Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei continuă!

Publicat de Andra Radu, 25 februarie 2022, 10:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei au intrat în a doua zi cu incursiuni pe toate flancurile, explozii la Kiev şi mobilizare generală decretată de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Totodată, comunitatea internaţională decide noi sancţiuni împotriva guvernului rus pentru a lovi economia, sistemul energetic şi afacerile acestei ţări.

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a denunţat vineri atacurile cu rachete ruse care au lovit Kievul în zori, făcând cel puţin trei răniţi, la o zi după începutul invaziei ruse din Ucraina, relatează AFP şi DPA.

Sirenele au răsunat vineri dimineaţă în oraşul Lvov din vestul Ucrainei, informează Reuters, care citează martori oculari.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a reluat atacurile cu rachetă în zorii zilei de vineri, la ora locală 04:00, dar că trupele ruse au fost oprite din avansul lor în majoritatea direcţiilor, relatează Reuters.

Într-un discurs televizat, Zelenski a spus că atacurile ruse au avut ţinte atât militare, cât şi civile.

Klaus Iohannis: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina!”

Publicat de Andra Radu, 24 februarie 2022, 14:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Președintele României a susținut o declarație de presă după ședința CSAT.

„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.

Astăzi, la eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil.

România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești.

În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomația să prevaleze.

România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat și european și a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei.

Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.

Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!

România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.

Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.

Încă din 26 ianuarie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am analizat toate scenariile posibile și am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiți indiferent de evoluția situației. Am discutat și acum, în cadrul ședinței de astăzi a CSAT despre ultimele evoluții și măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră.

România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina. Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere. În acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic.

Forța noastră este în primul rând aceasta: suntem uniți, suntem fără teamă și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete!”, a declarat Klaus Iohannis.

Vasile Dîncu: România nu are o problemă de securitate în acest moment. Avem nevoie în continuare să fim vigilenți, să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri

Publicat de Gabriel Stan, 23 februarie 2022, 13:41

Subiectul săptămânii a fost cu siguranță întâlnirea miniștrilor apărării din NATO care a avut loc la Bruxelles, săptămâna precedentă. Vasile Dîncu, ministrul apărării, a fost acolo. Am vorbit cu domnia sa chiar la sfârșitul unei runde de întâlniri.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la subiectul săptămânii! Bun venit la „Jurnalul militar”!

Vasile Dîncu: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întâlnire cu multe semnificaţii, mai ales într-una dintre cele mai importante crize pe care le traversează Europa şi întreaga lume.

Vasile Dîncu: Da, sunt două zile foarte importante pentru alianță, și nu numai pentru alianța NATO, dar și pentru întregul sistem de securitate european și mondial, aş spune, pentru că pe lângă faptul că discutăm o temă de o mare urgență, cea legată de criza descrisă de Rusia prin masarea de trupe la granița Ucrainei, avem și lucruri de esenţă strategică pe care trebuie să le hotărâm aici.

De exemplu, am discutat despre conceptul strategic al NATO, o discuție sigur care va fi finalizată în iunie la Madrid.

Am discutat, deasemenea, despre modul cum se vor face în viitor alocările financiare, despre nevoia de resurse pe care o are NATO, despre statutul NATO în viitor, despre cum vor trebui adaptate conceptele strategice, atât busola strategică, cât și conceptul NATO la noile amenințări, pentru că, să nu uităm vechiul concept strategic al NATO avea ca an de naştere 2010, ori de atunci multe lucruri s-au întâmplat, au apărut noi actori strategici, au apărut noi tipuri de ameninţări, alte forme de agresiune şi s-a deteriorat, să zicem așa, decalogul care a fost lansat la Helsinki acum câteva decenii.

Deci, clar că este o acțiune deosebit de importantă, aceasta de a ne consulta încă o dată asupra celor mai importante probleme atât de strategie viitoare, cât și cele legate de urgențele de astăzi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru ştiu că aveţi în urmă o carieră didactică și că sigur sunteți pasionat de istorie. Aveți, iată, şansa de a vă întâlni într-o reuniune importantă la Bruxelles, la NATO, cu actori importanți, cu ministrul apărării turc, cu ministrul apărării norvegian. Vi se pare că este, în sfârșit, România într-o poziție interpretată corect în zona asta în care suntem noi?

Vasile Dîncu: Da, apelul la istorie pe care l-aţi făcut are mai multe semnificația aici. Avem senzația acum că de fapt suntem în momente în care se face istoria, în care suntem în același timp, ca sociolog eu, să zicem, atât ca actor, dar în același timp putem și reflecta asupra viitorului. Deci, este un lucru foarte important.

Apropo de istorie, sigur că am făcut o bilaterală cu ministrul apărării din Turcia, un reputat intelectual, profesor de istorie, de altfel, cu care am putut să setăm o serie de lucruri legate de colaborarea bilaterală și evident am vorbit pentru a obține sprijinul pentru acțiunile pe care România le face.

Același lucru am avut o bilaterală cu Norvegia, o țară cu care noi avem o relație foarte bună, avem o serie de colaborări recente nu numai în domeniul educației, instrucției, dar și achizițiile de F16, alte proiecte pe care de asemenea le avem și am stabilit o serie de linii directoare în ceea ce privește educația, instruirea viitoare, pregătirea tehnicienilor pentru mentenanță în cazul achiziției de aeronave.

De asemenea, am discutat, în aceste zile, aici, despre o serie de elemente care arată că România este în acest moment un furnizor de securitate și este privită cu respect aici. Să nu uităm că în această reuniune, din această seară, am reafirmat angajamentul României de a aduce în continuare pentru al șaselea an consecutiv o contribuție la bugetul de apărare național, dar până la urmă face parte și din bugetul alianței, a 2% din PIB, cel puțin 25% pentru înzestrare, cercetare și inovare.

Deci, am avut câteva lucruri în care România și-a spus cuvântul în ceea ce privește postura NATO, în ceea ce privește actuala situație de pe flancul estic și evident că am construit împreună cu alți colegi, cu prietenul meu, cu ministrul apărării din Polonia, cu alți miniştri de pe flancul estic, un front comun în ceea ce privește prioritizarea amenințărilor din această zonă pe lista riscurilor și, de asemenea, în ceea ce privește prezența înaintată a forțelor NATO în această zonă, constituirea de battlegroup-uri și alte forme până la urmă de participare colectivă la ceea ce înseamnă descurajare și securitatea țărilor noastre. Au fost momente foarte importante și sunt în aceste zile momente importante și pentru România.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru Dîncu, două întrebări foarte scurte. Spuneați că suntem priviți cu respect acolo la reuniunea NATO. Cum simți dumneavoastră ca român din interiorul, iată, al alianței?

Aveți un sentiment de siguranță acum la granița de est a NATO?

Vasile Dîncu: Da. Cu cât avansăm mai mult în acest angajament colectiv, cu cât primim tot mai multe semne, nu numai declarative, dar prezența unor trupe, prezența unor battlegroup-uri în România și nu numai asta, tot angajamentul practic pe care îl arată în acest moment țările din NATO îmi dau un sentiment, sigur, de securitate și evident că aș vrea să și pot transmite acest lucru pentru toți concetățenii noștri.

Sigur că aici sunt bucuros și un lucru în special aș vrea să îl spun: simt un și un sentiment mai mare, aici, la sediul NATO, de securitate și de familiaritate, ca să spun așa, pentru că prietenul meu, domnul Mircea Geoană, fostul meu coleg de politică de acum mulți ani, este secretar general adjunct, ne sprijină aici, sprijină România, nu este un lucru puțin să ai la acest înalt nivel un înalt demnitar, un patriot care să sprijine țara. Mă bucur și de acest lucru și a fost o mare bucurie să mă reîntâlnesc și cu Mircea Geoană aici.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Iată că ați răspuns înainte de a vă întreba. Îmi propusesem la sfârșit să vă rog să transmiteți un mesaj pentru concetățeni. Ați făcut asta.

Vasile Dîncu: Da, eu cred că România nu are o problemă de securitate în acest moment. Sigur că avem nevoie în continuare să fim vigilenți, avem nevoie să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri.

Trebuie să creștem reziliența României în ceea ce priveşte acestei campanii de dezinformare, războiul hibrid. Va trebui să ne pregătim în ceea ce privește securitatea cibernetică și alte lucruri. Oamenii pot să se simtă liniștiți într-o țară normală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Vasile Dîncu: Vă mulțumesc și eu!

Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 23 februarie 2022, 13:10

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În 16 și 17 februarie, la Bruxelles a avut loc reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO. S-au dezbătut: situația de securitate generată de comportamentul agresiv al Rusiei în vecinătatea flancului estic al NATO și implicațiile pentru securitatea euroatlantică, dar și aspectele continuării procesului de adaptare a posturii de descurajare și apărare a Alianței la noile condiții din plan securitate.

Jens Stoltemberg, secretarul general al NATO: Ne-am îmbunătățit deja descurajarea și apărarea cu mai multe trupe, avioane și nave, cu o pregătire mai mare a forței de răspuns a NATO. Acești pași sunt defensivi. NATO nu este o amenințare pentru Rusia.

Nu știu ce se va întâmpla în Ucraina, dar situația a demonstrat deja că ne confruntăm cu o criză a securității europene. Moscova a spus clar că este pregătită să conteste principiile fundamentale care au stat la baza securității noastre de zeci de ani și să facă asta folosind forța.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Cu ocazia reuniunii a avut loc și ceremonia de semnare a scrisorii de aderare a României la proiectul NATO Air Battle Decisive Munitions (ABDM), program dezvoltată de Divizia de investiții pentru apărare a NATO și care permite accesul în condiții mai favorabile la muniția necesară în timpul manevrelor aeriene. Cu detalii Radu Dobrițoiu:

Radu Dobrițoiu: Prin semnarea Memorandumului de înțelegere privind accesul la munițiile strategice pentru aeronavele de luptă Forțele Aeriene ale României pot primi în dotare muniție de tip decisiv Air Battle (ABDM), așa cum este denumită această capacitate de luptă în documentele Alianței, muniții caracterizate ca bombe inteligente, datorită capacității lor de a lovi cu precizie o țintă desemnată, bazându-se pe coordonare sau pe sisteme proprii de ghidare. Pentru a spori acuratețea loviturilor, aceste muniții folosesc GPS, ghidarea cu laser, frecvență radio sau alte metode ce pot fi utilizate pentru a crește precizia.

Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 13:04

Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?

Ștefan Ciochinaru: Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.

Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.

Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.

Ștefan Ciochinaru: Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.

Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.

Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?

Ștefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.

Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.

Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…

Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?

Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.

Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.

Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.

Ştefan Ciochinaru: De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.

Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.

Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.

Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.

Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.

Ştefan Ciochinaru: Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.

Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?

Ştefan Ciochinaru: Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere.

Fake news-urile și tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 12:45

La „Subiectul săptămânii” s-a vorbit despre frontul informaţional, despre care auziţi din ce în ce mai des că este invadat de fake news-uri. Asistăm în ultima perioadă la numeroase ştiri false, corelate cu tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia.

Reţelele de socializare au fost invadate cu imagini de arhivă cu coloane de tehnică militară, cu tancuri, cu blindate uşoare în viteză, exerciţii care au avut loc cu luni sau poate chiar cu ani în urmă, dar care în aceste zile au fost utilizate în promovarea unor ştiri false care susţin pregătirea de război a României.

Joi seara, la emisiunea „Euroatlantica” difuzată la Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu a dezbătut această temă fierbinte împreună cu Dumitru Borţun, profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, şi cu generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din Ministerul Apărării Naţionale. Vă invităm să ascultaţi un fragment din această dezbatere de joi seara. Primul interlocutor, profesorul Dumitru Borţun.

Dumitru Borţun: S-au făcut monitorizări, de pildă, pe mesajele online care se difuzează pe reţelele sociale dinspre Rusia spre România.

Este vorba de un volum coordonat de domnul Iulian Chifu şi care a făcut analiză de conținut pe aceste mesaje – e un colectiv întreg acolo de cercetători – și care arată foarte clar care sunt obiectivele declarate şi obiectivele nedeclarate ale acestor mesaje.

Sunt mesaje produse de Institutul de studiere a opiniei publice de la Sankt Petersburg, care are angajați 30.000 de troli, pe românește „postaci”, care nu fac altceva decât să pună, foarte bine coordonaţi şi dirijaţi de către cei care coordonează acțiunile de influențare ideologică, difuzează informații, replici, mesaje, imagini către țările occidentale, țările din Europa Centrală și țările din estul Europei, inclusiv România.

Principalul lor scop este îndepărtarea popoarelor respective de valorile Uniunii Europene, de ceea ce înseamnă rațiune, egalitate în fața legii, ceea ce înseamnă democrație, egalitate în drepturi, transparență, respectul pentru alteritate, pentru diferență, multiculturalism.

Toate lucrurile astea sunt luate peste picior, bagatelizate și se propun în schimb valori cum ar fi: autohtonismul, identitatea definită atemporal, așa, și mitologic, suveranismul într-o epocă plină de interacțiuni care au devenit obligatorii.

Ei vorbesc de autonomie, de suveranitate de-asta de tip autohtonist. De ce? Pentru că în momentul în care ai despărțit un popor de obiectivele Uniunii Europene și de valorile acestui spațiu de civilizație, este mult mai ușor să îl acaparezi și să îl faci prietenul tău, aliatul tău și, la un moment dat, coloana a cincea în țara respectivă, chiar dacă ţara respectivă e membră a NATO.

Observaţi cât de parşiv se lucrează? De aceea, fake news, aceste ştiri contrafăcute, teoriile conspirației, toate filmele astea care par logice, par foarte bine construite, sunt verosimile, au de fapt scopuri militare și geopolitice.

Radu Dobriţoiu (realizator): Să mai adaugăm un obieciv al acestor troli, un obiectiv al propagandei răsăritene, domnule profesor, şi anume, acela de a crea disensiuni între ţările aliate, între statele membre ale Uniunii Europene

Dumitru Borţun: Aţi sesizat foarte bine, mulțumesc frumos! Ei polarizează de fapt o societate, cu aceste mesaje, şi formează două publicuri mari așa-zişii progresişti, cu așa zişii naționalități, aşa-zişii globalişti, cu aşa-zişii patrioți.

Sunt tot felul  de etichete, aşa-zişii neomarxişti, ceea ce o aberație, o inepție pe care o văd folosită de oameni care se pretind cultivați, care au diplome, au facultăți, masterate, doctorate, trag cu  neomarxism, un clișeu care nu are nicio acoperire, nici teoretică, nici ideologică, dar ca să fie ceva care sună urât, e ceea ce numim diabolizarea adversarului, este tactică veche, antică și de demult.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule general Constantin Spînu, propaganda – și mă gândesc la cea răsăriteană – are ca metodă principală utilizarea unei știri reale pentru a construi un mesaj distorsionat, cu scopul de a manipula publicul în sensul dorit de cel care promovează informația incorectă.

De câte ori ați sesizat acest aspect în subiectul analizat astăzi de noi, şi mă refer în principal din perspectiva MApN, la informații despre pregătirea… o așa-zisă pregătire a Armatei României pentru a participa la un eventual război în Ucraina?

Constantin Spînu: Aş spune că nu este nimic nou sub soare, nu sunt narative care să ne fi luat prin surprindere. Vorbeaţi de tactici vechi.

Aş vrea să introduc în discuţie, şi dl profesor Borţun cu siguranţă, ştie, pentru că am discutat chiar într-un panel despre acest lucru – măsurile active ale KGB-ului din perioada URSS, există acum tratate scrise chiar de foşti ofițeri de informații ai KGB-ului, aveau două direcții principale de acțiune asupra Occidentului: manipularea prin orice mijloace, pe bază de valori, pe bază de percepţii, pentru a crea percepţii exagerate cu privire la puterea URSS și pentru a semăna neîncredere în capacitetea Occidentului şi, cea de-a doua direcţie de acţiune era neîncrederea în stat şi în instituţiile sale, neîncrederea că domeniile esenţiale ale statului sau ale societății occidentale funcţionează, stârnirea urii între diferite grupuri ale societății, polarizarea și chiar disensiuni în rândul organizațiilor politico-militare ale Occidentului.

Mi se pare că definim de fapt realitatea mediului informațional de astăzi. S-au schimbat doar canalele, doar metodele.

Explozia mijloacelor de comunicare în internet, platformele de comunicare socială nu au făcut decât să amplifice posibilităţile de manipulare, posibilităţile de promovare a unor asemenea tactici. Revenind la ce m-aţi întrebat, aş spune că noi observăm şi dezinformare, să spunem, fără intenţie, din nepricepere, din superficialitate, pur şi simplu din comoditate, răspândim, uneori dăm share la informaţii pe care nici nu ne punem problema să le verificăm, dar sunt şi narative care sunt promovate cu intenție.

Vă aduceţi aminte, în perioada stării de urgență, cam aceleași filmulețe, coloane militare care se deplasau pe drumurile ţării erau prezentate ca fiind coloane ale Armatei care se îndreaptă spre Bucureşti. S-au dovedit evident false, sunt reîncălzite acum, sunt refolosite, pentru că dvs, domnule Dobriţoiu, aţi punctat foarte bine, acest domeniu, zona comunicării în online nu este reglementată şi, din păcate, aici ar trebuie găsite soluţii pentru că avem în Constituţie două articole care trebuie citite împreună: libertatea de exprimare, Articolul 30, dar și dreptul la o informare corectă, Articolul 31.

Or, prin vicierea procesului de comunicare, în lipsa unor reglementări aplicabile în zona din online, sunt afectate aceste drepturi fundamentale ale românilor. Şi chiar voiam să vă dau o ştire de ultimă oră. Hotnews, citând Washington Post și CNN, spun că sursele oficiale din Statele Unite susțin că Rusia s-a pregătit să fabrice un pretext pentru o invazie a Ucrainei, folosind un videoclip grafic care ar reprezenta un atac fals împotriva Rusiei. Deci, iată că zona informaţională oferită de social media are resurse cât se poate serioase și posibile efecte cât se poate de grave.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 15:24

Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.

În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.

Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.

Klaus Iohannis: Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.

NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.

Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.

Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.

Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.

Ştefan Ciochinaru: Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 14:28

Subiectul săptămânii, care poate fi considerat chiar subiectul central al întregului an 2022, chiar dacă suntem doar la jumătatea lunii ianuarie. După cum știm, ochii întregii comunități internaționale sunt ațintiți pe criza de la granița

Federației Ruse cu Ucraina, iar acum ne găsim într-o situație de echilibru precar după negocieri fără precedent între Rusia și NATO și după întâlnirile miniștrilor apărării de la Brest și ale șefilor apărării de la Comitetul Militar al NATO.

Joi, la emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect multiplu cu fostul ministru al apărării și fost vicepreşedinte al Parlamentului European profesorul Ioan Mircea Pașcu și cu analistul de politică externă Ștefan Ciochinaru.

În câteva secunde vă invit să ascultăm un fragment din dezbaterea de joi seara de aici, de la Radio România Actualități.

Domnule profesor Ioan Mircea Pașcu, amenințările lui Vladimir Putin disimulează oare o poziție tot mai slabă, Ucraina reprezentând pentru el o bătălie decisivă în acest moment?

Ioan Mircea Paşcu: Este o bătălie decisivă, pentru că încă de atunci când s-a constituit URSS-ul şi Ucraina a optat să devină o republică în cadrul Uniunii Sovietice, Rusia a făcut un pas uriaș în implicarea ei de putere în Europa. Ucraina, practic, face Rusia o putere europeană în adevăratul înțeles al cuvântului.

Ucraina a fost jucată, ca să spunem aşa. Să nu uităm că după Primul Război Mondial ea a fost cedată, practic, prin Pacea de la Brest-Litovsk, a fost cedată Germaniei. Să nu uităm că Germania a intrat în Al Doilea Război Mondial în primul rând în Ucraina şi a încercat, într-un fel sau altul, să o disocieze de restul Uniunii.

Ucraina independentă imediat a fost contestată şi aţi văzut tot ce s-a întâmplat ulterior acolo. Deci, ea rămâne în continuare contestată şi Rusia, bineînţeles, face tot ce e posibil din punctul ei de vedere să o păstreze în sfera ei de influenţă.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Paşcu, o uniune, o voce comună am remarcat a Occidentului în fața Rusiei, atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE, mai ales în această săptămână, au făcut front comun. Cât de importantă este această unitate exprimată în fața Federației Ruse?

Ioan Mircea Paşcu: Eu cred că este foarte importantă, pentru că în felul acesta acest front comun împiedică Rusia să încerce să dividă și să obțină, să spunem așa, anumite lucruri prin această diviziune.

Frontul acesta comun arată, dacă vrem, că Uniunea Europeană, în subsidiar, dar NATO în primul rând nu acceptă ca politica sa și măsurile pe care le ia să îi fie dictate din afară, după cum nici nu acceptă ca Rusia să fie țara care hotărăște opțiunile de politică externă ale unor ţări care, din păcate, sunt prea aproape de ea. Vedeți că Rusia, în momentul de față, nu e atât de mult supărată pe noi că am intrat în NATO, cât pe NATO că ne-a acceptat. Asta e o filosofie de mare putere.

Adică domnule, de ce i-aţi acceptat? Au cerut, au cerut, treaba lor, dar dumneavoastră de ce i-aţi acceptat? Și supărarea lor pe Occident şi ceea ce încearcă să obţină în momentul de faţă este aici, dar, într-adevăr, ea doreşte să îşi creeze sau să îşi declare teritoriile din jurul ei, fosta Uniune Sovietică, şi poate cine ştie, chiar dincolo de graniţele acestea pe direcţii strategice importante pentru ea, sferă de influenţă şi lucrul ăsta vrea să fie recunoscut oficial de NATO. Iar noi, în momentul de faţă, ceea ce au cerut ei a fost să ne aducă din nou la momentul în care a fost prima extindere şi a doua extindere în care noi am intrat în NATO politic, fără să intrăm, ca să spunem aşa, şi militar.

NATO nici nu a avut planuri de apărare a noastră în perioada respectivă. Noi am crezut, la momentul respectiv, că apartenenţa noastră politica la NATO este suficientă să descurajeze nişte măsuri agresive din partea Rusiei. Ne-am înşelat – o dată cu Georgia şi a doua oară cu Crimeea şi cu Ucraina.

De aceea, NATO a luat nişte măsuri de întărire, de reasigurare şi ulterior de descurajare și apărare a flancului estic. Dacă Rusia nu ar fi făcut aceste lucruri, nici NATO nu ar fi răspuns aşa.

În schimb, Rusia uită ce a făcut ea, sau trece în mod intenţionat cu vederea această chestiune, şi spune că NATO, din proprie iniţiativă, a decis să se apropie, să devină agresivă, să devină ameninţătoare la adresa Rusiei. De ce? Pentru că, dacă vine şi spune lucrul ăsta, ea îşi justifică ceea ce a făcut ea din proprie iniţiativă.

Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, este foarte posibil ca un atac împotriva Ucrainei să agraveze, mai degrabă, situaţia de securitate a Rusiei, cât şi poziţia lui Vladimir Putin pe plan intern, iar dacă un eventual război s-ar prelungi, pierderile umane ale Rusiei ar începe să se acumuleze.

În acelaşi timp, un conflict ar afecta economia şi ar mări izolarea ţării. Cum putem anticipa un posibil scenariu, bineînţeles ipotetic, în acest sens?

Ştefan Ciochinaru: Problema adevărată în încercarea de a răspunde întrebării dumneavoastră constă în obscuritatea de la Kremlin: cine conduce, de fapt, astăzi jocul de la Moscova? Dacă sunt maeştri de şah, atunci avem de-a face cu o maskirovka de diplomaţie hibridă, care forţează limitele pentru a obţine totuşi ceva. În această variantă, se va negocia până în ultima clipă, dar va fi pace.

Dar dacă conduce un mare han Putin, tot mai izolat, injectat cu scenarii mesianic dughiniste chiar crede că America e acum vulnerabilă şi că e momentul să o pună cu umerii la pământ? Ei, atunci am putea avea război, s-ar confirma scenariul pe care îl propuneţi dumneavoastră. Problema este ca sunt socoteli foarte greşite, pentru că nu sunt făcute de maeștri de şah, sunt făcute, nu ştiu, emoţional.

Occidentul este ezitant, încearcă să evite războiul, face concesii, discută, înghite prea multe, pentru că vrea pace, are nevoie de linişte, ca afacerile să meargă mai departe, dar, dacă nu are încotro, va face şi război, aşa cum istoria a demonstrat deja; şi, chiar dacă se mobilizează greu democraţiile, atunci când o fac sunt de neoprit şi, atenţie, de neînvins. Vă aduceţi aminte că şi grecii au învins definitiv uriaşul Imperiu Persan.

Deci, întrebarea e dacă Vladimir Vladimirovici Putin e sau nu sinucigaş, pentru că sfârşitul oricărui război cu Occidentul, în ipoteza pe care o propuneţi, oricât de dureros, oricât de catastrofal, Federaţia Rusa nu va mai exista aşa cum o cunoaştem astăzi, şi asta e o certitudine. Pentru că Rusia lui Putin are o economie precară, e în criză, are o populaţie în declin, un deficit uriaş de democraţie şi coeziune internă.

Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia.

David Popovici o să participe la patru competiţii majore în acest an!

Publicat de Andra Radu, 13 ianuarie 2022, 14:19 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Înotătorul David Popovici va participa în 2022 la patru competiţii majore, informează Clubul Sportiv Dinamo pe pagina oficială de Facebook.

David Popovici o să participe în 2022 la patru competiţii majore!

Acestea sunt Campionatele Mondiale de seniori din Japonia (13-29 mai), Campionatele Europene de juniori de la Otopeni, România (iulie), Campionatele Europene de seniori din Italia (11-17 august) şi Campionatele Mondiale de juniori din Rusia (23-28 august).

În 2021 David Popovici a cucerit cinci medalii la competiţiile de obiectiv: 3 de aur şi 1 de argint la Campionatele Europene de juniori şi 1 de aur la Campionatele Europene de seniori în bazin de 25 de metri. În plus, el a obţinut şi un loc 4 la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Alături de Robert Glinţă, el este cel mai medaliat sportiv român în 2021 într-un sport olimpic.

Florian Bichir: “Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului”

Publicat de Gabriel Stan, 10 ianuarie 2022, 13:03

Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități, a realizat un interviu cu profesorul, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, profesor de istorie la Universitatea Națională de Apărare.

Cei doi au discutat despre situația din Kazahstan și implicațiile Rusiei în confruntările violente ce s-au petrecut în ultima săptămână.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Florian Bichir, „La mulţi ani!” Bună dimineața! Bine aţi venit la „Radiojurnal militar”.

Florian Bichir: La mulţi! Bună dimineaţa! Şi sunt foarte onorat să fiu invitatul dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem la fel de onorați că sunteţi cu noi în direct. Vă mulțumim pentru că ați acceptat să intrați cu noi în această oră, mică, deocamdată, pentru că e sâmbătă, dar lucrurile se rostogolesc, așa, pe scena politică internațională. Sunteţi un analist fin al lucrurilor care se întâmplă în estul Europei şi chiar și mai departe, un cunoscător al spațiului ex-sovietic până acum.

În finalul lui 2021 ne întrebam ce se va întâmpla, cu toţii ne întrebam ce se va întâmpla în această criză de la graniţa Federaţiei Ruse cu Ucraina. Acum, iată, avem și această criză în Kazahstan. Ce spuneţi despre cum evoluează lucrurile?

Florian Bichir: Lucrurile eu cred că încep să se tempereze, pentru că reacţia Kremlinului a fost promptă şi conform noilor doctrine ale Federaţiei Ruse, dure şi rapide. Încă de anul trecut, preşedintele Putin a anunţat că Rusia nu va permite să treacă anumite linii roşii şi având procedurile astea, au intervenit extrem de dur şi rapid.

Iată, două brigăzi de forţe speciale aeropurtate, 45 şi 31, speciale, împreună cu o divizie, tot aeroputată, au intervenit scurt în Kazahstan, unde a fost o criză, hai să spunem, mai mult economică. Dacă îmi permiteţi să detaliez două secunde.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sigur!

Florian Bichir: Kazahstanul, care este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Asia Centrală, are o mare problemă. Vedeţi, aici apare dihotomia, tocmai cu gazele. Ei exportă gaze în Federaţia Rusă şi importă 90% din ce înseammnă doar automobile. În Kazahstan merg cu gaz de-ăsta, lichefiat, cu GPL. Ei, bine, a crescut preţul.

Pe 5 au izbuncnit nişte conflicte, mai ales în zona din vest, care s-au transformat în ciocniri de-a dreptul. Populaţia, super revoltată. Vă daţi seama, pe 4 să crească preţurile. Ei au gaz, au petrol, exportă în Rusia şi importă de patru ori mai scump, cum ar veni, cel lichefiat; Rusia îl lichefiază. Având în vedere criza asta la care s-a ajuns, de care vorbeaţi şi dumnevoastră, domnule colonel, cu Ucraina şi tensiunea pe care ori n-o vor, o simt cei de la Moscova, li s-a părut că un astfel de conflict, dacă se extinde, duce şi la slăbirea negocierilor pe care încearcă să le producă, plus la o slăbiciune a zonei lor de influenţă şi au intervenit foarte, foarte dur şi rapid.

Deja s-au pacificat acolo, ar trebui să spunem, lucrurile, dar în stil sovietic. Pacificat, în ce sens: preşedintele, al doilea preşedinte al Kazahstanului, Tokaiev, a dat ordin armatei să tragă fără somaţii. Şi s-au alăturat şi ruşii şi eu cred că se rezolvă repede, nu, într-un stil democratic.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Păi nu într-un stil democratic. Aici voiam să ajungem.

Florian Bichir: Vă uitaţi că Kazahstanul face parte din Organizaţia Trattaului de Securitate Colectivă. OSTC, pentru cei care cunosc, e un fel de urmaş al Tratatului de la Varşovia şi tratatul care se opune NATO şi atunci, în cazul acestui tratat, au intervenit, iată, au trimis, v-am spus, o divizie şi două brigăzi aeropurtate.

E foarte clar că e intervenţie, oameni cu experienţă în teatrul de război în Kazahstan, tocmai să nu aibă nicio problemă. S-a tras direct, scurt. Şi factorul extern care mă deranjează de câteva zile – mă deranjează – teoria asta post-sovietică, rusească, care încă dăinuie, că preşedintele a anunţat fără să dea detalii, nu avem detalii de la faţa locului, că a fost o implicaţie străină, ceea ce mi se pare cam mult.

Oamenii ăia sunt obişnuiţi să mai şi revolte implicaţiei străine. Probabil că psihoza asta de a slăbi, de a nu provoca un nou Belarus, de o mână a Occidentului, a democraţiei asta nenorocite, cum zic ei, care vor să încercuiască Rusia, a dus la modul ăsta de reacţii, cum să spun, super dur, rapid.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, este un model periculos. Seamănă cumva şi cu ce s-a întâmplat la noi, în ’89. Seamănă mai mult, iată, cu Primăvara de la Praga.

Florian Bichir: Normal că seamănă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Drepturile omului sunt încălcate total.

Florian Bichir: Nu vorbim de drepturile în Kazahstan, care e o dictatură, au al doilea preşedinte, care şi ăsta e pe viaţă, dar modelul, ce să spun, Timişoarei, foarte bun ce a spus domnul colonel. A fost o revoltă, până la urmă, din datele pe care le am eu şi pe care le avem, spontană. Vă daţi seama, foamete.

Cum au ieşit muncitorii în timpul regimului comunist la Braşov, pentru salarii au ieşit la Timişoara şi au ieşit pentru nu-și permiteau 100 de lei sau 20 de lei şi dup-aia s-au transformat în terorişti. Cam aşa şi acolo, în momentul în care au văzut pe 5 ianuarie, când au început în Vest zona spre ieşire a Caspicii, că maşina pe care o alimenta cu gaz, cu butelii, cum se poartă şi pe la noi, deodată plăteşte de patru ori mai mult, a început revolta. Iar la centru se vorbeşte de terorism, mână străină şi uite, a apărut şi ajutorul frăţesc, rusesc, de data asta, nu sovietic.

Seamănă, într-adevăr, ziceţi dumneavoastră, dar probabil că nervii sunt întinşi la maxim la Kremlin şi când au auzit de aşa ceva, imediat, reacţia lor… Nu te duci împotriva unor cetăţeni ai altei republici şi vorbeşti de atacuri, de cetăţeni străini, imediat se felicită între ei, i-a felicitat şi China. Asta pare, aşa, la nivelul putinist, deja un erou, că a pacificat ţara. S-a tras cu glonţ. Şi fără să mai întrebe pe nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, iată care este diferenţa între cele două sisteme. Şi, spre finalul interviului, ce părere aveți, cum se cum se va finaliza  și ce implicații credeţi că vor fi pentru noi?

Florian Bichir: Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care vedeţi că e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului, nu are rost să ne păcălim.

Criza s-a terminat, pentru că ei au rezolvat-o în stil foarte bine arhicunoscut din istorie. Deja, cred că s-a lichidat tot ce a însemnat acolo. E o slăbiciune, totuşi, a acestui colos, câteodată, cu picioarele de lut. Nu cred că va mai continua şi altceva, din moment ce au trimis forţe extraordinar de importante.

Din datele mele, peste 35.000 de militari cu experienţă în teatrele de operaţiuni ruseşti alocaţi în decurs de, iată, nici o zi jumate, două, în Kazahstan. Deci treaba s-a pacificat. S-a pacificat în stil rusesc, nu mai mişcă nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc foarte mult. Vom fi cu ochii pe aceste evenimente. Ne interesează, pentru că suntem foarte aproape, să zicem, de această zonă. Domnule profesor Florian Bichir, vă mulțumesc tare mult. Week-end plăcut!

Florian Bichir: Eu vă mulţumesc din suflet şi să dea Dumnezeu să fie pace!

Sursa foto: France 24.

Premiul Saharov 2021 pentru Libertatea de gândire i-a fost acordat lui Aleksei  Navalnîi, om politic al opoziției ruse și activist anticorupție

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 decembrie 2021, 18:16 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Parlamentul European i-a acordat Premiul Saharov 2021 pentru Libertatea de gândire lui Aleksei  Navalnîi, om politic al opoziției ruse și activist anticorupție.

Demonstrații de stradă, investigații, otrăviri și închisoare… Lupta lui Aleksei Navalnîi împotriva corupției regimului rus este întâmpinată cu intimidare și violență de mai bine de un deceniu.

Parlamentul European i-a acordat Premiul Saharov 2021 opozantului rus încarcerat, iar acest eveniment are loc chiar în anul centenarului disidentului rus Andrei Saharov, cel al cărui nume îl poartă acest premiu pentru Libertatea de gândire.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli,  a subliniat că la baza deciziei  de a acorda anul acesta Premiul Saharov lui Aleksei  Navalnîi a stat faptul că ”acesta a militat în mod consecvent împotriva corupției regimului lui Vladimir Putin și, prin intermediul conturilor sale de pe platformele sociale și al campaniilor sale politice, Navalnîi a contribuit la expunerea abuzurilor și la mobilizarea sprijinului a milioane de persoane din întreaga Rusie. Pentru aceasta, el a fost otrăvit și aruncat în închisoare.”

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought

„Prin acordarea Premiului Saharov lui Aleksei  Navalnîi, recunoaștem curajul său personal imens și reiterăm sprijinul ferm al Parlamentului European pentru eliberarea sa imediată”, a adăugat el.

De asemenea, vicepreședinta Parlamentului European Heidi Hautala a declarat că anul acesta, Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost decernat unui militant al schimbării : ”Aleksei  Navalnîi a dat dovadă de un mare curaj în încercările sale de a restabili libertatea de alegere a poporului rus. A luptat mulți ani pentru drepturile omului și libertățile fundamentale în țara sa. Acest lucru l-a costat libertatea și aproape viața. În numele Parlamentului European, solicit eliberarea imediată și necondiționată a acestuia.”

foto: Camelia Teodosiu

Aleksei  Navalnîi se află în prezent în închisoare în Rusia și, prin urmare, nu a putut participa la ceremonia de decernare a premiilor în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Fiica sa, Daria Navalnaya, a fost cea care, în numele tatălui ei, a primit premiul de la președintele Parlamentului European  David Sassoli.

foto: Camelia Teodosiu

foto: Camelia Teodosiu

foto: Camelia Teodosiu

foto: Camelia Teodosiu

”Pentru mine, ca fiică este deosebit de important să-l ajutăm pe Aleksei  Navalnîi sa fie eliberat imediat din închisoare și cu ajutorul vostru este posibil să reușim”, a declarat Daria Navalnaya.

Autor: Camelia Teodosiu

Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 13:28

Sonia Raicu, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Marius Bâtcă de la „Observatorul militar”. El a publicat în ediția de miercuri, 17 noiembrie 2021, a săptămânalului Armatei o analiză complexă având ca temă acest subiect fierbinte. Ascultăm.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Marius, bine ai venit!

Marius Bâtcă: Bună ziua, Sonia! Bună ziua, radioascultătorilor!

Sonia Raicu (realizator rubrică): Vorbim despre situația tensionată de la granița Poloniei cu Belarus, o situație care îngrijorează foarte mulți specialiști militari, pentru că în spatele acelor grupuri foarte mari de migranți îndreptate către granița Poloniei se pare că sunt alte intenții ale Rusiei îndreptate către Ucraina.

Chiar ai publicat săptămâna aceasta, în ultimul număr al „Observatorului militar”, un articol legat de această amenințare.

Marius Bâtcă: Ai pomenit foarte bine că există niște interese mari în spate din partea Federației Ruse. Provocările de la granița dintre Belarus și Polonia sunt strict legate de niște acumulări de forțe substanțiale; vorbim de trupe și tehnică de luptă, pe care Federația Rusă le strânge în ultima perioadă la granița Ucrainei.

Astfel au apărut temeri bine întemeiate în cancelariile europene şi la Washington în privinţa intenţiei Federaţiei Ruse. Dacă ne luăm după ce spune secretarul de stat Anthony Blinken, toată această mişcare de migranţi şi provocările care s-au petrecut recent la graniţa belaruso-polonă au de fapt rolul de a masca ceea ce intenţionează să facă Rusia.

Ştim foarte bine că Rusia a anexat ilegal Crimeea, a intervenit în estul Ucrainei – în momentul de faţă se desfăşoară un război civil pe partea de est a Ucrainei, iar combatanţii pro-ruşi sunt sprijiniţi din plin de Federaţia Rusă.

Faptul că peste 90.000, aproape 100.000 de militari ruşi sunt undeva la 200 de kilometri de graniţa Ucrainei, iar trenuri cu tehnică de luptă se îndreaptă către graniţa Ucrainei reprezintă o mare ameninţare pentru stabilitatea regională şi pentru securitatea din regiunea Mării Negre.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Inclusiv şeful apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc de izbucnire occidentală a unui conflict între Occident şi Rusia, dat fiind aceste ameninţări constante şi presiuni constante asupra graniţei Ucrainei.

Marius Bâtcă: Da, şi nu este vorba numai de presiunea pe care Federaţia Rusă o face asupra graniţelor ucrainene, ci este vorba, în general, despre acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse în Bazinul Mării Negre, Georgia este supusă unor presiuni continue, începând cu 2008, de când am avut acea invazie a statului georgian de către Federaţia Rusă, la scurt timp după summitul NATO de la Bucureşti.

Nu trebuie să uităm că avem un conflict îngheţat foarte aproape de noi, în regiunea transnistreană – avem o bucată a teritoriului Republicii Moldova care se află sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse, care este un cap de pod prin care Federaţia Rusă încearcă să influenţeze politica de la Chişinău. Toate aceste acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse agravează foarte mult tensiunile din Marea Neagră. Există tot timpul riscul izbucnirii unui conflict armat şi riscul este extrem de mare.

Am avut parte de provocări extrem de periculoase ale aviaţiei ruseşti – să ne aducem aminte că au fost câteva incidente cu avioane de luptă care au trecut razant pe deasupra navelor americane sau britanice în Marea Neagră.

Reprezintă această Crimee un fel de ‘portavion’ rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO.

Aşa că trebuie să fim foarte atenţi să urmărim exact toate mişcările de trupe pe care Federaţia Rusă le face în zonă, pentru că ce ne-a învăţat pe noi ultimul deceniu: Federaţia Rusă este extrem de imprevizibilă, sub conducerea lui Vladimir Putin poate recurge la nişte surprize extrem de neplăcute.

Aceste mii de oameni sau veniţi din zonele respective au ajuns în Belarus fiind aduşi, unii forţaţi şi unii minţiţi. Totul s-a făcut organizat, cu avioane, ceea ce nu s-a mai întâmplat, este o premieră. Au fost aduşi direct din Belarus direct cu avionul, din zonele din care proveneau sau zone de concentrare.

Li s-a promis cel mai probabil că vor fi aduşi în Germania, doar că, dacă ne uităm la cum erau îmbrăcaţi, foarte mulţi erau cu haine călduroase, unele scumpe, pregătire militară – ştiau cum să-şi facă adăposturi din cetină, chiar am văzut nişte adăposturi foarte interesante, pe care le-am mai văzut doar în manualele pentru cercetaşi.

Pericolul este din mai multe puncte de vedere. O dată, se pune presiune asupra graniţei poloneze, care este şi graniţă UE şi graniţă NATO. În al doilea rând, există pericolul generalizării fenomenului, pentru că dacă se va vedea că are succes ne vom trezi cu milioane, la un moment dat, de migranţi, care să forţeze.

Alt pericol care mai există: apărând această agitaţie, aceste provocări la graniţă, toată atenţia Occidentului va fi concentrată pe acea zonă, Polonia şi ţările baltice. Rusia speră că Occidentul nu va mai fi atent la mişcările de trupe de la graniţa cu Ucraina./avladucu/atataru/ Aşa că trebuie să vedem ce se întâmplă, să urmărim, să sperăm că lucrurile nu vor escalada. Să sperăm că Federația Rusă va încerca, până la urmă, să intre în dialog cu NATO, să termine cu provocările.

E greu de spus cum va evolua. Avem de-a face cu această acumulare mare de tehnică de luptă și de trupe; ar indica faptul că urmează o ofensivă. În schimb, au venit foarte multe semnale din partea Occidentului. I s-a transmis Moscovei că ar trece de o linie roșie foarte gravă dacă intră în Ucraina.

Există solidaritate la nivelul NATO. Trebuie să nu uităm că Ucraina este partener NATO, beneficiază de un sprijin destul de mare din partea NATO și SUA, în special, pe partea de apărare, chiar și Turcia contribuie foarte mult la apărarea Ucrainei, prin furnizare de tehnică de luptă modernă.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost jurnalistul militar Marius Bâtcă, de la săptămânalul „Observatorul militar”. Marius, îți mulțumim și te mai așteptăm.

Marius Bâtcă: Și eu îți mulțumesc, numai bine și să ne revedem în situații mult mai liniștite.

Iulian Fota: “Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa Uniunii Europene, șantajează Uniunea Europenă. Putem să avem și faze mai dure, inclusiv prin utilizarea forţei militare”

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 12:22

Cristian Dumitrașcu (realizator): Armata britanică va ajuta Polonia la consolidarea frontierei cu Belarus, prin îmbunătățirea gardurilor și barierelor, dar și în eventualitatea în care va fi construit un zid.

Decizia vine după ce valurile de migranți au forțat trecerea în ultimele zile. Despre aceasta este vorba și în interviul nostru obișnuit de la Subiectul săptămânii unde l-am invitat pe analistul în Relații Internaționale, Iulian Fota.

Este un interviu pe această temă a crizei actuale de la granița dintre Polonia și Belarus, în câteva secunde ascultăm.

Domnule Fota, bun venit la Jurnal militar! Avem o situație nemaiîntâlnită, o situație care îngrijorează toată Europa, îngrijorează toate marile cancelarii, dar cred că mai mult ne-ar putea îngrijora pe noi românii, polonezii cei care suntem la granița de est a NATO.

Ce părere aveți despre această acțiune, susținută se pare de Rusia, cu imigranții aduși la granița dintre Belarus și Polonia?

Iulian Fota: Avem o situație foarte complicată, îngrijorătoare pentru că dacă nu este corect gestionată și deocamdată, căutăm cea mai bună formă de gestionare a ei, această situație poate degenera și are și o componentă militară.

De altfel, chiar dacă sunt acolo trimişi doar ca să susțină autoritățile civile, vedem din imaginile pe care le difuzează televiziunile, că avem o semnificativă prezență militară și pe partea țărilor NATO UE, Polonia, ţările baltice, dar și pe partea Belarusului, semnificativă prezenţă militară în zona la care ne referim.

Deci o situaţie complicată. Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa UE, șantajează UE și repet, dacă nu găsim o formulă rezonabilă de gestionare, putem să avem și faze mai dure, mai urâte ale acestei crize, inclusiv prin utilizarea forţei militare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Înfricoşătoare perspectivă. Şi aici aș veni cu două întrebări: dacă nu vom gestiona cum trebuie, încercaţi să dezvoltați – cum am putea să gestionăm noi ca Uniune Europeană această situație?

Iulian Fota: Nu prea ştim în momentul ăsta, căutăm cea mai bună variantă. Și de ce suntem într-o astfel de postură? Pentru că este pentru prima dată când într-o manieră atât de directă, de cinică, de violentă, un stat vecin folosește problema asta foarte complicată a migraţiei pe post de armă.

Noi am mai avut astfel de situații în sud, Marea Mediterană, în Marea Egee, când anumite state păreau tentate mai degrabă să pună presiune pe UE, facilitând anumite fluxuri migraționale fără neapărat a le utiliza ca armă.

Cel puțin la cât mă pricep eu și cât am citit, cred că e prima dată când o țară neoccidentală și, paradoxal, o ţară europeană folosește migrația pe post de armă. Acesta e un lucru care trebuie să ne dea de gândit şi pentru că suntem puşi într-o situaţie nouă, suntem la începutul procesului de căutare a soluțiilor.

Încercăm să ne dăm seama care sunt acele manevre pe care noi le avem la dispoziție pentru a gestiona situaţia astfel încât să ieșim diplomatic, pașnic din această situație complicată, ambele părți să păstreze un minim de relații între ele, mă refer aici la Belarus și la UE, pentru că, dincolo dictatorul care conduce Belarus, e vorba și de populația de acolo şi nu în ultimul rând să nu adăugăm un dosar suplimentar, și ăsta complicat, deja listei prea lungi de probleme între Rusia și Occident.

Şi, apropo de vești îngrijorătoare, chiar azi mă uitam pe Bloomberg, Bloombergul avertiza asupra unui pericol de invazie militară în Ucraina și în contextul ăsta înțelegem și vizita șefului CIA la Moscova, de acum câteva zile. Deci în continuare politica europeană e foarte complicată, conține multe dosare periculoase și de aici și frământarea cancelariilor occidentale.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Situație foarte complicată, vom sta cu ochii pe acest subiect și să sperăm că se vor găsi aceste soluții despre care dumneavoastră spuneați, pentru că este un tip nou de război hibrid, adică este în cadrul general de război hibrid, dar un tip nou.

Iulian Fota: Situaţia este departe de a căpăta o soluție, pentru că, din păcate, e un joc de sumă zero, deci cu alte cuvinte ceea ce populația din Belarus vrea nu poate oferi dictatorul Lukaşenko, ruşii sunt şi ei amestecaţi în povestea asta pentru că nici lor nu le-ar conveni un proces de democratizare în Belarus şi, ca atare, nu văd la orizont vreo ameliorare sau vreo soluție rezonabilă pe termen mediu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult. A fost invitat la „Subiectul săptămânii” analistul în relații internaționale Iulian Fota. Domnule Fota, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio, la „Jurnal militar”.

Sursa foto: CNN.com

Alexandru Grumaz: “Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite sunt la cel mai jos nivel de când au fost stabilite, în pragul de a închide ambasadele din cele două state…”

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:12

Cristian Dumitrașcu (realizator): Subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiştii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor.

Aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului a fost un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.

Radu Tudor (analist militar): E adevarat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului, care nu vine atât de des la București; şi reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește în mod nejustificat de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Radu Tudor (analist militar): Nimic mai fals! În România se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Baza de la Deveselu, sigur.

Radu Tudor (analist militar): Da, elementele scutului antirachetă, care este în momentul de față sub comanda NATO a însemnat o investiţie de un mliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin.

Se derulează alte proiecte sub egida EDA – European Defense Initiative, un proiect de 7 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele de la Câmpia Turzii şi Kogălniceanu.

Şi cred că această vizită esențială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esenţa Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite și avem nevoie de asigurări ferme în contextul în care noi suntem aici pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate, cred că lucrul acesta ar trebui marcat, prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România, şi nu e puțin lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Susţineţi că este un mment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și analist militar.

Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fiind cunoscător al organizației militare în general, dar și a celei americane în special, ați fost, ca militar de carieră, unul din interior, ca să spun așa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale are un caracter normal credeți, dar şi a celei americane în special. Aţi fost, ca militar de carieră, un om din interior, ca să spun aşa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declaraţiile oficiale? Are un caracter normal, credeţi, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc?

Alexandru Grumaz (analist militar):  Nu, am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan.

Georgia şi Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria i-a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune.

De fapt vreau să spun că vedem o realinierea acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentanți de la Departamentul de Stat.

De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuţiei de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomație.

Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite, sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe.

Şi mai e un lucru, la Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniștrilor din flancul estic.

Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic. Dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant, şi cu permisiunea dvs cu asta închei, am să citez: „Există un spectru aici, privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA – Uniunea Europeană şi celelate relaţii ale noastre din întreaga lume”.

Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul din punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor Apărării este Afganistanul şi modul în care ne putem apăra de o reacție a teroriștilor care îşi vor baza structurile de comandă în Afganistan.

Începe concursul „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”!

Publicat de Andra Radu, 28 octombrie 2021, 09:17 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Peste 80 de tineri pianişti din România şi alte 18 ţări vor participa online, în perioada 28 – 31 octombrie, la a patra ediţie a concursului „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”, a informat Primăria Constanţa.

În competiţie s-au înscris 81 de concurenţi din mai multe oraşe din România, dar şi din SUA, Marea Britanie, China, Indonezia, Vietnam, Polonia, Republica Cehă, Macedonia, Armenia, Rusia, Republica Moldova, Belgia, Slovacia, Ucraina, Malaezia, Thailanda, Turcia, Australia.

Competiţia va avea loc într-o singură etapă, pe următoarele grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani, 13-15 ani, 16-18 ani, 19-28 ani. Se vor acorda premii în bani pentru toate categoriile de vârstă, recitaluri, 3 premii speciale „concert cu orchestră” şi masterclassuri de pian în România şi Germania. Premiile vor fi acordate tuturor categoriilor din concurs, fără discriminare de vârstă, etnie, naţionalitate sau alte criterii.

„Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists” a debutat la Constanţa în anul 2018, din dorinţa de a susţine arta şi cât mai mulţi tineri pianişti din România şi din străinătate şi s-a dovedit a fi un succes.

Proiectul este finanţat de Primăria Municipiului Constanţa şi are o valoare totală de 82.200 lei.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:11

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci  intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Începe ultramaratonul „2×2 Race”!

Publicat de Andra Radu, 20 august 2021, 16:52 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Aproximativ 300 de concurenţi din România, Ungaria, Spania, Rusia şi Republica Moldova vor lua startul, sâmbătă, la Bâlea Lac (judeţul Sibiu), într-un ultramaraton unic în Europa, „2×2 Race”.

Acesta este singurul ultramaraton care se va desfăşura integral la peste 2.000 de metri altitudine, în Munţii Făgăraş, unde vor atinge cele mai înalte două vârfuri din ţară, Negoiu şi Moldoveanu, informează un comunicat de presă al organizatorilor.

„Cursa de alergare montană „2×2 Race”, singurul ultra-sky maraton din România care atinge cele mai înalte două vârfuri din ţară, Vf. Negoiu şi Vf. Moldoveanu, va avea loc anul acesta în data de 21 august, cu startul din zona Bâlea Lac. (…) „2X2 Race” se desfăşoară integral la peste 2.000 m, ceea ce o face unică în Europa şi una dintre puţinele din lume.

Astfel, ultramaratonul montan cu pornire de la Bâlea Lac este cel mai spectaculos şi solicitant eveniment din calendarul competiţional intern şi este comparabil ca dificultate cu alte curse recunoscute din afara ţării. Organizatorii UTMB (Ultra Trail du Mont Blanc), cea mai importantă competiţie de profil din lume – Chamonix-Mont Blanc, consideră „2X2 Race” drept o cursă de calificare pentru acest ultra-maraton montan”, se arată în comunicatul organizatorilor.

„Faţă de un maraton obişnuit, „2×2 Race” este un ultra-sky maraton, caracteristica lui fiind dată în principal de diferenţa de nivel de pe traseu, în cazul de faţă fiind de 4.200 – 4.500 de metri. Competiţiile de acest tip se desfăşoară pe teren accidentat, de la poteci de pământ prin pădure şi goluri alpine până la creste şi stânci cu grad înalt de dificultate. La „2×2 Race” se aleargă doar în gol alpin şi în proporţie de 80% pe stânci cu grad înalt de dificultate. Vremea este tot timpul dificilă pe munte, astfel că trebuie să ne asigurăm că alergătorii sunt pregătiţi mental şi fizic pentru acest efort”, a declarat Florin Băraş, unul dintre organizatorii competiţiei.

Alergătorii pot alege să participe la unul dintre cele două categorii de concurs – 2X2 şi X2.

Alexandru Grumaz: “Rusia folosește metodele războiului rece făcând acele exerciții chiar în timpul Summitului de la Bruxelles.“

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2021, 09:33

General locotenent, în rezervă, Alexandru Grumaz, a discutat într-un interviu exclusiv realizat de Cristian Dumitrașcu pentru Jurnal Militar, despre Summitul NATO de la Bruxelles, dar mai ales despre întrevederea ruso-americană de după, dintre Vladimir Putin și Joe Biden.

“Summitul NATO de la Bruxelles a transmis un mesaj clar, că România este printre cei care participă la securitatea pe flancul estic…“ Alexandru Grumaz

Concluziile trase de analistul militar Alexandru Grumaz le veți regăsi mai jos, unde vă invităm să-l ascultați în cadrul Subiectului Săptămânii.

 “Președintele SUA a înțeles foarte bine și a pus pe masa discuțiilor plângerile Occidentale, chiar dacă el personal încearcă o relație mai bună cu Rusia…“.

Dumitru Prunariu – 40 de ani de la revenirea din Cosmos

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 12:21

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ascultați Jurnal Militar aici la Radio România Actualități. Intrăm în partea aceea legată de istorie, de aniversări.

În 17 mai, la Centrul muzeal aviator Alexandru Șerbănescu din comuna Colonești, fundația care îi poartă numele aviatorului a comemorat unul dintre cei mai neînfricați luptători aerieni pe care i-a avut țara noastră într-o acțiune foarte interesantă în Colonești, după cum vă spuneam, în localitatea de baștină.

Un nume intrat definitiv în istoria Aviației române, un erou devenit legendar, căpitanul Alexandru Șerbănescu a avut o evoluție atât de surprinzătoare, de fulgerătoare și în același timp teribil de spectaculoasă, iar luni s-a împlinit un vis și o mare dorință a fostului coleg al lui Șerbănescu, este vorba despre generalul Ion Dobran, locotenentul Ion Dobran din vestitul grup nouă vânătoare, al cărui comandant a fost Șerbănescu, de a venit la Colonești spre a aduce un omagiu comandantului său și tuturor camarazilor pe care venerabilul aviator știa că îi regăsește așezați la loc de mare cinste.

Un alt nume, aviator, scriitor, general de aviație în retragere, Radu Teodoru, a vorbit acolo la Colonești, luni. Ascultăm un fragment.

General de aviație în retragere Radu Teodoru: Căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu reprezintă chintesența eroică a pilotului român. S-a născut aici, dar a intrat în istoria aviației nu numai prin calitățile lui de zburător, prin calitățile lui de om și de ofițer.

A fost de o demnitate impresionantă și greu de găsit în profesie. A fost un camarad de excepție. Nu și-a părăsit niciodată coechipierii, dimpotrivă.

Ştiți că în luptă aeriană există o solidaritate de echipaje, de formații. Căpitanul Șerbănescu nu a cedat niciodată în favoarea lui însuși. Gloria și-a împărțit-o cu cel care păzea alături în formație. A fost de un caracter deosebit, nu a suferit jignirile, venind de la orice ierarhie socială sau militară. A rămas în conștiința noastră ca simbol al aviației de vânătoare românești.

Cristian Dumitrașcu (realizator): L-am ascultat pe generalul Radu Teodoru, de la istoria lui Alexandru Șerbănescu, unul dintre cei mai mari piloți de vânătoare, poate chiar cel mai mare, pe care l-a avut România.

Mergem la istoria lui Dumitru Prunariu, misiune care s-a încheiat acum 40 de ani, astăzi, în 22 mai, 40 de ani de la această revenire din spațiu cu naveta Soiuz 40 a primului cosmonaut român.

Radu Bâlbâie a realizat cu mai mulți ani în urmă, la ‘Ora Armatei’ un interviu de colecție. Ascultăm un fragment. Este cumva diferit de ce ați auzit până acum. Se referă la costuri, la pericolele din spațiu. Haideţi să-l ascultăm.

Dumitru Prunariu: În timpul serviciului militar, la Şcoala de ofițeri de rezervă aviație de la Bacău, mi s-a oferit posibilitatea de a candida pentru un post de cosmonaut în cadrul programului Interkosmos.

Comandantul unității, la o oră normală de curs, a intrat, a întrerupt cursurile și ne-a spus că România desfășoară un program spațial – era o surpriză totală pentru noi, pentru că se știa foarte puțin despre acest program atunci – era un program științific, care căpătase o dezvoltare suficient de mare pentru a justifica trimiterea în spațiul cosmic a unui cosmonaut pentru a efectua experimente complexe.

Radu Bâlbâie (reporter): A costat mult această afacere statul român? Știți cumva cifre?

Dumitru Prunariu: Nu știu exact cât a costat. În orice caz, totul s-a rezolvat în baza schimburilor economice care existau atunci.

După câte am fost informat după zborul cosmic, în cadrul programului Interkosmos, partea sovietică, pe atunci, se obliga să pună la dispoziție racheta purtătoare și echipamentul pentru zbor în spațiul cosmic. Partea română a plătit școlarizarea, care nu a costat foarte mult în termeni absoluţi.

Radu Bâlbâie (reporter): Cam cât costa să te şcolarizezi?

Dumitru Prunariu: Din câte auzisem atunci, o cifră foarte relativă, ceva la 7.000 de dolari pe lună de persoană. Deci noi am fost doi români care ne-am pregătit pentru acel zbor cosmic. Acum, pentru a zbura în spațiul cosmic, dacă ești privat, există numeroase firme care încheie contract cu tine și care au, pe de altă parte, contract cu o țară lansatoare – fie cu Rusia, fie cu Statele Unite, dar cu ruşii se pare că acest comerț merge mai bine acum – și, pentru 20 de milioane de dolari, te pregătesc și te trimit în spațiul cosmic, acolo urmând să faci ce vrei tu, în niște limite rezonabile.

În exterior, în spațiul cosmic, temperaturile variază foarte mult, pentru că acestea nu mai sunt uniformizate de atmosfera terestră, ci sunt legate direct de expunerea la soare. În partea luminată a laboratorului spațial se ajungea până la aproximativ 150 de grade Celsius în exterior, măsurate pe suprafața navei, iar în partea umbrită până la minus 120 de grade.

Radu Bâlbâie (reporter): În acelaşi timp?

Dumitru Prunariu: În acelaşi timp. În schimb, şi laboratorul spaţial şi nava cosmică aveau un sistem de protecţie termică corespunzător, aveau un strat protector împotriva radiaţiilor cosmice şi împotriva şcoului acesta termic, format din 20 de foiţe foarte subţiri de aluminiu, acoperite cu o substanţă specială la exterior şi şocul termic nu se transmitea structurii propriu-zise.

În interior, noi ne desfăşuram activitatea la o temperatură normală, aproximativ 20 de grade Celsius, aveam un conditioner care putea regla temperatura de la 15 la 35 de grade, după cum doream.

Radu Bâlbâie (reporter): În afara temperaturilor halucinante, ori foarte mari, ori foarte mici, ce alte riscuri pândeau din afara stației?

Dumitru Prunariu: Unul din riscurile căruia îi este supus orice cosmonaut este radiația cosmică. Radiația cosmică este mai intensă sau mai puțin intensă deasupra diferitelor zone deasupra Pământului, dar oricum este ținută sub control și se află sub o limită acceptabilă pentru organism prin altitudinea de zbor.

Probabil, cei care sunt mai informați au aflat că toate laboratoarele spațiale, inclusiv naveta spațială americană, atunci când zboară în spațiu circumterestru, nu se ridică la o altitudine mai mare de 350-380 de km.

Radu Bâlbâie (reporter): De ce?

Dumitru Prunariu: Pentru că deja de pe la 400-450 km, nivelul radiațiilor cosmice provocate de centurile de radiație ale Pământului, așa-numitele centuri Van Allen, este destul de ridicat.

Un maxim se înregistrează cam la 1.000 de km altitudine și prin acea zonă este bine ca într-o capsulă protejată, cum este la nava cosmică modulul de lansare și de revenire, cosmonauții să treacă destul de rapid în exteriorul acestei centuri de radiații.

Aici mă refer la zborurile spre Lună. În rest, pentru o perioadă lungă de viață, este bine să te rotești în jurul Pământului, la acele altitudini de 350 de km în medie.

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

31 octombrie – Ziua Internațională a Mării Negre!

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2019, 15:11 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Ziua Internațională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an în ziua de 31 octombrie. În anul 1996, la această dată, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre,.o.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, situată între Europa de Sud-Est și Asia Mică. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord,  în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud. Marea Neagră prezintă o întinsă platformă continentală, cu o dezvoltare mare în partea de nord şi nord-vest.

În apele teritoriale ale României se efectuează exploatări de petrol cu ajutorul mai multor platforme de foraj marin.

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar și reprezintă una dintre cele mai importante zone turistice ale României.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înfiinţat în anul 1999, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine.

Ozonoterapia, cel mai eficient tratament în tratarea bolilor grave!

Publicat de Andra Radu, 18 octombrie 2019, 11:39 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Peste 30% din populația adultă a Europei suferă de boli reumatice, care sunt cele mai frecvente boli cronice întâlnite pe continent, conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății.

Nici în România statisticiile nu sunt mai îmbucurătoare deoarece aproape 20% din totalul consultațiilor din medicina primară sunt generate de bolile reumatice.

Ozonoterapia este un tratament revoluționar, cunoscut pentru minunatele efecte de vindecare a numeroase boli, dar și pentru încetinirea procesului de îmbătrânire, fiind folosită cu succes de peste 40 de ani, în țări precum SUA, Canada, Germania, Rusia, Ucraina, Suedia, Italia, Spania, Brazilia, Cuba, Mexic.

În România există peste 400 de medici care practică ozonoterapia, cu ajutorul căreia se tratează inclusiv pacienții care au cancer, boli cardiovasculare, de ficat, alergii ori diabet.

Dezvoltată în țara noastră doar în ultimii 15 ani, terapia cu ozon funcționează împotriva stresului, oboselii fizice și psihice.

Odată cu activarea celulelor albe și roșii oamenii se simt întineriți, spun medicii din domeniu, care au participat marţi la Brașov la o conferință despre aplicațiile ozonoterapiei în medicină.

Evenimentul este organizat sub patronajul Societății Știintifice Române de Oxigen-OzonoTerapie.

Emilia Comsa, medic primar de familie și medic rezident medicina fizică şi recuperare: „Ozonul reduce insomniile, ajută memoria, mărește masa musculară, menține nivelul colesterolului la limite normale, întărește oasele și sistemul imunitar, ajută la curățarea pielii și mărește elesticitatea ei”.

Ozonul se administrează intravenos, în muşchi sau sub piele, prin inflitrații. O ședință de ozonoterapie poate costă între 100 şi 200 de lei.

O scurtă istorie a ceaiului

Publicat de Andra Radu, 19 aprilie 2019, 10:33

Fără lichide, omul nu poate supravieţui mai mult de câteva zile. O ceașcă cu ceai delicioasă și relaxantă este binevenită oricând.

Povestea ceaiului se întinde pe o lungă durată de timp, acesta ajungând să se numească băutura regală.

Ceaiul are o importanță mare pentru civilizațiile asiatice și din acest motiv legendele nu lipsesc.

Una dintre ele susține că Împăratul Shennong a descoperit ceaiul în momentul în care acesta stătea la umbra unui copac și bea dintr-un bol cu apă fierbinte. Deodată îi cad din copac două frunze în bol și văzând acesta că apa prinde culoare, curiozitatea îl face să guste. Spre surprinderea lui, apa căpătase un gust revigorant și aromat.

Sursa foto: Andra Radu

O altă legendă spune că fondatorul școlii budiste, Zen, a adormit în fața unui zid după ce a meditat timp de nouă ani. Acest lucru l-a înfuriat și și-a taăat ploapele. Acestea au prins rădăcini și au crescut în tufe de ceai.

Sfârșitul secolului 16 aduce mențiuni care atestă că ceaiul ajunge în Europa, mai precis în Portugalia, însă, olandezii sunt primii care încep importarea acestuia.

La curtea engleză, ceaiul a fost introdus la mijlocul secolului 17 de către prințesa Ecaterina de Braganza în momentul căsătoriei sale cu prințul moștenitor Carol al 2-lea. Din acel moment, ceaiul a devenit un element principal în viața britanicilor până în ziua de azi.

Prelucrarea acestuia are mai multe etape:

1. Veștejirea
2. Rularea
3. Oxidarea( fermentația)
4. Stoparea oxidării
5. Sortarea
6. Modelarea
7. Finisarea
8. Uscarea
9. Învechirea

Sursa foto: Andra Radu

Metoda tradițională este cea manuală însă, mai nou, se folosesc mașinării speciale pentru fiecare etapă. Procedura este una simplă dar trebuie controlată cu atenție pentru a se obține savoarea potrivită.

Avem mai multe tipuri de ceai principalele fiind ceaiul alb, verde, oolong, negru, pu-erh. De asemenea, beneficiile lui sunt multe: îmbunătățește metabolismul, sistemul cardiovascular, nervos, osos, imunitar, ajută la prevenirea diabetului și cancerului.

Prepararea și servirea acestuia se face după mai multe metode:

1. Metoda chinezească
2. Metoda japoneză
3. Metoda marocană
4. Metoda englezească
5. Metoda rusească

Cantitatea de ceai pe care o putem bea într-o zi nu trebuie să depășească 1 litru, iar în cazul celor energizante putem bea cel mult trei căni.

Sursa foto: Andra Radu

În România, ceaiul se bea în cantități mici comparativ cu alte țări din Europa.

Britanicii consumă în medie 2 kg de ceai pe an, românii doar 70 de grame, iar campioni sunt turcii care într-un an consumă peste 3 kg de ceai.

Ceaiul este o băutură importantă a culturii lumii și dacă la început se servea la evenimente sociale, la curtea regală, acum se servește în fiecare zi dacă vrei.

Proiectul Nord Stream 2 într-un cadru european

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2019, 12:14 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

„Președinția română a primit, vineri (n.r. 8 febr 2019)  în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți al UE (Coreper), mandatul de a începe negocierile privind modificarea Directivei UE privind gazele”, se arată în declarația Președinției Române a Consiliului UE.

Consiliul țărilor UE a ajuns, după aproximativ un an de discuții, la o poziție comună privind amendamentele la Directiva UE privind gazele și este gata să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a găsi o versiune comună a acestui proiect de lege, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2017.

Particularitatea acestor amendamente este că ele pot influența funcționarea gazoductului North Stream-1, deja existent, precum și finalizarea lucrărilor gazoductului North Stream-2.

În noaptea dintre joi și vineri, în cadrul reuniunii ambasadorilor UE de la Bucureşti, francezii și germanii au ajuns la un compromis, susţinut de România care deține președinția Consiliului UE, şi aprobat de toţi ambasadorii, cu excepția Bulgariei.

Dacă Germania ar fi fost în minoritate la Bucureşti, întregul proiect Nord Stream 2 ar fi pus în discuţie, chiar dacă nivelul la care s-a ajuns cu lucrările (370 km din 1.225) nu ar mai permite întreruperea proiectului.

Franţa, cu centralele sale nucleare, depinde mai puţin decât Germania de importul de gaze,  în parteneriat cu Gazprom pentru Nord Stream 2 fiind şi societatea Engie, împreună cu companiile germane Uniper şi Wintershall, cu austriaca Omv şi cu anglo-saxona Shell.

Iniţial, Berlinul se opusese noii directive UE, dar după ce Franţa a ameninţat să se folosească de greutatea sa pentru a determina adoptarea ei, a fost de acord cu un compromis prin care oficialităţile din structurile germane de reglementare vor superviza proiecte ca Nord Stream 2, dar autorităţile de reglementare UE vor avea ultimul cuvânt, conform biroului lui Macron.

În linii mari, această directivă introduce o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte tarifele şi impune celor ce gestionează infrasctructurile să permită accesul unor terţe societăţi chiar şi în proiectele offshore. De asemenea, directiva impune separarea activităţilor între furnizorii de gaze şi proprietarii de conducte şi cere societăţilor din țări terțe să aplice normele pieţei unice. Compromisul franco-german le confirmă, dar încredinţează supervizarea Germaniei, şi nu Comisiei, astfel încât Berlinul rămâne negociatorul de referinţă pentru Rusia şi pentru Gazprom, proprietarul gazului şi gazoductului (cu un monopol în Rusia, la export). Modificările convenite limitează domeniul de aplicare a directivei pe ”teritoriul şi apele teritoriale ale statului membru în care se află prima interconectare” între linia de transmisie a gazului provenit din străinătate şi reţeaua europeană. Prin urmare, atribuie Germaniei responsabilitatea de a aplica textul legal, considerând apele traversate anterior de Nord Stream 2 ca fiind ape internaţionale.

Conducta ruso-germană este construită pe sub Marea Baltică pentru a livra gaze direct în Germania spre a fi distribuite în continuare în întreaga Europă, sporind capacitatea acestei rute dincolo de cantitatea de combustibil care curge prin prima conductă Nord Stream.

Ţări est-europene precum Polonia şi Ucraina s-au împotrivit vehement proiectului din cauză că le-ar ocoli teritoriile.

SUA, în sine un mare producător de gaze, a calificat conducta drept o formă de control rusesc asupra Germaniei şi o ameninţare la adresa securităţii energetice europene. De asemenea, a sugerat că firmele implicate în proiectul de gazoduct ar putea fi vulnerabile la sancţiunile care îi sunt impuse Rusiei în sfera energetică.

Experţii spun că după finalizarea noilor reglementări compania rusească Gazprom va fi supusă reglementărilor UE privitor la gazoduct şi nu va putea fi unicul operator al acestuia. Aceasta va însemna mai degrabă o taxare a preţurilor pieţei la gaze, decât acorduri stabilite chiar de Gazprom şi probabil că va duce la o funcţionare mai scumpă a gazoductului la modul general, spune Gustav Gressel, colaborator senior la European Council on Foreign Relations de la Berlin.

„Gazprom va trebui să administreze conducta într-o manieră mult mai comercială şi vor rămâne mult mai puţini bani care să poată fi deturnaţi spre buzunare private ale regimului sau spre alte părţi ale statului rus”, a spus el.

Noul gazoduct se construiește în paralel cu gazoductul North Stream-1, iar oficialităţile de la Moscova au declarat, în repetate rânduri, că acest proiect este unul exclusiv economic şi nu un instrument de influență politică.

DEUTSCHE WELLE: UE, prea aproape de arsenalul Rusiei

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 februarie 2019, 08:59 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Deocamdată, Uniunea Europeană nu are altă soluție de apărare decât NATO. Diplomații europeni au discutat la București despre ce pot și ce nu pot face decoamdată ca actor global.

Jocurile de putere nucleară imprevizibilă ale Rusiei sunt ca niște seisme cu ceas pentru liniștea Europei. Așa că s-a vorbit mult, la București, zilele acestea, despre securitatea comună, despre structurile militare proprii ale Uniunii, dar proiectul este unul de perspectivă îndepărtată și nici nu poate fi serios discutat în acest episod al istoriei, când Tratatul privind Armele Nucleare cu Rază Medie de Acțiune este încălcat de Moscova și abandonat de Washington. Europa nu a fost parte a înțelegerii dintre cele două superputeri ale Războiului Rece, dar a beneficiat din plin atât de consolidarea arsenalului american cât și de armistițiul convenit în 1987 de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. La nici trei decenii distanță, ambițiile militare ale Kremlinului se măsoară nu atât în forța capabilităților de atac rusești, cât în refuzul de a respecta regulile jocului, adică, prin imprevizibilitatea Rusiei, cum a punctat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, venit la București să îi întâlnească pe înalții responsabili politici ai armatelor europene, reuniți cu o zi înaintea întrevederii diplomaților comunitari.

Fundamentul securității europene nu poate suferi modificări, acum, când rachetele mobile ale Rusiei pot fi oricând amplasate în Crimeea sau la Kaliningrad și de acolo nu au nicio problemă să lovească oricare dintre capitalele de pe continent, în condițiile în care raza balistică este de 5500 de kilometri. E explicabil, probabil, de ce minstrul francez al Apărării, Florence Parly, s-a exprimat destul de prudent despre ambițiile președintelui Emmanuel Macron: e important să vorbim despre o apărare comună în lunile premergătoare alegerilor europene, însă pentru a pune pe picioare o armată a Uniunii Europene este nevoie de mult timp.

Interesant este că, în timp ce amenințările sunt mai aproape de România decât de orice alt stat european, la București, armata tocmai traversează o profund politizată criză de management operativ.

În ce privește extinderea Uniunii Europene, un prim orizont de așteptare pentru admiterea candidaților cu dosare în lucru, Serbia și Muntenegru, a fost exprimat de ministrul ungar de Externe Peter Szijjártó: înainte de anul 2025. Este, însă, doar o dorință a celor care se învecinează cu Balcanii de Vest, a mai spus diplomatul de la Budapesta, o bună ocazie pentru reprezentantul Guvernului Orban să repete unul dintre mesajele de cursă lungă ale Executivului pe care îl reprezintă: „dorințele est-europenilor nu sunt întotdeauna înțelese de vest-europeni sau de Comisia Europeană”.

Unul dintre subiectele controversate – care nu au ținut neapărat de agenda întâlnirilor prezidate de România cât mai mult de oportunitatea întrevederilor directe – este acordul cu Iranul anunțat de miniștrii german, britanic și francez de Externe. Este vorba despre un troc, un deal de afaceri barter, care să excludă tranzacțiile financiare și să evite sancțiunile impuse de Statele Unite. O inovație de conjunctură, numită INSTEX, percepută de unii ca fiind toxică iar de alții drept o garanție că, altfel decât Washingtonul, Teheranul nu se va retrage din acordul nuclear și nu va reîncepe să îmbogățească uraniu pentru scopuri militare.

În prezența șefului diplomației de la Londra, Jeremy Hunt, despre Brexit nu s-a pomenit nimic, în discuțiile oficiale, oricât de relaxate au fost acestea și oricât de actual ar fi subiectul. Doar șeful NATO a avut, cu o zi mai devreme, un mesaj de transmis: odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, 80% din costurile Alianței vor fi suportate de țări non-UE.

Evoluțiile din Venezuela au necesitat mai multe actualizări, ieri, pe parcursul discuțiilor dintre diplomații europeni, concluzia fiind că e nevoie de organizarea de noi alegeri prezidențiale în statul latino-american, în termen de 90 de zile. „Nu vrem să mediem, nu căutăm forme de dialog. Am mai văzut astfel de procese pe care unii le-au folosit pentru a trage de timp”, a comentat Înaltul Reprezentant UE pentru Diplomație, Federica Mogherini. Dincolo de acest instrument comun diplomatic, există capitale europene mai degrabă înclinate să-l gireze pe liderul opoziției de la Caracas, Juan Guaido, mai ales că o rezoluție în aceste sens a emis, ieri, și legislativul de la Bruxelles. Opțiunea suplimentării sancțiunilor a rămas și ea deschisă, pe masa miniștrilor europeni de Externe care-și încheie astăzi reuniunea informală de la București.

Italia se opune planului UE de impunere de sancţiuni contra atacurilor cibernetice

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 octombrie 2018, 14:59 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Italia se opune unei impulsionări a Uniunii Europene de a impune sancțiuni statelor care efectuează atacuri cibernetice, o mișcare care se potrivește cu apelurile Romei detensiona relaţiile cu Rusia, dar care ar putea înstrăina Italia de aliații săi din UE. Diplomații au declarat că planul de sancțiuni are rolul de a consolida apărarea UE și de a descuraja atacurile cibernetice, în special din partea Rusiei, care a fost, în ultimele luni, în centrul acuzațiilor de amestec în alegerile din diferite state occidentale, precum și de încălcări ale breşelor de securitate efectuate prin mijloace electronice. Dar Italia s-a opus ideii unui nou regim de sancțiuni, arată un document UE confidențial văzut de Reuters. Planul are un sprijin larg în rândul statelor UE, cu excepția Italiei, potrivit documentului. Oficialii italieni nu au fost imediat disponibili pentru comentarii. Italia a cerut, în mod repetat, o relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei, care a fost ținta unei game largi de sancțiuni economice ale UE, de la criza din Ucraina din 2014.

Aceastei poziții i s-a opus marea majoritate a statelor UE, care au reînnoit în mod regulat regimul sancțiunilor împotriva Moscovei din cauza anexării regiunii Crimeei de la Ucraina și a susținerii continue a rebelilor separatiști pro-ruși. Propunerile de sancționare a atacurilor cibernetice au fost discutate în cadrul reuniunilor din această săptămână în cadrul pregătirii pentru un summit UE care va avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles. „Este esențial să răspundem ciberatacurilor de mari dimensiuni ale actorilor străini, în special atunci când ţintesc alegerile noastre”, a declarat pentru Reuters comisarul UE pentru securitate, Julien King, adăugând că sancțiunile ar trebui considerate „acolo unde este cazul”. Marea Britanie, Franța, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania și Polonia au cerut introducerea de sancțiuni, arată documentul. Belgia, Finlanda și Suedia susțin un „răspuns treptat” la viitoarele atacuri, care ar putea include o serie de măsuri înainte de sancțiuni, arată documentul.

Roma a afirmat de mult timp că sancțiunile existente dăunează firmelor italiene care se ocupă de tranzacționarea cu Moscova și solicită dezangajarea tensiunilor cu Moscova, care au crescut mai tare de când un nou guvern antisistem a preluat funcția în Italia, în iunie. Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreapta, de coguvernare, este un admirator al președintelui rus Vladimir Putin și a respins acuzațiile de amestec rusesc în alegerile occidentale. Diplomații UE au declarat că planul este, de asemenea, menit să prevină atacurile cibernetice din China și Coreea de Nord.

Autor: Francesco Guarascio şi Philip Blenkinsop, Alissa De Carbonnel, Robin Emmott

„Nu cred că gazoductul Nord Stream 2 va face Germania dependentă de Rusia”

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2018, 15:19 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Aflată în vizită în Georgia, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat vineri că nu crede că gazoductul planificat Nord Stream 2, din Rusia în Germania, va face dependentă, în viitor, țara sa de Rusia.

Berlinul vrea să fie sigur că Moscova va continua trimiterea unei anumite cantități de gaz prin Ucraina, chiar și în cazul finalizării construirii Nord Stream 2 – a spus șefa guvernului german în timpul întâlnirii cu studenții, la Tbilisi.

Nord Stream 2 este un proiect care măsoară 1200 km de magistrală a gazului cu două ramificații prin Marea Baltică, de la Ust-Lugi în Rusia, la Greifswald în Germania. Gazoductul va fi gata până la sfârșitul anului 2019, iar în următorul an Rusia intenționează să reducă mult trimiterea gazului prin conductele care trec prin teritoriul Ucrainei spre Vest. Acestui proiect i se opun Polonia, țările baltice, Ucraina și Statele Unite.

Prin Nord Stream 2 vor fi trimiși 55 miliarde metri cubi de gaz pe an. Gazoductul va merge paralel cu gazoductul Nord Stream intrat în funcțiune în anul 2011. Partenerii concernului rus Gazprom în acest proiect sunt firmele energetice: OMV austriac, BASF-german Wintershall și Uniper, concernul francez Engie și concernul britanico-olandez Royal Dutch Shell.

Gazprom anunță că, după construirea Nord Stream 2, tranzitul prin Ucraina poate fi oprit “pe o anumită scară”, după care partea ucraineană ar trebui să justifice “scopul economic al noului contract” privind tranzitul.

Raportul activităţii CEDO pe 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 ianuarie 2018, 14:10 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:22

Numărul reclamaţiilor făcute la CEDO împotriva Turciei a scăzut în 2017 faţă de anul anterior.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a prezentat raportul pe 2017 într-o şedinţă organizată la Strasbourg.

Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a prezentat situaţia reclamaţiilor şi a cazurilor soluţionate, arătând că „La 1 ianuarie, erau înregistrate 56.250 de reclamaţii provenite din statele membre”.

Raimondi a precizat că pe primul loc se află România, cu 9.920 de reclamații, pe al doilea loc Rusia cu 7.747 reclamaţii şi pe locul trei Turcia, cu 7.500 reclamaţii.

Urmează Ucraina, Italia şi Ungaria, a arătat Raimondi şi a precizat că în 2017, numărul reclamaţiilor a scăzut faţă de anul anterior. În 2016, se înregistraseră 79.750 de reclamaţii.

Turcia a încheiat anul 2016 cu 12.600 de reclamaţii, fiind pe locul doi al clasamentului. Ucraina, care în 2016 se afla pe locul întâi, a ajuns pe locul patru. Aflată pe primul loc în acest an, România a primit numeroase reclamaţii din cauza înghesuielii din închisori şi a condiţiilor de detenţie.

Raimondi a precizat că în 2017 au fost respinse 70.356 de reclamaţii, în creştere cu 92% faţă de 2016.

Anul trecut, CEDO şi-a anunţat deciziile în 1.068 de procese, dintre care 305 implicând Rusia, 116 Turcia, 87 Ucraina şi 69 România.

Raimondi a adăugat că durata medie de judecare şi pronunţare a sentinţei a fost de 18 luni.

Rusia a criticat aspru Statele Unite

Publicat de adinaiftime, 7 ianuarie 2018, 19:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:22

Rusia a criticat aspru Statele Unite pentru convocarea unei reuniuni a Consiliului ONU de Securitate, pe tema protestelor din Iran. Ambasadorul rus la Naţiunile Unite a declarat că Iranul trebuie lăsat să-şi gestioneze singur problemele şi că implicarea Consiliului într-o „afacere internă” dăunează instituţiei mondiale.

Anterior, ambasadorul american afirmase că lumea urmăreşte ce se întâmplă în Iran şi că Statele Unite nu vor privi tăcute cum regimul de la Teheran încalcă drepturile poporului. Potrivit France Presse, divergenţe au fost şi între Marea Britanie şi Franţa.

În timp ce ambasadorul britanic a spus că o reuniune a Consiliului de Securitate pe tema Iranului este pe deplin legitimă, reprezentantul Franţei a afirmat că orice implicare în afacerile interne ale Iranului ar fi contra-productivă şi că recentele proteste nu ameninţă pacea şi securitatea internaţională.

Autorităţile iraniene s-au confruntat recent cu o masivă mişcare populară de contestare, mai ales din motive economice, soldată cu 21 de morţi, majoritatea protestatari.

Posibil accident nuclear în Rusia sau Kazahstan. Nor de poluare radioactivă deasupra Europei

Publicat de adinaiftime, 11 noiembrie 2017, 10:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Un nor de poluare radioactivă a fost identificat în ultimele săptămâni deasupra Europei și ar putea indica faptul că a avut loc un accident la o instalație nucleară din Rusia sau Kazahstan în ultima săptămână din luna septembrie, a transmis joi institutul francez de siguranță nucleară IRSN, potrivit Reuters.

IRSN a exclus varianta unui accident la un reactor nuclear, spunând că cel mai probabil a fost vorba de un accident la o instalație de tratare a combustibilului nuclear sau la un centru de medicină radioactivă. Institutul a subliniat că nu a existat niciun impact asupra sănătății oamenilor sau asupra mediului în Europa.

IRSN, organism pe probleme tehnice din cadrul autorității franceze de reglementare în domeniul nuclear ASN, a transmis într-un comunicat că nu poate preciza cu exactitate locul de unde a fost eliberat materialul radioactiv, dar că, în urma unei analize meteorologice, cea mai plauzibilă zonă ar fi una de la sud de Munții Urali, între Urali și fluviul Volga.

Acest lucru indică faptul că ar fi vorba de Rusia sau posibil de Kazahstan, a afirmat un oficial al IRSN.

„Autoritățile ruse au spus că nu au cunoștință de vreun accident pe teritoriul lor”, a declarat pentru Reuters directorul IRSN, care a adăugat că institutul nu a contactat deocamdată autoritățile din Kazahstan.

Peres a afirmat că IRSN și alte câteva institute de siguranță nucleară din Europa au măsurat în ultimele săptămâni niveluri ridicate de ruteniu 106, un nuclid radioactiv care este rezultatul divizării atomilor într-un reactor nuclear și care nu apare în mod natural.

IRSN estimează că în acest caz cantitatea de ruteniu 106 eliberat a fost mare și că, dacă un accident de această magnitudine s-ar fi întâmplat în Franța, ar fi fost nevoie de evacuarea sau punerea la adăpost a populației pe o rază de câțiva kilometri.

VZGLIAD: Ucraina are „centură de conflicte” cu ţările Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 noiembrie 2017, 09:35 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Legea ucraineană privind educația a făcut ca Ucraina să intre în conflict nu numai cu Rusia, ci și cu ţările Uniunii Europene, a spus Iurii Boiko, unul din preşedinţii grupării „Blocul opoziţiei”, cu prilejul unui discurs rostit într-o şedinţă la Rada Supremă de la Kiev.
Iurii Boiko a povestit cum a vizitat el raionul Herţa, unde 19,2% din populaţie sunt români. Ei erau indignaţi că se va închide şcoala românească, transmite publicaţia 112.ua.
Boiko a reamintit că „președintele României a refuzat să viziteze Ucraina”, „situația este tensionată cu maghiarii”.
„La noi se construieşte o centură de conflicte, dar nu cu Rusia, ci cu statele membre ale Uniunii Europene”, a afirmat el. Iurii Boiko a întrebat de ce a fost adoptată legea „într-o asemenea formă, încât să ne distrugem relaţiile cu vecinii”.
La sfârșitul lunii septembrie, Legea „Cu privire la educație” a intrat în vigoare în Ucraina.
Această lege a impus restricții severe privind utilizarea limbilor minoritare în educație, ceea ce a provocat critici din partea multor state europene.

Churchill: „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2017, 10:33 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:24

THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.

Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.

Radio Oltenia Craiova: Românii de nota 10 sunt pretutindeni, sunt în preajma noastră!

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 septembrie 2017, 18:40 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Născută pe 31 martie 1958 în București, Tatiana Jilavu și-a petrecut copilăria și adolescența la Craiova. A absolvit Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Cetatea Băniei, unde a lucrat ca decorator până în anul 1992, realizând totodată diverse lucrări plastice.

Din 1992 s-a stabilit în Belgia, de unde a plecat ulterior în Spania, unde locuiește și în prezent. În paralel cu joburile curente, și-a continuat activitatea artistică începută în România, multe lucrări de grafică și de pictură ale sale găsindu-și locul în diverse colecții private din țările Uniunii Europene, ca și din Rusia, Turcia și Canada.

Tatiana Jilavu a dovedit și un talent literar deosebit în cele două cărți lansate până acum, Am@r (2016) și Călător cu d@r (2017).

Davian Vlad, de la Radio România Oltenia-Craiova, a purtat un amplu dialog cu Tatiana Jilavu, abordând atât teme artistice, cât și existențiale, și punând accent pe senzațiile și trăirile unui suflet sensibil aflat între două lumi, pe care îl puteţi asculta pe pagina emisiunii România de nota 10.

Proiectul gazoductului Nord Stream-2 îi îngrijorează pe membrii PE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, îi îngrijorează pe membrii PE, precum şi unele state membre din Europa de Est.

Care a fost declaraţia Comisiei în plenul Parlamentului European, privind impactul proiectului NordStreem 2 asupra pieţei gazului din Europa centrală şi de est, aflăm de la Ioana Bruşten, Bucureşti FM.

Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

Opt guverne europene, printre care și Guvernul României, au adresat o scrisoare în 7 martie preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.

Comisarul pentru energie si combaterea schimbărilor climatice, Miquel Arias Canete, a declarat la începutul săptămânii, în PE:

Comisia a sprijinit enorm statele membre din Europa centrală şi de est în ceea ce priveşte interconectivitatea lor. S-au construit noi terminale de gaze naturale lichefiate,  în Lituania şi Polonia; un altul important este proiectat pentru Croaţia.

Acum încercăm să analizăm efectele  proiectului Nord Streem 2 asupra competiţiei în Europa centrală şi de est. Am pus în aplicare în mare parte, cel de-al treilea pachet de energie la nivel european şi trebuie să ne asigurăm că nici un operator de pe piaţă nu va deţine un monopol,în detrimentul consumatorilor.

Ucraina rămâne un partener de tranzit foarte important pentru UE. Este în interesul statelor din Europa centrală şi de est conservarea coridorului ucrainian.

Comisarul Canete a adăugat în final că trebuie găsite soluţii cuprinzătoare şi bine echilibrate în benefi ciul tuturor statelor mebre, dar şi al vecinilor lor.

Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.

Comisia Europeană este gata să lărgească discuţiile trilaterale pentru negocierea unui nou acord de tranzit Rusia-Ucraina, deoarece actualul acord se încheie în 2019.

CE a propus un pachet în valoare de 500 de milioane de euro pentru fermieri

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 septembrie 2015, 12:30

În multe ţări europene, crescătorii de animale se plâng de prăbuşirea preţurilor la lapte, carnea de porc şi de vită. Sunt mai multe cauze care au generat această prăbuşire: eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană, scăderea preţului la nivel mondial, embargoul impus de Rusia pentru produsele agroalimentare europene şi scăderea exporturilor pe care ţările europene le făceau în China.

Pe aces fond au avut loc protestele fermierilor europeni, cerând ajutor european pentru a compensa pierderile şi pentru a-şi continua activitatea.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen: „Propunerile concrete pe care le-a făcut azi Comisia Europeană sunt un o soluţie fermă de rezolvare a situaţiei prezente. 500 de milioane de euro din fondurile europene vor fi utilizate imediat în beneficiul agricultorilor, pentru a-i susţine pe cei care ne asigură hrana. Propunerile Comisiei sunt un mix de măsuri imediate şi pe termen lung care contribuie împreună pentru ca fermierii să depăşescă dificultăţile de flux de numerar în activitatea curentă. De asemenea, măsurile vor duce la stabilizarea pieţelor şi o mai bună funcţionare a lanţului de aprovizionare, în toate cele 28 de state membre.”

Fermierii sunt nemulţumiţi şi de valorificarea produselor agricole în plan local din cauza competiţiei între marile lanţuri de hipermarketuri, competiţie care duce preţurile tot mai jos, astflel că fermierii câştigă tot mai puţini bani pe munca lor. În plus, dispariţia cotei de lapte a complicat mult situaţia fermierilor români, puşi în faţa unei avalanşe de lapte şi produse lactate din celelalte ţări europene. Crescătorii de animale spun că au la îndemână două variante: fie îşi închid afacerea, fie se asociază cu alţi producători, ca să nu fie eliminaţi de pe piaţă.

Mihai Hulea, un fermier din judeţul Constanţa, despre eliminarea cotei de lapte: “O să aducă un dezechilibru în creşterea animalelor, adică, mai precis, o să scadă preţul, mulţi o să fie dezamăgiţi şi o să le vândă. Vom căuta să vindem şi produse, să le facem brânzeturi sau să fac vreo linie, să-mi fac ceva lapte îmbuteliat sau să le vând!“

Ministerul român al Agriculturii a solicitat Consiliului european pentru agricultură ajutor pentru producătorii cărora criza din sectorul laptelui le-a diminiuat veniturile şi pentru fermierii afectaţi de secetă.

Sprijinul financiar se alătură susţinerii pe care agricultorii au primit-o în urma embargoului impus de Rusia şi ajutorului anual de 50 de miliarde de euro, bani europeni pentru agricultori şi comunităţile rurale.

Romania- locul I la Olimpiada Internationala de Geografie

Publicat de Mihaela Costache, 19 august 2015, 09:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36

Lotul olimpic al Romaniei a obtinut patru medalii – o medalie de aur, doua de argint si o medalie de bronz – la Olimpiada Internationala de Geografie 2015. In clasamentul general, Romania s-a clasat pe locul I, anunta Ministerul Educatiei. La competitia internationala care s-a desfasurat in Rusia au participat peste 150 de elevi, din 40 de tari si regiuni.

Olimpiada Internationala de Geografie 2015 s-a desfasurat in perioada 10-18 august, la Tver, in Rusia. Aceasta a fost a XII-a editie a olimpiadei.

La editia de anul trecut a Olimpiadei Internationale de Geografie, Romania a obtinut locul I in Europa si locul trei in lume, cu doua medalii de aur, o medalie de argint si o medalie de bronz.

UE şi-a exprimat dorinţa ca Iranul să aibă un rol constructiv pentru stabilitatea din Orientul Mijlociu

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 iulie 2015, 09:50

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate o rezoluţie care sprijină acordul din domeniul nuclear semnat de Iran şi marile puteri şi pregăteşte ridicarea sancţiunilor internaţionale care sufoca economia iraniană.

Acordul privind programul nuclear iranian, încheiat pe 13 iulie la Viena de cele cinci state membre permanente ale Consiliului (SUA, China, Rusia, Franţa şi Marea Britanie), plus Germania, va permite ridicarea graduală a sancţiunilor contra Teheranului de la începutul lui 2016 şi prevede reintroducerea lor dacă Iranul îşi încalcă angajamentele.

Acest succes diplomatic, încheiat după negocieri maraton, pare să închidă un dosar care afecta de peste 12 ani relaţiile internaţionale si deschide calea unei normalizări a relaţiilor economice şi diplomatice ale Iranului cu comunitatea internaţională, in momentul în care Orientul Apropiat este afectat de numeroase conflicte.

Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a salutat semnul de speranţă pentru lumea întreagă

“Am aprobat acordul la care am ajuns la Viena, săptămâna trecută, în paralel cu Rezoluţia unanimă a Consiliului de Securitate al ONU de aprobare a acordului în sine.

Este un acord puternic care va asigura că Iranul nu va putea să aibă arme nucleare – un acord bun pentru securitatea regiunii.

Acest acord evidenţiază în cele din urmă potenţialul diplomaţiei, care este, în sine, o valoare pentru modul Uniunii Europene de a lucra în domeniul politicii externe. Este un acord care are potenţialul de a deschide un nou capitol în Iran, în relaţiile internaționale şi relaţiile cu restul regiunii.”

Primele sancţiuni nu vor putea fi ridicate decît după o reuniune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică prevazută la jumătatea lunii decembrie pentru a analiza gradul de respectare a angajamentelor asumate de Teheran

Junioarele României luptă pentru titlul european

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iulie 2015, 10:45

Echipa feminină de tenis de masă a României va lupta astăzi pentru medaliile de aur, în proba pe echipe, la Campionatele Europene de juniori şi cadeţi, care se desfăşoară în Bratislava (Slovacia). Adina Diaconu şi compania au trecut, ieri, în două dispute de 5 seturi de Anglia şi Rusia, în ultima partidă revenind de la 0-2.

„Tricolorele” pregătite de Petre Arnăutu au avut ieri o zi plină, cu meciuri în „optimile” şi „sferturile” competiţiei. Jucătoarea legitimată la ACS Dumbrăviţa, Adina Diaconu, şi colegele sale au reuşit să se impună de fiecare dată cu 3-2. Mai întâi au trecut de Anglia, iar apoi au depășit Rusia, dar după ce adversarele au condus cu 2-0. Adina Diaconu a reușit să aducă, pentru România, câte un punct în fiecare partidă.

Astăzi, la ora 18:00, ora României, este programată finala mare a competiției, între România și Belarus.

O adolescentă de 15 ani, din Paşcani, campioană mondială la dezbateri

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 12:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36

Laura Cornei, elevă în clasa a X-a la Colegiul CF Unirea din Paşcani, are doar 15 ani și este deja campioană mondială la dezbateri. 

Premiul şi medalia de aur le-a obţinut în urmă cu câteva zile la Campionatul Mondial de Dezbateri, fiind singura reprezentantă a României. Acolo s-a întrecut cu elevi din 42 de ţări cum ar fi Rusia, S.U.A., Marea Britanie, Franţa, China, Nigeria, Liban. Competiţia a avut loc zilele trecute la prestigioasa Universitate engleză Oxford, informează NewsPascani.ro.

Laura este susţinută de profesorul Daniela Orăşanu, cadru didactic care a şi înfiinţat Clubul de dezbateri „Narnia”, membrii acestuia reuşind să câştige numeroase premii la competiţii de gen. Fata s-a înscris în urmă cu câteva luni în Club, însă a reuşit performanţă cu o lucrare despre educaţia sustenabilă să impresioneze juriul şi astfel s-a calificat în finală din Anglia.

La competiţia cu tradiţie de la Oxford, meciurile de dezbateri au avut loc în sistem „open”, pe parcursul unei zile. Pe lângă marele premiu s-au acordat şi alte premii, atât individuale cât şi pe echipe. La 15 ani, Laura Cornei este un mic geniu şi are o sete de neoprit pentru cunoaştere, mai ales că participa an de an la olimpiade şi concursuri şcolare la materii cum ar fi Matematică, Franceză, Engleză.

Grupul rus Gazprom a oprit livrarile de gaze către Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iulie 2015, 11:30

Decizia a fost luată după ce Kievul a anunţat suspendarea tuturor achiziţiilor de gaze din Rusia, în urma eșecului negocierilor asupra prețului, care vizau menţinerea aprovizionării pentru o perioadă cuprinsă între trei şi şase luni.

Comisia Europeană a dat asigurări că aprovizionarea cu gaz a Europei „nu va fi în pericol” iarna viitoare, în pofida rupturii dintre Kiev şi Moscova după discuţiile dificile care au avut loc la Viena.

“Există un angajament clar din partea ucraineană şi rusă, pentru a face astfel încât tranzitul spre Europa să continue într-un mod fluid şi neîntrerupt. Nici livrările de gaz spre Ucraina, nici tranzitul spre UE nu sunt în pericol”, a dat asigurări comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič.

Ucraina dispune în prezent de 12 miliarde de metri cubi de gaz, în condiţiile în care Comisia Europeană estimează că ca vor fi necesare 19 miliarde de metri cubi pentru a asigura sezonul de iarnă într-un mod corespunzător, din luna octombrie.

Rămân trei luni pentru ca Ucraina să-şi completeze rezervele de gaz, iar acest lucru se poate face foarte bine apeland la alţi furnizori europeni, şi la extracţiiile proprii de gaze în Ucraina.

În acest context, comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič a precizat că Europa este mai bine pregătită pentru problemele ce ţin de aprovizionarea cu energie.

UE este dependentă de situaţia din Ucraina, ţară pe teritoriul căreia sunt tranzitate o treime din importurile de gaze de la Gazprom.

Negocierile vor fi reluate la nivel de experţi la sfârşitul lunii august, iar Bruxelles-ul speră să convoace o noua reuniune ministerială în septembrie

Uniunea Europeană critică Rusia pentru că a impus sancţiuni politicienilor europeni

Publicat de Cristina Ion, 2 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:47

Oficialii europeni au criticat Rusia pentru introducerea pe o listă de sancţiuni a numelor a 89 de persoane care au primit interdicţia de a pătrunde pe teritoriul rusesc.

Printre cei care au interdicţie să intre în Rusia se numără înalți lideri europeni sau responsabili din apărare din numeroase ţări europene, inclusiv din România.

Autorităţile ruse au confirmat existenţa şi transmiterea „listei negre”, nu şi conţinutul acesteia şi nu au făcut comentarii referitoare la persoanele incluse pe listă sau criteriile aplicate.

Diplomaţia europeană a calificat măsura Rusiei ca fiind total arbitrară şi nejustificată, iar surse europene precizează că dacă intenţia Moscovei este de a presa cancelariile europene să renunţe la sancţiunile impuse Rusiei, această metodă nu va avea succes.

Maja Kocijancic, purtător de cuvânt al șefului diplomației europene:

“Autoritățile ruse au declarat ca își mențin decizia fără a da explicații și fără a menționa ceva special țărilor ai căror cetațeni au primit această interdicție. Rusia a refuzat orice transparență asupra numelor celor 89 de persoane indezirabile. Nu avem nici un fel de explicații sau informații asupra legalității acestei decizii.

Considerăm că hotarârea luată este una arbitrară, fără alte explicații, justificări sau transparență.”

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, s-a declarat consternat de includerea pe listă a multor eurodeputaţi cu funcţii importante în legislativul comunitar şi a avertizat că restricţiile ruse împiedică eforturile de soluţionare paşnică a crizei din Ucraina.

Criza ucraineană a adus relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.

Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager

Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.

De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.

Astăzi se reuneşte Consiliul pentru Agricultură şi Pescuit al Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 26 ianuarie 2015, 13:25 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36

În cadrul Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit al Uniunii Europene, care se reuneşte astăzi la Bruxelles, vor fi abordate aspecte legate de domeniul specific de activitate, dar se va discuta şi despre necesitatea dezvoltării pieţei produselor europene şi, în particular, despre impactul embargoului impus de Rusia asupra produselor alimentare occidentale. Cu detalii despre temele abordate de ministrii agriculturii din tarile membre UE, Cristina Ion, Bucuresti FM

Referitor la înţelegerea despre care se vorbeşte între Rusia şi Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte importul anumitor produse supuse embargoului, purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene Enrico Brivio a declarat:
“Pentru moment, nu aş numi-o înţelegere, dar au avut loc discuţii între comisiile serviciilor europene şi serviciul veterinar al Rusiei.
Rezultatele au fost pozitive şi ar trebui să permită exportul unor produse din Uniunea Europeană către Rusia.
Modul în care vom implementa aceste discuţii va fi stabilit în următoarele ore sau chiar zile.”
Dezbaterile de astăzi se vor baza pe discţiile avute la întâlnirile precedente din septembrie şi octombrie anul trecut.
La acele întâlniri, miniştrii agriculturii din ţările membre Uniunii Europene au ridicat problema consecinţelor asupra celor mai afectate sectoare.
Astazi, accentul se va pune pe durata embargoului, impactul extins al acestuia şi posibilele constrângeri bugetare.

Proiectul South Stream confirma necesitatea diversificarii surselor de energie ale Europei

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 decembrie 2014, 09:35

Abandonarea de către Rusia a proiectului South Stream confirma necesitatea diversificarii surselor de energie ale Europei.
Are detalii Sorin Pavel de la Bucurestifm

In locul proiectului South Stream Rusia prefera sa construiasca o conducta submarina pentru transportul de gaze spre Turcia, ne-a transmis Sorin Pavel de la Bucuresti fm- 98.3

UE face apel la Rusia să înceteze „agresiunea” împotriva Ucrainei

Publicat de Stefania Grigore, 2 septembrie 2014, 10:27

Summitul regional de la minsk – fără rezultate concrete

Publicat de Stefania Grigore, 27 august 2014, 12:30

Ieri s-a desfăşurat summitul regional de la Minsk, la care au fost prezenţi Catherine Ashton, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, comisarul european al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht.

În cadrul conferinţei de presă susţinute aseară, Catherine Ashton a declarat:

“Ne-am concentrat, în primul rând atenţia, pe respectarea integrităţii şi suveranităţii Ucrainei, un punct foarte important în demararea discuţiilor pentru pace şi securitate, în rezolvarea crizei din estul Ucrainei.”

Convorbirile dintre preşedinţii Ucrainei şi Rusiei, Petro Porosenko şi Vladimir Putin, s-au terminat, azi-noapte, la Minsk, fără progrese concrete în rezolvarea crizei din estul Ucrainei.

În urma discuțiilor purtate, Ucraina și-a asumat răspunderea de a îndeplini graficul de acțiuni care va duce la ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, din septembrie.

Astăzi şi mâine, la Bucureşti, se va desfăşura Reuniunea Anuală a Diplomaţiei.
Sunt asteptaţi să participe Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, dar şi şefii diplomaţiilor georgiană şi moldoveană.
Întâlnirea este o ocazie de a dezbate teme şi dosare de actualitate în relaţiile internaţionale.

Situaţia fermierilor şi producătorilor europeni care spun că au de suferit din cauza sistării importurilor de produse agro-alimentare de către Rusia este în atenţia Comisiei Europene

Publicat de Stefania Grigore, 12 august 2014, 11:43

Un grup de experți condus de directorul general Jerzy Plewa analizează, începând de ieri, fiecare piaţă în parte şi evaluează efectele suportate de fiecare produs.
Oficialii Comisiei Europene spun însă că e prematur să se vorbească despre folosirea fondului destinat situațiilor de urgență pentru a acorda despăgubiri în acest caz.

Purtătorul de cuvânt pentru agricultură și dezvoltare rurală, Roger White:

„Reforma politicii agricole comune pe care am realizat-o anul trecut ne ofera aceasta posibilitate , de a lua masuri de urgenta cand piata este in criza, dar noi consideram ca este inca putin prea devreme sa discutam despre sume. Avem mecanismele, putem sprijini fermierii daca sunt probleme, dar inainte trebuie sa analizam, sa stim exact care este impactul posibil”

Primii care vor fi sprijiniţi sunt producătorii de piersici şi nectarine.
Comisia Europeană intenționează să ia, în cazul lor, măsuri imediate și retroactive, a anunțat comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș.
Ele fuseseră luate în considerare din cauza pagubelor produse de vremea nefavorabilă din acest an, iar situația a devenit urgentă după ce Rusia a sistat importurile.
Dacian Cioloş a precizat, de asemenea, că aceeași propunere va fi făcută și pentru alte sectoare dependente de exporturile către Rusia, dacă va fi necesar.
Uniunea Europeană a câştigat anul trecut aproximativ 11 miliarde de euro din exporturile către piaţa rusă.

Rusia ameninţă că le va interzice companiilor ucrainene să-i survoleze spaţiul aerian

Publicat de Stefania Grigore, 7 august 2014, 15:00

Anunţul a fost făcut astăzi de premierul rus, Dmitri Medvedev, care a prezentat şi decretul de interdicţie totală a importului de produse alimentare provenite din ţările Uniunii Europene şi din Statele Unite.

Măsurile anunţate astăzi de Medvedev sunt cuprinse într-un decret semnat aseară de preşedintele Vladimir Putin şi reprezintă răspunsul Rusiei la sancţiunile occidentale adoptate împotriva Moscovei. Această interdicţie vizează carnea de vită, de porc şi de pui, peştele, brânza, laptele, legumele şi fructele provenite din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia. Interdicţia este valabilă pentru un an.

Tot astăzi, Medvedev a anunţat că guvernul rus a decis interzicerea curselor de tranzit ale companiilor ucrainene care operează zboruri prin spaţiul aerian al Rusiei către o serie de ţări, precum Azerbaidjan, Armenia, Georgia şi Turcia.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au adoptat în mai multe rânduri sacţiuni economice, care au vizat companii ruseşti sau persoane apropiate puterii de la Kremlin, pentru sprijinul acordat separatiştilor proruşi din estul Ucrainei şi pentru anexarea abuzivă de către Federaţia Rusă a regiunii ucrainene Crimeea.

Între timp, în estul Ucrainei, situaţia se înrăutăţeşte. Autorităţile au alarmat populaţia să nu stea pe stradă şi să se refugieze în locuri sigure. De câteva zile, armata ucraineană pregăteşte o ofensivă pentru a prelua controlul total asupra oraşelor estice Doneţk şi Luhansk, iar separatiştii continuă să tragă asupra sediilor locale ale forţelor guvernamentale.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a sosit la Kiev, după ce Alianţa a anunţat că aproximativ 20 de mii de militari ruşi participă la manevre de anvergură în apropierea graniţei ruso-ucrainene, ceea ce ar creşte riscul unei intervenţii militare directe a armatei ruse în acest conflict.