Comisia Europeană a adoptat ieri propunerile legislative privind măsurile restrictive aplicate Rusiei
Publicat de Andrei Cretoiu,
29 iulie 2014, 10:55 / actualizat: 30 iulie 2014, 8:57
Comisia Europeană a adoptat ieri propunerile legislative privind măsurile restrictive aplicate Rusiei, legate de situația din Ucraina.
Jonathan Todd, purtător de cuvânt:
” Propunerile de sancțiuni includ accesul pe piețele financiare, bunurile cu dublă întrebuințare, apărarea și tehnologiile sensibile, inclusiv sectorul energetic.
Președintele Barosso a apreciat că este un pachet de măsuri bine țintit și balansat, dovedind flexibilitatea noastră în adaptarea reacțiilor la schimbările din teren, și a exprimat speranța că țările membre vor cădea de acord cu acest pachet legislativ pe parcursul acestei săptămâni.”
Barosso a mai declarat ca prin aceste măsuri se dorește obținerea unei soluții politice negociate a crizei – soluție care rămâne prioritatea fermă a Uniunii Europene.
Statele membre trebuie să se pună de acord cu aceste propuneri ale Comisiei. Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Consiliului au sarcina să parcurgă aceste propuneri legislative astăzi, 29 iulie
Bratislava gazduieste cel de-al 5-lea forum anual consacrat strategiei de dezvoltare a regiunilor Dunarii
Este vorba despre amenintarile la adresa mediului: poluarea apelor, inundatiile si schimbarile climatice, potentialul navigabil insuficient exploatat...
In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare
In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare. Iranul era un stat izolat. Multi il suspectau ca dezvolta programe de inarmare...
Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a avut planificată, ieri seara, o întâlnire cu ministrul ucrainian pentru energie.
Purtătorul de cuvânt al lui Ottinger, Sabine Berger, a subliniat faptul că, pentru găsirea unor soluții viabile, este nevoie de discuții purtate între toate cele trei părți: Uniunea Europeană, Rusia și Ucraina.
Sabine Berger a declarat că refurnizarea gazului cumpărat de la Gazprom către Ucraina, prin companii europene, este o practică legală. Ea a mai spus că amenințările, apărute în presă, din partea Gazprom sunt inacceptabile:
Ne aşteptăm de la Gazprom să fie un furnizor de încredere care să-şi respecte obligaţiile contractuale faţă de partenerii europeni. Companiile nu pot fi împiedicate să dispună, cum vor, de gayul cumpărat ”de la Gazprom.
Sabine Berger, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru energie, Guenther Ottinger.
După măsura luată de Gazprom, la mijlocul lunii iunie, de a stopa furnizarea de gaz către Ucraina, această țară a fost alimentată din Polonia și Ungaria. În prezent se lucrează la realizarea unui sistem care să permită Slovaciei ca, din toamnă, să livreze, prin flux invers, gaz către Ucraina.
Referitor la gazoductul South Stream, Sabine Berger a spus că acesta nu e o prioritate pentru Uniunea Europeană care dorește, în acest moment, diversificarea surselor de aprovizionare.
Gazele de șist sunt o soluție pentru a scădea dependența energetică față de Rusia, dar este decizia fiecărui stat membru dacă dorește să folosească această resursă.
Bratislava gazduieste cel de-al 5-lea forum anual consacrat strategiei de dezvoltare a regiunilor Dunarii
Este vorba despre amenintarile la adresa mediului: poluarea apelor, inundatiile si schimbarile climatice, potentialul navigabil insuficient exploatat...
In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare
In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare. Iranul era un stat izolat. Multi il suspectau ca dezvolta programe de inarmare...
După ce, anul trecut, liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri pentru reducerea preţurilor la energie, Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”:
Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia Europeană pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică.
Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte.
CE a realizat şi un document intitulat “Studiu aprofundat al securităţii energetice europene.”
Una dintre concluziile acestui studiu este că în ultimii ani energia a căpătat o tot mai puternică semnnificaţie politică.
De aceea trebuie gestionată cu mare atenţie pentru a rămâne doar un bun comercial şi nu unul strategic sau de presiune politică.
Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, declara recent că Uniunea trebuie să consolideze solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili, subliniind că Letonia, Lituania, Estonia şi Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze din Rusia.
La rândul său, referindu-se la România, europarlamentarul PDL, Theodor Stolojan, a ţinut să sublinieze:
”România este o ţară care, în prezent, are supracapacităţi în domeniul energiei, dar nu le poate valorifica, pentru că nu avem o piaţă unică a energiei în UE. Şi acest lucrut este recunoscut de către toţi, dar există şi state membre care în mod constant tergiversează să adopte reformele pentru ca piaţa energiei să devină într-adevăr o piaţă unică. Din această cauză, când trebuie să importe gaze naturale, România nu are decât o singură sursă şi anume Federaţia Rusă, la preţurile pe care le cunoaştem, foarte mari, deci avem nevoie de această piaţă unică a energiei poate mai mult decât alte ţări.”
Europarlamentarul român făcea referire în declaraţia sa în primul rând la piaţa gazelor naturale, un subiect de mare actualitate în contextul crizei din Ucraina.
Trebuie spus că UE insistă de mult timp în favoarea unei pieţe unitare integrate pentru vânzare şi cumpărare de energie.
Acest lucru este mai aproape de realizare în ceea ce priveşte energia electrică.
Însă, când vine vorba despre gaze, acest deziderat este mai greu de realizat. În primul rând pentru că încă nu sunt finalizate toate acele conducte de legătură între diversele sisteme naţionale de transport al gazelor naturale.
În prezent, România are asemenea conducte de legătură transfrontaliere cu Ungaria, cu Ucraina şi cu Bulgaria. De asemenea, legătura cu Republica Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni ar urma să fie operaţională încă în cursul acestui an.
Comisia Europeană insistă pe realizarea infrastructurii care să permită interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale între statele membre, pentru că în acest fel se poate reacţiona rapid în caz de posibile întreruperi ale aprovizionării, prin direcţionarea fluxurilor de energie în funcţie de necesităţi şi acolo unde este nevoie pe întreg teritoriul UE.
Prima ediţie a unui festival de ethno jazz – Dobrojazz – are loc la sfârşitul săptămânii la Tulcea. Pe scena Teatrului Jean Bart, între 6 şi 8 iunie, vor susţine recitaluri muzicieni din România, Rusia, Republica Moldova, Bulgaria şi Germania.
Preţul unui bilet este de 50 de lei pentru o singură zi, în timp ce pachetul pentru toate cele 3 zile de festival este de 120 de lei
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.