Noii miniştri au depus jurământul în această seară în faţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Este vorba despre Paul Stănescu, la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe, la Ministerul Transporturilor şi Marius Nica, la Fonduri Europene.
Ceremonia de învestire a avut loc la Palatul Cotroceni, în absenţa preşedinţilor celor două Camere Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.
Reamintim că șeful statului a semnat demisiile miniştrilor Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc, precum şi decretele de numire a înlocuitorilor acestora.
Foştii titulari ai portofoliilor au demisionat săptămâna trecută, după ce premierul Mihai Tudose le-a cerut public să plece din Executiv. El evoca atunci probleme de imagine la Bruxelles, generate de miniştrii vizaţi de DNA.
Comitetul Executiv al PSD a ales înlocuitori pentru cei trei miniștri demisionari, vicepremierul Sevil Shhaideh, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, și cel al Transporturilor, Răzvan Cuc. Aceștia au decis joi să demisioneze, pentru a nu afecta activitatea Guvernului, după ce premierul Mihai Tudose a cerut înlocuirea.
Astfel, Marius Nica va fi în fruntea Ministerului Fondurilor Europene, Paul Stănescu va conduce Ministerul Dezvoltării, iar de Ministerul Transporturilor se va ocupa Felix Stroe.
Premierul Mihai Tudose va trimite luni la Cotroceni decretele de revocare ale celor trei miniștri demisionari – Sevil Shhaideh, Rovana Plumb și Răzvan Cuc. Cu ele vor fi si propunerile de numire a noilor miniștri.
Ministrul pentru relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, rămâne în Guvern. Coaliția PSD-ALDE a decis să își mențină sprijinul pentru acesta.
Iaşi: Mănăstirea Frumoasa va fi reabilitată cu fonduri europene
Publicat de adinaiftime,
22 septembrie 2017, 20:31
Mănăstirea Frumoasa, din Iaşi, va fi reabilitată cu fonduri europene în valoare de peste 21 milioane de lei, informează, vineri, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).
Potrivit unui comunicat al MDRAPFE, Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, a semnat contractul de finanţare pentru proiectul ”Reabilitarea şi valorificarea potenţialului turistic şi cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iaşi”.
Proiectul, în valoare de peste 21 milioane lei, este finanţat din Programul Operaţional Regional 2014-2020 şi presupune realizarea unor lucrări complexe de investiţii, pe parcursul a 6 ani, perioadă estimată pentru finalizarea reabilitării întregului ansamblu al mănăstirii.
‘Tot din bugetul proiectului se va asigura şi promovarea ulterioară, timp de 6 luni, a complexului mănăstiresc, cu scopul relansării acestuia în circuitul turistic, cultural-istoric şi religios al regiunii nord-est’, precizează MDRAPFE.
Mănăstirea Frumoasa a fost construită în anul 1587, fiind refăcută în perioada anilor 1726 – 1733. Suprafaţa totală a mănăstirii este de 14.906 metri pătraţi, cuprinzând cinci corpuri: Biserica Sfinţii Voievozi (1836-1839), Palatul de pe ziduri (1726 – 1733), ruinele palatului pentru femei (sec. al XVIII-lea), turnul clopotniţă (1819-1833) şi zidul de incintă (1726 – 1733).
Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 este unul dintre programele operaţionale implementate în România, cofinanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii şi gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), în calitate de Autoritate de Management.
Guvernul ia în calcul lansarea unor noi programe din fonduri europene pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor.
În momentul de faţă există un proiect pilot la Bacău prin care minorilor li se asigură un pachet minim de servicii, inclusiv medicale.
Ministrul delegat pentru fonduri europene, Rovana Plumb, a anunţat în exclusivitate la RRA că practica ar putea fi extinsă anul acesta în toată ţara.
Potrivit celui mai recent raport, întocmit de organizaţia „Salvaţi copiii”, peste 26 de milioane de copii europeni se află în prag de sărăcie, adică unul din trei. În România însă, procentul este mai mare.
Premierul Victor Ponta a avut astazi, 18 august, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și cu cel al Muncii, Rovana Plumb, pe agenda discuțiilor aflându-se situația privind salariile din sistemul de sănătate, au declarat pentru AGERPRES surse oficiale.
Sursele citate au susținut că procentul cu care ar urma să fie majorate salariile din sistemul de sănătate va fi precizat în funcție de calculele financiare privind impactul bugetar al măsurii.
Totodată, potrivit acelorași surse, ministrul Sănătății urmează să continue discuțiile cu sindicatele din domeniu pe tema majorărilor salariale, cel mai probabil, o astfel de întâlnire urmând să aibă loc chiar în cursul zilei de astazi.
Victor Ponta va rămâne prim-ministrul României, iar politica de guvernare va continua pe aceleaşi direcţii stabilite până acum, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Rovana Plumb.
În privinţa situaţiei din partid, ea a explicat că se va păstra conducerea interimară.
Practic, vorbim în această perioadă de o prelungire a interimatului din prezent şi vreau să vă spun cu toată convingerea că PSD este într-o situaţie total funcţională. Aşa cum am lucrat de când a plecat premierul Victor Ponta să se opereze, direcţia partidului nu se schimbă, în continuare suntem preocupaţi de aceleaşi priorităţi. (Rovana Plumb, preşedintele Consiliului Naţional al PSD)
Pe termen lung, deciziile vor fi luate de comun acord de toţi liderii PSD, în Comitetul Executiv Naţional, care ar putea fi organizat zilele următoare, a mai spus Rovana Plumb.
La scurt timp după anunţul făcut de premierul Victor Ponta au apărut şi primele reacţii din partea partenerilor de coaliţie, dar şi a opoziţiei.
Preşedintele Senatului şi liderul Partidului Liberal Reformator, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că respectă decizia preşedintelui PSD. El susţine că alianţa politică dintre PLR şi social-democraţi trebuie să continue.
De cealaltă parte, PNL, PMP şi Partidul Social Românesc informează că au luat act de anunţul lui Victor Ponta şi îi cer demisia de la şefia Guvernului.
De la începutul acestei luni, salariul minim brut pe economie a fost majorat în România la 1050 lei pe lună. Creșterea este de 75 de lei de la 975 de lei și este a doua astfel modificare ce intervine în acest an.
Potrivit oficialilor de la București valoarea salariului minim brut este pentru program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2015. Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Pe acest subiect, ministrul Muncii, Rovana Plumb declara, că aproape 1,4 milioane da salariaţi beneficiază de creşterea salariului minim pe economie dintre aceştia 488.000 fiind bugetari iar 900.000 lucrând din mediul concurenţial.
Preocupări legate de acest subiect se regăsesc nu numai la nivel național ci și european. Potrivit datelor publicate în februarie 2015 există diferențe uriașe legate de veniturile salariale minime, în funcție de țările în care acestea sunt utilizate.
Raportate la diferențele în puterea de cumpărare reală, discrepanțele dintre statele membre sunt reduse la un raport de 1 la 10 de euro, la un raport de 1 la 4. Douăzeci și două state membre ale Uniunii Europene au introducă salarii minime naționale, șase state nu au făcut acest lucru.
Într-o emisiunea Euranet Plus președintele grupului de lucru din cadrul Comitetului European Economic și Social, George Dassis, a ținut să ofere un răspuns legat de importanța acestui tip de salariu și de perspectivele comunitare la acest capitol.
”Salariile reprezintă rezultatul negocierilor dintre organizațiile sindicale și cele patronale. Deci, Europa poate să intervină în această chestiune însă trebuie să țină cont, în principal, de voința partenerilor sociali și asta se întâmplă în majoritatea statelor. Și ajungem să avem, în cele din urmă, salarii minime acceptabile permițând muncitorilor să aibă un trai decent. Sigur asta nu se poate face de pe o zi pe alta și nu putem vorbi , în nici un caz, de un salariu minim uniform. Trebuie să gândim în termeni ce vizează puterea de cumpărare din fiecare țară. Pentru că puterea de cumpărare a celor care lucrează nu e dată doar de salariul pe care-l primesc ci și de nivelul de consum. ”
Ca o comparație, la 1 ianuarie 2015, un număr de 22 dintre cele 28 de state membre ale UE aveau salarii minime naționale, care variau de la 184 de euro pe lună în Bulgaria și 218 euro pe lună în România până la 1923 de euro în Luxemburg. După majorarea de la 1 iulie, salariul minim brut în România este de aproximativ 235 de euro, valoarea ce nu schimbă poziționarea țării noastre în clasamentele de profil.
Ministrul Muncii, Rovana Plumb spune că de la 1 ianuarie 2015 pensiile vor fi indexate cu 5%, în raport cu rata inflaţiei.
Ministrul Muncii a mai precizat că numărul de pensionari şi de salariaţi a devenit aproape egal, iar, în acest fel, baza de impozitare salarială poate asigura susţinerea pensiilor.
Ea a adăugat că se va reveni şi la acordarea de pensii speciale personalului navigant, aproximativ 1.800 de persoane, piloţi şi stewardese.
În prezența Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, la Brașov s-a deschis, ieri, Casa Regională a Tinerilor Activi, în cadrul proiectului „Garanții pentru Tineri”.
Misiunea proiectului este asigurarea de servicii de ocupare și formare profesională tinerilor din regiunea Centru, județele Brașov, Covasna și Harghita și se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, persoane inactive, aflate în căutarea unui loc de muncă, șomeri tineri și șomeri de lungă durată, persoane care au părăsit timpuriu școala.
Casa Regională a Tinerilor Activi îndeplinește și rolul de mediator și gazdă a unor dezbateri lunare pe teme legate de problematica tineretului, de ocuparea și formarea profesională, educație, voluntariat, economie locală.
Rezultatele acestor mese rotunde pot contribui și la ajustarea din timp a viitoarei scheme de garanții pentru tineri, care urmează să fie implementată la nivel național în perioada 2014-2020.
Guvernul a aprobat normele metodologice pentru neimpozitarea profitului reinvestit
Publicat de Andrei Cretoiu,
22 mai 2014, 10:00 / actualizat: 28 mai 2014, 1:23
Guvernul a aprobat normele metodologice pentru neimpozitarea profitului reinvestit dar si pentru taxa pe stalp. Scutirea se aplică începând de la 1 iulie. Un investitor care pune în funcţiune un echipament în trimestrul IV 2014 poate aplica scutirea pentru profitul realizat în trimestrele III şi IV 2014. Au fost aprobate și normele în baza cărora va fi colectată așa-numita taxă pe stâlp, adică impozitul pe construcții speciale.
Prima plată trebuie făcută până pe 26 mai. Taxa este de 1,5% din valoarea construcţiei. Vizate sunt, între altele, centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei și gaze, coşuri de fum şi turnuri de răcire și cabluri aeriene de telecomunicaţii. Termenul de platã al asa numitei taxe pe stâlp de cãtre persoanele juridice expirã la sfârsitul sãptãmânii.
Guvernul a instituit impozitul în noiembrie si a aprobat normele de aplicare acum douã zile. Reprezentantii investitorilor sustin cã acestea nu au adus clarificãrile pe care le astepatu. În plus, ei atrag atentia cã, în forma actualã, impozitul va avea un impact social negativ. Investitorii cer eliminarea taxei, sau mãcar reducerea cotei de impozitare de la 1,5% la 0,5%. Taxa pe stâlp înseamnã impozitul pe constructii speciale, care înainte erau exceptate si trebuie plãtit de toate persoanele juridice, mai putin de institutiile publice si institutele de cercetare de interes national.
De asemenea, actualul Guvern a adoptat recent, trei masuri speciale. Asistentii medicali generalisti, moasele si asistentele medicale se vor pensiona la varsta de 65 de ani. Dacã nu doresc acest acest lucru pot cere pensionarea în baza Legii 263 din 2010. A mai fost adoptata si eliminarea obligatiei pentru persoanele cu handicap de a se mai prezenta la reevaluãri, includerea pe lista compensatelor a unor noi medicamente absolut necesare.
Totodata, salariile bugetarilor vor creşte de la 1 ianuarie 2015, a anunţat ministrul muncii, Rovana Plumb. Ea a precizat că banii pentru majorările salariale provin din combaterea mai clară şi mai aplicată a evaziunii fiscale, din creşterea colectării la buget şi din reducerea fiscalităţii de pe piaţa forţei de muncă. Rovana Plumb a mai spus că vor beneficia de majorarea salariului minim pe economie aproape 1.200.000 de persoane, din care aproape 300.000 lucrează în sistemul bugetar
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
