Preţul carburanţilor în România a depășit pragul de 8 lei pe litru!

Publicat de Andra Radu, 8 martie 2022, 18:50

Preţul carburanţilor în România a depăşit în aceste zile pragul de 8 lei pe litru, arată datele analizate de AGERPRES pe baza Monitorului Preţurilor la Carburanţi, aplicaţie lansată de Consiliul Concurenţei.

Depăşirea pragului de 8 lei pe litru reprezintă un record pentru piaţa din România şi vine în contextul cererii mari de carburanţi şi al preţurilor ridicate la toate mărfurile pe plan mondial.

Barilul de petrol pe piaţa europeană a depăşit luni, 130 de lei şi se tranzacţiona, marţi, cu 125 de dolari, pe fondul invadării Ucrainei de către Rusia.

Ziua Internaţională a Femeii!

Publicat de Andra Radu, 8 martie 2022, 07:41

În România, pe 8 Martie este sărbătorită femeia. Până în decembrie 1989 se vorbea de Ziua Mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor. După Revoluția din ’89 noțiunea de ziua mamei este înlocuită cu Ziua Femeii.

De 8 Martie, tradiția spune că este bine să purtăm mărțișor pentru a avea parte de noroc tot anul.

Ziua Internaţională a Femeii a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909, la New York. Doi ani mai târziu, socialista germană Luise Zietz a propus ca această sărbătoare să devină o sărbătoare anuală care să aducă în atenţie diverse probleme legate de femei, cum ar fi dreptul de vot şi promovarea egalităţii de drepturi pentru femei.

Primele ediţii ale Zile Internaţionale ale Femeii au fost sărbătorite într-un mod cu totul diferit de cel din zilele noastre, sute de demonstraţii având loc în Europa. În timpul acestor demonstraţii, femeile au cerut să li se acorde în sfârşit atât dreptul de vot, cât şi dreptul de a ocupa funcţii publice. Discriminarea sexuală la locul de muncă a fost, de asemenea, o problemă importantă.

Până în 1977, Ziua Femeii a fost sărbătorită mai ales în ţările socialiste. Abia după decizia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de a proclama ziua de 8 martie drept Ziua Internaţională a Femeii, sărbătoarea a căpătat popularitate la nivel mondial.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 7 martie 2022, 16:01

Teodora Mazere (realizator rubrică): România a suplimentat contribuția la misiunea EUFOR Althea, prin activarea rezervei pentru Bosnia și Herțegovina.

În acest sens, Batalionul 22 Infanterie Romanați din Caracal, aflat în subordinea Brigăzii Multinaționale Sud-Est, a generat o companie de infanterie formată din 134 de militari având în dotare mijloacele tehnice blindate Piranha IIIC.

Militarii români dislocați în Camp Butmir, din Sarajevo, vor desfășura pentru aproximativ o lună de zile misiuni în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate în Bosnia și Herțegovina. Decizia de suplimentare a contribuției României a fost luată la solicitarea conducerii operației EUFOR Althea.

Ne îndreptăm spre nord și ajungem în Polonia, acolo unde se împlinesc cinci ani de zile de când militarii români acționează alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi în cadrul Grupului de luptă în vedere asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Aliantei.

Artileriștii antiaerieni dobrogeni și cei polonezi și-au unit puterile în cadrul unui exercițiu în Poligonul Wierzbiny, interoperabilitatea și cooperarea fiind cuvintele de ordine ale acestei acțiuni. În tot acest timp, militarii Batalionului 3 Apărare Antiaeriană „Potaissa” din Turda, care vor forma cel de al 11-lea detașament românesc dislocat în Polonia, au susținut proba de foc în Poligonul Capu Midia. Până săptămâna viitoare, să auzim de bine.

Marius Gheorghescu: În aceste zile cuvântul de ordine reprezintă propaganda de război unde Ucraina pare să fi preluat inițiativa în mass-media și pe rețele sociale, unde războiul pare ceva mai intens

Publicat de Gabriel Stan, 2 martie 2022, 13:37

Prezent prin telefon la emisiunea Jurnal Militar Scutul Dobrogei, realizată de Olivia Bucioacă, colonelul Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină de la Babadag a discutat despre situația dintre Ucraina și Rusia și războiul care se desfășoară în acest moment. Vă invităm să ascultați interviul integral!

Olivia Bucioacă: Bună seara, domnule colonel Gheorghescu și vă mulțumesc pentru că ați acceptat să ne fiți alături. Sunteți aici pe flancul estic al României și al Alianței.

Sunteți aproape și de trecerea de frontieră Isaccea, este adevărat că MAI și Garda de coastă gestionează lucrurile acolo și o fac foarte bine. Având în vedere auspiciile, evenimentele de la graniță, cum se desfășoară instrucția infanteriștilor marini? Ați luat măsuri specifice și care este starea de spirit a oamenilor, a pușcașilor marini?

Din perspectiva infanteriei marine, din postura infanteristului marin, ce ne puteți spune despre conflictul militar, la cald, acum, după 5 zile? Sau cum ați caracteriza în general acțiunile militare desfășurate până acum. (luând în considerare activitatea semnificativă a elicopterelor inamice, semnalată în Vâlcov, lângă Periplava).

Marius Gheorghescu: Într-adevăr avem o zona dificil de gestionat în această perioadă, instrucția aproape de Delta Dunării și zona lagunară Razim-Sinoie. Instrucția și exercițiile infanteriei marine se desfășoară într-un ritm intens așa cum suntem obișnuiți incluzând aici tragerile cu armamentul de infanterie, marșurile tactice de instrucție și exercițiile tactice din teren pe fluviu și în zona lagunară Razim-Sinoie.

Am intensificat simțitor activitățile în teren și măsurile destinate supravegherii și singuranței în zona de responsabilitate precum și măsuri destinate creșterii capacității de reacție a unității.

Sprijinul Ministerului Afacerilor Interne în gestionarea situaților de urgență constituie o misiune fundamentală a Forțelor Navale și a armatei României.

În aceste zile cuvântul de ordine reprezintă propaganda de război unde Ucraina pare să fi preluat inițiativa în mass-media și pe rețele sociale, unde războiul pare ceva mai intens.

Klaus Iohannis: „Se impune realizarea independenței energetice a României”!

Publicat de Andra Radu, 1 martie 2022, 17:00

Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă după ședința CSAT, în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.

„Astăzi am decis în CSAT o serie de măsuri după cum urmează:

În primul rând, am decis să intensificăm la nivel bilateral și aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forțe aliate și prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.

În contextul general produs de efectele situației de securitate regională este necesară susținerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiați și posibil și cu alte dificultăți. În acest sens, în ședința CSAT, am decis o serie de măsuri de sprijin.

În ceea ce privește contribuția României la efortul comunității internaționale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înființarea pe teritoriul țării noastre a unei facilități logistice, un așa-numit hub, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni.

Am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiații din Ucraina și a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul țării noastre.

Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acțiuni consolidate ale României pe cel puțin două dimensiuni.

Am definit astfel două obiective strategice:

În primul rând, creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%.

În al doilea rând, se impune realizarea independenței energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile.

Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice și trebuie puse în aplicare planuri de acțiune concrete la nivelul instituțiilor competente.”, a declarat Klaus Iohannis.

Constantin Spînu: Nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate

Publicat de Gabriel Stan, 28 februarie 2022, 13:34

Generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale a dezbătut alături de realizatorul emisiunii Jurnal Militar, Cristian Dumistrașcu, la Radio România Actualități, conflictul dintre Ucraina și Federația Rusă ce a dus la un război în această perioadă. Vă invităm să ascultați interviul integral!

Generalul de brigadă Constantin Spînu: Pare straniu să discutăm de calm și de raționalitate când avem o astfel de desfășurare de evenenimente, dincolo de granițele noastre în statul vecin Ucraina, dar nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate, de amenințări directe la integritatea și securitatea României, unde altfel nimeni, în nici o țară NATO nu trebuie să se considere vulnerabilă într-o astfel de situație pentru că Alianța are principiul sacrosanct asigurat de articolul 5, suntem ca mușchetarii de pe vremuri, suntem toți pentru unul și unul pentru toți. 

Generalul de brigadă Constantin Spînu: Vedeți cum s-a întâmplat acum cu conflictul din Ucraina. Pricipalele țări din Alianța Nord-Atlantică, vă aduceți aminte, Statele Unite, Marea Britanie, chiar Alianța Nord-Atlantică în întregul ei au avertizat cu privire la tacticile  de dezinformare care urmau să fie puse în practică…aceasta este forma despre care vă spun, te gândești la narativele cele mai grave și încerci să le prezinți ca atunci când ele se întâmplă oamenii să știe despre ce este vorba.

Un titlu de campanie în lucru, nu este cel care va fi final, dar vrem să ne axăm pe informare pentru apărare și apărare pentru informare pentru că discutăm despre un drept fundamental la fel de important ca toate celelalte drepturi din zona informării. 

SepsiBook, târgul de carte şi festivalul de literatură contemporană, va avea loc la Sfântu Gheorghe!

Publicat de Andra Radu, 25 februarie 2022, 18:30

Peste 30 de edituri din România şi Ungaria vor participa la prima ediţie a târgului de carte şi festivalului de literatură contemporană SepsiBook ce va avea loc în municipiul Sfântu Gheorghe la finele lunii mai.

Evenimentul va fi organizat de Biblioteca Judeţeană Bod Peter, Consiliul Judeţean Covasna, Primăria Sfântu Gheorghe şi Casa municipală de cultură, care au încheiat un parteneriat în acest scop.

„SepsiBook este primul eveniment de această anvergură din Sfântu Gheorghe și din zona județului Covasna, iar pe lângă târgul propriu-zis, ne dorim să ne adresăm publicului maghiar și român, cu programe literare și muzicale valoroase, atât în limba maghiară, cât și în limba română, dar și cu activități interactive. Vitalitatea culturală este un punct forte al municipiului Sfântu Gheorghe, iar un festival de literatură contemporană îmbinat cu un târg de carte va umple un gol în oferta culturală a orașului nostru. Ca municipalitate, susținem dezvoltarea tinerilor ca cititori, iar acesta este și rolul programului nostru, „La drum cu lectură”, dezvoltat împreună cu Biblioteca Județeană. De data aceasta, prin SepsiBook, dorim să ne adresăm și categoriei de vârstă sub 18 ani”, a declarat primarul Municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád.

Potrivit directorului Bibliotecii Judeţene, Szonda Szabolcs, acesta va fi cel mai mare târg de carte organizat vreodată la Sfântu Gheorghe, care va include şi întâlniri cu scriitori, ore neconvenţionale de literatură, discuţii tematice, concerte, spectacole de poezie şi muzică.

Perioada de desfăşurare a evenimentului a fost aleasă pentru a coincide cu festivităţile şcolare de final de an.

„SepsiBook va oferi o bună oportunitate atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, de a achiziţiona lecturile de vacanţă la un preţ redus. Conform stadiului de planificare actual, pe baza informaţiilor deja existente, contăm pe participarea unui număr de circa 30 de edituri din Ungaria şi România, respectiv circa 95-110 de protagonişti ai programelor culturale, literar-muzicale şi de altă natură, care compun oferta de programe a festivalului”, a spus directorul Bibliotecii Judeţene, Szonda Szabolcs.

Klaus Iohannis: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina!”

Publicat de Andra Radu, 24 februarie 2022, 14:00 / actualizat: 24 februarie 2022, 18:50

Președintele României a susținut o declarație de presă după ședința CSAT.

„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.

Astăzi, la eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil.

România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești.

În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomația să prevaleze.

România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat și european și a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei.

Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.

Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!

România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.

Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.

Încă din 26 ianuarie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am analizat toate scenariile posibile și am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiți indiferent de evoluția situației. Am discutat și acum, în cadrul ședinței de astăzi a CSAT despre ultimele evoluții și măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră.

România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina. Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere. În acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic.

Forța noastră este în primul rând aceasta: suntem uniți, suntem fără teamă și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete!”, a declarat Klaus Iohannis.

Vasile Dîncu: România nu are o problemă de securitate în acest moment. Avem nevoie în continuare să fim vigilenți, să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri

Publicat de Gabriel Stan, 23 februarie 2022, 13:41

Subiectul săptămânii a fost cu siguranță întâlnirea miniștrilor apărării din NATO care a avut loc la Bruxelles, săptămâna precedentă. Vasile Dîncu, ministrul apărării, a fost acolo. Am vorbit cu domnia sa chiar la sfârșitul unei runde de întâlniri.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la subiectul săptămânii! Bun venit la „Jurnalul militar”!

Vasile Dîncu: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întâlnire cu multe semnificaţii, mai ales într-una dintre cele mai importante crize pe care le traversează Europa şi întreaga lume.

Vasile Dîncu: Da, sunt două zile foarte importante pentru alianță, și nu numai pentru alianța NATO, dar și pentru întregul sistem de securitate european și mondial, aş spune, pentru că pe lângă faptul că discutăm o temă de o mare urgență, cea legată de criza descrisă de Rusia prin masarea de trupe la granița Ucrainei, avem și lucruri de esenţă strategică pe care trebuie să le hotărâm aici.

De exemplu, am discutat despre conceptul strategic al NATO, o discuție sigur care va fi finalizată în iunie la Madrid.

Am discutat, deasemenea, despre modul cum se vor face în viitor alocările financiare, despre nevoia de resurse pe care o are NATO, despre statutul NATO în viitor, despre cum vor trebui adaptate conceptele strategice, atât busola strategică, cât și conceptul NATO la noile amenințări, pentru că, să nu uităm vechiul concept strategic al NATO avea ca an de naştere 2010, ori de atunci multe lucruri s-au întâmplat, au apărut noi actori strategici, au apărut noi tipuri de ameninţări, alte forme de agresiune şi s-a deteriorat, să zicem așa, decalogul care a fost lansat la Helsinki acum câteva decenii.

Deci, clar că este o acțiune deosebit de importantă, aceasta de a ne consulta încă o dată asupra celor mai importante probleme atât de strategie viitoare, cât și cele legate de urgențele de astăzi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru ştiu că aveţi în urmă o carieră didactică și că sigur sunteți pasionat de istorie. Aveți, iată, şansa de a vă întâlni într-o reuniune importantă la Bruxelles, la NATO, cu actori importanți, cu ministrul apărării turc, cu ministrul apărării norvegian. Vi se pare că este, în sfârșit, România într-o poziție interpretată corect în zona asta în care suntem noi?

Vasile Dîncu: Da, apelul la istorie pe care l-aţi făcut are mai multe semnificația aici. Avem senzația acum că de fapt suntem în momente în care se face istoria, în care suntem în același timp, ca sociolog eu, să zicem, atât ca actor, dar în același timp putem și reflecta asupra viitorului. Deci, este un lucru foarte important.

Apropo de istorie, sigur că am făcut o bilaterală cu ministrul apărării din Turcia, un reputat intelectual, profesor de istorie, de altfel, cu care am putut să setăm o serie de lucruri legate de colaborarea bilaterală și evident am vorbit pentru a obține sprijinul pentru acțiunile pe care România le face.

Același lucru am avut o bilaterală cu Norvegia, o țară cu care noi avem o relație foarte bună, avem o serie de colaborări recente nu numai în domeniul educației, instrucției, dar și achizițiile de F16, alte proiecte pe care de asemenea le avem și am stabilit o serie de linii directoare în ceea ce privește educația, instruirea viitoare, pregătirea tehnicienilor pentru mentenanță în cazul achiziției de aeronave.

De asemenea, am discutat, în aceste zile, aici, despre o serie de elemente care arată că România este în acest moment un furnizor de securitate și este privită cu respect aici. Să nu uităm că în această reuniune, din această seară, am reafirmat angajamentul României de a aduce în continuare pentru al șaselea an consecutiv o contribuție la bugetul de apărare național, dar până la urmă face parte și din bugetul alianței, a 2% din PIB, cel puțin 25% pentru înzestrare, cercetare și inovare.

Deci, am avut câteva lucruri în care România și-a spus cuvântul în ceea ce privește postura NATO, în ceea ce privește actuala situație de pe flancul estic și evident că am construit împreună cu alți colegi, cu prietenul meu, cu ministrul apărării din Polonia, cu alți miniştri de pe flancul estic, un front comun în ceea ce privește prioritizarea amenințărilor din această zonă pe lista riscurilor și, de asemenea, în ceea ce privește prezența înaintată a forțelor NATO în această zonă, constituirea de battlegroup-uri și alte forme până la urmă de participare colectivă la ceea ce înseamnă descurajare și securitatea țărilor noastre. Au fost momente foarte importante și sunt în aceste zile momente importante și pentru România.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru Dîncu, două întrebări foarte scurte. Spuneați că suntem priviți cu respect acolo la reuniunea NATO. Cum simți dumneavoastră ca român din interiorul, iată, al alianței?

Aveți un sentiment de siguranță acum la granița de est a NATO?

Vasile Dîncu: Da. Cu cât avansăm mai mult în acest angajament colectiv, cu cât primim tot mai multe semne, nu numai declarative, dar prezența unor trupe, prezența unor battlegroup-uri în România și nu numai asta, tot angajamentul practic pe care îl arată în acest moment țările din NATO îmi dau un sentiment, sigur, de securitate și evident că aș vrea să și pot transmite acest lucru pentru toți concetățenii noștri.

Sigur că aici sunt bucuros și un lucru în special aș vrea să îl spun: simt un și un sentiment mai mare, aici, la sediul NATO, de securitate și de familiaritate, ca să spun așa, pentru că prietenul meu, domnul Mircea Geoană, fostul meu coleg de politică de acum mulți ani, este secretar general adjunct, ne sprijină aici, sprijină România, nu este un lucru puțin să ai la acest înalt nivel un înalt demnitar, un patriot care să sprijine țara. Mă bucur și de acest lucru și a fost o mare bucurie să mă reîntâlnesc și cu Mircea Geoană aici.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Iată că ați răspuns înainte de a vă întreba. Îmi propusesem la sfârșit să vă rog să transmiteți un mesaj pentru concetățeni. Ați făcut asta.

Vasile Dîncu: Da, eu cred că România nu are o problemă de securitate în acest moment. Sigur că avem nevoie în continuare să fim vigilenți, avem nevoie să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri.

Trebuie să creștem reziliența României în ceea ce priveşte acestei campanii de dezinformare, războiul hibrid. Va trebui să ne pregătim în ceea ce privește securitatea cibernetică și alte lucruri. Oamenii pot să se simtă liniștiți într-o țară normală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Vasile Dîncu: Vă mulțumesc și eu!

Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 23 februarie 2022, 13:10

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În 16 și 17 februarie, la Bruxelles a avut loc reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO. S-au dezbătut: situația de securitate generată de comportamentul agresiv al Rusiei în vecinătatea flancului estic al NATO și implicațiile pentru securitatea euroatlantică, dar și aspectele continuării procesului de adaptare a posturii de descurajare și apărare a Alianței la noile condiții din plan securitate.

Jens Stoltemberg, secretarul general al NATO: Ne-am îmbunătățit deja descurajarea și apărarea cu mai multe trupe, avioane și nave, cu o pregătire mai mare a forței de răspuns a NATO. Acești pași sunt defensivi. NATO nu este o amenințare pentru Rusia.

Nu știu ce se va întâmpla în Ucraina, dar situația a demonstrat deja că ne confruntăm cu o criză a securității europene. Moscova a spus clar că este pregătită să conteste principiile fundamentale care au stat la baza securității noastre de zeci de ani și să facă asta folosind forța.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Cu ocazia reuniunii a avut loc și ceremonia de semnare a scrisorii de aderare a României la proiectul NATO Air Battle Decisive Munitions (ABDM), program dezvoltată de Divizia de investiții pentru apărare a NATO și care permite accesul în condiții mai favorabile la muniția necesară în timpul manevrelor aeriene. Cu detalii Radu Dobrițoiu:

Radu Dobrițoiu: Prin semnarea Memorandumului de înțelegere privind accesul la munițiile strategice pentru aeronavele de luptă Forțele Aeriene ale României pot primi în dotare muniție de tip decisiv Air Battle (ABDM), așa cum este denumită această capacitate de luptă în documentele Alianței, muniții caracterizate ca bombe inteligente, datorită capacității lor de a lovi cu precizie o țintă desemnată, bazându-se pe coordonare sau pe sisteme proprii de ghidare. Pentru a spori acuratețea loviturilor, aceste muniții folosesc GPS, ghidarea cu laser, frecvență radio sau alte metode ce pot fi utilizate pentru a crește precizia.

Vânătorul de Knockout–uri

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 16:34

Reportajul din această săptămână este despre un subofițer care face performanțe în galele de kickboxing organizate în România și nu numai.

Călin Petrișor este un tânăr ce își împarte viața între cariera de militar și cea de sportiv și o face chiar foarte bine, așa cum ne-a povestit chiar el, în interviul pe care l-a oferit.

Interviul au fost realizat de Gabriel Stan, de la Jurnal Militar Radio România Actualități.

Călin Petrișor ne-a împărtășit din experiența trăită în ring și despre performanțele realizate până la vârsta de 24 de ani. A fost supranumit “Vânătorul de Knockout–uri”, iar despre această titulatură ne vorbește în cele ce urmează:

Cătălin Moroșanu este promotorul lui Călin Petrișor, iar despre sportivul pe care îl promovează în gala Dynamite Fighting Show are numai cuvinte de laudă.

Acesta a vorbit despe perfomanețele lui Călin, dar și despre ambiția pe care o are în ring și despre următoarea gală pe care o va organiza în acest an.

Antrenorul lui Călin Petrișor este Daniel Mocanu, un fost luptător de kickboxing, care în prezent pregătește mai mulți sportivi la Clubul Respect Gym Găești.

Despre cum își împarte Călin viața de militar cu cea de sportiv, despre performanțele realizate, antrenamentele dure pregătite în fiecare zi și despre viitorul acestuia ne-a povestit în cele ce urmează:

Călin și-a dezvoltat stilul de luptă fiind inspirat de vedetele internaționale, însă are și în România un sportiv de K1 de la care a împrumutat câteva lovituri.

Daniel Mocanu îl vede pe Călin Petrișor un viitor campion, vorbește despre el ca fiind un sportiv capricios, însă dornic de perfomanțe.

Cătălin Moroșanu și-ar fi dorit să urmeze o carieră asemănătoare cu a lui Călin, însă destinul i-a creionat un alt drum, acela de luptător profesionist unde a avut cele mai mari performanțe. Cătălin duce dorul ringului, galelor explozive și ne-a împărtășit motivul pentru care ar reveni, dacă ar apărea o anumită ocazie.

Cătălin Moroșanu are și un “mic regret”, așa cum îl denumește chiar el, în viața de sportiv.

Daniel Mocanu ne-a vorbit despre cariera sa de luptător, despre performanețele sale și despre diferențele între cluburile de kickboxing din România și cele din alte țări.

Sursa foto: Gabriel Stan și Călin Petrișor (galerie personală).

Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 13:04

Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?

Ștefan Ciochinaru: Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.

Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.

Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.

Ștefan Ciochinaru: Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.

Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.

Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?

Ștefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.

Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.

Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…

Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?

Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.

Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.

Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.

Ştefan Ciochinaru: De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.

Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.

Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.

Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.

Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.

Ştefan Ciochinaru: Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.

Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?

Ştefan Ciochinaru: Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere.

Vizită de informare la Craiova

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 12:30

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Preşedintele Klaus Iohannis și conducerea Ministerului Apărării Naționale au vizitat joi, la Craiova, și Brigada Multinațională Sud-Est unde le-au fost prezentate proiectele de modernizare și tehnica de luptă, inclusiv transportoarele blindate Piranha 5.

În discursul adresat militarilor, președintele Iohannis a reamintit că înființarea Comandamentului Multinațional de Brigadă Sud-Est este rezultatul deciziei comune, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, de consolidare a apărării pe Flancul estic al NATO.

Klaus Iohannis: Această structură reflectă hotărârea României, a aliaților și a NATO, ca întreg, de a lucra împreună, în solidaritate și deplină unitate, pentru a întări postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul estic, în regiunea Mării Negre și în spațiul euroatlantic în ansamblu.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada Multinațională Sud-Est este cea de a patra structură a Alianței Nord-Atlantice găzduită de România, alături de Unitatea de Integrare a Forțelor NATO și Comandamentele Diviziei Multinaționale și respectiv Corpului Multinațional Sud Est.

Vizita Secretarului General al NATO în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 12:21

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Au sosit în România militarii americani din Regimentul 2 Cavalerie al Armatei Statelor Unite, dislocați în țara noastră ca urmare a măsurilor de consolidare a posturii aliate în Flancul estic al NATO.

1000 de militari, constituiți în Task Force Cougar, vor desfășura în perioada următoare antrenamente și activități în comun cu structurile Armatei Române în mai multe locuri din țară. Potrivit comandantului regimentului american, colonelul Joseph Ewers:

Joseph Ewers: Împreună ne vom asigura aliații, vom descuraja adversarii și vom fi gata să apărăm Alianța Nord-Atlantică. Mergem inițial într-un singur loc, dar deja ne gândim și la alte locuri din țară unde vom face echipă cu diverse unități românești.

Suntem acolo la iniţiativa Guvernului României și vom rămâne cât timp suntem primiți și cât timp va fi necesar. Nu avem o dată de încheiere, pentru că nici misiunea nu are stabilită în prezent o dată limită.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Partenerii americani au ajuns în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde s-au aflat vineri și președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe care îl ascultăm:

Jens Stoltenberg: Aceasta este de fapt NATO – America de Nord și Europa stând împreună, umăr la umăr gata, să protejeze și să apere România și orice alt aliat. Suntem recunoscători pentru tot ceea ce faceți pentru securitatea noastră colectivă. Prezența voastră transmite un mesaj puternic, într-un moment critic. NATO stă unită pentru a opri agresiunea și a menține pacea.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În acest context, în baza de la Mihail Kogălniceanu, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit cu generalul Tod Wolters, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa.

Cei doi oficiali au evaluat dinamica situației de securitatea din regiunea Mării Negre și au apreciat că suplimentarea efectivelor americane în România, dar și în alte zone ale Flancului estic al NATO este un semnal puternic al solidarității și determinării Alianței Nord-Atlantice.

În România se află până pe 17 februarie și un detașament american compus din 50 de militari și patru aeronave F-18 Super Hornet din cadrul Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa, care va executa misiuni de antrenament în comun cu militarii Forțelor Aeriene Române ce vor opera aeronavele F-16 Fighting Falcon. Comandantul Bazei Aeriene Borcea, comandorul Cătălin Micloș:

Cătălin Micloș: Până pe la jumătatea lunii februarie este în derulare exercițiul Carrier Air Wing One. Spectrul de misiuni pe care îl vizăm este, practic, tot spectrul pe care îl executăm în fiecare zi, în perioada aceasta de an, operații de apărare aeriană.

14 februarie – Valentine’s Day!

Publicat de Andra Radu, 14 februarie 2022, 09:30

Ziua Îndrăgostiţilor sau Valentine’s Day este sărbătorită, la 14 februarie, în mod tradiţional în statele occidentale, dar şi în alte ţări din întreaga lume, care au împrumutat această celebrare a dragostei romantice.

Milioane de felicitări sunt trimise în această zi de îndrăgostiţi. Un buchet de flori sau un singur trandafir vor fi însoţite întotdeauna de un mesaj romantic. Sunt extrem de populare şi cadourile care cuprind flori, şampanie, ciocolată și bijuterii.

Unii îndrăgostiţi aleg să sărbătorească această zi luând cina la un restaurant special, mergând la picnic sau pregătind acasă un fel de mâncare savuros. Alţii, pot vizita locuri deosebite sau pot avea diferite activităţi în aer liber. Unele cupluri fac pasul cel mare în această zi şi se căsătoresc sau înaintează o cerere în căsătorie.

Nici astăzi nu se cunosc prea multe detalii despre originea acestei sărbători a iubirii. Unele legende susţin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită Iuno, zeiţa tuturor zeilor, protectoarea femeilor şi căsătoriilor. În următoarea zi avea loc Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii şi fertilităţii, notează aceeaşi sursă.

În cadrul festivalului avea loc şi un alt obicei interesant, care îi aducea împreună pe băieţi şi pe fete, care până în acel moment stăteau separaţi. În ajunul sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăţi de hârtie şi introduse într-un vas, care apoi erau extrase de tineri. Astfel, se formau perechi ce ţineau uneori şi un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau şi se căsătoreau.

În ceea ce-l priveşte pe Valentin, una dintre legende spune că a fost preot în Roma, în secolele II-III, iar în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270 d.Hr.), ar fi ajutat tinerii, creştini sau păgâni, să se căsătorească. Împăratul roman era convins că bărbaţii ar fi soldaţi mult mai buni, dacă nu ar fi avut logodnice sau soţii, de aceea a interzis căsătoriile.

Tânărul preot, dimpotrivă, susţinea că mariajul era parte din planul lui Dumnezeu şi unul dintre scopurile vieţii. Astfel, a continuat să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii. În momentul în care împăratul i-a aflat secretul, Valentin a fost închis şi condamnat la moarte, fapt care s-a petrecut la 14 februarie 269.

Aceeaşi legendă spune că Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o ”De la al tău Valentin”. De aici a rămas obiceiul de a trimite în această zi mesaje de dragoste.

Abia la sfârşitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele şi să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii Lupercaliilor. Sfântul Valentin, oficial cunoscut ca Sfântul Valentin al Romei, a existat ca persoană, fiind comemorat la 14 februarie, în calendarul romano-catolic. Martirul a fost înmormântat într-un cimitir de pe Via Flaminia, în zona de nord a Romei, fiind ridicată, atunci, şi o biserică.

Valentin a devenit, în Evul Mediu, unul dintre cei mai populari sfinţi în zona anglo-saxonă. Se credea, totodată, că ziua de 14 februarie era ziua în care un nou anotimp îşi făcea simţită prezenţa, natura revenind la viaţă, începând sezonul în care păsările îşi căutau perechea. Această credinţă s-a suprapus peste Ziua Sfântului Valentin, care a devenit ”sfântul patron al îndrăgostiţilor”.

Nu se cunoaşte cum a evoluat obiceiul în timp, dar tradiţia modernă a apărut în Statele Unite, pe la începutul anilor 1700, când americanii au început trimiterea de „valentine” scrise de mână. În 1840, britanica Esther A. Howland a început comercializarea primelor felicitări realizate în masă, una dintre acestea aflându-se expusă la British Museum. Felicitările create erau nişte mici opere de artă, acestea fiind realizate din dantelă adevărată, panglici şi imagini colorate.

La 14 februarie, milioane de felicitări sunt trimise de îndrăgostiţi. Un buchet de flori sau un singur trandafir vor fi însoţite întotdeauna de un mesaj romantic. Sunt extrem de populare şi cadourile care cuprind flori, şampanie şi ciocolată. În alte ţări, Valentine’s Day este văzută ca ziua în care membrii familiei îşi arată dragostea unul faţă de celălalt, dar şi faţă de prieteni. Unele tradiţii includ şi cadouri pentru copii, iar altele dovezi de apreciere între prieteni.

Această zi a început să fie marcată şi la noi în ţară, după 1990.

Românii sărbătoresc, la 24 februarie, Dragobetele, care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, fiind patronul dragostei şi al bunei dispoziţii.

Ziua Naţională a Lecturii, sărbătorită în toate şcolile din România!

Publicat de Andra Radu, 10 februarie 2022, 13:00

Şcolile îşi vor modifica programul pe 15 februarie, cu ocazia Zilei Naţionale a Lecturii. Învăţătorii şi profesorii au obligaţia să organizeze la orele 11:00 şi 14:00 activităţi la care să participe toţi preşcolarii şi elevii, informează un comunicat al Ministerului Educaţiei.

„Am decis, în calitate de ministru al Educaţiei, ca marţi, 15 februarie 2022, în toate şcolile, programul să se modifice astfel încât, indiferent de disciplina prevăzută în orar, la ora 11:00 şi la ora 14:00, învăţătorul sau profesorul să organizeze, la clasa unde este prezent, activităţi de lectură la care să participe toţi preşcolarii şi elevii. În prealabil, personalul didactic va recomanda tuturor să aducă o carte preferată sau să împrumute de la biblioteca şcolară o carte şi, timp de 15 minute, să citească fie individual, fie în grupuri mici de lucru”, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, citat în comunicat.

Motto-ul acestui an este „Citim împreună!”.

Unităţile de învăţământ pot organiza activităţi de încurajare a lecturii pentru comunitatea socială din care fac parte, cu respectarea normelor sanitare anti-COVID-19.

În întreaga ţară se vor organiza manifestări nu doar în şcoli, ci şi la bibliotecile locale, se arată în comunicatul Ministerului Educaţiei.

Bibliotecile locale, judeţene şi/sau metropolitane sunt invitate să deruleze activităţi de prezentare a propriilor servicii, de obţinere a unui permis, de colectare şi donaţie de carte, inclusiv prin amenajarea de standuri în incinta unităţilor de învăţământ.

Se recomandă asociaţiilor, fundaţiilor nonprofit, societăţilor de gestiune a drepturilor de autor, cu experienţă în derularea de activităţi educaţionale, să susţină cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă şi/sau ilustrare de carte, discuţii şi dezbateri pe teme literare sau alte programe similare.

Şcolile sunt încurajate să ofere editurilor şi librăriilor, la cerere şi în măsura disponibilităţii, spaţii cu titlu gratuit pentru a prezenta, eventual a vinde, carte cu teme educative şi/sau recreative, adecvate vârstei elevilor.

Totodată, unităţile de învăţământ sunt invitate să popularizeze evenimentele asociate Zilei Lecturii în presa locală şi naţională, dar şi în mediul online.

Comedia romantică „Lebensdorf” intră în cinematografele din România!

Publicat de Andra Radu, 10 februarie 2022, 11:35

Comedia romantică „Lebensdorf”, regizată de Vali Hotea, cu Mimi Brănescu, Ana Covalciuc şi Ioana Flora în distribuţie, va putea fi vizionată în cinematografele româneşti începând de vineri.

„Lebensdorf” va rula în 21 de oraşe:

• Bucureşti (Cinema City AFI Cotroceni, Cinema City Park Lake, Happy Cinema, Hollywood Multiplex, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Ţăranului, Cinema Union, Cinema Europa),
• Bacău (Happy Cinema),
• Bârlad (Cityplex Victoria),
• Botoşani (Happy Cinema),
• Braşov (Centrul Cultural Reduta),
• Caransebeş (Cinema Luna),
• Cluj-Napoca (Cinema City Iulius Mall, Cinema Victoria, Cinema ‘Florin Piersic’),
• Constanţa (Centrul Multifuncţional Educativ pentru Tineret ‘Jean Constantin’),
• Făgăraş (Casa de Cultură),
• Focşani (Sala Balada),
• Iaşi (Cinema Ateneu),
• Lugoj (Cinema ‘Bela Lugosi’),
• Odobeşti (Casa de Cultură),
• Piteşti (Cinema Trivale, Cinema Bucureşti),
• Petroşani (Cinema Victoria),
• Reşiţa (Cinema Dacia),
• Sfântu Gheorghe (Cityplex Arta),
• Sibiu (Cine Gold,
• Centrul Cultural ‘Ion Besoiu’),
• Slobozia (Casa de Cultură),
• Topliţa (Cinema Călimani),
• Timişoara (Cinema City Shopping City).

Filmul spune povestea lui Ducu Dobrescu (Mimi Brănescu), un scriitor care se confruntă cu un divorţ şi criza vieţii mijlocii. El pleacă din Bucureşti pentru a prelua o rezidenţă de creaţie la Berlin şi astfel ajunge să penduleze între două ţări şi două femei: Andra (Ioana Flora), soţia sa temperamentală, şi Giulia (Ana Covalciuc), marea lui dragoste din tinereţe, stabilită acum într-un sat ecologic din Germania – Lebensdorf. În încercarea de a-şi reconstrui viaţa, Ducu va trece printr-o serie de întâmplări când mai stranii, când mai amuzante, posibil revelatoare.

Scenariul peliculei este semnat de Ileana Muntean şi Vali Hotea, imaginea de Alexandru Solomon, iar montajul este realizat de Dana Bunescu. De scenografie s-a ocupat Mălina Ionescu. Producătoare sunt Ada Solomon şi Diana Păroiu.

72 de studenţi din București și Sibiu au participat la Datathon Women in Data Science!

Publicat de Andra Radu, 7 februarie 2022, 17:30 / actualizat: 7 februarie 2022, 21:04

România este cea de-a doua ţară din Europa care a găzduit concursul internaţional Datathon Women in Data Science (WiDS), organizat de Think Thank 360, sub egida Stanford University, potrivit unui comunicat.

Echipele româneşti înscrise, constituite cu implicarea substanţială a femeilor, au concurat cu echipe de tradiţie în „data science” din 85 de state, răspunzând provocărilor generate de schimbările climatice şi de nevoia de a gestiona corect energia.

Un număr de 72 de studenţi de la ASE Bucureşti şi de la AFT Sibiu, alături de echipe de tineri din mediul privat, s-au înscris la concurs.

Datathon WiDS Romania s-a desfăşurat cu susţinerea Ambasadei SUA la Bucureşti.

Discuţiile din cadrul deschiderii competiţiei WiDS Datathon Romania au abordat nevoia de aplicare a ştiinţei datelor în domenii conexe precum agricultură, mediu, educaţie, energie, antreprenoriat.

Concursul Datathon WiDS a precedat Conferinţa mondială „Women in Data Science” (WiDS), care va avea loc pe 7 martie şi unde vor fi prezentaţi câştigătorii competiţiei la nivel naţional şi mondial.

Fake news-urile și tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 12:45

La „Subiectul săptămânii” s-a vorbit despre frontul informaţional, despre care auziţi din ce în ce mai des că este invadat de fake news-uri. Asistăm în ultima perioadă la numeroase ştiri false, corelate cu tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia.

Reţelele de socializare au fost invadate cu imagini de arhivă cu coloane de tehnică militară, cu tancuri, cu blindate uşoare în viteză, exerciţii care au avut loc cu luni sau poate chiar cu ani în urmă, dar care în aceste zile au fost utilizate în promovarea unor ştiri false care susţin pregătirea de război a României.

Joi seara, la emisiunea „Euroatlantica” difuzată la Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu a dezbătut această temă fierbinte împreună cu Dumitru Borţun, profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, şi cu generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din Ministerul Apărării Naţionale. Vă invităm să ascultaţi un fragment din această dezbatere de joi seara. Primul interlocutor, profesorul Dumitru Borţun.

Dumitru Borţun: S-au făcut monitorizări, de pildă, pe mesajele online care se difuzează pe reţelele sociale dinspre Rusia spre România.

Este vorba de un volum coordonat de domnul Iulian Chifu şi care a făcut analiză de conținut pe aceste mesaje – e un colectiv întreg acolo de cercetători – și care arată foarte clar care sunt obiectivele declarate şi obiectivele nedeclarate ale acestor mesaje.

Sunt mesaje produse de Institutul de studiere a opiniei publice de la Sankt Petersburg, care are angajați 30.000 de troli, pe românește „postaci”, care nu fac altceva decât să pună, foarte bine coordonaţi şi dirijaţi de către cei care coordonează acțiunile de influențare ideologică, difuzează informații, replici, mesaje, imagini către țările occidentale, țările din Europa Centrală și țările din estul Europei, inclusiv România.

Principalul lor scop este îndepărtarea popoarelor respective de valorile Uniunii Europene, de ceea ce înseamnă rațiune, egalitate în fața legii, ceea ce înseamnă democrație, egalitate în drepturi, transparență, respectul pentru alteritate, pentru diferență, multiculturalism.

Toate lucrurile astea sunt luate peste picior, bagatelizate și se propun în schimb valori cum ar fi: autohtonismul, identitatea definită atemporal, așa, și mitologic, suveranismul într-o epocă plină de interacțiuni care au devenit obligatorii.

Ei vorbesc de autonomie, de suveranitate de-asta de tip autohtonist. De ce? Pentru că în momentul în care ai despărțit un popor de obiectivele Uniunii Europene și de valorile acestui spațiu de civilizație, este mult mai ușor să îl acaparezi și să îl faci prietenul tău, aliatul tău și, la un moment dat, coloana a cincea în țara respectivă, chiar dacă ţara respectivă e membră a NATO.

Observaţi cât de parşiv se lucrează? De aceea, fake news, aceste ştiri contrafăcute, teoriile conspirației, toate filmele astea care par logice, par foarte bine construite, sunt verosimile, au de fapt scopuri militare și geopolitice.

Radu Dobriţoiu (realizator): Să mai adaugăm un obieciv al acestor troli, un obiectiv al propagandei răsăritene, domnule profesor, şi anume, acela de a crea disensiuni între ţările aliate, între statele membre ale Uniunii Europene

Dumitru Borţun: Aţi sesizat foarte bine, mulțumesc frumos! Ei polarizează de fapt o societate, cu aceste mesaje, şi formează două publicuri mari așa-zişii progresişti, cu așa zişii naționalități, aşa-zişii globalişti, cu aşa-zişii patrioți.

Sunt tot felul  de etichete, aşa-zişii neomarxişti, ceea ce o aberație, o inepție pe care o văd folosită de oameni care se pretind cultivați, care au diplome, au facultăți, masterate, doctorate, trag cu  neomarxism, un clișeu care nu are nicio acoperire, nici teoretică, nici ideologică, dar ca să fie ceva care sună urât, e ceea ce numim diabolizarea adversarului, este tactică veche, antică și de demult.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule general Constantin Spînu, propaganda – și mă gândesc la cea răsăriteană – are ca metodă principală utilizarea unei știri reale pentru a construi un mesaj distorsionat, cu scopul de a manipula publicul în sensul dorit de cel care promovează informația incorectă.

De câte ori ați sesizat acest aspect în subiectul analizat astăzi de noi, şi mă refer în principal din perspectiva MApN, la informații despre pregătirea… o așa-zisă pregătire a Armatei României pentru a participa la un eventual război în Ucraina?

Constantin Spînu: Aş spune că nu este nimic nou sub soare, nu sunt narative care să ne fi luat prin surprindere. Vorbeaţi de tactici vechi.

Aş vrea să introduc în discuţie, şi dl profesor Borţun cu siguranţă, ştie, pentru că am discutat chiar într-un panel despre acest lucru – măsurile active ale KGB-ului din perioada URSS, există acum tratate scrise chiar de foşti ofițeri de informații ai KGB-ului, aveau două direcții principale de acțiune asupra Occidentului: manipularea prin orice mijloace, pe bază de valori, pe bază de percepţii, pentru a crea percepţii exagerate cu privire la puterea URSS și pentru a semăna neîncredere în capacitetea Occidentului şi, cea de-a doua direcţie de acţiune era neîncrederea în stat şi în instituţiile sale, neîncrederea că domeniile esenţiale ale statului sau ale societății occidentale funcţionează, stârnirea urii între diferite grupuri ale societății, polarizarea și chiar disensiuni în rândul organizațiilor politico-militare ale Occidentului.

Mi se pare că definim de fapt realitatea mediului informațional de astăzi. S-au schimbat doar canalele, doar metodele.

Explozia mijloacelor de comunicare în internet, platformele de comunicare socială nu au făcut decât să amplifice posibilităţile de manipulare, posibilităţile de promovare a unor asemenea tactici. Revenind la ce m-aţi întrebat, aş spune că noi observăm şi dezinformare, să spunem, fără intenţie, din nepricepere, din superficialitate, pur şi simplu din comoditate, răspândim, uneori dăm share la informaţii pe care nici nu ne punem problema să le verificăm, dar sunt şi narative care sunt promovate cu intenție.

Vă aduceţi aminte, în perioada stării de urgență, cam aceleași filmulețe, coloane militare care se deplasau pe drumurile ţării erau prezentate ca fiind coloane ale Armatei care se îndreaptă spre Bucureşti. S-au dovedit evident false, sunt reîncălzite acum, sunt refolosite, pentru că dvs, domnule Dobriţoiu, aţi punctat foarte bine, acest domeniu, zona comunicării în online nu este reglementată şi, din păcate, aici ar trebuie găsite soluţii pentru că avem în Constituţie două articole care trebuie citite împreună: libertatea de exprimare, Articolul 30, dar și dreptul la o informare corectă, Articolul 31.

Or, prin vicierea procesului de comunicare, în lipsa unor reglementări aplicabile în zona din online, sunt afectate aceste drepturi fundamentale ale românilor. Şi chiar voiam să vă dau o ştire de ultimă oră. Hotnews, citând Washington Post și CNN, spun că sursele oficiale din Statele Unite susțin că Rusia s-a pregătit să fabrice un pretext pentru o invazie a Ucrainei, folosind un videoclip grafic care ar reprezenta un atac fals împotriva Rusiei. Deci, iată că zona informaţională oferită de social media are resurse cât se poate serioase și posibile efecte cât se poate de grave.

Vizită de informare în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 11:57

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): România trebuie să fie pregătită pentru acțiuni agresive inclusiv în spațiul cibernetic, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, după ce a vizitat Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.

Potrivit președintelui, actualul context din vecinătatea noastră dovedește că alocarea unui procent de 2% din PIB pentru modernizarea Armatei a fost o decizie bună, deoarece sunt evidente tendinţele de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale liberale, precum și a arhitecturii europene de securitate, construită după Războiul Rece.

Klaus Iohannis, președintele României: În aceste condiții, trebuie să fim foarte bine pregătiți pentru a contracara acțiunile agresive, inclusiv de tip hibrid, de exemplu în spațiul cibernetic. Acest context de securitate confirmă necesitatea unei prezențe mai consistente a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre, pentru a asigura o postură consolidată de descurajare și apărare, așa cum am susținut în mod repetat.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Potrivit șefului statului, România va acorda și pe mai departe o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare atât prin efort național, cât și în context multinațional.

Cea mai rea fată din lume, o poveste despre devenire și maturizare, în cinema din 4 februarie!

Publicat de Andra Radu, 2 februarie 2022, 10:00 / actualizat: 2 februarie 2022, 13:03

Regizorul norvegian Joachim Trier revine pe marile ecrane cu filmul care încheie trilogia dedicată orașului Oslo, Cea mai rea fată din lume/ The Worst Person In The World. Distribuit de Independența Film din 4 februarie în cinematografe, Cea mai rea fată din lume spune povestea unei tinere de 30 de ani, din generația millenialilor, aflată în căutarea fericirii și a partenerului ideal. Rolul din acest film i-a adus actriței Renate Reinsve premiul pentru interpretare feminină la Cannes 2021.

Julie (Renate Reinsve) se apropie de 30 de ani, iar viaţa ei e un haos total. Exact când iubitul ei mai în vârstă, Aksel (Anders Danielsen Lie), un popular autor de romane grafice, insistă să oficializeze relaţia, Julie ajunge neinvitată la o petrecere unde îl întâlneşte pe tânărul şi carismaticul Eivind (Herbert Nordrum) … În curând, Julie se desparte de Aksel și se aruncă într-o nouă relație, sperând că aceasta îi va aduce o nouă perspectivă asupra vieții. Dar foarte repede va ajunge să realizeze că unele alegeri sunt deja istorie.

Cea mai rea fată din lume/ The Worst Person In The World este o comedie romantică despre dragoste și relații în zilele noastre, despre oportunități și temeri.

Filmul a atras aprecierea publicului încă de la premiera care a avut loc la Cannes și se regăsește în numeroase topuri ale celor mai bune filme ale anului 2021, inclusiv pe deja celebra listă a lui Barack Obama, sau pe listele de predicții pentru nominalizări la Premiile Oscar.

Cea mai rea fată din lume/ The Worst Person In The World este cel de-al treilea film din trilogia lui Joachim Trier, în care se regăsesc Reprise (2006) și Oslo, 31 august (2011), filmul care a câștigat marele premiu la Festivalul Internațional de Film Transilvania 2012.

Renate Reinsve este la primul ei rol principal în Cea mai rea fată din lume/ The Worst Person In The World, în timp ce Anders Danielsen Lie joacă și în celelalte două titluri ale trilogiei.

Maria Suciu – din jurnalul unui viitor medic militar

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 17:20

Maria Suciu este o tănără talentată, studentă în anul 2 la Institutul Medico-Militar din București. Aceasta ne-a povestit despre alegerea carierei de medic militar, despre pasiuni și ne-a împărtășit câteva povești frumoase trăite în drumul ei spre o carieră de viitor.

Ascultați un interviu realizat de Gabriel Stan, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități.

Maria ne-a împărtășit motivul pentru care a ales să devină medic militar:

Maria Suciu: „Tata are un mod foarte interesant de a îmi da sfaturi, de mică m-am obișnuit cu acest stil, atunci când îmi spunea povești și mă lasa să trag singură concluziile. 

M-a sfătuit să am mereu ochii larg deschiși și să profit de orice ocazie, care mă ajută să cresc, să mă dezvolt.”

Maria Suciu: „Regina Maria mi s-a părut o persoană frumoasă din interior către exterior. A văzut lucrurile cu atâta dragoste și a fost capabilă să iubească țara și oamenii de parcă s-ar fi născut aici…”

Despre tradițiile românești și pasiunile pe care le are, Maria ne-a dezvăluit și ce-și dorește pe viitor:

Maria Suciu: „Părinții mei au colecționat costume populare…Genetic vorbind suntem învățați să transmitem valorile din generație în generație.”

Maria Suciu a lasat și un mesaj tinerilor care vor să urmeze o carieră militară, dar și celor ce vor opta pentru alte meserii.

Maria Suciu: „Să fie curioși, să-și dea timp, să nu se plafoneze pe o carieră clasică…să se descopere și să-și dea timp să încerce fiecare domeniu…”

Sursa foto: Maria Suciu – galerie personală

Primul parc atletic din România va fi realizat în municipiul Bacău!

Publicat de Andra Radu, 1 februarie 2022, 09:09

Primul parc atletic din România şi zona central-estică a Europei va fi realizat în municipiul Bacău printr-o investiţie a Consiliului Judeţean, a anunţat preşedintele CJ Bacău, Valentin Ivancea.

Investiţia va fi asigurată în procent de 95% de CJ Bacău, iar Primăria municipiul reşedinţă va pune la dispoziţie terenul.

Ideea construirii unui parc atletic a fost inspirată de proiectul „Athletic Exploratorium” din Odense – Danemarca, primul şi unicul parc inovator de atletism din Europa.

Viitorul parc atletic nu se va adresa doar sportivilor, ci şi publicului larg care doreşte să facă mişcare.

Au început înscrierile pentru reînnoirea Boardului Copiilor din România!

Publicat de Andra Radu, 31 ianuarie 2022, 15:44

Boardul Copiilor din România – un grup activ de copii și adolescenți din întreaga țară, de diferite vârste și provenind din etnii diverse, aflați atât în medii familiale, cât și în sistemul de protecție a copilului – se reînnoiește la începutul acestui an. Noii membri, care vor fi aleși în urma unui proces de recrutare realizat chiar de copii, îi înlocuiesc pe tinerii care au împlinit vârsta majoratului.

Copiii și tinerii care vor să facă parte din Board sunt invitați să se înscrie completând formularul online accesibil la https://unicefromania.typeform.com/recrutare2022 până la data de 13 februarie 2022.

După închiderea înscrierilor, toate aplicațiile vor fi evaluate de actualii membri ai Boardului, care vor alege, la sfârșitul unui proces de selecție obiectiv, un număr de 15 noi colegi.

Boardul Copiilor a fost constituit în 2019, în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, când Guvernul României și UNICEF au colaborat pentru a promova la nivel european, ca o prioritate, dreptul copiilor de a participa la deciziile care îi privesc.

În cadrul unor ateliere de lucru, online și offline, copiii din Boardul Copiilor din România au redactat în primele luni ale anului 2019 versiunea preliminară a „Declarației de la București a copiilor din Uniunea Europeană”, un apel urgent adresat Uniunii Europene și statelor sale membre de a se asigura că participarea copiilor devine o prioritate și o realitate.

„Am devenit membră a Boardului Copiilor acum doi ani. Înainte eram un copil foarte timid și îmi era teamă să dezbat subiecte cu oameni pe care nu i-am mai întâlnit, care iau decizii la nivel local sau chiar național. Dar Boardul m-a ajutat foarte mult să-mi înfrunt temerile și am avut ocazia să reprezint tinerii și comunitatea din care fac parte în evenimente  importante, să lucrez cu tineri din România și din alte țări și, nu în ultimul rând, să mă maturizez”, a afirmat Andrada, 16 ani.

În contextul declanșării pandemiei de COVID-19, Boardul Copiilor a devenit o voce puternică în sprijinul copiilor din întreaga țară afectați de închiderea școlilor, de perturbarea serviciilor esențiale și de creșterea sărăciei și excluziunii sociale a celor aflați în situații de vulnerabilitate.

Copiii au participat la evenimentele și dezbaterile organizate de UNICEF și partenerii săi, și-au spus părerile și au contribuit substanțial la elaborarea noii Strategii privind protecția și promovarea drepturilor copilului pentru 2021 – 2027.

„Proiectul care a contribuit cel mai mult la evoluția mea personală și care m-a făcut să-mi deschid ochii asupra realității în care trăim este elaborarea Strategiei naționale cu privire la protecția și promovarea drepturilor copiilor. Aici am avut oportunitatea să semnalez problemele pe care le consider cele mai importante la nivelul comunității mele, precum lipsa unui sistem sanitar eficient și absența siguranței în locurile publice”, a declarat Rafaela, 14 ani, membră a Boardului.

La rândul său, Rareș, 13 ani, care s-a alătura Boardului la finalul lui 2019, spune: „Boardul Copiilor m-a învățat să-mi dezvolt abilitățile de vorbit în public, m-a învățat să-mi gestionez timiditatea și să-mi gestionez timpul mai bine”.

Înscrierile se desfășoară pe pagina https://unicefromania.typeform.com/recrutare2022 în perioada 31 ianuarie – 13 februarie 2022, urmând ca noii membri să fie anunțați la începutul lunii martie.

Aflați mai multe amănunte despre Boardul Copiilor și proiectele pe care le derulează acest grup accesând https://www.unicef.org/romania/boardul-copiilor-2021.

Alex Creţ a obţinut medalia de bronz la Grand Prix-ul de judo al Portugaliei!

Publicat de Andra Radu, 31 ianuarie 2022, 09:58

Alex Creţ a obţinut medalia de bronz la categoria 90 kg, duminică, la Grand Prix-ul de judo al Portugaliei, desfăşurat la Almada.

Românul a pierdut semifinala cu olandezul Jesper Smink. În meciul pentru bronz, Creţ s-a impus în faţa moldoveanului Iurie Mocanu.

România a încheiat competiţia cu două medalii de bronz, prima fiind câştigată de Florentina Ivănescu, sâmbătă, la categoria 63 kg.

În ierarhia pe medalii, Coreea de Sud a ocupat primul loc, cu 4 de aur, 1 de argint, 4 de bronz, urmată de Olanda (2-1-1) şi Portugalia (2-0-2). România a ocupat locul 19.

La competiţie au luat parte 301 judoka din 41 de ţări, 179 la masculin şi 122 la feminin.

Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 18:16

„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.

Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.

Mircea Geoană: Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.

Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.

Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.

Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.

E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.

Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.

Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.

Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.

Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!

Mircea Geoană: Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese –  de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.

Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.

Deci noi, când spunem un lucru,  ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.

Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.

Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.

Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.

Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…

Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…

Mircea Geoană: … la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.

Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?

Mircea Geoană: Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.

De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.

Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura  NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.

Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.

Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.

Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.

Infanteriștii olteni, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 16:55

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): România a suplimentat contribuția la misiunea EUFOR Althea în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina. Începând de luni, 17 ianuarie, un detașament format din 30 de militari ai Batalionului 22 Infanterie Romanați din Caracal, aflat în subordinea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est din Craiova, acţionează în Bosnia și Herțegovina.

Infanteriștii olteni s-au alăturat celor 39 de militari ce desfășoară în principal activități de stat major în cadrul Comandamentului misiunii EUFOR Althea, dislocat în Camp Butmir Sarajevo.

Militarii români vor executa timp de șase luni misiuni în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Decizia de suplimentare a contribuției României la operația EUFOR Althea a fost luată pentru îmbunătățirea nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații.

Ministrul apărării naționale, în vizită de informare la Arad și Timişoara

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 16:47

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a vizitat vineri unități militare din vestul țării. La Timișoara, ministrul Dîncu s-a întâlnit cu militarii Brigăzii 18 Cercetare-Supraveghere „Decebal” și cu specialiștii din sistemul medical modular de intervenție și tratament, precum și cu personalul Spitalului clinic militar de Urgență “Dr.Victor Popescu”.

Vasile Dîncu: Sunt foarte bucuros să observ că suntem pregătiți în acest moment și din perspectiva dotării pentru toate misiunile pe care armata și le-a asumat, atât misiunile militare, cât și misiunile civile legate de pandemie sau de protecție civilă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): A doua garnizoană vizitată a fost Aradul, acolo unde ministrul apărării s-a întâlnit cu militarii Batalionului 191 Infanterie “Colonel Radu Golescu”. Şi tot de pe agenda ministrului Dîncu, consemnăm întâlnirea cu ambasadorul statului Israel în România, David Saranga, cu care a discutat principalele repere ale cooperări militare bilaterale.

Turul Ciclist al Sibiului va avea loc la început de iulie!

Publicat de Andra Radu, 21 ianuarie 2022, 11:15

Organizatorii Turului ciclist al Sibiului au anunţat traseul ediţiei 2022 a cursei, care este programată în perioada 2-5 iulie.

„Etape spectaculoase ce păstrează suspansul până la final, rute noi cu provocări dintre cele mai dure pentru ciclişti, peisaje care îţi taie răsuflarea şi echipe foarte puternice la start … acestea sunt pe scurt caracteristicile Turului Ciclist al Sibiului 2022”, anunţă organizatorii cursei, pe Facebook.

Turul Ciclist al Sibiului 2022 va demara pe 2 iulie cu un prolog de 4 km la Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului.

Prima etapă se va desfăşura pe 3 iulie, pe traseul Brezoi – Obârşia Lotrului -Transalpina – Jina – Sibiu (Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului), pe 208 km.

Etapa regină se va desfăşura pe 4 iulie, de la Sibiu – Mediaş – Barghiş – Bradu – Avrig – Cârţişoara şi sosirea la Bâlea Lac, după 182 km.

Cursa se va încheia pe 5 iulie, cu două semietape, 3A (Curmătura Stezii – Arena Platoş Păltiniş), un contratimp de 12,5 km, şi 3B, pe traseul Sibiu – Poiana Sibiului – Cristian – Sibiu (Piaţa Mare), pe 99 km.

Nu mai puţin de 27 de echipe au confirmat participarea la ediţia de anul acesta a Turului Sibiului, dintre care trei din World Tour, Bora-Hansgrohe (Germania), Astana Qazaqstan Team (Kazahstan) şi Team Jumbo Vista (Olanda).

România va fi prezentă cu echipa naţională, Giotti Victoria Savini Due, MENtoRISE Elite Team CFX şi Team Novak (sub rezerva obţinerii licenţei UCI).

Meciul de Cupa Davis dintre România şi Spania va avea loc la Marbella!

Publicat de Andra Radu, 19 ianuarie 2022, 18:03

Meciul echipei de Cupa Davis a României cu Spania, din barajul pentru calificarea la turneul final al competiţiei, se va disputa la Marbella, în perioada 4-5 martie, informează Federaţia Română de Tenis.

Meciul echipei de Cupa Davis a României cu Spania se va disputa la Marbella

Meciurile vor avea loc pe zgură şi vor fi găzduite de baza sportivă „Puente Romano Hotel Tennis Club” din Marbella.

Câştigătoarea confruntării dintre Spania şi România se va califica în faza finală a Cupei Davis din 2022, care se va desfăşura după un nou format cu 16 echipe, repartizate în patru grupe, cu patru sedii diferite.

Primele două clasate în fiecare grupă vor participa apoi la turneul final, într-un oraş care urmează să fie desemnat.

Noul comandant al Bazei 95 Aeriene din Bacău

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 13:50

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noul comandant al Bazei 95 Aeriene din Bacău este comandorul Ioan Mischie. Acesta a preluat conducerea bazei de la generalul de florilă aeriană Leonard Baraboi, care a fost numit la comanda Bazei 71 Aeriene de la Câmpia Turzii. Comandorul Ioan Mischie a fost comandantul primului detașament românesc de elicoptere care a activat în misiunea Organizației Națiunilor Unite din Republica Mali, pe continentul african, în perioada octombrie 2019 – martie 2020.

Comandor Ioan Mischie: Îmi va fi de folos experiența acumulată în misiunea internațională, în special în cea din Mali, deoarece acolo am fost responsabil atât cu planificarea și negocierea contractelor cu ONU, cât și de misiune în sine. Practic, a fost o unitate independentă la mii de km depărtare față de România.

Totuși, sunt două stări diferite: aici este pace, am în subordine un colectiv foarte bun, de care trebuie să am grijă, și atunci tempoul va fi mai liniștit, dar în același timp sunt conștient de amenințările de la granița României și de responsabilitatea care vine Bazei 95 Aeriană.

Este o bază cu multe misiuni, este o bază care, spre exemplu, în acest an de instrucție este implicată în patru exerciții internaționale, din care trei peste granițe. Deci, responsabilitățile sunt destul de mari.

Reuniunea informală desfășurată la Brest

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 13:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările Uniunii Europene au discutat situația de securitate de la granița Ucrainei cu Federația Rusă, în cadrul reuniunii informale desfășurată la Brest, sub egida președinției franceze a Consiliului Uniunii. Oficialii europeni au analizat și noile provocări în zonele de conflict, unde Uniunea Europeană are dislocate forţe.

În cadrul reuniunii a avut loc și o dezbatere comună a miniștrilor apărării și de externe, pe baza ultimei versiuni a proiectului „Busolei strategice”, care urmează a fi aprobat în luna martie a acestui an.

România a fost reprezentată la reuniune de ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a reiterate îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică, parte a unei strategii mai ample a Federației Ruse pentru creșterea influenței în zonele de interes şi limitarea parcursului european al altor state.

Tot în această săptămână, ministrul Dîncu a avut alte două întâlniri importante. Una cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, David Muniz, iar o alta cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble.

Parteneriatul Strategic româno-american și situația de securitate în regiune, respectiv misiunile de poliție aeriană întărită, prezenţa navelor militare britanice în Marea Neagră și exercițiile militare comune au fost temele de discuție cu cei doi demnitari.

David Popovici o să participe la patru competiţii majore în acest an!

Publicat de Andra Radu, 13 ianuarie 2022, 14:19

Înotătorul David Popovici va participa în 2022 la patru competiţii majore, informează Clubul Sportiv Dinamo pe pagina oficială de Facebook.

David Popovici o să participe în 2022 la patru competiţii majore!

Acestea sunt Campionatele Mondiale de seniori din Japonia (13-29 mai), Campionatele Europene de juniori de la Otopeni, România (iulie), Campionatele Europene de seniori din Italia (11-17 august) şi Campionatele Mondiale de juniori din Rusia (23-28 august).

În 2021 David Popovici a cucerit cinci medalii la competiţiile de obiectiv: 3 de aur şi 1 de argint la Campionatele Europene de juniori şi 1 de aur la Campionatele Europene de seniori în bazin de 25 de metri. În plus, el a obţinut şi un loc 4 la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Alături de Robert Glinţă, el este cel mai medaliat sportiv român în 2021 într-un sport olimpic.

Ziua artei fotografice în România

Publicat de Andra Radu, 11 ianuarie 2022, 09:45

Ziua artei fotografice în România este marcată, din 2010, în data de 11 ianuarie, aceasta fiind stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010 (proiectul fiind iniţiat de ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional de la acea vreme, Kelemen Hunor) şi publicată în Monitorul Oficial nr. 319 din 14 mai 2010.

A fost aleasă ziua de 11 ianuarie deoarece reprezintă data naşterii lui Carol Pop de Szathmari – numele din certificatul de botez fiind Szathmári Pap Károly – (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României şi primul fotograf de război din lume, conform site-ului www.eurofotoart.com.

În Hotărârea de Guvern amintită se preciza: „cu prilejul Zilei Artei Fotografice în România, se organizează acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică; autorităţile administraţiei publice centrale şi locale interesate acordă sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment”.

Cea mai reprezentativă manifestare este Festivalul naţional cu participare internaţională „Luna Fotografiei din România”, organizat, începând cu anul 2010, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Acesta cuprinde o serie de manifestări expoziţionale de excepţie, vernisate atât în Capitală, cât şi în cele mai importante centre fotografice din România, precum şi în Cernăuţi (Ucraina), respectiv Budapesta şi Szeged (Ungaria).

În 12 ianuarie 2011, a avut loc vernisajul primului Salon al Artiştilor Fotografi din Bucureşti, organizat sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.

De asemenea, începând cu anul 2011, iubitorii de artă fotografică pot participa la Salonul Artiştilor Fotografi din Bucureşti. În luna mai 2012, a fost lansat oficial Festivalul Fotografiei Europene, ediţia I, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Vernisajul Salonului Internaţional de Artă Fotografică al României, ajuns în 2021 la cea de-a 25-a ediţie, a avut loc la Bucureşti, la Salonul Jockey Club.

Daniel Petrescu: “Vom continua să ne îndeplinim angajamentele în teatrele de operații, prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și activi în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale”

Publicat de Gabriel Stan, 10 ianuarie 2022, 12:17

Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.

A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul Săptămânii realizat cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!

Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării: La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.

Daniel Petrescu: Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.

În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.

În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.

Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor  Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.

Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.

De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să  vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.

Daniel Petrescu: Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.

Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.

De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.

Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.

De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.

Daniel Petrescu: Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.

Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.

Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.

Daniel Petrescu: Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.

Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.

Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!

Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.

A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul săptămânii pe care l-am realizat cu șeful Statului Major al Apărării, cu generalul Daniel Petrescu.

Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!

Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării: La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.

Daniel Petrescu: Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.

În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.

În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.

Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor  Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.

Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.

De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să  vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.

Daniel Petrescu: Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.

Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.

De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.

Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.

De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.

Daniel Petrescu: Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.

Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.

Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.

Daniel Petrescu: Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.

Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.

Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!

Ce filme vedem la cinema în 2022?

Publicat de Andra Radu, 9 ianuarie 2022, 14:55

Independența Film, anunță titlurile care vor fi lansate în cinema în 2022: Trei etaje / Tre piani (r. Nanni Moretti), Cea mai rea fată din lume / The Worst Person in The World (r. Joachim Trier), Un erou / A Hero (r. Asghar Farhadi), Paris, arondismentul 13 / Paris, 13th District (r. Jacques Audidard) și Madres Paralelas (r. Pedro Almodóvar).

Ianuarie

Trei etaje / Tre piani – nominalizat la Palme d’Or 2021, cel mai nou film al cineastului italian Nanni Moretti, ajunge pe marile ecrane din România din 7 ianuarie. Filmul urmărește viețile a trei familii care locuiesc în aceeași clădire și ale căror povești se intersectează într-un mod tulburător, cu urmări nefaste pentru toată lumea.

În distribuția filmului se regăsesc nume sonore precum Margherita Buy (Mia Madre, r. Nanni Moretti), Alba Rohrwacher (Minuni / Le meraviglie, r. Alice Rohrwacher) sau Riccardo Scamarcio (Traducătorii / Les Traducteurs, r. Régis Roinsard), precum și debutanta Denise Tantucci sau chiar autorul filmului, Nanni Moretti.

Program și bilete aici: http://www.independentafilm.ro/project/tre-piani/.

Februarie

Cea mai rea fată din lume / The Worst Person in The World (r. Joachim Trier) – descris de publicația americană Variety drept „un studiu ironic și pătrunzător al anxietăților generației milenialilor”, filmul urmărește patru ani din viața lui Julie (Renate Reinsve), o tânără de 30 de ani care luptă pentru a-și face o carieră și încearcă să-și dea seama, cu luciditate, cine e cu adevărat, în timp ce trece prin două relații amoroase complicate.

Pentru rolul din acest film, Renate Reinsve a câștigat premiul pentru cea mai bună actriță la Cannes 2021. Cea mai rea fată din lume / The Worst Person in The World va fi lansat în cinema pe 4 februarie.

Un erou / A Hero (r. Asghar Farhadi) este câștigătorul Grand Prix 2021, al doilea cel mai important premiu al festivalului de la Cannes, și spune povestea lui Rahim, care se află în închisoare pentru o datorie neplătită.

În timpul unei permisii de două zile, acesta încearcă să-şi convingă creditorul să îşi retragă plângerea în schimbul returnării unei părţi din datorie, dar se confruntă cu o situație pe care nu şi-o imagina.

Filmul reprezintă propunerea Iranului la Oscar, Farhadi fiind deja câștigător a două Oscaruri pentru film străin, și va avea premiera în cinematografe pe 25 februarie.

Martie

Paris, arondismentul 13 / Paris, 13th District – cunoscutul cineast francez Jacques Audidard a transformat și adaptat trei romane grafice, realizate de ilustratorul american Adrian Tomine, într-o poveste alb-negru despre patru personaje ale căror vieți se intersectează. Émilie o întâlneşte pe Camille care e atrasă de Nora, care îşi încrucişează drumul cu Amber.

Trei fete şi un băiat – sunt prieteni, uneori iubiţi, de cele mai multe ori şi una şi alta. Filmul, „un soi de Jules et Jim cu un soundtrack synth-pop”, după cum îl descrie The Playlist, a primit la Cannes 2021 premiul pentru cea mai bună coloană sonoră. Premiera în cinema va avea loc pe 11 martie.

Aprilie

Madres paralelas – noul film al lui Pedro Almodóvar o are în rolul principal pe Penélope Cruz, câștigătoarea Cupei Volpi pentru cea mai bună actriță la Veneția 2021, unde filmul a fost prezentat în deschiderea festivalului.

Madres paralelas prezintă un trio de mame, interpretat de Penélope Cruz, Aitana Sánchez-Gijón și Milena Smit, și continuă una dintre temele principale ale filmelor lui Almodóvar, concentrându-se asupra mamelor imperfecte. Filmul va fi lansat în cinematografe pe 1 aprilie.

Printre titlurile pe care Independența Film urmează să le lanseze în cursul acestui an se mai regăsesc:

• L’Evénèment (r. Audrey Diwan), fimul care a câștigat marele premiu la Festivalul de Film de la Veneția și care o are în rolul principal pe actrița româno-franceză Anamaria Vartolomei;
• Illusions perdues (r. Xavier Giannoli), al cărui protagonist este Xavier Dolan;
• La croisade (r. Louis Garrel), un manifest pentru protejarea mediul înconjurător, prezentat la Cannes în secțiunea Cinema for the climate, cu Laetitia Casta în rolul principal;
• Cow, documentarul prezentat la Cannes 2021 și realizat de Andreea Arnold, regizoarea filmelor Fish Tank și American Honey;
• L’infiltré (r. Thierry de Peretti), film câștigător al premiului juriului pentru cea mai bună regie la festivalul de la San Sebastián 2021.

Tradiții și superstiții de Anul Nou!

Publicat de Andra Radu, 31 decembrie 2021, 11:40

Noaptea dintre ani este așteptată cu mare bucurie. La 12 noaptea alungăm anul vechi și îl întâmpinăm, cu speranță pe cel nou. Trecerea nu este lipsită însă de superstiții.

La români, conform tradiției, în noaptea de Anul Nou aceștia trebuie să facă cât mai mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele.

O altă superstiție de Revelion este aceea că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a celui nou este bine să nu facem cheltuieli și să nu aruncăm nimic din casă (inclusiv gunoiul) deoarece, o data cu el, aruncăm afară din casă și norocul.

Și că tot vine vorba de bani, există și superstiția conform căreia oamenii nu trebuie să aibă nicio datorie când începe noul an. În caz contrar, aceștia vor rămâne datori întreg anul.

De asemenea, o bine cunoscută superstiție spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an ne va influența tot anul.

Conform tradiției populare, fetele nemăritate pun în Ajunul Anului Nou un fir de busuioc într-un vas cu apă, o ramură de măr și un ban. Dimineața, fetele își vor visa alesul cu care urmează să se căsătorească.

La miezul nopții, ușa casei trebuie să fie deschisă, permițând astfel anului vechi să iasă, în timp ce cel nou să intre.

Preluat mai nou și de români, obiceiul cu sărutatul sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de către îndrăgostiți. Aceștia cred că astfel vor fi însoțiți de dragoste întreg anul.

Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine că fiecare persoană să poarte o haină nouă dar și ceva roșu, ori o altă culoare veselă pentru a atrage toate energiile pozitive.

În noaptea de Anul Nou nu se doarme, iar cine nu rezistă va fi somnoros tot anul. O altă datină spune că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul. De asemenea, trebuie să ai și bani în buzunar pentru că noul an să nu te prindă sărac.

În noaptea dintre ani dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Conform tradiției, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an trist.

Intrarea într-un nou an este marcată de fiecare data prin obiceiuri care îi încânta nu numai pe cei mici, dar și pe cei mari. Acestea diferă de la o zonă la alta în funcție de specificul local și nu trebuie ratate dacă ai hotărât să petreci cumpăna dintre ani în altă parte decât acasă.

În România mai există regiuni în care sărbătorile, fie de Crăciun, fie de An Nou, încă mai reprezintă ocazii de a transmite din generație în generație vechile tradiții.

Plugușorul este legat de dorința ca anul ce urmează să fie unul cu recolte bogate. În ziua de 31 decembrie, copiii încep să colinde pocnind din bici, sunând din clopoței, suflând în buhai și urând noroc și bogăție. Ei merg și din casă în casă, prilej cu care primesc mici daruri, fructe, colăci sau bani.

Capra este unul din simbolurile cele mai răspândite la noi în țară, alături de Plugușor. Ea întruchipează un personaj.

Tradiția ursului are origini dacice și se pare că în Bucovina este unul dintre cele mai frumoase spectacole cu măști. Jocul simbolizează trecerea anotimpurilor și amintește de faptul că, odată, acest animal era considerat personajul care reușea să învingă iarna și să aducă primăvara.

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Anul Nou este Sorcova. În dimineața zilei de 1 ianuarie, copiii merg din casă în casă urând gazdelor sănătate și noroc.

În seara de Anul Nou îmbracă-l pe copilașul tău în haine noi. Pe lângă atmosfera festivă pe care o conferă acestor momente, hainele noi simbolizează începutul unui nou an, plin de noroc.

Dacă ai un copilaș mai măricel, poate întârzia un pic la somn pentru a prinde spectacolul artificiilor de la miezul nopții. Spune-i că noul an este întâmpinat cu lumină și zgomot pentru că tradiția spune că în acest fel se îndepărtează toate relele.

Datinile reprezintă legătura strânsă dintre generații prin intermediul cărora trăsăturile unui popor nu se pierd. Profită de orice ocazie apărută pentru a-i povesti micuțului tău despre semnificația acestora.

Tradiții ciudate de Revelion în lume!

În Danemarca se sparg farfurii: În Danemarca, toate farfuriile nefolosite sunt păstrate până la data de 31 decembrie, când sunt afectuos sparte de tocul ușilor tuturor prietenilor și rudelor. Tot în Danemarca, oamenii se urcă pe scaune și sar de pe ele, de Anul Nou, ca să aibă noroc.

În Spania se mănâncă 12 boabe de strugure: În Spania, dacă poţi să înghesui 12 boabe de strugure în gură la miezul nopţii, ai parte de noroc în anul care vine

Aruncarea îngheţatei pe jos în Elveţia: În Elveţia, Anul Nou este marcat prin aruncarea de îngheţată pe podea.

Aruncarea monedei în România: În România, oamenii aruncă monede în apă, ca să aibă noroc.

Clătite în Franța: Francezilor le plac lucrurile simple şi delicioase. La fiecare An Nou, ei consumă un teanc de clătite.

Primul sosit în Scoţia: În Scoţia, prima persoana care trece pragul unei case, în Noul An, trebuie să aducă un cadou norocos.

Mâncând pentru prosperitate în Estonia: În Estonia, oamenii mănâncă de șapte ori pe zi, de Anul Nou, pentru a-şi asigura prosperitatea în Noul An.

Sperietoare arsă în Ecuador: În Ecuador, Anul Nou este marcat la miezul nopții prin arderea sperietorilor de ciori umplute cu hârtie. Sunt arse, de asemenea, și fotografiile din ultimul an, ca semn aducător de noroc.

Se poartă lenjerie colorată în America de Sud: În unele ţări din America de Sud, purtarea de lenjerie de corp colorată determină soarta cuiva în noul an. Lenjeria de corp de culoare roşie înseamnă că vei găsi dragostea. Auriul înseamnă bogăţie, iar albul semnifică pace.

108 bătăi de clopote în Japonia: În Japonia, sună toate clopotele de 108 ori, conform convingerii budiste că acest lucru aduce purificare. Este, de asemenea, considerat a fi bine să intri în Noul An zâmbind, deoarece aduce noroc.

Filipinezii preferă lucrurile rotunde: În Filipine, totul se reduce la bani. Ei cred că totul trebuie să fie rotund, astfel încât să reprezinte monede şi să aducă bogăţie. Alimente rotunde, haine rotunde, totul să fie rotund.

Rațiuni care stau la baza deciziei achiziționării avioanelor F-16 din Norvegia

Publicat de prosavioleta, 21 decembrie 2021, 18:50

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!
General Ștefan Dănilă: Bună dimineaţa şi bun găsit tuturor ascultătorilor dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Un subiect al săptămânii foarte fierbinte, un subiect care suscită interes şi foarte multe controverse, chiar în Parlament. Dumneavoastră sunteți unul dintre oamenii de la decizia din momentul în care a fost achiziționată prima flotă de F-16 și mi-ați mărturisit înainte că v-aţi fi dorit avioane de luptă multirol noi.
General Ștefan Dănilă: Da. Prima escadrilă de F-16 s-a contractat în perioada 2013-2014, de fapt atunci s-a aprobat o lege în Parlament pentru achiziția acestor avioane. Din păcate, mulţi mi-au atribuit mie această achiziție de avioane în uz, avioane din Portugalia. În acel moment, într-adevăr, a fost o soluție, dar a fost unica soluţie pentru noi pentru achizițiile de F-16. Atunci când s-a discutat legea în Parlament nu m-a întrebat nimeni ce părere am, iar decizia de fapt a fost luată de prim-ministrul de atunci, domnul Victor Ponta. E adevărat că în acel moment exista o hotărâre a CSAT care spunea că România ar trebui să achiziţioneze 32 de avioane noi, hotărâre aprobată la sfârșitul anului 2011. Din păcate, guvernele care au fost în 2011-2012 nu au reușit să identifice fondurile pentru achiziția aceasta. Era și perioada de criză. Imediat după ce s-a terminat criza, în 2012, nu a fost posibilă o achiziţie de avioane noi și, odată cu disponibilizarea unor fonduri prin cedarea unor frecvențe, am reușit să facem această achiziție de F-16 din Portugalia. A fost o soluție de moment. Acum controversele care apar privind achiziţia de F-16 din Norvegia sunt tardive, în condițiile în care noi deja avem o escadrilă de F-16 Block AB MLU, adică modernizate. Cea mai eficientă soluție este să continuăm cu următoarele escadrile, următoarele două escadrile care să fie din aceeași categorie, pentru a păstra lanțul logistic același, să nu avem două canale de logistică sau două procese de mentenanță, pentru că blocuri diferite înseamnă avioane diferite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este un amănunt foarte important, pentru că sunt o mulţime de păreri, după cum spuneam, și de controverse din punctul ăsta de vedere, în care oamenii spun că ar fi fost mai bine să luăm noi.
General Ștefan Dănilă: Şi eu spun că cele mai bune avioane pentru noi sau cea mai bună soluţie ar fi fost să avem avioane noi. Şi acum spun că o achiziție de avioane F-16 noi ar fi o soluție, încă o soluție viabilă pentru România, dar decizia ar fi trebuit luată cu ceva mai mulți ani urmă, în condițiile în care avioanele noi sosesc de la data contractării sau în următorul an de la data contractării încep să sosească câte cinci, maximum șase avioane pe an, am avea 30 de avioane în minimum șase ani de la momentul contractării, consider că este deja târziu. Adică aviația de vânătoare în România, aviaţia de luptă în România are nevoie neapărat în momentul ăsta, cât mai rapid, de încă o escadrilă operațională. Nu se mai poate face poliție aeriană cu MIG 21. Este mult forțată această menținere în activitate, menținere în operare a MIG-21. Pe de altă parte, avem piloți, avem personal tehnic pregătit la care ar trebui să renunțăm, dacă am opri MIG-ul 21 de la zbor și nu am avea altceva să punem în loc. Achiziţia unor avioane care deja sunt în operare este o soluție de trecere rapidă pe avioane de luptă, în condițiile în care situaţia de securitate în jurul României nu este tocmai roză şi nu putem să renunțăm acum la pregătirea personalului în aviația de luptă.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Să mai spulberăm un mit: se tot vehiculează prin spațiul public faptul că un avion care are 40 de ani, cum ar fi cele din Norvegia, ar fi o adevărată pacoste pentru România şi…
General Ștefan Dănilă: Pentru cei care folosesc aceste idei îi invit la Fetești sau îi rog pe cei de la Forţele Aeriene să-i invite la Fetești, să le prezinte avioanele care au într-adevăr 40 de ani, să le vadă cum sunt menținute – pentru că aceste avioane trec printr-un ciclu de lucrări periodice care fac să fie bine verificate, bine întreținute și să vadă cum se prezintă. Credeți-mă că aceste avioane sunt bine întreținute. Deci din acest punct de vedere putem să spunem că piloții se urcă în avioane, nu cu teamă, cum spuneau unii răuvoitori, ci se urcă în avioanele respective cu încredere.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Din ce știu, domnule general, ați fost și pilot de vânătoare, dar și pilot de transport, spre finalul carierei…
General Ștefan Dănilă: Am fost pilot pe MIG 21, MIG 21 Lancer, am făcut parte din prima grupă de trecere pe MIG-21 Lancer și pot să vă spun că de atunci, de când făceam trecerea, se spunea că este o etapă de trecere către altceva, deja de la sfârșitul anilor ’90 trebuia să ne gândim ce avioane de luptă vom lua. Suntem mult întârziați în privința achiziției de avioane de luptă și din cauza asta e necesar să luăm acum, cât mai repede, avioane pentru a ne menține o capacitate suficientă de apărare aeriană, urmând ca în următorii zece ani să se ia o decizie privind viitorul aviației, pentru că trebuie achiziționate. România are nevoie de cel puțin două escadrile de aviație de luptă pentru a face poliția aeriană, adică serviciu de luptă de pace.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ar putea să fie și răspunsul pentru cei care vin cu argumentul total nefondat care spune că am fi putut să luăm două avioane noi și nu zece vechi?
General Ștefan Dănilă: Şi ce să facem cu ele? Cu două avioane nu ai…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Oricât de noi ar fi…
General Ștefan Dănilă: Nu este eficient.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact.
General Ștefan Dănilă: Mă uitam la achiziția bulgarilor: opt avioane nu înseamnă o achiziție eficientă, pentru că o escadrilă are, dacă vreți, în componența ei și în felul în care este gândită logistica acestei escadrile, un minim de 12 avioane înseamnă o logistică cu o planificare și cu echipamente care să fie utilizate eficient. Dacă avem mai puțin de 12, deja trebuie să intre într-un pachet mai mare și, probabil, vor fi afiliaţi la un pachet de avioane mai mare, în așa fel încât să se asigure logistica lor și mentenanța. Nu este eficientă. Deci de la 16 avioane în sus putem să gândim un sistem de mentenanță mai apropiat, adică să nu apelăm la alte state pentru a face mentenanța de nivel complex, de nivel Depot, cum se va face la F-16, cum s-a făcut la MIG-ul 21 sau cum se va face la F-16, la Aerostar.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
General Ștefan Dănilă: Cu mare plăcere. Şi eu mi-aș dori avioane noi, dar nefiind soluția materială pentru achiziția acestor avioane, atunci piloţii militari, aviația militară va ști să le folosească cu eficienţă pe cele care vor fi achiziționate din Norvegia.

Numeroase întâlniri oficiale la nivelul conducerii Ministerului Apărării Naționale

Publicat de prosavioleta, 21 decembrie 2021, 18:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în comun și cooperarea militară au fost subiectele întâlnirii dintre șeful statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă, cu omologul său grec generalul locotenent Charalampos Lalousis, aflat în vizită în țara noastră. Oficialul grec a fost primit și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Concluzia discuțiilor fiind că participarea militarilor la exercițiile militare comune rămâne cheia pentru creșterea interoperabilității forțelor celor două state. Tot în această săptămână secretarul de stat, Simona Cojocaru și generalul Daniel Petrescu au reafirmat la întâlnirea cu atașații apărării acreditați la București faptul că relațiile dintre Armata României și armatele străine se bazează pe dialog și colaborare. În cadrul acțiunilor de cooperare militară se înscrie și vizita în România a comandantului zonei maritime mediteraneene, viceamiralul Gilles Boidevezi.

Viceamiral Gilles Boidevezi: Cooperarea cu România nu se limitează la zona Mării Negre, ci continuă şi în zona Mării Mediterane, activitățile fiind planificate la nivel global. Relațiile dintre România și Franța trebuie să fie consolidate, dar, bineînțeles, asociind atât ţările riverane, cât şi cele din NATO și Uniunea Europeană.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Vizita oficialului militar în țara noastră a avut loc în contextul în care în Marea Neagră își desfășoară misiunea de prezență fregata franceză Auvergne, care va avea și o serie de exerciții comune cu Forțele Navale Române.

Italia preia misiunea de poliție aeriană întărită din România

Publicat de prosavioleta, 21 decembrie 2021, 18:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO ale Forțelor Aeriene Române vor fi efectuate în următoarele patru luni, împreună cu aviatorii militari italienii. Detașamentul forțelor aeriene italiene formate din 140 de militari și patru aeronave Eurofighter Typhoon a fost certificat pentru această emisiune miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Serviciul de Poliție aeriană al Alianței Nord Atlantice în zona țării noastre este coordonată de Centrul de Operații Aeriene de la Torrejón, Spania, comandat de generalul locotenent Fernando de la Cruz, prezent la ceremonia de la Mihail Kogălniceanu.
General locotenent Fernando de la Cruz: Acesta este un exemplu al spiritului de solidaritate și cooperare pe care îl împărtășim în cadrul Alianței. Vreau să vă transmit aprecierea mea față de nivelul înalt al angajamentului Forțelor Aeriene Române, dar și al forțelor aeriene italiene, în această misiune de poliție aeriană întărită care iată se execută din nou în această zonă.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul italian este la a doua rotație în România pentru misiunile de poliție aeriană. Comandantul Comandamentului forțelor de luptă ale Forțelor aeriene italiene, generalul maior Francesco Vestito.
General maior Francesco Vestito: Sunt aproape șase ani de când se desfășoară sistemul de poliție aeriană. Este o operațiune obișnuită a forțelor aeriene care se desfășoară zi de zi pentru apărarea spațiului aerian NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Dislocarea avioanelor Eurofighter Typhoon în România face parte din planul de acțiune al NATO pentru securizarea flancului estic al alianței și este un răspuns la provocările mediului de securitate actual. Îl ascultăm pe șeful statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, la ceremonialul din Baza 57 aeriană.
General Daniel Petrescu: Creșterea prezenței militare a NATO în România și în regiunea Mării Negre reprezintă o altă punere în fapt a solidarității și unității aliate.

Mai puţin de jumătate dintre părinţii care muncesc în străinătate se întorc acasă, de Crăciun!

Publicat de Andra Radu, 21 decembrie 2021, 14:01

Mai puţin de jumătate dintre copiii rămaşi singuri în ţară (41%) se vor bucura de sărbători petrecute împreună cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, care vor veni acasă de Crăciun.

Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinţi, este redus (doar 7%), foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvaţi Copiii România, în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizaţiei.

Printre motivele care i-ar face să revină acasă se numără locurile de muncă, îmbunătăţirea sistemului medical şi climatul socio-politic stabil.

Pentru 40% dintre copiii rămaşi în ţară, există certitudinea că părintele sau părinţii plecaţi vor rămâne departe de casă de Crăciun, în vreme ce 41% dintre ei ştiu că îşi vor vedea părinţii de Sărbători. Diferenţa este reprezentată de cazuri în care părinţii nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.

Datele anchetei realizate de Salvaţi Copiii România vizează aspecte complexe, printre care:

– Pe ce se cheltuiesc banii primiţi de la părintele/părinţii plecaţi. Dintre destinaţiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri, urmată de educaţie (rechizite, meditaţii, transport etc) – 60% din eşantion – şi cheltuieli locative (chirie, utilităţi, rate pentru achiziţia sau construcţia locuinţei) – 51%.

Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) au fost indicate de 39% dintre respondenţi, în timp ce cheltuielile care ţin de accesul copiilor la recreere şi activităţi de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activităţi sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puţin de un sfert dintre copii (22%).

De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiţi sunt cheltuiţi pentru alte destinaţii asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinţii plecaţi merg şi spre alte destinaţii, neasociate nevoilor copiilor.

– Intenţia de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă). Perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/părinţii plecaţi, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eşantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferenţa fiind reprezentată de situaţiile în care părinţii nu au luat încă o decizie în acest sens.

– Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinţi este redus (doar 7%), observăm că foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenţie, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

– Ce i-ar aduce pe părinţi înapoi în ţară, alături de copiii lor: Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de întoarcere definitivă în ţară, cel mai frecvent invocat ţine de piaţa muncii (locuri de muncă, condiţii de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea climatului social general/vieţii politice (20%).

Eventualele îmbunătăţiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educaţie par a avea o greutate mai redusă în influenţarea deciziei părinţilor de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente).

Fişă tehnică: Datele au fost culese în luna decembrie 2021, pe un eşantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Harta copiilor rămaşi singuri în ţară

Peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele:

1 Suceava – 7216
2 Botoşani – 5421
3 Iaşi – 4448
4 Bacău – 3569
5 Neamţ – 3527
6 Prahova – 3515
7 Vaslui – 3220
8 Galaţi – 2879
9 Maramureş – 2836
10 Constanţa – 2833

Organizaţia Salvaţi Copiii a creat servicii sociale specializate adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă.

Peste 124.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării.

Expo 2020 Dubai: Soluțiile pentru un viitor global durabil, regăsite în cultura tradițională din România!

Publicat de Andra Radu, 15 decembrie 2021, 18:00 / actualizat: 15 decembrie 2021, 19:09

Pe 14 decembrie, într-un moment onorific, delegația Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, coordonată de László Borbély, a deschis porțile Expo Dubai 2020 – o premieră pentru România la această ediție. (Înregistrarea momentului este disponibilă aici: https://www.instagram.com/tv/CXdd3MsDAmC/?utm_medium=copy_link.

În contextul Expo Dubai 2020, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a prezentat contribuțiile lui Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen la ceea ce numim în prezent dezvoltare durabilă. Inspirați de cultura tradițională românească, prin studiile și ideile pe care le-au lansat în urmă cu un secol, cei trei români vizionari au propus concepte prin care se poate fundamenta ideea de construire a unei lumi durabile.

„Este o onoare să mă aflu astăzi aici în Pavilionul României la Dubai care, nu accidental, poartă titlul New Nature. Trebuie să ne regândim <<natura>> de a fi, de a trăi, de a interacționa cu mediul natural. Evenimentele la care am participat cu plăcere ieri și astăzi sunt o recunoaștere a faptului că avem viziune în România, avem o structură inter-instituțională, avem eficiență a administrațiilor publice și servicii publice inovative pentru implementarea Agendei 2030.

Avem multe resurse, însă e nevoie și de o schimbare de paradigmă, de o relație nouă cu natura. Așa cum spunea Brâncuși – lucrurile nu sunt dificil de realizat, ce este dificil e să ne punem în starea de a le face. În activitatea Departamentului avem două direcții cheie: să convingem administrațiile publice să devină parteneri în demersul nostru și să convingem întreaga societate de schimbarea de mentalitate atât de necesară în relație cu natura.” a declarat László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (Guvernul României).

Conferința „Sustainable Romania. Local Knowledge from the Past for a Global Lasting Future” a fost deschisă de către László Borbély și de Daniela Gîtman, secretar de stat pentru afaceri interinstituționale al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în calitate de gazdă a Pavilionului României la Dubai, în prezența invitaților reprezentanți ai delegațiilor și Pavilioanelor vecine și a participanților online.

Înregistrarea evenimentului poate fi vizionată aici: https://fb.watch/9UbkOSBuIa/.

În acord cu New Nature, tema generală prezentată de România la Dubai în 2020 în districtul Sustenabilității al expoziției mondiale, conferința a propus ideea că soluțiile pentru o dezvoltare durabilă și coerentă la nivel global pot fi găsite în exemple locale care, conectate la resursele și tehnologia din prezent, pot deveni metodologii viabile de colaborare dintre om și natură.

Experții invitați să prezinte teoriile lui Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu – Roegen au plasat conceptele gândite de cei trei în dialog direct cu dezvoltarea durabilă din prezent:

Doina Lemny, muzeograf onorific la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou, Paris, custodele atelierului sculptorului Constantin Brâncuși, a prezentat o perspectivă nouă asupra relației lui Brâncuși cu materialul natural, despre care sculptorul considera că este cel care dictează direcțiile artistice, meșteșugarul sau artistul fiind cel care se adaptează după ceea ce îi spune materialul.

Luis Ovidiu Popa, directorul general Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a scos în evidență importanța studiilor lui Antipa asupra pescăriilor din Delta Dunării ca model de bună practică în administrarea rațională a ecosistemelor naturale și, totodată, valoarea spațiilor muzeale ca centre de educație non-formală pornind de la „diorama” inventată de marele biolog român.

Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, expert în economie circulară și dezvoltare durabilă, a explicat relevanța teoriei bioeconomice și a programului bioeconomic minimal propus de Nicolae Georgescu – Roegen ca soluție pentru dezechilibrele dintre societate – economie și resurse din prezent. Evenimentul a fost curatoriat și moderat de Teodor Frolu.

Filmul documentar dedicat contribuțiilor celor trei români de geniu la definirea ideii de lume durabilă, prezentat publicului internațional în contextul conferinței, poate fi vizionat aici: https://www.youtube.com/watch?v=KP6OCZzR0i8.

Un rezumat video al activităților Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu societatea civilă, care se înscrie conceptelor prezentate în conferință poate fi vizionat aici: https://youtu.be/zD40mgO9db8.

Conferința „Sustainable Romania. Local Knowledge from the Past for a Global Lasting Future” a fost organizată în contextul prezenței României la Expo Dubai 2020 de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23.

Resurse suplimentare de documentare a temelor conferinței: https://traditiicreative.ro/precursori/

Prezentările speakerilor: Prezentări Brâncuși, Antipa, Roegen – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă – dezvoltaredurabila.gov.ro

George Scutaru: Acest bombardament informaţional provine din anumite zone care își manifestă ostilitatea în acest fel. Este un fenomen care se înregistrează și în România și lucrul acesta se vede în unele teorii alarmiste, conspiraționiste.

Publicat de Gabriel Stan, 14 decembrie 2021, 13:59

„Subiectul săptămânii” este reprezentat fără nici un dubiu de tensiunile fără precedent de la granița Federației Ruse cu Ucraina, tensiuni care îngrijorează comunitatea internațională, dar mai ales țările de la granița de est a NATO.

Iminenţa unui conflict ruso-ucrainean este susținută și de obișnuita avalanșă de știri false, mesaje aruncate în spațiul public, din ce în ce mai greu de descifrat. Invitat la „Subiectul săptămânii” este George Scutaru, director general al New Strategy Center, organizație care a dezbătut recent problematica știrilor false în cadrul unor dezbateri online, dar și în format fizic, organizate la Sibiu și la Timișoara.

Domnule Scutaru, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!

George Scutaru: Bună dimineaţa dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este foarte interesant nu doar în vremuri tulburi să vorbim despre fake-news, despre lucrurile care sunt cumva încifrate pentru marea masă a oamenilor care se uită la televizor sau intră pe internet. Dumneavoastră ați reușit cu New Strategy Center să coagulaţi o anumită zonă nu doar a opiniei publice, ci a unei comunități specializate în lucruri legate de armată, de securitate. La Timișoara aţi organizat o întâlnire între două grupuri mari de studenți, între două instituții – Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.

George Scutaru: Într-adevăr, este vorba de o cooperare inedită într-un proiect destinat creşterii rezilienţei tinerilor în fața campaniilor de dezinformare. Este un consorțiu format din New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, care derulează acest proiect „Investments in a safer future”. Acesta a fost selectat de divizia de diplomație publică a NATO în cadrul unui apel de proiecte ce urmărește să crească reziliența statelor NATO în fața campaniilor de dezinformare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi căutat să descifraţi, nu pentru dumneavoastră, ci pentru cei către care dumneavoastră vă îndreptați, ați căutat să descifrați aceste mesaje otrăvite, să încercați să le dați niște instrumente oamenilor prin care ei să gândească și să nu cadă pradă acestei dezinformări? Presupun că este un proces foarte interesant chiar și pentru dumneavoastră, pentru că luați pulsul… De fapt vedeți cum a rodit acest atac informațional în creierele și în sufletele oamenilor.

George Scutaru: Da, într-adevăr este o preocupare a noastră și ne-am dat seama că pandemia nu a făcut decât să accelereze niște fenomene care se înregistrau deja.

Asistăm și în România, ca și în alte țări ale Uni, la un adevărat bombardament informațional, la o campanie de informații false, defetiste care încearcă să acrediteze tot felul de teorii conspiraționiste și care nu fac decât să submineze această legătură între cetățean și stat.

Este un fenomen care nu se întâlnește doar în România, se întâlnește, așa cum aţi spus, şi în alte țări ale lumii democratice. Acest bombardament informaţional provine, să spunem, din anumite zone care își manifestă ostilitatea în acest fel și care doresc să submineze coeziunea aliată. Este un fenomen care, din păcate, se înregistrează și în România și lucrul acesta se vede pe o creștere din ce în ce mai mare a euroscepticismului, se îmbrățișează așa cum am spus, unele teorii alarmiste, conspiraționiste.

Lucrul acesta se vede inclusiv în creşterea unor opţiuni politice care mizează, să spunem, pe o anumită autarhie, euroscepticism, care se înregistrează şi în România. Tinerii sunt mai expuși unor asemenea acțiuni de dezinformare fiindcă, din păcate, nu toți își dezvoltă un aparat critic real.

În social media sunt bombardaţi cu multe informaţii false, informaţii care sunt receptate de ei și de multe ori se transformă în niște persoane care nu fac decât să retransmită asemenea informații, fără a-și dea seama că devin astfel niște instrumente utile unor campanii de dezinformare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Nu pot să nu vă întreb despre subiectul cel mai fierbinte al zilelor noastre. Spuneați despre teorii false, aruncate în spațiul public. Ştim cu toții teoriile alarmiste care spuneau că în nu știu câte zile armata Federației Ruse poate fi la București, ori mai departe, la Viena. Se vorbește în aceste zile de către un iminent război aproape de granița României. Cum ați putea să gestionați aceste informații prin filtrul dumneavoastră către studenții cu care veți vorbi la Timișoara, de exemplu?

George Scutaru: Da, vom atinge și asemenea subiecte. Ele fac parte din realitate și e bine să le explicăm studenților ce înseamnă principiul solidarității. Cel mai bine pot să înțeleagă aplicând principiul muschetarilor: „toți pentru unul, unul pentru toți” și să fi convinși că un stat NATO va fi apărat de celelalte state NATO.

Una dintre teoriile false care se înregistrează este faptul că în caz de un conflict România nu va fi apărată, noi vom fi singuri, practic estul o alianță pur formal. Nu este așa, ştim foarte bine că aliații din cadrul NATO, Statele Unite, vor fi alături de România aşa acum și România va fi alături de alte state NATO, de colegii baltici, de exemplu sau polonezi dacă ceva se va întâmpla, practic, discutăm de investiții în apărare.

Când alianța îşi va crește capacitatea de descurajare odată cu România, şi vă mai spun un lucru, este un aspect poate asupra căruia nu se insistă, investitorii vin într-o ţară mai sigură, că vorbim de un parteneriat industrial între companii din industria de apărare din statele NATO și companii similare din România, lucru care se întâmplă deja și se va întâmpla mai pregnant în următorii ani.

E o schimbare de generație evidentă și lucrul acesta trebuie să îl spunem foarte ferm și celor tineri ca să înțeleagă mai bine că noi nu suntem singuri, acționăm într-o alianță, cea mai puternică alianță din lume în acest moment, iar România are cele mai solide garanţii de securitate din istoria asta.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult! Invitat la subiectul săptămânii a fost directorul general al New Strategy Center, domnul George Scutaru. Domnule Scutaru vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

George Scutaru: Mulțumesc mult și aș mulțumi cu această ocazie și partenerilor din acest proiect, în mod deosebit rectorului Ghiță Bârsan, rectorul Academiei Forțelor Terestre și domnului rector Marilen Pirtea şi doamnei prorector Flavia Varna de la Universitatea de Vest din Timișoara, care s-au implicat foarte mult pentru ca acest proiect să fie unul succes! Vă mulțumesc mult, încă o dată!

Subiectul Săptămânii

Cyber coalition 2021

Publicat de Gabriel Stan, 14 decembrie 2021, 13:38

Anca Făgăraș (realizator rubrică): România prezentă la „Cyber coalition 2021”. Exercițiul NATO de apărare cibernetică a fost organizat către Comandamentul aliat pentru transformare, cu sprijinul Centrului de excelență NATO pentru apărare cibernetică din Tallinn, Estonia, la începutul lunii decembrie.

Evenimentul a reunit în mediul online 30 de echipe naționale din state aliate și partenere, cu o audiență de aproximativ 1.000 de profesioniști ai domeniului militar și civil, cu scopul de a testa și antrena experții în domeniul cibernetic privind capacitatea lor de a apăra rețelele NATO și naționale, precum și exersarea procedurilor de răspuns la incidentele de securitate cibernetică.

Echipa României a fost compusă din aproximativ 70 de specialiști aparținând instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și ai companiilor Bitdefender și Safetech și coordonată de personalul Agenției de Apărare Cibernetică al Ministerului Apărării Naționale.

România, 30 de ani de participare la misiuni ONU de menținere a păcii

Publicat de Gabriel Stan, 14 decembrie 2021, 13:33

Anca Făgăraș (realizator rubrică): România împlinește 30 de ani de participare la misiuni ONU de menținere a păcii. În acest context, secretarul de stat Simona Cojocaru și ambasadorul României la Seul, Cezar Manole Armeanu, au participat prin video conferință, în zilele de 7 și 8 decembrie, la întâlnirea ministerială privind operațiile ONU de menținere a păcii „United for Peace, Together for a Better Future”, organizată de Coreea de Sud.

Oficialii României au exprimat disponibilitatea țării noastre atât pentru participarea la eforturile ONU de stabilizare și menținere a păcii, cât și pentru implementarea rezoluțiilor ONU pe problematica „Femeile, pacea şi securitatea”.

Evenimentul a tratat în mod deosebit tehnologia și consolidarea capacităților medicale, a revizuit prioritățile comune și a pus accent pe capabilitățile militare și de poliție, performanța și protecția civililor.

Simona Cojocaru, secretarul de stat pentru politica de apărare: Am subliniat sprijinul nostru activ pentru inițiativa secretarului general ONU, demarată în anul 2018, și anume inițiativa „Action for Peacekeeping”, un moment de referință din perspectiva organizării, pregătirii și evaluării misiunilor de menținere a păcii sub egida organizației mondiale.

Am subliniat că România, în calitate de membru ONU, NATO, UE și OSCE, a făcut pași importanți în direcția implementării politicii de gen; strategia națională și planul național de acțiune ce au ca obiect implementarea Rezoluției 1325 „Femeile, pacea și securitatea”, Ministerul Apărării Naționale preluând coordonarea domeniului la nivel național.

O nouă reuniune a Comitetului Militar al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 14 decembrie 2021, 13:25

Anca Făgăraș (realizator rubrică): O nouă reuniune a Comitetului Militar al NATO a avut loc luni, 6 decembrie, în cadrul căreia au fost sincronizate acțiunile naționale și aliate aflate în derulare. România a fost reprezentată de către șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, care alături de ceilalți șefi ai apărării au dezbătut provocările prezente de securitate la care trebuie să răspundă Alianța.

Comitetul militar consiliază autoritățile politice ale NATO în privința măsurilor necesare pentru descurajarea și apărarea colectivă, respectiv implementarea deciziilor privind operațiile și misiunile NATO.

Echipa feminină a României a ocupat locul 9 la Campionatele Europene de cros!

Publicat de Andra Radu, 13 decembrie 2021, 09:35

Echipa feminină de senioare a României a ocupat locul 9 la Campionatele Europene de cros, desfăşurate duminică la Fingal-Dublin.

Echipa României, pentru care au punctat primele trei, a fost compusă din Ancuţa Bobocel Lădaru (loc 24 la individual, 28 min 53 sec), Roxana Rotaru (locul 31, 29 min 00 sec), Claudia Prisecaru (locul 52, 29 min 43 sec), Adelina Bălţoi (locul 61, 30 min 23 sec), Liliana Dragomir (locul 65, 30 min 45 sec), Elena Panaet (locul 70, 31 min 51 sec).

La Under-20, echipa feminină a României s-a clasat pe locul 14, în configuraţia Mădălina Elena Sîrbu (locul 20 la individual, 14 min 03 sec), Mihaela Maria Blaga (locul 61, 14 min 38 sec), Maria-Talida Sfarghiu (locul 78, 14 min 53 sec), Iulia Florina Mărginean (locul 80, 14 min 55 sec).

În proba individuală masculină la Under-23, Peter-Daniel Herman s-a clasat pe locul 70 din 75 de atleţi, cu timpul de 26 min 51 sec.

La seniori masculin, Ilie Alexandru Corneschi a încheiat pe locul 67 din 85 de aleţi, cu timpul de 33 min 36 sec.

România a participat cu un lot de 12 atleţi la competiţia din Irlanda.

Noi excepții de la carantina obligatorie la intrarea în România!

Publicat de Andra Radu, 10 decembrie 2021, 16:32

CNSU a aprobat modificarea regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc în România, valabile în perioada 10.12.2021 – 8.01.2022, introducând mai multe excepţii de la această măsură în cazul persoanelor care au de susţinut examene, dacă prezintă rezultatul unui test PCR, dar şi a angajaţilor vaccinaţi din sistemul de apărare sau de ordine publică care sunt în interes profesional.

De asemenea, s-a decis reducerea la 10 zile a duratei de carantinare pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală care sosesc în România din statele terţe fără test RT-PCR şi eliminarea posibilităţii ieşirii din carantină în a 10 zi dacă se efectuează test RT-PCR în a 8 zi.

Astfel, s-au modificat regulile de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc în România, valabile în perioada 10.12.2021 – 8.01.2022, în sensul:

1. introducerea testului RT-PCR pentru exceptarea de la măsura carantinei a elevilor/studenţilor, cetăţenilor români sau cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în afara României care au de susţinut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum şi însoţitorii acestora în situaţia în care sunt minori;

2. exceptarea de la măsura carantinei a angajaţilor sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România de la activităţi desfăşurate în interes profesional în afara ţării din statele terţe dacă sunt vaccinaţi ori au trecut prin boală.

3. reducerea la 10 zile a duratei de carantinare pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală care sosesc în România din statele terţe fără test RT-PCR.

4. eliminarea posibilităţii de a ieşi din carantină în a 10 zi dacă efectuează test RT-PCR în a 8 zi, precizează un comunicat al CNSU.

CNSU a mai actualizat lista ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, stabilind ca Finlanda şi Liban să intre în zona roşie.

În zona galbenă au intrat: Armenia, Dominica, Maldive şi Singapore, din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, precum şi Polinezia Franceză, din zona verde, în urma creşterii incidenţei.

În zona verde au intrat: România, Chile şi Noua Caledonie.