Peste 200 de artişti români, turci, tătari, ruşi-lipoveni, romi, germani, aromâni şi greci vor participa, timp de trei zile, în municipiul Constanţa, la Festivalul Tineretnik 2021 – sărbătoarea comunităţilor etnice din Dobrogea.
Festivalul Tineretnik 2021, care celebrează etniile din Dobrogea, muzica, dansurile şi tradiţiile acestora, va avea loc în perioada 9 – 11 noiembrie, peste 200 de artişti evoluând pe scena sălii de spectacole a Comunităţii Elene Elpis Constanţa (Teatrul pentru Copii şi Tineret Căluţul de Mare), în trei spectacole a câte trei ore.
Fiecare comunitate va participa la festival cu unul, două sau mai multe ansambluri, grupuri artistice şi/sau solişti marţi, miercuri şi joi, între orele 18:00 şi 21:00.
Evenimentul este dedicat Zilei Dobrogei (14 noiembrie) şi face parte din calendarul de activităţi al programului Constanţa – Capitala Tineretului din România 2021- 2022.
Accesul publicului este gratuit, în limita locurilor disponibile şi exclusiv în baza prezentării certificatului verde.
“Luceafărul” a fost recitat în toate “limbile” Dobrogei de Ziua Culturii Naţionale
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
25 ianuarie 2019, 10:23 / actualizat: 25 ianuarie 2019, 11:25
Anul acesta, proiectul “Experiențe dobrogene” prin activitatea culturală intitulată sugestiv “Dobrogea lui Eminescu”, a adus un omagiu marelui poet naţional. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa reprezentanţilor etniilor dobrogene, la cafeneaua orientală “Jade” din Constanţa.
Recitarea poemului “Luceafărul” de către reprezentanți ai etniilor dobrogene, creatori de experiențe dobrogene alături de inițiatorii și organizatorii acestora, Stănică Enache, președinte Inomar Cluster, Laura Stroe, președinte Asociația Culturală Wild Art, Cami Oprea, blogger constănțean și gazda evenimentului, Enise Ali.
La evenimentul “Dobrogea lui Eminescu” au participat reprezentanți ai comunităților de aromâni, tătari, turci, ruşi-lipoveni, bulgari, germani, ceangăi, greci, armeni, găgăuzi și romi, iar fiecare dintre ei au recitat în limba maternă celebra poezie “Luceafărul”. „O experiență dobrogeană și un eveniment național totodată se transformă, astăzi, la Constanţa, într-o întâlnire de suflet a diversității în unitate, care, dincolo de efervescența creată de opera şi de viaţa geniului, aduce liniște și înțelegere omului obișnuit. «Luceafarul», recitat în toate «limbile» Dobrogei, dincolo de argumentele filosofice și detaliile literare, are menirea de a crea o atmosferă elocventă dar relaxantă chiar și prin clipele de tăcere, punctată de istoria și tradițiile oamenilor și pământului dobrogean”,sunt argumentele organizatorilor reprezentaţi de Laura Stroe, preşedintele asociaţiei Wild Art, despre această după amiază dedicată geniului literaturii româneşti
În prezenţa iubitorilor de poezie eminesciană în limba română, Luceafărul a fost recitat de Lili Sumănaru, în limba tătară de Ailis Molamet și Enise Ali, în dialectul aromân de Mirabela Burrichter, în limba bulgară de Ivelina Vaykova, în limba rusă de Valentina Koker, în limba turcă de Ilker Koker, în limba găgăuză de Ica Gușanu, în limba ceangăilor de la Oituz şi a germanilor au recitat un grup de copii coordonați de Elisabeta Scripcaru, în limba italiană Ioana Ința, în limba greacă de Elena Guriotis şi în limba romani de Costache Ciprian. Iar în completarea tabloului multietnic pe lângă degustarea de produse specifice patiseriei tătăreşti, a contribuit şi degustarea inedită a brânzei de capră de la gospodăria și stâna de capre a Picurarului de la Stejaru.
Mesajul Laurei Stroe despre eveniment a fost următorul: “Acest prim eveniment din acest an a fost dedicat lui Eminescu şi etniilor din Dobrogea. Aici în Dobrogea, Eminescu semnifică mult mai mult, în afara faptului că este citit în limba română, este citit și în limbile etniilor din acest tărâm al multiculturalităţii. Proiectul “Experinţe dobrogene” pe lângă povești, bloguri, oameni şi produse, azi debutează cu un eveniment inedit, care ne oferă o șansa să ne întâlnim cu toții, noi suntem aici 13 etnii, cu cu toate că statisticile spun că sunt 17 -18 etnii în Dobrogea.Tătari, turci, lipoveni, ucraineni, italieni, germani, ceangâi, greci, romi şi aromâni, suntem toți aici în acest loc, aici este Dobrogea cu istoria, cultura și tradiții sale, în aceasta mică cafenea orientală.”
Primitoare şi mereu cu zâmbetul pe buze gazdă a evenimentului Enise Ali, proprietara cafenelei tătăreşti Jade, în deschidere afirma că, “Dobrogea este un tărâm de dragoste, de poezie, pentru că, aici în Dobrogea generație de generație au trăit întotdeauna în pace și armonie.”
Încă o dată diveristatea culturală a minorităţilor naţionale a fost exprimată prin acest eveniment inedit. Dobrogea, frumoasă și captivantă, a fost şi este un ținut activ, care lasă mereu loc schimbării și diversității şi reprezintă o Experiență de neuitat pentru oricine!
„Poliţia din Roma a autorizat, pentru luni, 9 iulie 2018, o manifestaţie organizată de Asociaţia Naţiunii Rome (ANR) şi de Consiliului Naţional al Romilor (RSC) din Campingul River, în Via Tenuta Piccirilli nr. 207″, se arată într-un comunicat de presă remis de asociaţie, în care se subliniază şi că ANR şi RSC protestează, continuând să ceară statului italian mobilizarea permanentă a forţelor de protecţie civilă pentru salvarea populaţiei după evacuările efectuate”. Asociaţia nomazilor cere cu voce tare ca poliţia Romei să retragă permisul acordat mişcării CasaPound de a manifesta, în seara de luni, 9 iulie, tot în apropiere de Camping River.
Romii se declară împotriva recensământului etnic propus de Matteo Salvini: „Afară din Capitală şi din Italia cu nazismul, fascismul şi rasismul. Recensământul etnic evocat de Ministerul de Interne şi de provincia Lombardia contravine legislaţiei italiene şi europene”.
În schimb, în comunicat se mai subliniază: „Am aflat că poliţia a autorizat manifestaţie unei organizati naziste, fasciste şi rasiste, CasaPound: este vorba despre aceleaşi persoane care au ameninţat deja cu moartea copiii, femeile şi bărbaţii aparţinând acestei etnii. Plângerea a fost depusă oficial la Procuratura Republicii pe 26 aprilie 2018”.
Între problemele serioase ce vizează drepturile omului în Bulgaria se menţionează şi condiţiile proaste din închisori, respingerea romilor etc.
Cele mai importante probleme legate de drepturile omului în Bulgaria au în vedere condiţii grele din închisori şi centre de detenţie, absenţa independenţei justiţiei, corupţia la toate nivelurile de guvernare, traficul de fiinţe umane şi violenţa din partea societăţii asupra minorităţilor etnice. Asta a constatat raportul anual al Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în lume în 2017.
În document se menţionează despre Bulgaria că autorităţile au întreprins paşi pentru sancţionarea angajaţilor din serviciile de securitate; de exemplu, cei care comit încălcări ale drepturilor omului, dar acţiunile guvernului sunt insuficiente, iar nepedepsirea rămâne o problemă. Raportul menţionează, de asemenea, starea înrăutăţită a libertăţii de exprimare prin abordarea unor presiuni specifice asupra presei.
Corupţia omniprezentă
În raport, şi anul acesta, sunt reflectate pe larg problemele legate de corupţie şi de independenţa sistemului judiciar. Conform Departamentului de Stat al SUA, practicile de corupţie, legate de sentimentul de impunitate, se remarcă în toate sferele de guvernare – luare de mită, conflict de interese, elaborarea unor scheme de deturnare de fonduri, fraudă, nereguli în achiziţiile publice, traficul de influenţă etc. Raportul citează organizaţii neguvernamentale potrivit cărora corupţia este cea mai presantă problemă politică, economică şi socială din ţară. Este menţionat şi raportul Procuraturii din anul 2016, potrivit căruia pentru o combatere eficientă a corupţiei sunt necesare modificări substanţiale ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Este amintit cazul deputatului Jivko Martinov, cunoscut sub numele de „Sudjuk gate“, dar şi procesul împotriva lui Kircho Kirov pentru abuz.
Cazurile de corupţie includ atât sistemul judiciar, cât şi pe cel de aplicare a legii, se arată în raport. Sunt menţionate câteva cazuri de corupţie la punctele de trecere a frontierei, precum şi acuzaţiile formulate împotriva ofiţerilor vamali la Kulata şi Svilengrad. Raportul citează şi datele din „Programul acces la informaţii“, potrivit căruia în anul 2016 doar 36% dintre instituţiile publice respectă obligaţia legală de a publica declaraţiile de conflict de interese a angajaţilor. Sunt citate opinii ale ONG – urilor, că schimbările în Codul de procedură penală, care au intrat în vigoare la data de 4 noiembrie anul trecut, au redus semnificativ standardele pentru un proces echitabil, permiţând reducerea drepturilor procesuale ale acuzatului. Se menţionează de asemenea că, potrivit unor observatori, schimbările din jurisdicţia Curţii Penale Specializate o transformă într-o instanţă extraordinară. În contextul dreptului la intimitate inviolabilă şi corespondenţă, se subliniază faptul că, în august anul trecut, preşedintele Biroului Naţional de Control asupra Mijloacelor Special de Anchetă, Boiko Raşcov, a declarat că are informaţii despre cazuri de interceptări ilegale de politicieni, magistraţi, jurnalişti, făcute la intimidare, presiune sau şantaj.
Condiţii proaste în închisori
O atenţie deosebită este acordată condiţiilor precare din închisorile şi centrele de detenţie din Bulgaria. Nu există nicio îmbunătăţire a condiţiilor materiale în locurile de detenţie din Sofia, Burgas şi Varna, se arată în acesta. Se menţionează violenţa frecventă şi folosirea extremă a forţei de către autorităţi. Celelalte probleme permanente presupun supraaglomerare, condiţii materiale precare, igiena precară şi condiţii sanitare proaste, accesul inadecvat la încălzire, apă şi electricitate, mobilier inadecvat, inclusiv lipsa de lenjerie de pat, o insuficientă cantitate şi calitate a alimentelor şi a apei potabile, lipsa de personal.
Problema romilor
Raportul se axează pe problemele minorităţii etnice rome, care apar în mai multe secţiuni ale documentului. Prima dată se subliniază că comunitatea romă nu este reprezentată politic la nivel central, spre deosebire de minoritatea turcă, deşi îşi are încă reprezentanţi eligibili la nivel local, subliniază autorităţile americane.
În partea privind „minorităţile”, Washingtonul critică Sofia şi din cauza interzicerii limbilor, diferitecea limba bulgară, în timpul desfăşurării campaniei electorale. În raport se menţionează şi cazul primarului de la Kiustendil, Petăr Paunov, care, în anul 2015, i-a exclus pe locuitorii unui cartier de romi de la referendumul privind candidatura sa pentru un al treilea mandat. (…)
Mass – media rămân într-o poziţie dificilă
Şi anul acesta, raportul constată deteriorarea libertăţii de exprimare, deşi nu a fost menţionată în grupul celor mai importante nereguli. Conform documentului, în ansamblu, libertatea de exprimare şi a presei există, iar ea este respectată oficial de către guvern, dar există o presiune corporativă şi politică asupra mijloacelor de informare în masă, concentrare netransparentă de proprietate şi de distribuţie, precum şi sprijin guvernamental indirect pentru anumite mijloace de comunicare dintr-o resursă publică.
Ca problemă specifică sunt menţionate amenzile din partea Comisia de Supraveghere Financiară împotriva „Iconomedia“, scandalul „TsUMgeyt“, deconspirat de editorul ziarului „SEGA“, Sasho Donchev, dar şi presiune asupra ziarului satiric „Prass-Press“.
În Uniunea Europeană, situaţia romilor s-a îmbunătăţit, chiar dacă într-un ritm mai lent. De exemplu, tot mai mulţi copiii romi merg la grădiniţă, iar rata abandonului şcolar a scăzut, se arată în raportul Comisiei Europene, care analizează stadiul aplicării strategiilor naţionale de incluziune a romilor în ţările membre ale Uniunii Europene. Documentul menţionează, totodată, că aproximativ 80% din romi sunt ameninţaţi de sărăcie.Îmbunătăţirea situaţiei romilor în domeniul învăţământului, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi condiţiile de locuit, este „disproporţionată şi modestă”, menţionează raportul. La aspecte pozitive, documentul precizează că procentul copiilor romi care beneficiază de educaţie preşoclară a crescut cu 6% faţă de situaţia din 2011, când acest procent era de 47%, iar rata abandonului şcolar până în 2016 a scăzut la 68% de la 87%, înregistrată în urmă cu şase ani. Potrivit raportului, condiţiile privind accesul copiilor romi la grădiniţă s-a îmbunătăţit mai ales în Spania, Bulgaria, România şi Ungaria. Raportul mai constată că în multe ţări membre ale UE, segregarea şcolară a copiilor romi reprezintă în continuare o problemă. În Slovacia, Ungaria şi Bulgaria peste 60% din copiii romi învaţă separat de alţi copii. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, printre care în Ungaria, a crescut de la 56% la 63% procentul tinerilor romi fără un loc de muncă şi care nu beneficiază de educţie şi pregătiri profesionale, ceea ce înseamnă – potrivit specialiştilor – că nici de departe nu există un echilibru în procesul de trecere de la şcoală în lumea muncii. Din raport mai rezultă că în multe ţări nu sunt asigurate serviciile medicale de bază. De exemplu, în România şi Bulgaria, comunitatea romă nu are acces la aceste servicii.
Educația, sănătatea, locuințele și locurile de muncă sunt prioritățile pentru incluziunea romilor. Acestea au fost stabilite în cadrul Platformei europene pentru incluziunea romilor. Mai multe detalii – Cristina Ion, BucurestiFM
Platforma europeană pentru incluziunea romilor, care s-a desfasurat la Bruxelles, contribuie la dezvoltarea politicilor europene și naționale, sensibile la nevoile romilor.
Platforma europeană este un forum de dezbatere a tuturor părților interesate pentru integrarea romilor în Europa.
Obiectivele Platformei europene a romilor au în prim-plan discuții la nivel operațional de integrare a romilor pe teme relevante pentru politicile și practicile de integrare a romilor și angajamentul politic și poziția de integrare a romilor pe agendele politice naționale ale statelor membre ale UE.
Comisarul european pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen Vera Jourová a declarat:
“Doresc să îi ajutăm pe toți cei care sunt ori se simt discriminați în Uniunea Europeană și avem nevoie de ajutorul guvernelor, al organizațiilor, al fiecăruia dintre voi pentru că este necesar să combatem orice formă de discriminare. Aș dori să văd romii bucurându-se de egalitate când vorbim de școli, spitale, locuințe și locuri de muncă.”
Fenomenul discriminării există oriunde în Europa, în cele mai multe cazuri la nivel individual. Dar și autoritățile creează chiar ele bariere, bariere în calea integrării romilor, a mai precizat reprezentanta Comisiei Europene.
Totodată, celor care nu au, li se vor elibera acte de identitate. Totul în cadrul proiectului „Responsabilizarea cetățenilor în domeniul locuire” care își propune să îmbunătățească situația romilor din oraş și să contribuie la procesul de incluziune socială a acestora, spune Prefectul județului Brașov, Romer Ambrus Sandor.
În urma acestui proiect, 150 de gospodării din cartierul Mălini, din Codlea, vor fi intabulate, iar proprietarii lor vor obține înscrierea caselor în Cartea Funciară.
În prima fază, au fost depuse 35 de cereri, însă după cum a declarat inspectorul de specialitate Gheorghe Manda, la repartizare s-au prezentat doar 20 de elevi.
Anul trecut absolvenţii de clasa a VIII-a de etnie romă au avut la dispoziţie 200 de locuri, însă mare parte au rămas neocupate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Îmbunătăţirea situaţiei romilor în domeniul învăţământului, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi condiţiile de locuit, este „disproporţionată şi modestă”, menţionează raportul. La aspecte pozitive, documentul precizează că procentul copiilor romi care beneficiază de educaţie preşoclară a crescut cu 6% faţă de situaţia din 2011, când acest procent era de 47%, iar rata abandonului şcolar până în 2016 a scăzut la 68% de la 87%, înregistrată în urmă cu şase ani. Potrivit raportului, condiţiile privind accesul copiilor romi la grădiniţă s-a îmbunătăţit mai ales în Spania, Bulgaria, România şi Ungaria. Raportul mai constată că în multe ţări membre ale UE, segregarea şcolară a copiilor romi reprezintă în continuare o problemă. În Slovacia, Ungaria şi Bulgaria peste 60% din copiii romi învaţă separat de alţi copii. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, printre care în Ungaria, a crescut de la 56% la 63% procentul tinerilor romi fără un loc de muncă şi care nu beneficiază de educţie şi pregătiri profesionale, ceea ce înseamnă – potrivit specialiştilor – că nici de departe nu există un echilibru în procesul de trecere de la şcoală în lumea muncii. Din raport mai rezultă că în multe ţări nu sunt asigurate serviciile medicale de bază. De exemplu, în România şi Bulgaria, comunitatea romă nu are acces la aceste servicii.
