținând unor domenii variate, reprezentative pentru profilul manifestării: scriitori români, traducători de literatură română în limba italiană, istorici, jurnaliști, critici literari și reprezentanți ai unor edituri italiene.
Pe durata celor cinci zile, la evenimentele literare românești vor participa: Cesare Alzati, Magda Arhip, Mauro Barindi, Mircea Cărtărescu, Ricardo Cavallero, Dan Octavian Cepraga, Andrea Cortellessa, Federico Donatiello, Celestina Fanella, Marco Dotti, Ida Garzonio, Ilaria Gaspari, Krystyna Jaworska, Massimo Maurizio, Bruno Mazzoni, Roberto Merlo, Adrian Niculescu, Silvia Panichi, Ioana Pârvulescu, Cătălin Pavel, Marta Petreu, Ioan–Aurel Pop, Violeta Popescu, Mattia Luigi Pozzi, Vanni Santoni, Roberto Scagno, Adriana Senatore, Cristina Stănescu, Victor Ieronim Stoichiţă, Irina Țurcanu, Alina Monica Țurlea și Matei Vişniec.
Organizarea prezenței României la Salonul Internațional de Carte de la Torino se înscrie în strategia Institutului Cultural Român și a filialelor sale din Italia privind promovarea literaturii și culturii române în Italia.
Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția și Accademia di Romania din Roma.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din București a găzduit Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”, dedicată sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României.
Manifestarea a fost organizată de Institutul pentru Studii Politice, de Apărare și Istorie Militară, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României.
Conferința a reunit istorici și specialiști din numeroase institute de cercetare și universități de prestigiu din România, Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia și Turcia.
Şi tot la Cercul Militar Național a avut loc joi o ceremonie dedicată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut la parașutism, realizat de Smaranda Brăescu la 19 mai 1932, în urma unui salt de la înălțimea de 7.233 m.
Smaranda Brăescu a participat voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial ca pilot în Escadrila Albă de avioane sanitare. Anul 2022 a fost instituit de Parlamentul României ca „Anul Smaranda Brăescu”.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Evaluarea situației regionale de securitate și acțiunile întreprinse în context aliat pentru formarea cât mai rapidă a grupurilor de luptă NATO din România și Bulgaria au fost principalele teme ale întâlnirii de la Sofia dintre șefii apărării celor două state, generalul Daniel Petrescu și amiralul Emil Eftimov.
Cei doi oficiali militari au mai discutat despre modul de executare a misiunilor de creștere a vigilenţei în cadrul componentei aeriene și au decis includerea în planul cooperării bilaterale a unui număr crescut de exerciții.
Generalul Petrescu i-a prezentat omologului bulgar dinamica realizării și operaționalizării structurilor aliate de nivel brigadă, divizie și corp dispuse pe teritoriul României. În cadrul vizitei în Bulgaria, șeful Statului Major al Apărării a depus o jerbă de flori la mausoleul „Sfântul Gheorghe Biruitorul” de la Plevna în onoarea militarilor români care au luptat în Războiul de Independență.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că vârsta de pensionare se va modifica pentru femeile din România. În prezent, vârsta standard de pensionare este 61 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani și stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Creșterea vârstei de pensionare va avea loc gradual, până în 2030.
Există, însă, femei care vor putea ieși din câmpul muncii mai repede. Pe modelul țărilor occidentale, Ministerul Muncii are în vedere o lege care prevede că femeile care au avut mai mulți copii să iasă mai devreme la pensie.
S-a dat startul înscrierilor la ultima ediție din acest an școlar a jocului-concurs internațional Cangurul. Astfel, în luna mai, are loc în premieră pentru România concursul interdisciplinar Poveștile Cangurașului Explorator pentru clasele 0-IV, care îmbină fericit informații și provocări din domeniul explorării mediului și comunicării.
În cadrul concursului Poveștile Cangurașului explorator, elevii vor învăța noțiuni esențiale despre foc, vor afla legende despre apariția focului și vor fi îndemnați să-și folosească inteligența, intuiția și viteza de gândire pentru a oferi răspunsuri corecte la întrebări istețe.
Concursul se regăsește la poziția 39 în Anexa 2.B. – Lista competițiilor naționale pe discipline școlare și proiecte educative cu participarea elevilor români, în anul școlar 2021–2022, aprobată prin O.M.E. nr. 3066/27.01.2022.
Concursul se desfășoară oricând în perioada 27 mai, ora 11:00 – 31 mai, ora 20:00 și durează 60 de minute. Poveștile Cangurașului Explorator propune două variante de susținere a jocului-concurs, la alegere:
offline, cu materiale tipărite;
online, pe platforma www.cangurul.net.
În varianta offline, responsabilul de concurs (un profesor sau un părinte) se va ocupa de prezentarea, înscrierea elevilor şi organizarea locală. Perioada de înscriere a elevilor se va încheia pe data de 20 mai.
După susținerea concursului responsabilul va expedia prin colet poştal foile de răspuns completate de elevi, în termen de două zile lucrătoare de la data concursului, la adresa: Asociația IDEE, O.P. 83, C.P. 101, Bucureşti.
În varianta online, părinții pot înscrie elevii individual, pe https://editurasigma.ro, iar înscrierea se poate face inclusiv în ziua susținerii concursului.
Pentru a participa la concurs, fiecare elev va folosi un cod de participare unic, format din cinci cifre și patru litere (de exemplu: 12345-ABCD). Cu ajutorul acestui cod, elevul poate susține concursul și pe platforma www.cangurul.net, accesând ulterior rezultatul obținut. Corectarea răspunsurilor se face computerizat, asigurând analiza imparțială a foilor de răspuns și stabilirea clasamentelor. Grila cu răspunsurile corecte va fi afișată pe site-ul www.cangurul.ro.
Fiecare elev, folosind codul de participare unic, va găsi pe site-ul concursului: foaia cu răspunsurile date, calculul punctajului, răspunsurile corecte. Instrucțiunile pentru folosirea platformei vor fi afișate pe cangurul.net.
Testele sunt grupate astfel: clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a și clasele III-IV.
Pentru clasa pregătitoare, testul este sub forma unor puzzle-uri cu 24 abțibilduri. Pentru fiecare element bine poziționat se acordă 1 punct.
Pentru clasa I și clasa a II-a, testele sunt alcătuite din 24 de itemi. Pentru clasele III-IV, testul este alcătuit din 30 de itemi.
La clasele I-IV, fiecare item are patru variante de răspuns, una singură fiind corectă. Fiecare item rezolvat corect valorează 1 punct.
Se acordă următoarele premii:
La clasa pregătitoare: Premiul I pentru 22-24 puncte, Premiul al II-lea pentru 18-21 puncte, Premiul al III-lea pentru 12-17 puncte.
La clasele I și a II-a: Premiul I pentru 22-24 puncte, Premiul al II-lea pentru 19-21 puncte, Premiul al III-lea pentru 16-18 puncte.
La clasa a III-a: Premiul I pentru 28-30 puncte, Premiul al II-lea pentru 24-27 puncte, Premiul al III-lea pentru 18-23 puncte.
La clasa a IV-a: Premiul I pentru 29-30 puncte, Premiul al II-lea pentru 26-28 puncte, Premiul al III-lea pentru 20-25 puncte.
Elevii vor primi diplomă de participare și analiza testului.
Profesorii-organizatori vor primi acces la rezultatele elevilor, precum și diplome și adeverințe de participare la sustenabilitatea unui proiect european.
Radio România Regional este partener media al concursului.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Schimbare de efective în cadrul Detașamentului Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, aflat în Baza 86 Aeriană de la Borcea pentru misiuni comune cu Forțele Aeriene Române.
Şase aeronave de luptă americane F-16 Fighting Falcon de la Baza aeriană Aviano din Italia au sosit în România pentru a înlocui Escadrila 480 Epediționară de Vânătoare a Statelor Unite.
Noul detașament face parte din Escadrila 510 Expediționară de Vânătoare americană și va executa în următoarea perioadă exerciții și antrenamente împreună cu militari și aeronave ale Forțelor Aeriene Române.
Copiii ucraineni refugiaţi în România vor putea fi înregistraţi într-o aplicaţie informatică, indiferent dacă sunt sau nu alături de familie.
Platforma va fi dezvoltată şi adaptată de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse în colaborare cu un UNICEF România şi Salvaţi copiii.
De la începutul conflictului armat de pe teritoriul Ucrainei, în România au ajuns aproape 40.000 de copii din ţara vecină, care au trecut graniţa cu părinţii sau neînsoţiţi.
Potrivit datelor oferite de autorităţi, 31 de copii ucraineni au ajuns chiar singuri în România. Aplicaţia pe care Ministerul Familiei, împreună cu UNICEF şi Salvaţi copiii, o pregăteşte prevede ca, prin proceduri clare, autorităţile să ştie despre locul în care se află copiii ucraineni rămaşi în România, chiar dacă sunt alături de părinţi sau rude.
În acest fel, autorităţile pot interveni în cazul apariţiei unei situaţii de risc pentru copii şi pot garanta accesul acestora la educaţie, servicii medicale sau sociale. Aplicaţia dezvoltată de UNICEF a fost utilizată cu succes în cazul altor state pe fondul afluxului de persoane refugiate din cauza războiului.
Astmul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice, iar prevalența lui este în continuă creștere.
Specialiștii spun că la nivel național aproape 6% dintre români suferă de astm bronșic, iar o incidență mare a acestei afecțiuni respiratorii se regăsește în rândul copiilor de vârstă școlară. Datele arată că 1 din 20 de copii din România are astm bronșic, iar cazurile cresc de la an la an.
Un semnal de alarmă în acest sens este tras de Societatea Română de Pneumologie care a anunțat pentru mâine o conferință de specialitate.
Ziua Mondială a Astmului fiind marcată în întreaga lume în prima zi de marți a lunii mai.
Simptomele care ar trebui să ne alarmeze și să cerem un consult de specialitate la pneumolog și alergolog sunt o tuse cronică care nu se vindecă în trei săptămâni, o respirație șuierătoare, senzația de oboseală și de constricție toracică.
Datele OMS arată că și la nivel global această afecțiune este în creștere, iar în circa doi ani vor fi peste 400 de milioane de oameni cu astm bronșic. Anual, peste 460 de mii de oameni decedează din cauza astmului bronșic.
Ineditul săptămânii vine direct la Haga, acolo unde s-au desfășurat Invictus Games.
Alături de România au mai fost prezente alte 19 națiuni, printre care Australia, Belgia, Canada, Italia, Republica Coreea, Regatul Marii Britanii sau Statele Unite ale Americii.
Jocurile Invictus utilizează puterea sportului pentru a inspira recuperarea, a sprijini reabilitarea și a genera o mai bună înțelegere și respect pentru toți cei care au fost răniți servindu-și țara sub drapel.
Motto-ul lor a fost: “Nu linia de sosire contează, ci linia de start!” Pentru că un câștig mai mare îl reprezintă bucuria de a concura, de a câștiga camaraderie, de a bifa noi provocări și de explorare a propriilor limite.
20 de militari răniți au reprezentat România la Invictus Games, echipă ce a adus 4 medalii de aur și 7 de argint.
Mai multe detalii ne-a oferit maiorul Gabriel Ion, prezent la Haga, într-un interviu realizat de Ciprian Panga, de la Jurnal Militar Brașov: Jocurile Invictus nu sunt despre medalii. Este un proiect de recuperare fizica și psihică prin sport a militarilor răniți.
În afară de nevoia de recuperare este într-adevăr și performanța sportivă, dar care este undeva la coada clasamentului. Noi avem misiunea de a îi sprijini, de a le crea condițiile necesare pentru a face antrenamentele.
Vineri, 29 aprilie, în toate garnizoanele din țară a fost sărbătorită Ziua Veteranilor de Război, iar evenimentul a fost marcat prin ceremonii militare și religioase.
Ziua veteranilor de război a fost instituită în 2007 prin hotărâre de guvern și este dedicată eroilor și veteranilor din cel de-Al Doilea Război Mondial.
În cadrul campaniei recunoștință veteranilor de război au fost distribuite pachete cadou celor aproape 1800 de veterani si celor 43 de văduve de război din țară și din Republica Moldova.
Luca Niculescu: Mă uitam în „Midi Libre”, care este unul dintre cotidianele regionale cele mai citite din Franța și trei sferturi din prima pagină era acoperit cu Bricul „Mircea”. Se vedea foarte mare drapelul României
„Subiectul săptămânii” este despre Nava școală Mircea și periplul ei prin porturile Europei, acolo unde adună mii de oameni dornici să îi calce pragul și să o admire de aproape.
Bogdan Dinu, de la Jurnal Miliar Constanța, se află de aproximativ o lună pe nava școala, de unde ne relatează informații și evenimente petrecute în drumul lor pe mare și prin porturi, iar de curând a realizat un interviu cu ambasadorul României în Franța, domnul Luca Niculescu pe care vă îndemnăm să-l ascultați.
Bogdan Dinu: Domnule ambasador, bine ați revenit la bordul navei școală „Mircea”, de data aceasta în sudul Franței, în Mediterană, la Sète.
Luca Niculescu:Bine v-am regăsit! Cu mare mare bucurie vă regăsesc. Îmi amintesc de întâlnirea noastră de acum trei ani, de discuția pe care am avut-o și întâlnirea cu bricul „Mircea” și cu toți cei care sunt aici.
Între timp, sigur, comandorul Mircea Târhoacă este în continuare aici. Mă bucur foarte mult că l-am revăzut. Dar echipajul navei școală s-a schimbat, aceasta este şi menirea unei nave școală, de a școli și după aceea, de a lăsa loc unei noi generații, pe care am întâlnit-o azi.
Bogdan Dinu: Seriile de cadeți sunt diferite și fiecare are povestea lui, experiența lui pe nava școală „Mircea”. Cum aţi reuşit să ajungeți? Dumneavoastră aveţi un program încărcat la ambasada din Paris, sunt peste 1000 şi ceva de kilometri, din câte am înţeles. Noi ne bucuruăm de prezența dumneavoastră aici şi ne-am bucura ca toți ambasadorii, din toate țările unde facem noi escală, să poată ajunge la bordul navei școală.
Luca Niculescu:Este o onoare, este o mândrie ca Bricul „Mircea” să fie invitat aici. Este cea mai mare navă prezentă la această manifestare maritimă din sudul Franței. Este prima ei participare, dacă nu mă înșel, aici şi am văzut cât de bine primită a fost – am avut ocazia să stau de vorbă cu oficialitățile locale – câtă bucurie este pentru că nava școală „Mircea” se află în sudul Franței și dacă putem să fim părtași puțin la această bucurie, de ce nu?
Bogdan Dinu: Cum ați regăsit nava? 2019, au trecut trei ani, nava a trecut şi ea prin şantier de două ori în ultimii doi ani. Cum aţi regăsit-o? Vă mai amintiți cum era în 2019?
Luca Niculescu:În general, te aștepți ca timpul să aducă unele riduri. Nu e cazul cu nava școală „Mircea”, pentru că arată încă și mai bine decât acum trei ani.
Bogdan Dinu: Întinereşte.
Luca Niculescu:Este și mai proaspătă, este aceeași energie bună, aceeași atmosferă serioasă și destinsă, în același timp și încă o dată, peste noi au trecut anii, dar a trecut și pandemia.
Iar pandemia te face, poate, să fii chiar ceva și mai sentimental, să te bucuri poate și mai mult că vezi niște figuri pe care le-ai întâlnit acum trei ani. A fost o mare, mare bucurie să îl întâlnesc pe el, pe dumneavoastră și tot echipajul.
Bogdan Dinu: Aţi monitorizat, cât de cât, așa, presa franceză, ce spune despre noi? De exemplu, ieri a fost bord France 3, televiziune naţională, nu ştiu dacă… cred că am apărut şi în jurnalul naţional, de la ora 12:00 şi 19:00. Avem o presă bună? Pentru că noi am făcut tot ce a ținut de noi să reușim acest lucru.
Luca Niculescu: Aș spune că aveți presa cea mai bună, pentru că ieri mă uitam în „Midi Libre”, care este unul dintre cotidianele regionale cele mai citite din Franța și trei sferturi din prima pagină era acoperit cu Bricul „Mircea”.
Se vedea foarte mare drapelul României. Într-adevăr, ieri ați fost, pot să confirm, și în jurnalul național al France 3. Da, şi național, erați în monitorizarea pe care am făcut-o, am văzut că a existat o prezență a Bricului „Mircea”, cam în toată presa de aici. Aş spune, iar, că este foarte important, după cum remarcaţi și dumneavoastră, câtă lume vine să viziteze Bricul „Mircea”.
Adică te strecori printre oamenii care nu încetează să urce și apoi să viziteze bricul și cred că este un mare, mare succes și de fiecare dată – și data trecută am avut exact aceeaşi impresine. Gândiţi-vă, sunt oameni care stau aici, în sudul Franţei, care de multe ori nu au nici o imagine sau o imagine, poate, despre România.
Vin aici, pe Bricul „Mircea”, ştiu că e o navă din România, sunt multe însemne și multe lucruri pe navă care te fac să îți dai seama că ești în România și apoi, ei pleacă păstrând această imagine bună, foarte bună despre România. Sunt 3000 de oameni pe zi care vin. Înmulțind cu câte zile stați aici, sunt aproape 20.000 de oameni care vor pleca cu o idee bună despre România.
Bogdan Dinu: Sunt activități oficiale cuprinse în program, de exemplu, avut loc astăzi un dejun aici, oficial, la bordul navei școală „Mircea”, la care a participat și amiralul Gilles Boidevezi. Amiralul Gilles Boidevezi, precizez pentru ascultătorii noştri, este prefectul maritim al Mediteranei, este o funcție importantă aici, în Franța.
Este chiar comandant militar francez al Mediteranei, adică coordonează atât acțiunea statului în mare, cât și partea, să spunem, strict militară și administrativ-militară. Aţi avut discuții. Cum v-aţi înţeles? Ce v-a spus despre navă, despre Marina Română?
Luca Niculescu:Da, este prefectul maritim. Este, cum spuneaţi, o personalitate în Franța, în armata franceză, cunoaște România, fusese în România la sfârșitul anului trecut, atât la Constanța, cât și la București. Am discutat, evident și cu domnul comandant despre nava școală „Mircea”.
Era interesat să afle cam cum se desfășoară activitățile, o zi de lucru, o zi pe mare. Au fost și astfel de discuții și apoi evident că am vorbit destul de mult și despre actualitate, despre ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, despre ameninţarea care vine din Rusia, despre Marea Neagră, despre Marea Mediterană, despre multe alte mări și oceane, pentru că aceasta este situația și, evident, e un subiect care ne preocupă foarte mult. Am discutat despre cooperarea dintre România și Franța; există escale franceze, există nave franceze care vin în România.
Bogdan Dinu: Vizite naționale, cum le numesc ei, pentru implică mult mai multe lucruri decât o simplă escală tehnică unei nave militare, fie ea și din Alianță.
Luca Niculescu:Cunoașteți mult mai bine terminologia decât mine și vă mulțumesc. A fost fregata Auvergne recent, au mai fost și altele, vor mai fi și altele. Există o prezență militară franceză din ce în ce mai consolidată în flancul estic al NATO și în România.
Deci, am discutat despre această cooperare, cooperarea bilaterală, cooperarea în cadrul NATO și, evident, cam aceasta este tema. Sunt unele lucru care pot fi mai greu dezvoltate într-un interviu, dar vă dați seama că am vorbit mult despre situația actuală.
Bogdan Dinu: V-am întrebat pentru că am avut privilegiul, pot să spun, escala noastră precedentă a fost în Creta, la Souda Bay, și atașatul militar al României a reușit să ne faciliteze, prin ambasadă, vizitarea portavionului cu propulsie nucleară ”Charles de Gaulle”.
A fost o vizită memorabilă, pot să spun așa, și ne-a făcut plăcere la toți. Schimbăm puțin registrul, domnule ambasador. Câți români trăiesc în această regiune a Franței? Cred că se numește Languedoc, Languedoc-Rousillon.
Luca Niculescu: Da, sunt aproximativ 50.000 de români care trăiesc în această regiune, sunt bine integrați, fac parte din comunitatea română care e destul de mare în Franța, sunt între 250 și 350 de mii de români care trăiesc aici și pe unii dintre ei m-am bucurat să-i revăd la bordul navei, care nu erau neapărat din Languedoc-Rousillon.
Sunt cei pe care avusesem bucuria să-i văd și acum trei ani la Rouen, un grup de români și francezi care au dansuri populare românești, cu care că văd că, din oră în oră sau destul de des, îi încântă pe cei care vin să viziteze nava.
Și acesta este un motiv de mândrie, pentru că îi vezi îmbrăcați în portul național, în porturi naționale, au ținute din mai multe regiuni ale țării. Și acum, împreună cu amiralul și cu oficialitățile franceze, am avut ocazia să asistăm la un foarte frumos spectacol pe care l-au făcut.
Bogdan Dinu: O tușă de specific naţional pentru vizitatori, care să contribuie la imaginea României și nu doar la un simplu tur de navă, poate mai anost sau mai puțin interesant. Toate navele au, să știți, astfel de mici trupe, fie de cântăreți, fie fanfare, fie momente muzicale, care fac parte din industria festivalului, ca să spun astfel.
În 2019, vă vorbeam de nava-școală ”Mircea”, care ăși propune să facă înconjurul lumii, nu s-a materializat, din păcate. Nu știu când va avea loc. La final, ce doriți dumneavoastră echipajului și forțelor navale române, marinarilor militari români?
Luca Niculescu:Aș începe altfel, aș spune, în primul rând, că situația s-a schimbat, lumea este pe cale să se schimbe față de 2019.
Eram în alte vremuri, nu cunoscuserăm pandemia, nu cunoscuserăm războiul care are loc chiar în vecinătatea noastră, care are loc, o parte din el, chiar în Marea Neagră. Deci, în primul rând, le doresc multă concentrare, putere de muncă, reziliență, le doresc să nu aibă parte de incidente neplăcute, să fie așa cum i-am cunoscut și să reușească să treacă peste această perioadă care este extrem de dificilă. Pentru nava-școală ”Mircea” îi doresc să își poată relua proiectul de a face turul lumii.
După cum spuneam, sunteți un ambasador excelent, excelent, pentru că, sigur, acest cuvânt, ambasador, este folosit de multe ori, câteodată, poate puțin în exces, dar în ceea ce priveștenava-școală ”Mircea” chiar este valabil sută la sută. Ne aflăm aici în Languedoc-Rousillon, ne aflăm în Occitania, o regiune cu care România are multe în comun.
Există un studiu, a fost înființat în 1945, dacă nu mă înșel, un institut de studiu al limbii occitane, iar printre cei care au înființat acest institut se numără un român, Tristan Tzara. Deci, putem coopera foarte bine cu regiunea și avem deja unele cooperări, care iar au fost puțin înghețate în timpul pandemiei și pe care sper să le reluăm. Cine știe, poate peste doi ani veniți din nou, atunci vom avea ocazia să dezvoltăm și mai mult de această cooperare. Dar asta vă doresc, să puteți continua turul lumii, să fiți același extraordinar ambasador, pentru că, încă o dată, atunci când vin 3.000 de oameni pe zi se vadă o navă ca ”Mircea”, pleacă cu o imagine bună despre România.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a avut o nouă discuție telefonică cu secretarul Apărării Statelor Unite ale Americii, Loyd Austin.
Cei doi oficiali ne-au vorbit despre cooperarea dintre cele două state, cu accent pe evoluțiile situației de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina şi despre eforturile NATO pentru întărirea posturii aliate de pe Flancul estic, inclusiv operaţionalizarea grupului de luptă aliat din Romania.
Ministrul Dîncu a apreciat angajamentul american în regiune prin repoziţionarea Batalionului Stryker şi dislocarea unor aeronave F-16 şi F-18 pentru consolidarea misiunilor de poliție aeriană întărită în România.
Ministerul Sănătăţii informează că în România a fost raportat un caz de hepatită acută severă la un copil.
„Cazul raportat de România este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, a precizat, luni seara, Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.
Conform MS, Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până la data de 21 aprilie un număr de 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatice cunoscute până în prezent), înregistrate la copii cu vârsta între o lună şi 16 ani.
Aceste cazuri, arată MS, au prezentat insuficienţă hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliză hepatică şi icter.
La 74 de cazuri a fost detectată prezenţa adenovirusului F41.
„Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice şi pentru a elimina speculaţiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinţilor din România”, subliniază Ministerul Sănătăţii.
Publicat de Andra Radu,
20 aprilie 2022, 13:30 / actualizat: 20 aprilie 2022, 16:50
Anul trecut, populaţia activă a României era de peste 8,2 milioane de persoane. Dintre acestea, aproximativ 7,7 milioane aveau loc de muncă. Acestea sunt datele publicate astăzi de INS.
INS face şi o analiză a modului în care muncesc românii. În anul 2021, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, adică între 15 şi 64 de ani, a fost de 61,9% arată datele INS. Cifrele sunt în creştere faţă de anul anterior cu 1,7%.
În privinţa şomerilor la nivel naţional se înregistrau aproximativ 460 de mii. La fel ca în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi faţă de femei şi la oraş faţă de sat.
Nivelul cel mai ridicat pentru rata de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior, peste 80%.
În acelaşi timp, dintre persoanele cu nivel scăzut de educaţie erau ocupate numai aproximativ 21%.
Rata şomajului a înregistrat nivelul cel mai ridicat în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, pentru această categorie situându-se, anul trecut, la 21%.
Sonia Raicu (realizator rubrică): După un marș de nouă zile pe mare, nava-școală „Mircea” a ajuns în portul Sète din Franța, ocazie cu care participă la festivalul maritim de aici.
Interesul pentru nava românească este unul uriaș din partea publicului, mii de vizitatori urcând zilnic la bord, aceasta reprezentând de cea de a doua misiune importantă a navei, aceea de reprezentare a României pe mările și oceanele lumii sau în porturile de escală. Şi instrucția cadeților aflați la bord continuă, aceasta fiind misiunea primordială a navei de formare a viitorilor maiștri militari sau ofițeri de marină. Din portul Sète, comandorul Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”.
Mircea Târhoacă:Am reușit să ne atingem mare parte din obiectivele pe care ni le-am propus. Am făcut antrenamente de întindere a velelor, de brațare, lucrări de matelotaj. Elevii care sunt la bordul navei-școală „Mircea” în această perioadă pentru pregătire sunt foarte motivați, au un tonus ridicat și sper ca la sfârșitul acestor 54 de zile, ei să înțeleagă mai bine şi să priceapă mai bine, cum s-ar spune, cu ce se mănâncă viața la bordul unei nave militare.
Sonia Raicu (realizator rubrică): De pe mare ajungem pe uscat, mai precis în Polonia, acolo unde Gheparzii de Fier și-au încheiat misiunea, după 6 luni de instruire comună, alături de partenerii britanici, croați, polonezi și americani din cadrul grupului de luptă NATO.
Cei 100 de militari din cadrul celui de al 10-lea contingent românesc au participat la exerciții și activități de instruire multinațională, în care au fost testate și validate tehnicile, tacticile și procedurile exersate, în vederea îmbunătăţirii coeziunii şi creşterii nivelului de interoperabilitate între trupele membre NATO. Cu detalii despre cooperarea multinațională vine maiorul Saul Castillo, ofițer în cadrul grupului de luptă din Polonia.
Saul Castillo:Aici, în Polonia, ca parte a grupului de luptă, sunt multe oportunități de a învăța de la partenerii noștri NATO cum funcționează armatele lor, asta ne ajută să ne sporim cunoștințele, asimilând o parte din ele și aplicând în practică. Perspectiva asupra evenimentelor din lume, asupra parteneriatelor și alianțelor NATO pe care le avem, ne-a întărit convingerea conform căreia colaborarea este cheia succesului pe măsură ce progresăm în furnizarea siguranței și securității în lume.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni vor fi înlocuiți în această perioadă de Gheparzii Transilvani din Batalionul 3 Apărare Antiaeriană din Turda.
Aceasta va fi cea de a 11-a rotație națională la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, în cadrul grupului de luptă din Polonia, la care mai contribuie Statele Unite, Marea Britanie și Croația. Din Polonia coborâm spre sudul continentului, mai precis în Bosnia, unde 134 de militari români acționează de o lună și jumătate în cadrul batalionului multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.
Această misiune a Uniunii Europene se desfășoară pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite. Locotenent Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul rezervei intermediare pentru operația EUFOR ALTHEA.
Andrei Murariu:Activarea companiei s-a executat în urma cerințelor structurii EUFOR, pentru a spori preventiv siguranța populației locale şi, practic, suntem aici pentru ei.
Odată cu noi au mai fost activate încă alte trei companii ale altor trei state: Austria, Bulgaria și Slovacia. Am reușit să executăm anumite activități de instruire: securizarea unui obiectiv, activități specifice patrulei, au fost doar cele ale campaniei.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Din Sarajevo ajungem în Pristina, Kosovo, unde a avut loc transferul de autoritate între contingentele românești care acționează în cadrul misiunii KFOR.
Lansată în 1999 operația de menținere a păcii Kosovo Force are drept obiectiv asigurarea unui mediu de securitate sigur și stabilit, precum și a libertății de mișcare în Kosovo, România fiind reprezentată în această misiune de 53 de militari.
Valentin Naumescu: O parte bună a acestui război este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus!
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Bun găsit! Alături de noi la „Jurnal militar” este domnul Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, președinte al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană. Bun găsit, domnule profesor.
Valentin Naumescu:Bine v-am găsit!
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Din păcate, ce se întâmplă la granițele României ridică mari semne de neliniște. Cum considerați situația internațională în această parte de Europa de mai bine de 50 de zile?
Valentin Naumescu:Traversăm un moment critic și crucial în același timp pentru ordinea europeană de securitate post Război Rece și chiar pentru reconfigurarea ordinii globale.
Pentru că Rusia lui Putin nu a atacat doar Ucraina, în opinia mea, Putin a atacat în fapt Europa, a atacat Occidentul, valorile occidentale, a atacat ordinea europeană de securitate stabilită după Războiul Rece și în felul acesta pune în pericol întregul sistem al relațiilor internaționale, dar, desigur, pune în pericol în primul rând existența statului suveran ucrainean şi a vecinătăţilor, în care se află şi Republica Moldova și România și, aş spune, flancul estic al NATO.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Există în continuare oameni și din România, dar și din alte țări care răspândesc în mediul online știrile false privitoare la Ucraina. Ce le-aţi transmite celor care mai cred în minciunile Moscovei?
Valentin Naumescu:Din păcate, întotdeauna războaiele şi invaziile au fost asociate cu campanii de dezinformare și cu o doză foarte mare de ideologie, pentru că în primul rând aceste invazii trebuie „justificate” și, sigur, vă rog să sesizaţi ghilimele de pe „explicate”, în faţa propriului public, a publicului intern.
Deci Vladimir Putin începuse cu mai multă vreme în urmă să încerce să își convingă publicul intern din Rusia, pentru că e clar, pe altcineva nici nu se pune problema, nici un om raţional din afara Rusiei, dintr-o ţară liberă, care are surse de informare corecte, nu poate să fie victima acestei campanii de dezinformare, dar, din păcate, în Rusia majoritatea rușilor îl cred, și anume că Ucraina devenise un pericol pentru securitatea Rusiei, că în Ucraina se dezvoltau facţiuni neonaziste sau chiar regimul, pe care noi îl considerăm şi este democratic și legitim ales al Ucrainei, ar fi fost nazist, agresiv şi pregătea, am văzut chiar zilele trecute această declaraţie aberantă, că ar fi pregătit un atac al Ucrainei asupra Rusiei.
Evident că așa ceva nu a existat niciodată în intenţiile Ucrainei, nici nu era realist din punct de vedere politic, militar, Ucraina are cu totul alte ambiţii, aspirații. A avut, desigur, aspiraţia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, la NATO, din păcate nu s-a putut atunci când era momentul optim, eu spun la summitul NATO de la Bucureşti, din aprilie 2008, aceea a fost o fereastră de oportunitate strategică pentru Ucraina de a fi primită în NATO, a fost ratat acel moment.
Ulterior şansele au scăzut continuu. Apoi, sigur, există această dorinţă legitimă a Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană şi din toate informaţiile pe care le avem se pare că destul de curând îi va fi recunoscut Ucrainei statutul de ţară candidată la integrare, ceea ce va schimba foarte mult nivelul şi calitatea relaţiilor între Uniunea Europeană şi Ucraina.
Deci, în nici un caz, nimic din propaganda putinistă nu este adevărat. Singurul agresor aici este regimul Putin al Rusiei, care ţară se profilează tot mai mult ea însăşi ca un regim neonazist, agresiv, militarist, criminal. Sunt evidenţe dincolo de orice dubii că în Ucraina s-au comis şi se comit crime de război.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): De la Kremlin, tot ceea ce ţine de flacul estic al NATO este privit cu suspiciune, cu argumentul lor fals cum că sunt acţiuni ofensive, agresive.
Valentin Naumescu:Este foarte limpede: nimic, absolut nimic din ceea ce vine dinspre Moscova, dinspre Rusia nu poate fi crezut. Rusia este condusă de 22 de ani de un regim mincinos, criminal, agresiv care, iată, deşi noi, de aici, din regiunea în care ne aflăm, din flancul estic al NATO, am transmis semnale de alarmă repetate spre Vest, nu au fost întotdeauna luate în considerare, aceste semnale.
Iată, mulţi recunosc astăzi, inclusiv în Occident, că au greşit şi că toate evaluările şi îngrjiorările transmise din regiunea noastră au fost reale şi trebuiau luate în considerare mult mai devreme.
Deci propaganda rusă nu face în acest moment decât să îşi ţină captiv propriul public din Rusia, care nu poate vedea decât posturile de televiziune controlate de Kremlin, toată presa este subordonată dictaturii de la Moscova şi totul este, de la început până la sfârşit, o minciună, o înlănţuire de fake news, de propagandă, dezinformare şi multă, multă manipulare ideologică, care încearcă să-i convingă pe ruşi că acţiunea de invadare a Ucrainei este legitimă din punct de vedere istoric, moral, politic şi că Ucraina ar fi fost unrisc pentru securitatea Rusiei.
Doar ruşii cred în ceea ce le mai spune Vladimir Putin, pentru că nu au din păcate surse alternative de informare, aşa cum avem noi în ţările democratice şi libere.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): La ce ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare?
Valentin Naumescu:Suntem în plin război, ofensiva armatei ruse continuă în Ucraina şi toate indiciile sunt că va exista o prelungire a războiului, deci nu suntem aproape de sfârşitul războiului pentru că dictatorul Putin nu are încă acele successe, nu a obţinut nimic concret care să-l facă să oprească această agresiune şi să o prezinte pe 9 mai, aşa cum ştim că este tradiţia, Ziua Victoriei la Moscova, drept un triumf al aşa-zisei sale peraţiuni militare speciale, de aceea cred că mai degrabă în săptămânile următoare va exista o intensificare a luptelor şi a războiului în Ucraina, cu riscuri foarte mari în întreaga regiune, în special în Transnistria, în Republica Moldova, ca să ne referim la vecinătăţi. Dar, dacă este să vedem şi o parte bună, dacă se poate spune aşa ceva…
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.
Valentin Naumescu:… este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Eu am spus-o şi cu alte ocazii, o spun şi acum, acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus.
Nu am nici o îndoială că pe termen lung Ucraina va câştiga războiul, iar Rusia va ieşi perdantă, dar, din păcate, sfârşitul războiului nu este aproape, trebuie să mai avem răbdare.
Ucraina trebuie susţinută prin furnizare de armament militar greu, armament performant, pentru că urmează bătălii grele, în special în zonele de est şi de sud, pe care Putin doreşte neapărat să le cucerească, în ideea de a se prezenta, cum spuneam, pe 9 mai ca învingător. Sperăm să nu aibă ocazia să-şi declare această victorie pe 9 mai.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Sperăm cu toţii. Mulţumim pentru aceste informaţii. A fost alături de noi Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolya din Cluj-Napoca şi preşedinte al Asociaţiei Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană.
Anca Făgăraș (realizator rubrică): Aeronavele MiG-21 Lancer ale Forțelor Aeriene Române au fost suspendate de la zbor printr-un ordin al șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Măsura a fost luată având în vedere incidența considerabilă a evenimentelor și accidentelor de aviație înregistrate pe timpul exploatării acestui tip de aeronavă soldate cu mai multe victime și pagube materiale.
Serviciul de Luptă Poliție Aeriană al Aviației Militare Române va fi executat în continuare cu aeronavele F-16 aflate în dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO.
În același timp au fost accelerate demersurie pentru achiziționarea celor 32 de aeronave F-16 din Norvegia, care vor constitui alte două escadrile ale Forțelor Aeriene Române.
Guvernul Japoniei donează 1.792.800 de dolari către UNICEF în România pentru a sprijini activitatea UNICEF de susținere a copiilor și familiilor din Ucraina care fug din calea războiului. Joi, Excelența Sa, domnul Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, împreună cu Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România, au vizitat centrul Blue Dot din Brașov.
Blue Dots (Punctele Albastre) sunt centre de sprijin dedicate copiilor refugiați și familiilor și reprezintă un model integrat care se axează pe nevoile imediate ale copiilor și femeilor. Blue Dots au la bază sistemul de protecție național al statului și sunt conectate la sistemele și serviciile naționale și locale de referire către sprijin specializat.
UNICEF lucrează cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), autoritățile județene și locale, UNHCR și alți parteneri relevanți din domenii strategice și ONG-uri locale pentru a înființa și operaționaliza centrele Blue Dot la punctele de trecere a frontierei și pe traseele fluxurilor principale de refugiați. UNICEF își propune să conecteze centrele Blue Dot deschise în România și în regiune pentru a se asigura că toți copiii pot fi monitorizați și protejați pentru a ajunge în siguranță la destinație și pentru a beneficia de serviciile necesare astfel încât drepturile copiilor să fie respectate.
Centrele Blue Dot includ spații dedicate copiilor care oferă servicii integrate, inclusiv reîntregirea familiei și restabilirea legăturilor familiale, birouri de informare și consiliere, înregistrarea celor mai vulnerabili, spații dedicate mamelor și bebelușilor/copiilor de vârste mici, sprijin psihologic și un prim ajutor pentru igienă, sănătate și alimentație, precum și servicii juridice de bază, servicii de trimitere către asistență specializată pentru cazurile de violență sau afecțiuni medicale, etc.
În centrele Blue Dot sunt disponibile pături, haine groase, kituri sanitare, jucării, precum și produse de igienă și hrană pentru bebeluși. Intervențiile concepute de UNICEF sunt dedicate și refugiaților care vor rămâne pe teritoriul României pe termen lung și care au nevoie de acces la servicii medicale, de educație, sociale și psihosociale.
„Datorită generoasei contribuții a guvernului japonez, UNICEF și partenerii săi vor putea extinde intervențiile pe teritoriul României și în regiune pentru a sprijini copiii și familiile refugiate din Ucraina. Zeci de mii de copii ucraineni sunt acum în România, din cele peste două milioane de copii care au părăsit Ucraina, iar alte milioane de copiii sunt strămutați pe teritoriul Ucrainei. Copiii care fug din calea războiului au nevoie de protecție și de servicii esențiale acum, dar și pe termen lung. Suntem recunoscători guvernului japonez pentru sprijinul acordat“, a spus Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
WWF România anunţă lansarea primului website dedicat pădurilor virgine din România, ce include ştiri despre procesul de identificare a acestora, o hartă interactivă, publicaţii digitale educative, date istorice şi răspunsuri la cele mai presante întrebări din domeniu.
„Catalogul Naţional funcţionează acum şi este nevoie ca toţi cei interesaţi de protejarea pădurilor virgine să se implice pentru finalizarea procesului de identificare şi de recunoaştere a acestor păduri. Este vorba atât despre administratorii de păduri şi de arii protejate, cât şi de instituţii de învăţământ, de cercetare sau de ONG-uri”, a afirmat Radu Melu, manager naţional al Departamentului de păduri la WWF România.
Până în prezent România a inclus peste 70.000 de hectare de păduri în Catalogul Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, singurul instrument de evidenţă a acestora care le asigură protecţie strictă.
„Practic, o pădure este recunoscută ca virgină sau cvasivirgină doar dacă este inclusă în Catalog. Există astfel o evidenţă clară a acestora, eliminându-se riscul unor intervenţii silvice în pădurile incluse în Catalogul Naţional. Pentru aceste suprafeţe, proiectanţii nu vor putea propune lucrări silvice şi administratorii silvici vor implementa doar management de nonintervenţie. WWF este cel care a adus în atenţia publică conceptul de păduri virgine/cvasivirgine şi nevoia de protejare strictă a acestora.
A promovat ideea Catalogului în România şi am contribuit la elaborarea cadrului legislativ care stabileşte criteriile şi indicatorii de identificare a acestor păduri. Până acum, WWF a evaluat peste 600.000 de hectare de pădure şi a identificat circa 53.000 de hectare de păduri virgine şi cavsivirgine. Numai săptămâna trecută a inclus în Catalog încă 490 de hectare de păduri din judeţul Suceava şi are în procedură de analiză încă 5.000 de hectare”, menţionează WWF România.
Aproape 8 angajați din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână, dar mai mult de jumătate dintre ei se tem de un program zilnic de 10 ore, aceasta este concluzia unui sondaj realizat de o platformă online de recrutare.
Săptămâna de lucru de 4 zile este o propunere de lege pentru piața muncii și se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii. În acest context, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată sondaj.
Pe de altă parte, 55% dintre angajați se tem de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.
Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor.
Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).
Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile.
Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.
Tinerii care au 18 ani se pot înscrie, până pe 21 aprilie, la prima rundă a programului Discover EU. În cadrul acestuia sunt oferite gratuit permise de călătorie cu trenul în Europa.
Pentru această etapă, României îi sunt alocate aproape 1.500 de permise cu gratuități, destinate celor care sunt născuți între 1 iulie 2003 și 30 iunie 2004.
Candidații eligibili trebuie să completeze un test cu răspunsuri multiple pe Portalul European pentru Tineret despre Uniunea Europeană, dar și despre alte inițiative europene care vizează tinerii.
70 de mii de permise de călătorie sunt puse la dispoziție anul acesta pentru întreaga Europă, împărțite în două tranșe egale. După runda de luna aceasta va mai avea loc una în octombrie.
Tinerii care au 18 ani se pot înscrie la prima rundă a programului Discover EU!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 150 de militari britanici cu aeronave Eurofighter Typhoon vor executa în următoarele patru luni misiunii de Poliție aeriană întărită împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române sub comandă NATO.
În baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu a avut loc vineri ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii sosit în România pentru această misiune. În cadrul evenimentului a fost prezentat și un exercițiu demonstrativ de poliție aeriană cu participarea Forțelor Aeriene Române, Britanice și Italiene.
Misiunile de poliție aeriană întărită ale forțelor aflate la Mihail Kogălniceanu se desfășoară sub coordonarea Centrului de Operație Aeriene Multinaționale de la Torrejón, Spania.
Este cea de-a patra rotație în România a piloților britanici pentru astfel de misiuni după cele executate în anii 2017, 2018 și 2021. Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și de descurajare precum și la consolidarea interoperabilității între forțele participante.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.
Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.
Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.
Ministerul Sportului a recunoscut oficial practicarea în România a trei noi ramuri sportive: skateboard, arc istoric și roundnet.
Esența ramurii de sport „skateboard” este dată de rularea pe o suprafață plană, având ca suport o „placă” pe patru roți. Acest sport poate fi practicat atât pe stradă, ca mijloc de transport, dar mai ales în skate park-uri, acestea reprezentând o atracție inclusiv pentru neprofesioniști.
Skateboard-urile sunt alcătuite dintr-o parte principală – placa – realizată fie din lemn (cel mai adesea straturi de arțar, lipite între ele cu o rășină epoxidică), fie din plastic rezistent și flexibil, cu o formă concavă, cu extremitățile ridicate. Pe aceasta sunt atașate cele două axe cu șuruburi, la capătul cărora sunt cele 4 roți, fiecare cu câte 2 rulmenți. Probele competițiilor de skateboard sunt de nivel olimpic: street și park.
Esența ramurii de sport „arc istoric” este reprezentată de trasul cu arcul istoric. Acesta cuprinde modele ce imită arcurile de luptă din istoria diferitelor regiuni și pot fi realizate din coarne ale animalelor sau lemn de diferite esențe. În trecut, corzile erau realizate din in, cânepă și din vene de cai sau vite, iar în prezent se fabrică din material sintetic.
Roundnet-ul este un sport nou, apărut în 1989 în SUA și cunoaște o popularitate largă la nivel internațional. De aproximativ 5 ani, se practică și în România.
Jocul de roundnet se desfășoară între 2 echipe formate din 2 coechipieri, folosind un set de roundnet format dintr-o trambulină rotundă (fileu) și o minge.
Jocul începe prin lovirea mingii înspre fileu de către jucătorul care servește. Jucătorii pot să lovească mingea cu orice parte a corpului. După ce mingea sare din fileu, posesia se schimbă, iar echipa aflată în posesie are dreptul la maximum 3 atingeri alternative (pase între coechipieri), pentru a returna mingea pe fileu. Punctul continuă atâta timp cât echipele reușesc să returneze mingea pe fileu cu succes.
Punctul se pierde în cazul în care mingea nu este returnată pe fileu sau lovește bara sau un jucător atinge kit-ul de joc.
Echipele stau de o parte și de alta a kit-ului de joc, la începutul unui punct, la o distanță de minimum 213 cm (7 ft) și se pot deplasa liber pe toată suprafața de joc disponibilă în timpul punctului, interferențele ducând la rejucarea punctului.
Set-ul se joacă până la 11, 15 sau 21 de puncte, cu diferență de 2 puncte în caz de egalitate la final de set, după cum se stabilește la începutul jocului. Punctele pot fi câștigate atât de echipa care servește, cât și de cea care primește serva.
În baza recunoaşterii oficiale, practicanţii acestor ramuri de sport se pot constitui în asociaţii cluburi sportive, ulterior federaţie sportivă naţională, şi pot participa la întreceri demonstrative şi competiţii, potrivit legii.
Pentru înfiinţarea federaţiei sportive naţionale, activitatea în ramura de sport recunoscută oficial trebuie să se desfăşoare în mod organizat timp de cel puţin 3 ani de la recunoaşterea oficială a practicării respectivei ramuri de sport în România.
Oana Lungescu: Din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare. Se pun bazele unui nou batalion în România, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică
În fiecare an, în 4 aprilie se aniversează Ziua NATO, iar cu acest prilej săptămâna trecută Dan Constantin Mireanu de la ziarul „Observatorul militar” a fost la Bruxelles, chiar în timpul desfășurării summitului extraordinar organizat la Cartierul General al NATO.
În România, în fiecare primă duminică din aprilie se sărbătorește, așa că mâine, la Ministerul Apărării, va fi această aniversare.
Vă propunem un interviu-eveniment cu Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO încă din 2010, când, după o carieră jurnalistică la BBC World Service, a fost prima femeie și primul jurnalist care a preluat această funcție.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Trăim o criză fără precedent, un război la granițele cu România. Ce înseamnă acest lucru din perspectiva expertului în comunicare la Alianța Nord-Atlantică? Cum se vede criza aceasta și cum o gestionați din perspectiva comunicării?
Oana Lungescu:E probabil primul conflict care este live stream, deci care este transmis în direct pe toate platformele, nu numai televiziune, radio, presă scrisă, dar și pe toate platformele de medii sociale, ceea ce înseamnă că trebuie să fim și mai vigilenți, dormim foarte puțin, evident, deci munca de echipă atât în interiorul serviciului de presă NATO, dar echipa largă, familia NATO, deci toate cele 30 de țări aliate și cu partenerii noștri, de exemplu Finlanda, Suedia, devine atât mai importantă.
Pentru că fiecare poate să vadă mai mult ceea ce se întâmplă în spațiul lor mediatic sau în limba lor şi fiecare are un răspuns mai țintit și e bine ca fiecare țară să răspundă ea însăși, e mai important decât să răspundem noi oficial de la sediul de la Bruxelles. Dar coordonarea rămâne extrem de importantă.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Sigur, au mai fost războaie, dar niciodată un război cu o așa expunere mediatică. Cum gestionați, cât de greu, cât de provocator este acum pentru NATO să gestioneze o astfel de criză?
Oana Lungescu:Într-un fel această criză atât de teribilă cum este ne ajută să ne îndeplinim misiuneam în sensul că poate în anii trecuți oamenii nu știau foarte bine la ce servește NATO, pentru că nu le era clar în minte care este amenințarea și pentru noi Rusia nu reprezenta un adversar formal.
Cred că vedem acum foarte clar că Rusia subminează ordinea internațională și este gata să folosească forța, ceea ce face acum în mod brutal în Ucraina, ca să împiedice o țară suverană, democratică să își urmeze propria cale.
Deci într-un fel acum este mult mai clar în mintea fiecăruia despre ce e vorba, care este miza şi de ce este important să avem o apărare puternică și să rămânem împreună în cadrul NATO.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Ce aţi spune, în calitate de expert, unor oameni care nu știu ce să mai creadă, într-un flux de informații greu de gestionat despre care se spune că nicio minte umană obișnuită nu ar mai putea filtra, nu ar mai putea alege informația corectă de dezinformare, de fake-news? Ce i-aţi sfătui?
Oana Lungescu:Da, cred că e important în primul rând ca oamenii să aibă încredere în faptul că NATO și autoritățile naționale își dau seama despre ce e vorba și iau toate măsurile necesare ca să fie siguri că fiecare țară NATO și toate țările NATO împreună sunt sigure și oamenii nu au de ce să se teamă, pentru că văd că este o temere generalizată, inclusiv aici, în Belgia, și oamenii se gândesc: poate că noi suntem următorii.
Deci din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare, tocmai pentru că, de la începutul acestei crize despre care noi am avertizat încă din luna octombrie anul trecut, s-au luat măsurile necesare de întărire a apărării și disuasiunii NATO, în special pe flancul estic, inclusiv în România și de aceea vedem că acum se pun bazele unui nou batalion în România, dar, de fapt, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică.
Deci pe tot flancul estic, NATO este mult mai puternic decât era înaintea acestei crize ca răspuns defensiv la ceea ce se întâmplă. Şi deci ăsta este un mesaj foarte important, ca lumea să fie sigură, să fie calmă, evident vigilentă, dar senină, pentru că avem sute de mii de trupe într-o stare de alertă ridicată pe tot cuprinsul Alianței;
100.000 de soldați americani în momentul de față în Europa, 40.000 de trupe sub comandamentul direct NATO, marea majoritate pe flancul estic şi, în plus, avem cinci portavioane în toată zona euroatlantică, ceea ce este fără precedent.
Deci capacități militare la cel mai înalt nivel. Deci din acest punct de vedere cred că un mesaj de încurajare, de siguranță, de certitudine e foarte important și de calm.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Acum, v-aş întreba din perspectiva specialistului de la Bruxelles, dar și al românului la origine: cum se vede Armata României de aici, de la Bruxelles? Prin prisma misiunilor executate în teatrele de operații, a exercițiilor în comun?
Oana Lungescu:Armata României este o armată serioasă, profesională, care totdeauna dă un semnal de încredere în cadrul Alianței și am întâlnit foarte mulți militari români în misiuni, atunci când am o călătorit cu doi secretari generali NATO, din Kandahar până în Kosovo, evident cel mai recent acum la Mihai Kogălniceanu, unde am fost luna trecută cu secretarul general Jens Stoltenberg, care este și el impresionat de nivelul militarilor români, de dedicația lor, de angajamentul lor și de cât de bine sunt capabili să lucreze și, când e nevoie, să exerseze și, când e nevoie, să lupte alături de aliați.
Ziua internaţională de conştientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, ca urmare a deciziei Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Anul acesta, tema Zilei internaţionale de conştientizare a autismului face referire la educaţia incluzivă de calitate pentru toţi.
Rata autismului în toate regiunile lumii este ridicată, iar lipsa înţelegerii are un impact enorm asupra persoanelor cu autism, a familiilor lor şi a comunităţilor.
În 2008 a intrat în vigoare Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, care reafirmă principiul fundamental al drepturilor universale ale omului pentru toţi. Scopul acesteia este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină şi egală a tuturor drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către toate persoanele cu dizabilităţi, şi de a promova respectul pentru demnitatea lor.
Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi reprezintă un instrument vital pentru promovarea unei societăţi incluzive, care să se preocupe de toţi, ca şi pentru garantarea faptului că toţi copiii şi adulţii cu autism vor putea duce o viaţă împlinită.
Sursa foto: https://helpautism.ro/
Asociaţia Help Autism a lansat la începutul anului 2021 programul pilot „Help Home” – primul program personalizat din România dedicat exclusiv adolescenţilor cu autism, după cum anunţa un comunicat de presă al acestei asociaţii. Potrivit comunicatului, 1 din 54 de copii este afectat de autism.
În România se estimează că trăiesc peste 30.000 de persoane cu tulburare de spectru autist (TSA), deşi doar o jumătate se află în evidenţa statului, dintre care 13.905 sunt copii, autismul fiind considerată cea mai răspândită tulburare a copilăriei.
Clădiri-simbol din 15 orașe din țară su fost iluminate în albastru, de Ziua internațională de conștientizare a autismului.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că anul şcolar 2022 – 2023 va avea cinci module de învăţare şi cinci vacanţe.
„Am reuşit să ajungem, îmi place să cred, la un consens care este confirmat nu numai de experţi în ştiinţele educaţiei din România, ci de către orice expert care are un minimum de noţiune în pedagogie modernă. Este vorba de nevoia de a alterna module de învăţare de 6, 7, 8 săptămâni cu module de repaus. În aşa fel putem să ne adaptăm pe specificul anului școlar din România.
Mai exact propunerea agreată a fost ca școala să înceapă pe 5 septembrie, cu un prin modul de învățare. După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanţă. 24 – 30 octombrie să fie prima vacanţă. O vacanţă care să fie acordată tuturor elevilor şi preşcolarilor în egală măsură.
După această vacanță, urmează modulul doi de învățare care se va derula până în preajma sărbătorilor de iarnă. Apoi va fi cea de-a doua vacanță: 23 decembrie – 8 ianuarie.
Urmează modulul trei care ar începe în data de 9 ianuarie. În premieră, acest modul se va derula până în luna februarie când vom avea cea de-a treia vacanță, care va putea fi acordată în a doua săptămână a lunii februarie, în a treia săptămână a lunii februarie sau în a patra săptămână a lunii februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar județean prin consultare cu cei implicați. Este vorba despre o vacanță de o săptămână, mobilă, în luna februarie.
După vacanța din luna februarie ar urma să înceapă cel de-al patrulea modul, care se va derula până în apropierea sărbătorilor pascale, mai exact vacanța ar urma să fie organizată în perioada 8 – 23 aprilie.
Urmează modulul cinci și ultimul, care se derulează până în data de 16 iunie. Cea de-a cincea vacanță este și cea mai mare, vacanța de vară care urmează să înceapă pe 17 iunie și să dureze până în data din septembrie când va începe anul școlar următor.
Aș mai face încă o precizare: avem o altă noutate alături de săptămâna Școala altfel, avem și Săptămâna verde. Această săptămână va putea fi introdusă și am agreat că va fi introdusă în structura anului școlar 2022 – 2023 în modulele patru și cinci de învățare. Școlile vor avea libertatea să-și aleagă, în funcție și de condițiile meteo și de alte specificități locale, să fie Săptămâna verde în modulul patru și Școala altfel în modulul cinci sau Săptămâna altfel în modul patru și Săptămâna verde în modul cinci.
Am pus la punct împreună cu domnul ministru al mediului încă de anul acesta, când deși nu există în săptămâna anului școlar o Săptămâna verde, împreună vom avea o mobilizare a elevilor în jurul activităților de mediu. În acest sens vom avea o conferință cu toți inspectorii școlari vineri la 10:00. Vom introduce în acest fel prezentări făcute de către personalul care este abilitat să prezinte aceste elemente, îmi place să cred într-o manieră foarte atractivă, de mediu.
Avem în plan și alte acțiuni pentru introducerea unor specialiști în școli. Dau cu titlu de exemplu, știți foarte bine Parlamentul a adoptat deja ziua de 11 aprilie, nu va fi în vigoare în data de 11 aprilie în acest an, dar asta nu ne va împiedica ca, împreună cu reprezentanții Băncii Naționale și alte instituții financiare, să promovăm în școli educația financiară.
Închei printr-un lucru pe care îl apreciez ca fiind de asemenea de interes, având în vedere relevanța tezelor semestriale, având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale.
Sunt convins că fiecare profesor știe bine, uneori știe foarte bine, când să-și planifice aceste evaluări pe parcurs, de-a lungul anului școlar, coroborat și cu această structură pe cinci module. De asemenea, am luat act și de solicitarea elevilor, pe care o susțin, aceea a unei evaluări standardizate, sumative, la final de an școlar și solicită elevii și eu evaluarea standardizată predictivă la început de an școlar.
Este un model pedagogic pe care îl avem în atenție și împreună cu specialiștii în științele Educației îl vom analiza și îl vom implementa încă din anul școlar 2022-2023 prin modificarea ROFUIP.”, a declarat Sorin Cîmpeanu, după şedinţa de Guvern.
Ştefan Ciochinaru: Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin… Poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus
Interviul de la Subiectul săptămânii este realizat cu profesorul de ştiinţe politice, jurnalist, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, consilier de imagine comunicare şi relaţii internaţionale, doctor în drept internaţional, domnul Ștefan Ciochinaru despre această săptămână fierbinte, care ne dă însă speranţe că lucrurile vor merge către bine.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ştefan Ciochinaru, bun venit la “Jurnalul militar”!
Ştefan Ciochinaru:Bună dimineaţa! Cu plăcere!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Recunosc că discuţia pe care am avut-o înainte de a intra în direct optimistul eraţi dumneavoastră şi pesimistul eram eu.
Nu poate decât să ne bucure poziţia dumneavoastră, pentru că ştirile care vin din mediul internaţional sunt unele care ne îngrijorează pe toţi.
A fost această reuniune pe la Bruxelles, unde însuşi preşedintele Statelor Unite a venit acolo cu o poziţie solidă în ceea ce priveşte războiul din Ucraina şi poziţia NATO de acolo. Cum aţi prezenta dumneavoastră studenţilor, e o situaţie cu un mediu pe care aţi putea să îl predaţi 20 de ani de azi înainte.
Ştefan Ciochinaru:Absolut, aşa este. În primul rând optimismul se datorează tocmai acestei poziţii solide evocate de dumneavoastră. Au fost trei summituri la Bruxelles, a fost summitul NATO, a fost summitul celor şapte cele mai bogate industrializate şi puternice state ale lumii, aşa numitul G7, Grup G7 şi a fost summitul Consiliului Uniunii Europene, consiliu pentru că în acest summit UE a fost reprezentată de şefii de stat şi de guverne.
Ei bine, în primul rând Occidentul, lumea liberă a demonstrat că este unită şi acesta este un motiv de optimism. Apoi a demonstrat că nu se lasă şantajată de arma energetică a Rusiei pe care Vladimir Putin a pregătit-o îndelung, timp de 20 de ani tocmai pentru acest moment. Apoi, alte motive de optimism sunt date de măsurile care au fost stabilite. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, spunea imediat după reuniunea la vârf a ţărilor membre să resetăm postura defensivă a NATO, atenţie, pe termen lung în estul alianţei.
Şi ca urmare a acestei resetări, trebuie să spunem că România beneficiază, alături de alte trei ţări, de trimiterea de noi trupe, e vorba de înfiinţarea acelor grupuri de luptă, dar sunt convins că dumneavoastră deja aţi discutat aceste lucruri, aşa că nu voi insista.
E foarte interesant însă că Jens Stoltenberg a transmis trei avertismente, care după aceea au fost reluate în diverse moduri şi de şefii de state şi de guverne atât în reuniunea NATO, cât şi în reuniunea G7 şi a UE, şi anume avertismentele au fost transmise către China să se abţină de la sprijinirea Rusiei şi a făcut epocă declaraţia preşedintelui american, Joe Biden, care a spus: nu l-am ameninţat pe preşedintele X, i-am atras doar atenţia asupra pericolului.
Apoi a fost avertizat Belarusul să nu mai acţioneze ca un complice al Rusiei şi, foarte interesant, în declaraţia premergătoare summitului NATO, Stoltenberg a atras atenţia că trebuie să oprească acţiunile de subminare din Bosnia şi Herţegovina.
Acolo era vorba de un avertisment la adresa Belgradului. Aşadar, Serbia este a treia ţară avertizată la reuniunile de ieri. Şi este interesant pentru că vorbim, iată, de aliaţi ai Rusiei, ai unei Rusii agresive, a unei Rusii care nu vrea să înţeleagă că nu mai este un imperiu acum, la aproape jumătatea secolului XXI, şi că nu mai poate să acţioneze cum doreşte în relaţiile internaţionale şi că trebuie să respecte aceste relaţii internaţionale, potrivit dreptului internaţional pe care, de altfel, l-a încălcat.
Toate principiile şi normele fundamentale ale dreptului internaţional au fost încălcate, iar pe teatrul de război din Ucraina au loc crime de război definite ca atare în documentele internaţionale la care şi Rusia este parte, dar care, iată, nesocoteşte.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ciochinaru, aş vrea să vă invit să demontăm o temă falsă care circulă în România şi care spune că, de fapt, noi, în fine, NATO i-am provocat pe ruşi, pentru că am venit în coasta lor şi asta este o expresie pe care ei au folosit-o.
Şi eu mă gândesc că însăşi această acţiune de aducere a unor battle group-uri ale NATO în estul Alianţei sunt dovada clară că aceasta este o temă falsă. Dacă noi am fi fost agresivi sau dacă am fi stat în coasta lor, aşa cum ziceau ei, aceste battle group-uri erau aici.
Ştefan Ciochinaru:Evident, probabil că nu ştie lumea, dar ar trebui reamintit, este faptul că NATO nu a avut niciun plan de luptă, n-avut nici măcar un singur soldat deplasat în Europa Centrală şi de Est, până după evenimentele din 2014, care au dus la anexarea Crimeei.
Deci NATO nu a făcut nicio mişcare către frontierele geopolitice ale Rusiei, aşa cum sunt ele teoretizate delirant de către Aleksandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin. Dar, dincolo de asta, eu vă mulţumesc pentru întrebare, domnule Dumitraşcu, şi cred că este, iertaţi-mă, rolul dumneavoastră, al redacţiei militare, să arătaţi că noi ne găsim într-un război informaţional. Ştiţi, ultimul mesaj fals care este răspândit pentru a crea panică în România este că ar urma o criză a medicamentelor în farmacii.
Dar noi în fiecare zi suntem supuşi unui adevărat asalt de ştiri false, aşa-numitele fake news, deci aceste ştiri false care sunt menite să contribuie la o dezorganizare a ţărilor aliate, iar România este o ţară de primă linie şi atunci este, bineînţeles, o ţintă şi noi trebuie să demontăm aceste lucruri. Aşa este şi cu mitul pe care îl evocaţi dvs.
Nu a existat niciun fel de tratat, niciun fel de înţelegere scrisă şi nici măcar verbală, pentru că, ştiţi, după ce au spus că s-au încălcat nişte înţelegeri, ruşii au venit şi au spus: nu, de fapt au fost nişte înţelegeri verbale, nişte gentlemen’s agreement, o înţelegere între domni.
Ei, nici vorbă de aşa ceva şi, culmea este, şi foarte bine că s-a întâmplat aşa, dezminţirea a venit chiar de la cel care ar fi putut să facă aceste înţelegeri, şi anume preşedintele Mihail Gorbaciov.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact.
Ştefan Ciochinaru:Mihail Gorbaciov care a spus: nu au avut loc astfel de discuţii, iar după aceea, bineînţeles că a fost verificat Gorbaciov şi a fost întrebat cu privire la aceste lucruri şi traducătorul său, evident un ofiţer KGB, care, la rândul său, a spus că nu au avut loc astfel de discuţii.
Deci este evident un mit, e o poveste inventată de propagandiştii Moscovei pentru a justifica un pericol inexistent. Pentru că, bun, ei ocupă Ucraina şi, dacă ocupă Ucraina, nu vin cu frontiera la marginea Poloniei şi a României? Deci nu vor fi din nou în frontieră cu NATO?
Nu există niciun fel de logică. Sunt sofisme de liceu, iertaţi-mă. Este chiar dezamăgitor. Noi credeam că la Kremlin acolo sunt nişte maeştrii…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunt nişte creiere!
Ştefan Ciochinaru: Da, da. Ei bine, nu sunt. Se dovedeşte că nu sunt. Îmi pare rău.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Către finalul interviului, domnule Ciochinaru, cât preţ puneţi pe aceste ameninţări nucleare, chimice, bacteriologice?
Ştefan Ciochinaru:Chimice şi bacteriologice… nu cred că Rusia îşi poate permite, iar cele nucleare cred că sunt folosite doar ca un şantaj diplomatic pentru a favoriza dobândirea de imunităţi în negocierile ulterioare.
Nu degeaba Putin vrea să vorbească cu Biden, nu vrea să vorbească cu Zelenski. Cum să vă spun, eu cred că dacă ar da un astfel de ordin l-ar împuşa ai lui, pentru că ar trebui să moară şi familiile celor care ar executa ordinul.
Ar fi o catastrofă care ar pune sfârşit umanităţii, ar pune sfârşit acestei planete şi nu cred că cineva ar avea demenţa de a apăsa pe buton. Însă, e adevărat, dumneavoastră aveţi dreptate. Ursul este grav rănit, e prins în capcană, cu cât se zbate mai mult, cu atât sângerează mai tare.
Are foarte puţine căi de ieşire, vom vedea, dar în orice caz nu retorica agresivă şi ameninţările nucleare îl vor salva din această capcană în care a intrat singur. Rusia încă are resurse. În momentul de faţă, ştiţi foarte bine, se regrupează şi îşi reorganizează trupele, se pregătesc pentru o confruntare de lungă durată şi să ştiţi că veştile care vin de la Moscova nu sunt foarte bune, din punctul nostru de vedere, în sensul în care totul e în regulă, magazinele au fost umplute cu produse, oamenii discută despre preţuri, pentru că preţurile sunt mari, dar nu discută despre invazie.
Putin are susţinerea ruşilor. Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin, se personalizează toată povestea. Nu, poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Din păcate aşa este.
Ştefan Ciochinaru:Poporul rus va trebui, aşa cum japonezii şi germanii au fost demilitarizaţi printr-o reeducare democratică, asta va trebui să se întâmple.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi autostigmatizaţi cum sunt nemţii.
Ştefan Ciochinaru:Da, absolut, aveţi perfectă dreptate. Deci, nu se poate să fii în permanenţă o ameninţare pentru vecini, pentru pacea lumii, doar pentru că ai rămas printr-o conjunctură ultimul imperiu din această lume în care se îndreaptă către un ev absolut revoluţionar.
Ne aşteaptă nişte vremuri extraordinare. Dar nu poţi să intri în această etapă nouă de dezvoltare a umanităţii în al patrulea val cum i-ar fi spus Alvin Toffler cu o putere barbară şi iată criminală.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii la “Jurnal militar” a fost analistul politic şi profesorul în relaţii internaţionale Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm la radio!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot la Bruxelles, cei 30 de lideri ai ţărilor NATO s-au reunit joi pentru a lua noi decizii în urma evoluţiei războiului din Ucraina.
Măsurile adoptate rămân preventive, proporţionale şi neescaladante, dar transformarea Alianţei Nord Aatlantice va fi accelerată pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului concept strategic la summitul NATO care va avea loc la Madrid.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Şefii de stat au decis constituirea a patru noi grupuri de luptă: în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, care se adaugă celor patru deja existente, în Polonia şi Ţările Baltice, astfel încât avem acum opt astfel de grupuri multinaţionale de luptă NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
În Europa, sunt 100.000 de trupe americane care susţin eforturile NATO. Avem alţi 40.000 de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de importante forţe maritime şi aeriene.
Unul din cinci cazuri de TBC din Europa provine din România a declarat directorul Spitalului de Pneumoftiziologie din Iași, Radu Dabija.
„În spitalul nostru avem din ce în ce mai multe diagnosticări de tuberculoză în niște faze extrem de avansate. Practic, oameni cu plămâni distruși, pentru că asta face această boală, subdiagnosticată practic rămân cinci, șase, șapte luni, un an de zile și ajung bolnavii să aibă niște manifestări pulmonare și un grad de distrucție pulmonară atât de mari încât recuperarea este foarte lungă și este aproape imposibil să spui că nu rămâi cu sechele. Această boală este sută la sută tratabilă, sută la sută fără sechele, diagnosticată din timp și tratată corect.
Fără doar și poate, contextul din Ucraina și pandemia va determina o creștere a numărului de cazuri. După fiecare conflagrație mondială sau regională numărul de cazuri de tuberculoză, în mod statistic, a crescut cu 30 până la 60 la sută, după Primul Război Mondial”, a declarat Radu Dabija.
Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați intenționează să deschidă un birou la Iași. Decizia a fost luată ieri, după convorbirile purtate între prefectul Bogdan Cojocaru și reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați în România, Desire Bateck.
În cadrul dialogurilor, a fost abordată problematica refugiaților din Ucraina care tranzitează Iașul și care au nevoie de intervenții punctuale privind asistența medicală, alimentară și asigurarea unei cazări temporare.
„Din discuțiile pe care le-au avut și cu autoritățile locale, doresc să deschidă un birou la Iași. Am avut astăzi o primă întâlnire. Am discutat de mai multe activități pe care deja le-am desfășurat pentru refugiații care au ajuns și au tranzitat județul nostru. Erau interesați de modul în care s-au desfășurat acestea. Ne-am asigurat că beneficiază de toate condițiile.
Apoi, celălalt lucru discutat a fost legat de faptul că o parte din cei care tranzitează județul nostru, fiind deja peste 56.000 de ucraineni, o parte din aceștia, cu siguranță, își vor dori să rămână pentru o perioadă mai lungă de timp, iar atunci, Agenția ONU pentru Refugiați va dori să vină în sprijinul autorităților locale și centrale, pentru a putea asigura în continuare integrarea acestora și alte activități necesare, în funcție de modul în care vor evolua lucrurile”, a declarat Bogdan Cojocaru.
Astăzi, de Ziua Mondială a Apei, Administrația Națională „Apele Române” prezintă în premieră în România un montaj video prin intermediul căruia scot la suprafață ceea ce nu putem vedea: apele subterane. Să facem invizibilul vizibilul! Vezi pe Facebook.
Astfel, personalități din mediul guvernamental, reprezentanți ai societății civile (Act for Tomorrow, Mai Mult Verde și Asociatia CSR Nest), dar și români valoroși: David Popovici, Avram Iancu și Vlad Eftenie vă transmit un mesaj unic și un îndemn de a ne uni forțele pentru a lupta împreună împotriva unui dușman pe care nu îl vedem, dar care ne afectează sănătatea și viața: poluarea apelor. Totodată, reprezintă un semnal de alarmă în legătură cu faptul că apa este o resursă limitată.
„În fața unui viitor aflat sub incertitudinea schimbărilor climatice, apa subterană se constituie într-o rezervă strategică pe care trebuie să o respectăm ca o componentă dintr-un întreg din care și noi facem parte”,Gabriel Francisc ȘTIKA, director general Administrația Națională „Apele Române”.
„.(…) Două pericole majore pot atenta la calitatea sau chiar la existența apelor subterane. Unul este pericolul poluării, celălalt schimbările climatice. Schimbările climatice aduc cu ele secete grave sau inundații devastatoare. Seceta reduce acest depozit de ape, inundațiile, așa cum spuneam și mai sus, le pot contamina, pot distruge calitatea apelor.”,Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
„Schimbările climatice, creșterea rapidă a populației, inegalitatea socială și economică, globalizarea și urbanizarea sunt decisive pentru viitorul omenirii. Oamenii de știință prognozează o criză a apei. Prin urmare, trebuie să acționăm înainte ca o astfel de criză să devină inevitabilă și ireversibilă..(…)”,E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.
Destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei, apele subterane au importanță strategică. Utilizarea lor şi în alte scopuri se realizează numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.
Folosirea în scop de irigaţii a apelor subterane, de exemplu, este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.
Specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române” și cei din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor studiază impactul schimbărilor climatice asupra apelor subterane în bazinele hidrografice afectate de secetă prelungită.
Deși România nu se află pe o hartă a crizei apei pentru următoarele decenii, pentru acoperirea necesarului de apă, specialiștii ANAR și INHGA vor identifica zonele cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi și aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a acviferelor. Acest lucru se poate realiza prin colectarea şi depozitarea apelor meteorice şi utilizarea acestora pentru alimentarea artificială a unor acvifere cu posibil risc cantitativ.
Rezultatele proiectelor de cercetare pe care le derulăm ne vor permite să evaluăm timpul de care avem nevoie pentru atingerea obiectivelor de mediu, prin implementarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare.
Vasile Dîncu: Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre este aceea a permanentizării prezenţei a unor battle group-uri, care să dea siguranţă
Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a participat miercuri, 16 martie, la Cartierul general al NATO de la Bruxelles, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, prezidată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Stoltenberg.
Agenda evenimentului, pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, s-a concentrat pe evoluţiile conflictului armat şi pe implicaţiile acestuia la adresa Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, vă mulţumim pentru că aţi acceptat să intraţi cu noi.
Vasile Dîncu:E o mare bucurie şi pentru mine să mă întâlnesc pe unde cu ascultătorii dumneavoastră.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Probabil că aţi observat şi dumneavoastră că în aceste zile, destule deja, se strâng destule zile de când a început războiul în Ucraina, oamenii se uită cu alţi ochi către armată, se uită cu mai multă speranţă, cu încrederea că lucrurile nu pot avansa mai mult decât se întâmplă la estul Alianţei şi, iată, dumneavoastră v-aţi deplasat la Bruxelles, la această întâlnire extraordinară a miniştrilor din Alianţă Nord-Atlantică, a miniştrilor apărării, la cald, pentru că de-abia aţi ieşit din prima rundă de întâlniri. Care sunt lucrurile care s-au discutat şi dacă vă dau speranţă aceste lucruri?
Vasile Dîncu: Da, astăzi am avut două sesiuni destul de complexe despre modul în care trebuie să ne organizăm ca pe viitor să nu mai avem surprize strategice, cum a fost acest atac al Rusiei în Europa, totuşi şi s-a discutat despre Ucraina.
A fost prezent ministrul apărării din Ucraina, Reznikov, printr-o teleconferinţă. Evident, au fost prezenţi, de asemenea, şi invitaţii, cei care nu sunt membri NATO, dar sunt partenerii noştri, cum este Finlanda, Suedia. A fost prezent, evident şi secretarul Austin, din partea Statelor Unite, din partea zonei militare a NATO, au fost şi din partea Uniunii Europene.
În această situaţie s-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi, evident, nevoia de a participa cât mai mult la sprijinul Ucrainei, a Republicii Moldova, Georgiei şi ţărilor de pe flancul estic. Rolul pe care ţări ca Polonia, România, Slovacia sau ţările baltice în au în această zonă, pentru a consolida flancul estic, pentru managementul fluxurilor de refugiaţi şi sprijinul de care au nevoie pentru ca să fie în continuare puternice, să aibă o rezilienţă destulă pentru a primi, a sprijini Ucraina şi a primi refugiaţi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o figură foarte frumoasă pe care o face, iată, poporul român în această relaţie cu refugiaţii ucraineni. În acelaşi timp, opinia publică din România este foarte îngrijorată.
Sunt convins că dumneavoastră, dincolo de funcţia publică de ministru al apărării, aveţi oameni apropiaţi, aveţi oameni, poate, din familie care v-au întrebat cu aceeaşi înfrigurare cu care ne-au întrebat şi pe noi, ceilalţi, care mai avem legătură cu armata: vine sau nu vine războiul peste noi?
Care este pericolul real, dincolo de întâlniri, de documentele pe care le-aţi amintit mai devreme? În condiţiile în care vin trupe aliate din ce în ce mai multe – şi la Kogălniceanu şi în toate bazele militare. Suntem într-o situaţie de îngrijorare, dar nu de nesiguranţă, bănuiesc.
Vasile Dîncu:Este logică această nevoie a oamenilor de securitate, este logică neîncrederea în promisiunile pe care Rusia le face acum, că Ucraina este singura lor problemă. Este logic ca oamenii să se îngrijoreze cu privire la situaţia economică sau la situaţia de securitate a României.
Dar ceea ce am discutat la a doua sesiune a fost tocmai întărirea flancului estic, trecerea la o nouă postură NATO în această zonă. Se trece, evident, trecerea la postura de apărare, după ce a fost activată forţa de răspuns, înseamnă că flancul estic va fi întărit într-un mod accelerat. Era un proces care era pe termen mai lung, dar acum, aşa cum aţi văzut, avem deja un battle grup, un batalion de luptă care are Franţa ca naţiune cadru. S-a anunţat participarea Belgiei, Olandei, de asemenea.
Belgia şi Olanda au adus deja oameni în România. Portugalia ne-a anunţat că va contribui cu trupe, italienii au dublat numărul de avioane, forţa aeriană pentru poliţie aeriană, nemţii au adus Eurofighters în România, deja dublându-şi, de asemenea, prezenţa. Deci este o preocupare vie în a asigura securitatea României.
România nu este singură, România este parte a NATO şi a primit şi aici toate aprecierile pentru modul în care s-a pregătit pentru a primi trupe străine, pentru a face toate lucrurile ca trupele venite pe teritoriul nostru să intre continu în aplicaţii cu Armata României, să lucreze împreună la antrenamente.
Deci, totul se desfăşoară într-o dinamică extraordinară. Oamenii pot să stea liniştiţi din această perspectivă, nu există niciun semn că putea fi atacat un teritoriu NATO. Încă o dată, toate ţările NATO, Statele Unite, prezente aici prin secretarul Lloyd Austin al III-lea, au reiterat încă o dată hotărârea de a apăra orice centimetru dintr-o ţară NATO, aşa cum s-a vorbit şi înainte, dar noi nu suntem în această situaţie.
Sigur că ne îngrijorează faptul că avem un război, faptul că avem fluxuri de refugiaţi, care vor fi din ce în ce mai puternice, dar dincolo de aceste lucruri, vreau să spun că nu există niciun fel de informaţie sau nicio îndoială cu privire la faptul că NATO nu va intra în această perioadă într-un conflict militar cu Rusia, nu este în interesul nimănui să pornească al treilea război mondial, aşa încât sperăm că prin demersuri diplomatice se va opri şi acest conflict din Ucraina şi că va fi şi mai sigură această situaţie a noastră de securitate din zonă.
Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre care este pe cale de a se lua la viitorul summit, probabil, este aceea a permanentizării prezenţei pe teritoriile ţărilor de pe flancul estic a unor battle group-uri, a unor forţe multinaţionale care să dea siguranţă şi, în acelaşi timp, continuitate în ceea ce priveşte securitatea naţională şi apărarea în această zonă.
A fost dezminţită orice propagandă rusă care spunea că nimeni nu va ridica niciun deget pentru a apăra teritoriile din est. Se vede că solidaritatea este reală şi ceea ce s-a mai văzut şi astăzi, foarte multe ţări au anunţat deja creşterea procentului, ajungerea la 2% din PIB – noi, românii, am anunţat 2,5% din PIB, au mai fost şi alte ţări care au anunţat deja creşteri importante, pe lângă evenimentul major, care a fost anunţul Germaniei de a aduce o mare contribuţie, 2% din PIB-ul Germaniei pentru apărare colectivă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vorbeaţi mai devreme, domnule ministru, despre diplomaţie, anticipând cumva ceea ce vroiam să vă rog să spuneţi la sfârşitul interviului. Acum ceva timp am vorbit, eraţi tot la o întrunire NATO foarte importantă şi spuneaţi atunci că dumneavoastră, dincolo de faptul că sunteţi pasionat de istorie, faceţi istorie chiar în momentul ăla, împreună cu colegi din Europa, istorici.
Iată că atunci era pace, acum este război. Credeţi că şi acum veţi face istorie împreună cu NATO prin stoparea acestui război şi prin permanentizarea securităţii mondiale, până la urmă?
Vasile Dîncu:Sigur că lumea nu va mai fi în viitor aşa cum a fost. Este o frază care se spune adesea, dar de data aceasta chiar aşa va fi. Suntem o schimbare de lume în acest moment. Acest război neaşteptat, pentru că, până la urmă, toată lumea a avut speranţa că se va ajunge la un consens şi nu se va ajunge la un război de asemenea amploare.
Din păcate, s-a întâmplat. Diplomaţia încă mai poate să facă minuni. Se caută pacea peste tot, până la urmă. Sperăm că această pace va aduce cu sine şi o nouă gândire despre viitor, o nouă gândire legată de securitate, o nouă gândire legată de descurajarea tuturor celor care ar putea, la un moment dat, să ameninţe pacea şi prosperitatea lumii.
O reinvestire umanistă, să spunem, a sistemelor noastre de dezvoltare socială, politică şi garanţii pe care întreg sistemul mondial trebuie să şi le ia că nu vom mai ajunge în această situaţie.
Mileniul al III-lea ar trebui să fie unul mai degrabă spiritual decât unul în care să avem aceste bătălii pentru spaţiul vital sau pentru împărţirea lumii, ceea ce credeam că a trecut demult. Vin dintr-un secol şi dintr-un mileniu care a apus, sperăm într-o nouă eră şi sperăm într-o eră a păcii şi aceasta ar fi adevărata istorie pe care am putea-o face.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult, domnule Vasile Dîncu. Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naţionale. Vă mai aşteptăm la Radio! Mulţumesc!
Camelia Stroiu (realizator rubrică): România devine una dintre primele ţări în care se află producţia de tehnică şi echipamente militare moderne, prin semnarea unui acord de joint-venture între Uzina Mecanică Bucureşti şi General Dynamics European Land Systems România privind producţia de transportoare blindate Piranha V.
Valoarea acordului este de aproximativ 297 de milioane de euro, iar producţia vizează realizarea vehiculelor blindate pentru Armata României, dar are ca obiectiv şi piaţa de export, în special în ţări precum Slovacia, Cehia sau Bulgaria.
Poliția de Frontieră a anunțat în această dimineață că peste 9.000 de cetățeni ucraineni au intrat în țară duminică, în scădere cu 10,4 % față de ziua precedentă.
„În data de 20.03.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România de persoane, dintre care 9.582 cetățeni ucraineni (în scădere cu 10,4% față de ziua precedentă).
Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.986 cetățeni ucraineni (în scădere cu 7,4%), iar pe la cea cu Republica Moldova au întrat 3.246 cetățeni ucraineni (scădere cu 9,5%)”, potrivit Poliției de Frontieră.
De la declanșarea acestei crize, până la data de 20.03.2022, ora 24:00, la nivel național, au intrat în România 500.747 cetățeni ucraineni.
În prezent, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, arterele de control fiind acoperite cu polițiști de frontieră români până la capacitate maximă, precizează Poliția de Frontieră.
După doi ani de absență cauzată de pandemia de COVID-19, Radio România Cultural readuce singura gală care premiază toate domeniile culturii din România pe scena Teatrului Odeon din București.
La evenimentul care va avea loc pe data de 18 aprilie, de la ora 19:00, vor fi acordate trei premii speciale și un premiu de excelență care vor recunoaște reușite și evenimente extraordinare din perioada pandemiei.
Premiul de excelență al Galei Premiilor Radio România Cultural va fi înmânat doctorului Cătălin Denciu și echipei secției de Terapie Intensivă a Spitalului Județean Piatra-Neamț, oameni care și-au pus viața în pericol pentru salvarea pacienților în timpul tragicului incendiu din 2020. Doctorul Cătălin Denciu a suferit atunci arsuri grave, oferind un exemplu eroic de sacrificiu și devotament.
Premiul special pentru educație îi va reveni platformei de pregătire la matematică MateX.xyz. Platforma a fost creată de 8 olimpici cu scopul de a-i pregăti online pentru Evaluarea Națională pe elevii săraci de clasa a VIII-a.
Premiul special pentru știință va fi acordat fondatorului Graphs.ro, Dragoș Vana. Platforma sa a prezentat, în fiecare zi, date privind evoluția pandemiei de coronavirus din România și informații despre campania de vaccinare anti-COVID. Început ca un proiect personal, cu resurse personale, în aprilie 2020, Graphs.ro a devenit o sursă de referință și un instrument indispensabil de urmărire a evoluției pandemiei din România.
Sursa foto: Radio România Cultural/facebook
Premiul special pentru literatură va fi decernat Librăriei „La Două bufnițe” din Timișoara, un proiect cultural de anvergură, pentru modul curajos în care a înfruntat pandemia, devenind un exemplu de supraviețuire culturală în dificilele zile ale lockdown-ului.
„Începând din martie 2020, întreaga lume culturală a fost supusă unor încercări inimaginabile. Cultura fost cu siguranță unul dintre domeniile cele mai afectate, cele mai lipsite de ajutor.
Cu toate acestea, au fost oameni, instituții, care au reacționat imediat și au făcut eforturi deosebite să rămână în atenția publicului și să facă lucruri de calitate pentru a aduce o rază de lumină și speranță în viețile tuturor.
Radio România Cultural premiază doar câteva dintre aceste reușite dar suntem conștienți că numărul lor este mult mai mare și prin aceste premii le mulțumim tuturor.” – Radu Croitoru, manager Radio România Cultural.
Cea de-a XXI-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural va avea loc pe scena Teatrului Odeon, luni, 18 aprilie 2022, de la ora 19:00, și va fi transmisă în direct de Radio România Cultural și înregistrată și retransmisă de TVR.
Accesul la eveniment se va face pe bază de invitații care pot fi solicitate la numărul de telefon 021.303.15.15, de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00, sau la adresa de email: cultural@rornet.ro.
Comisia Europeană va trimite, săptămâna aceasta, la București, o echipă care să evalueze cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiații ucraineni și să stabilească modul de decontare a acestora.
Între timp, executivul pregătește un plan național pentru sprijinirea refugiaților care au venit în România.
Până acum sunt peste 80 de mii care au decis să rămână, cel puțin temporar, în România. Ei ar urma să fie ajutați de autorități să-și găsească un loc de muncă, să aibă acces la asistență medicală, iar copiii – la educație.
Dintre aceștia peste 4.000 au aplicat deja pentru azil, spunea purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru. El a precizat că primele cereri de decontare a cheltuielilor angajate de România până în acest moment au fost deja transmise la Bruxelles.
Șase grupuri de lucru vor gestiona problemele refugiaților ucraineni care decid să rămână în România. Acestea vor avea în atenție zonele nevralgice, cum ar fi educația, sănătatea, accesul pe piața muncii, accesul locativ, sprijinirea persoanelor vulnerabile, mai ales a copiilor, spune consilierul de stat Mădălina Turza.
Aceste grupuri vor elabora în cel mai scurt timp un plan de măsuri pe termen mediu și lung care va permite României să intre din luna aprilie în faza a doua de răspuns umanitar.
UE a decis să creeze un grup de lucru vizând coordonarea inițiativelor privind primirea elevilor ucraineni, transmite AFP.
Printre categoriile de activități prevăzute pentru acest grup de lucru se va număra şi sprijinul financiar pentru sistemele de învăţământ din ţările membre, cu o „realocare de fonduri europene pentru sprijinirea primirii copiilor în școli”, a indicat ministrul francez al educaţiei Jean – Michel Blanquer.
„Există o provocare în special pentru țările care se află în prima linie”, a spus el, citând printre ele Polonia, Bulgaria sau România, care „sunt în situația în care trebuie să primească foarte mulți copii și, prin urmare, au nevoie în mod special de ajutorul Comisiei”.
În ceea ce privește primirea copiilor ucraineni în școli, „au fost expuse o mulţime de idei şi foarte multe bune practici şi, de aceea, ne vom baza pe aceste bune practici”, a indicat Blanquer.
Alte aspecte luate în considerare vizează accesul la resurse pentru a sprijini profesorii europeni cu o platformă comună, sau accesul la cultura, limba şi sistemul de învăţământ ucrainean pentru studenţi şi profesori, cu „resurse educaţionale disponibile în ucraineană”, a spus Blanquer.
Asociația Culturală Olt-Artis, Asociația Culturală Center Inter Art și Centrul Cultural Eugen Ionescu, în parteneriat cu Societatea Română de Cruce Roșie – Filiala Olt organizează, joi, 31 martie. la ora 19:00, în cadrul proiectului derulat de Societatea Română de Cruce Roșie, pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina în România, un spectacol caritabil, cu piesa „Toți banii merg la Lola”.
Din distribuție fac parte Eva Moise, Milică Marian Costea, Aurelia Dincă, Cristi Călătoru, Ionela Mateșică, Luigi Marian Dumitrescu, Sorina Preduț, Larisa Zorlescu, Paul Bălășcan, Tony Dincă, Mihai Firoiu. Text și regie: Nicolaie Tony Dincă.
Prețul unui bilet este de 25 lei. Toți banii rezultați din vânzarea de bilete vor fi donați Societății Române de Cruce Roșie – Filiala Olt.
Biletele s-au pus în vânzare de astăzi. Casa de bilete este deschisă zilnic, de luni până vineri, între orele 12:00 – 18:00.
Numărul refugiaților cazați în stațiunile din sudul litoralului este în continuă creștere, astfel că, la sfârșitul săptămânii trecute erau aproape 800 de persoane, față de aproximativ 200, câte erau în urmă cu o săptămână.
În cea mai mare parte este vorba despre bătrâni, femei și copii, care au fugit din calea războiului, venind în România de la Odesa sau alte localități ucrainene, din apropierea graniței cu România.
În Mangalia, cei mai mulți refugiați sunt cazați în unitățile hoteliere din stațiuni, dar unii dintre aceștia sunt găzduiți și de persoane fizice la domiciliile lor.
Astfel, autoritățile locale recomandă persoanelor fizice și juridice, care cazează refugiați, să anunțe Poliția Națională Mangalia, la numărul de telefon 0241502425 și Poliția din Neptun, la numărul de telefon 0241731549, pentru o centralizare cât mai precisă a datelor din teren, iar în caz de forță majoră să apeleze numărul unic de urgență 112.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a avut, în cursul săptămânii, o serie de întâlniri cu oficiali din țările care au trimis trupe în România pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau în cadrul Forței de Răspuns a NATO.
Măsurile adaptate amenințărilor potențiale luate de statele aliate au demonstrat solidaritatea și angajamentul NATO pentru apărarea întregului teritoriu aliat – a fost mesajul reieșit din discuția cu președintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite ale Americii, generalul Mark Miley în baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
Tot acolo, generalul Petrescu a discutat cu ministrul de externe al Canadei, Mélanie Joly, despre acțiunile de sprijin întreprinse de aliați pentru gestionarea crizei umanitare declanșate de războiul dus de Federația Rusă în Ucraina.
Şeful Statului Major al Apărării a apreciat participarea militarilor canadieni în cadrul comandamentelor NATO dislocate în țara noastră și contribuția Forțelor Regale Aeriene canadiene în cele cinci rotații ale detașamentelor în misiunile de poliție aeriană întărită din România.
Iar pe timpul întâlnirii cu șeful Ştatului Major al Apărării din Regatul Ţărilor de Jos, generalul Onno Eichelsheim, cei doi oficiali au discutat despre procesul de dislocare a elementelor Forţei de Răspuns a NATO în zona de est a Alianței și au convenit creșterea numărului de exerciții multinaționale.
Virgil Bălăceanu: Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război. În aceste situații bărbați între 18-35 vor fi recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani. Cei care părăsesc țara nu scapă de recrutare pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării.
În contextul generat de războiul din Ucraina au fost semnalate știri false și acțiuni de dezinformare pe tema generală a așa-ziselor pregătiri pentru reluarea încorporărilor sau mobilizarea cetățenilor români cu obligații militare.
Din dorința de a clarifica aceste lucruri și de a aduce la cunoștința tuturor celor interesați condițiile legale în care pot fi îndeplinite obligațiile militare ale cetățenilor în cazul izbucnirii unui conflict, a fost invitat la “Subiectul săptămânii”, generalul locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități.
Cristian Dumitraşcu: Domnule general Bălăceanu, bine ați venit la „Jurnalul militar”!
Virgil Bălăceanu:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitraşcu: Ați avut multe intervenții în mass media din România prin care ați reușit să lămuriți o problemă legată de acest război al știrilor false pe care îl ducem din plin, nu de azi de ieri, dar acum, de când a început războiul din Ucraina, s-au întețit aceste știri false.
Este vorba despre panică aceasta creată de știrea cum că la mobilizare ar putea să fie chemați la armată toți bărbații între 8 și 60 de ani, așa cum s-a întâmplat în Ucraina. De aici aș vrea să începem discuția, pentru că dvs sunteți specialist în domeniu. Ce am putea să le spunem bărbaților din România legat de acest subiect?
Virgil Bălăceanu: Ar trebui să le dăm nişte date, să le spunem, tehnice şi ţin de actuala legislaţie, eventual de unele modificări, şi să plecăm de la un adevăr, să-i spunem, universal, că nu există armate în lume fără rezervă, armată fără rezervişti.
Unităţile militare nu pot funcţiona pentru stările excepţionale doar cu parte activă, ele se completează şi cu rezervişti. La ora actuală, Armata României are în planurile de mobilizare completarea unităţilor rezervişti. E vorba de cei care şi-au satisfăcut stagiul militar.
Cristian Dumitraşcu: Exact.
Virgil Bălăceanu:Şi acum abordăm problema din perspectiva rezervei operaţionale. Sunt cetăţeni care au asupra lor ordinul de chemare la purtător, în care este consemnată unitatea la care trebuie să se prezinte.
O parte din unităţi, în anii trecuţi, nu neapărat în anul acesta, au făcut şi anumite… le spun anumite, că n-au avut o amploare deosebită, aşa-zisele mobex-uri, exerciţii de mobilizare, dar care nu au avut decât o singură componentă, aceea de verificare a evidenţei. Ca atare, ne referim la bărbaţii din România care au satisfăcut stagiul militar până în 2007 şi care fac parte din rezerva operaţională.
Problema care se pune este următoarea. Rezerva operaţională, odată cu suspendarea serviciului militar obligatoriu şi cu trecerea timpului, este îmbătrânită. Oricum, clasele de evidenţă au fost crescute faţă de nişte prevederi anterioare, pentru că evidenţa se face pe aceste clase astfel încât, în rezerva operaţională cu precădere, să fie încadraţi cei mai tineri şi care, sigur, au satisfăcut stagiul militar mai apropiat, deşi anul 2007 este destul de îndepărtat.
Perspectiva este însă ca această rezervă operaţională, încadrată cu rezervişti care au satisfăcut stagiul militar sau stagiul militar cu termen redus până în 2007, să fie înlocuită cu o rezervă mai tânără şi m ai bine calificată, mai bine pregătită. Această înlocuire se va face pe baza voluntariatului.
Un proces este deja început, prin adoptarea legii statutului rezervistului voluntar, în 2015, deci aplicată legea începând cu anul 2017. Şi la ora actuală avem un număr, e adevărat, insuficient faţă de cifrele care au fost planificate pentru recrutare şi selecţie, de rezervişti voluntari.
Dacă se vor aproba amendamentele la legea pregătirii populaţiei pentru apărare, legea introduce serviciul voluntar militar în termen, deci tot pe bază de voluntariat, timp de patru ani de zile. După terminarea serviciului, tinerii, bărbaţi şi femei până la vârsta de 35 de ani, pot să opteze pentru o asemenea pregătire, repet, pe baze voluntare. Primesc şi, să-i spunem, o motivaţie financiară.
E vorba de trei salarii medii pe economie, pentru că trăim în economia de piaţă şi într-o economie de piaţă tot ceea ce înseamnă un job, fie el de tip part-time, se plăteşte. Şi rezerviştii voluntari sunt plătiţi, au indemnizaţie lunară, iar pe perioada de pregătire anuală, care este de 15 zile, primesc drepturile salariale pe care le are un militar în activitate pe funcţia pe care se găseşte rezervistul voluntar.
Până la această dată, s-au făcut numai nişte exerciţii demobilizare de verificare a evidenţei. Cei din rezerva operaţională care au satisfăcut stagiul până în 2007 au nevoie şi de o completare a pregătirii lor.
Cristian Dumitraşcu: Domnule general, în concluzie, am putea să spunem așa: cei care au făcut armata până în 2007 vor mai avea nevoie, unii dintre, ei de upgradare a instrucției și a informației?
Virgil Bălăceanu:Este nevoie pentru că este într-un firesc…
Cristian Dumitraşcu: Exact.
Virgil Bălăceanu:… şi asta ar însemna o pregătire anuală, dar nu în fiecare an, până la 15 zile apoi.
Cristian Dumitraşcu: Apoi vine acest mare volum de bărbați, care nu au prins stagiul militar după 2007 și până acum, care pot fi chemați în caz de război, de mobilizare, dacă nu vin voluntari și dacă nu au stagiul militar satisfăcut?
Virgil Bălăceanu:Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în condițiile în care președintele decretează și Parlamentul aprobă trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război.
În aceste situații, tinerii, bărbați până la vârsta de 35 de ani, pot să fie între 18-35 recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani.
Deci stagiul militar obligatoriu, dacă se reia, dar în condițiile, repet, stărilor excepționale – starea de asediu, starea de mobilizare, starea de război – și în funcție de necesarul de resurse umane necesar, care nu a fost completat cu rezerviștii care au făcut stagiul militar până în 2007, respectiv cu rezerviștii voluntari și cu cei care vor satisface stagiul voluntar militar în termen, da, pot să fie recrutați și încorporați.
Cristian Dumitraşcu: Scapă de recrutare cei care părăsesc țara și aicea sunt două categorii: cei care …
Virgil Bălăceanu: Nu, nu, pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării. Prevederile legii actuale și în perspectivă spun că cei care sunt în afara teritoriului național, dacă nu mă înșel eu, în 15 zile trebuie să se prezinte la centrele de recrutare, altcumva intră sub incidența Codului Penal, ale cărui prevederi sunt vechi, nu sunt de actualitate.
Cristian Dumitraşcu: Deci toți tinerii care nu au făcut armata, nu au stagiu militar și se întâmplă exact situația asta despre care vorbeam, în care ei pleacă din țară și e un caz de necesitate și trebuie chemați, atunci ei trebuie să vină, nu?, de unde au plecat.
Virgil Bălăceanu:Dacă ei intră în planul de recrutare şi selecție, odată cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Cristian Dumitraşcu: Odată cu reintroducerea, am înțeles.
Virgil Bălăceanu:Sigur că da.
Cristian Dumitraşcu: Mulţumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. Domnule general, vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
Utilizatorii de telefoane din România sunt vizați de o nouă campanie înșelătoare prin primirea de mesaje în care le sunt promise oportunități de angajare cu câștiguri rapide, avertizează experții Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
Mesajul primit are și un link care, odată accesat, deschide o conversație cu infractorii cibernetici din spatele acelui contact.
Există pericolul ca atacatorii să extragă nu doar date personale, ci și date financiar-bancare de la utilizatori, atrag atenția specialiștii în securitate cibernetică.
Experții recomandă utilizatorilor să evite accesarea de pagini web din surse necunoscute, să nu ia în considerare orice ofertă venită pe e-mail, SMS, platforme de mesagerie sau social media și să nu furnizeze informații sensibile – date personale, date de autentificare sau date financiar-bancare – în cazul în care sunt solicitate explicit prin astfel de mesaje nesolicitate.
Pentru a identifica tentativele de fraudă online este disponibilă pentru informare platforma https://sigurantaonline.ro.
Un bărbat împușcat în Kiev, internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
12 martie 2022, 16:00 / actualizat: 13 martie 2022, 0:54
Un bărbat în vârstă de 33 de ani, care a fost împuşcat în Kiev, a fost internat, sâmbătă dimineaţă, la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani.
Un bărbat împușcat în Kiev a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani
Bărbatul este din Turkmenistan şi era student la universitatea din Kiev. El ar fi fost împuşcat pe 27 februarie, însă a fugit din spital cu intenţia de a ajunge în Turcia, dar în timp ce se deplasa către această ţară, maşina în care se afla a fost atacată din nou de soldaţii ruşi. Studentul s-a refugiat în România.
Directorul DSP, medicul Monica Adăscăliţe, care asigură şi gărzi la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati, susţine că plăgile împuşcate ale bărbatului erau suprainfectate.
Peste un milion de copii au fugit până acum din Ucraina, în timp ce războiul continuă să devasteze țara, a declarat UNICEF. Majoritatea au fugit cu familiile lor în Polonia, Ungaria, Slovacia, Moldova și România.
„Numărul copiilor care se deplasează este uluitor, un indiciu al situației disperate în care au ajuns copii și familiile din Ucraina”, a declarat Directorul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, Afshan Khan. „Copiii lasă în urmă tot ce știu pentru a-și găsi siguranța. Este dureros”.
Până acum, șase camioane încărcate cu aproape 70 de tone de provizii au ajuns în Ucraina. Materialele includ echipamente de protecție personală și truse medicale, chirurgicale și obstetrice.
Alături de parteneri, echipele UNICEF din Ucraina vor livra provizii medicale în 22 de spitale din cinci zone diferite afectate de conflict din Ucraina, în beneficiul a 20.000 de copii și mame.
Trei camioane au fost expediate de la Copenhaga – depozitul UNICEF și cel mai mare centru umanitar din lume – transportând provizii esențiale, cum ar fi kit-uri pentru copilăria timpurie, recreaționale și truse de igienă. Materiale suplimentare sunt pe drum de la Copenhaga și din Turcia și urmează să ajungă în zilele următoare.
Pentru a ajuta copiii și familiile care se deplasează din Ucraina în Moldova, Polonia, România și Belarus, UNICEF a înființat centre „Blue Dot”, spații sigure care oferă informații esențiale familiilor care călătoresc și capacitatea de a identifica copiii neînsoțiți și separați, asigurând protecția acestora.
UNICEF face un apel la strângerea a 349 de milioane de dolari pentru a preveni o și mai mare deteriorare a bunăstării copiilor din Ucraina și din țările vecine și pentru a permite furnizarea eficientă a sprijinului vital. Acesta include 276 milioane de dolari pentru nevoi imediate în Ucraina și 73 milioane de dolari în țările vecine.
„Facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta copiii și familiile aflate în nevoie, dar războiul trebuie să se încheie. Pacea este singura soluție durabilă”, a spus Khan.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
