Creşterea se aplică începând de la 1 ianuarie 2018. Peste 500.000 de angajaţi vor beneficia de majorare, care va aduce un plus de 30 de milioane de euro la fondul asigurărilor sociale.
Majorarea de 4% înseamnă că salariul minim pe economie va fi de 735 de euro pe lună, de la 707, cât este în prezent. Aceasta este esenţa acordului semnat la Madrid de premierul Mariano Rajoy cu liderii marilor centrale sindicale şi preşedinţii asociaţiilor patronale.
Acordul semnat va fi aprobat de guvern şi mai cuprinde majorarea salariului minim pe anul 2019 până la suma de 773 de euro pe lună şi încă 10% în 2020.
Dacă pentru sindicate, acordul este o bază de negociere pentru recuperarea bunăstării salariţialor, pentru asociaţiile patronale, ele înseamnă un instrument de combatere a muncii la negru.
La semnarea acordului, Mariano Rajoy a declarat că anul 2017 a fost cel mai bun pentru o reducere a şomajului şi că PIB-ul a fost recuperat la valorile precedente crizei economice.
Guvernul a aprobat un memorandum care va permite mentinerea unui statut fiscal special pentru anumite domenii.
Este vorba despre firmele care au angajati din domeniul IT, cercetare-dezvoltare, persoane fizice cu handicap grav sau accentuat si angajati sezonieri.
Mãsura are în vedere, sustine executivul, ca salariile nete pentru salariatii din aceastã categorie sã nu fie diminuate în contextul transferului contributiilor sociale de la 1 ianuarie 2018.
Numărul angajatorilor care vor oferi în acest an salariaţilor bonusuri de Crăciun sub formă de tichete/carduri cadou, faţă de variantele clasice de cadouri în obiecte sau produse, este în creştere de trei ori, conform estimărilor companiei Edenred România, cel mai mare emitent de tichete şi carduri preplătite de beneficii extra-salariale.
Compania estimează că şi în 2017 tichetele şi cardurile cadou vor fi varianta preferată de companiile mari şi mijlocii pentru a oferi angajaţilor bonusuri de Sărbători.
Tichetele şi cardurile cadou au ajuns în ultimii ani în topul preferinţelor angajatorilor, dar şi ale angajaţilor, pentru că aduc numeroase avantaje fiscale şi logistice companiilor, asigurându-le în acelaşi timp angajaţilor libertate şi flexibilitate maximă în cheltuire.
‘Tichetele şi cardurile cadou sunt varianta cea mai eficientă de recompensare a angajaţilor şi a partenerilor, pentru că îmbină flexibilitatea primelor în bani şi memorabilitatea cadourilor fizice. Practic, acestea împacă atât nevoia companiilor de eficientizare a bugetelor şi simplificare logistică, cât şi dorinţa angajaţilor de a-şi alege ei înşişi cadourile pe care şi le doresc cu adevărat, din cea mai variată reţea de magazine partenere din ţară’, a afirmat Dana Sîntejudean, director general al companiei Edenred România.
Recentele modificări aduse Codului Fiscal nu au afectat regimul tichetelor cadou, acestea păstrându-şi avantajele fiscale atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi.
Acordate cu ocazia unor evenimente importante din an, tichetele cadou sunt scutite de taxe sociale salariale şi patronale, în limita unui plafon maxim de 150 de lei per salariat şi per copil minor şi, începând de anul trecut, au fost exonerate şi de impozitul pe venit aplicat la nivelul angajaţilor.
Tichetele şi cardurile cadou pot fi acordate atât angajaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora, de Crăciun, Paşte şi 1 iunie, iar de 8 martie pot fi oferite angajatelor.
Cadrul fiscal permite angajatorilor posibilitatea de a se arăta foarte generoşi cu angajaţii, în cazul în care aceştia sunt părinţi.
‘De exemplu, în cazul unui angajat care are doi copii minori, angajatorul are posibilitatea de a-i oferi tichete cadou în valoare de până la 450 de lei complet scutiţi de taxe sociale şi impozit pe venit, respectiv 150 de lei per beneficiar. Crăciunul este şi o sărbătoare pentru familii, iar cu ajutorul tichetelor cadou angajatorii pot oferi cadouri cu un impact emoţional foarte personal, câştigând loialitatea angajaţilor’, adaugă Dana Sîntejudean.
Tichetele cadou pot fi folosite de asemenea şi pentru protocol, în relaţia cu partenerii de afaceri, persoane fizice sau juridice, fiind deductibile în limita a 2% din profit.
Tichetele cadou folosite în campanii de marketing, studiul pieţei, reclamă şi publicitate sunt deductibile, putând fi încadrate în categoria cheltuielilor efectuate în scopul realizării de venituri.
Pe lângă scutirea de impozite şi taxe salariale, avantajul major al tichetelor şi cardurilor cadou de la Edenred este libertatea de utilizare. Angajaţii care primesc tichete cadou au la dispoziţie cea mai mare reţea, cu peste 60.000 de comercianţi parteneri în toată ţara, din care îşi pot cumpăra orice tip de cadou.
Reţeaua de comercianţi parteneri Edenred include toate marile lanţuri de hypermarket-uri şi supermarket-uri, dar şi brand-uri renumite de fashion şi cosmetice, librării, bijuterii, jucării, IT & electronice, accesorii, decoraţiuni, bricolaj, articole de sport, agenţii de turism. La rândul lor, cardurile cadou de la Edenred pot fi cheltuite în magazine de toate tipurile, în toată ţara.
Edenred este lider pe piaţa tichetelor şi cardurilor preplătite pentru angajaţi, atât în România, cât şi la nivel internaţional. În România, Edenred deserveşte peste 35.000 de companii-client şi un milion de utilizatori pentru tichete şi carduri de masă Ticket Restaurant, tichete cadou, carduri cadou, tichete de creşă, vouchere de vacanţă, tichete sociale, precum şi carduri preplătite pentru cheltuieli de afaceri.
Reţeaua Edenred include 43 de milioane de angajaţi, 750.000 de companii şi organizaţii şi 1,4 milioane de comercianţi parteneri.
În 2016, volumul tranzacţiilor asigurate de Edenred s-a ridicat la aproape 20 miliarde euro, din care 70% au fost derulate prin card, dispozitive mobile sau online.
Confederaţia Patronală CONCORDIA, una dintre cele mai mari din ţară, solicită guvernului să retragă rapid măsura care obligă firmele să înceapă în maximum 30 de zile negocieri colective de muncă cu salariaţii. Această prevedere a fost introdusă printr-o ordonanţă de urgenţă care modifică şi Legea dialogului social, în contextul trecerii tuturor contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor, de la 1 ianuarie. Patronatele acuză executivul că a făcut această schimbare fără să consulte partenerii sociali, cu scopul de a transfera spre angajatori şi sindicate responsabilitatea pentru decizii asumate unilateral de guvern. Potrivit Legii dialogului social, cei care încalcă regulile, riscă amenzi de până la 10.000 de lei.
Reprezentanţii confederaţiei spun că actul normativ adoptat conţine prevederi asupra cărora nu a existat nicio consultare cu partenerii sociali, patronate şi sindicate deopotrivă.
Concordia trage astfel un semnal de alarmă în ceea ce priveşte procedura de adoptare şi implementare a OUG nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative (inclusiv Legea nr. 62/2011 a dialogului social).
Totodată, textul de la articolului VII este imprecis formulat, generând probleme de interpretare şi aplicare, „ceea ce conduce la încălcarea principiului privitor la calitatea şi claritatea legii”, exigenţă impusă în mod constant de Curtea Constituţională, mai spun oficialii
Membrii Concordia consideră că astfel de măsuri destabilizează suplimentar dialogul social şi intensifică o situaţie de incertitudine şi lipsă de predictibilitate în raporturile de muncă şi în dezvoltarea mediului de afaceri, „în condiţiile unei lipse totale de transparenţă în adoptarea unor măsuri care nu sunt fundamentate pe un dialog social real şi pe un studiu de impact”.
Confederaţia patronală contestă astfel modul impredictibil şi netransparent de elaborare a politicilor publice, dar şi termenul nerezonabil de implementare, de numai o lună calendaristică.
Concordia solicită prorogarea termenului de aplicare a acestora pentru a permite realizarea unui studiu de impact şi desfăşurarea unui proces real şi efectiv de consultare.
Mai mult, gradul mare de complexitate al subiectului de negociere şi dimensiunea implicaţiilor financiare şi sociale pot genera, în mod artificial, stări conflictuale între angajatori şi angajaţi. În plus, modificările legislative sunt în contradicţie flagrantă cu unul dintre obiectivele principale ale dialogului social, respectiv asigurarea climatului de stabilitate şi pace socială, mai spun reprezentanţii Concordia.
Iniţierea negocierii colective în unităţile în care nu există încheiat un contract/acord colectiv de muncă este obligatorie pentru punerea în aplicare a noilor modificări ale Codului Fiscal, în celelalte unităţi fiind obligatorie, de asemenea, negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare, a decis Guvernul, introducând obligaţii care nu erau incluse în forma lansată în dezbatere publică a unei ordonanţe.
Blocul Național Sindical solicită Ministerului Finanțelor Publice să-și explice public decizia de a transfera în sarcina salariaților povara asistenței medicale pentru șomeri, pensionari, asistați sociali, personal monahal sau persoane private de libertate.
Într-un comunicat de presă remis vineri AGERPRES, BNS atrage atenția asupra faptului că, prin proiectul de Ordonanță de Urgență de modificarea a Codului Fiscal, lansat joi în consultare publică, Ministerul Finanțelor Publice propune ca, începând de la 1 ianuarie 2018, pensionarii, șomerii, persoanele asistate social, persoanele aflate în concediu medical, persoanele aflate în concediu de creștere a copilului, personalul monahal, străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării să beneficieze cu titlu gratuit de servicii medicale, toți fiind asigurați ai sistemului public de sănătate, fără obligația de plată a contribuției de sănătate.
În contextul în care, de la 1 ianuarie 2018, salariații vor fi singurii contribuitori ai sistemului de asigurări de sănătate, ei vor fi cei care vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, șomeri, asistați sociali, personal monahal, deținuți etc., afirmă BNS.
„Prin proiectul OUG de modificarea a Codului Fiscal, lansat ieri în consultare publică, Ministerul Finanțelor Publice propune modificarea categoriilor de contribuabili la sistemul de asigurări de sănătate. În prezent, conform art. 153, alin. (1), lit. h) — o), Codul Fiscal, o serie de instituții publice sunt contribuabili ai sistemului public de asigurări de sănătate pentru persoanele ce beneficiază de diverse prestații sau indemnizații asigurate de instituțiile în cauză, respectiv: pentru șomeri — plata contribuției pentru asigurări de sănătate este asigurată de către ANOFM, din fondul de șomaj; pentru pensionari, dar și pentru cei aflați în concediu medical, ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională — plata contribuției pentru asigurări de sănătate este asigurată de către CNPP, din bugetul asigurărilor sociale; pentru persoanele asistate social — plata contribuției pentru asigurări de sănătate este asigurată de către ANPIS, din bugetul de stat; pentru personalul monahal — plata contribuției de asigurări de sănătate este asigurată de Secretariatul de Stat pentru Culte, din bugetul de stat; pentru persoanele aflate în penitenciare — plata contribuțiilor de asigurări de sănătate este asigurată de Ministerul Justiției, din bugetul de stat. În 2017, pentru 9 luni, suma contribuțiilor plătite de instituțiile publice mai sus menționate, pentru aceste categorii de persoane, a fost de 574 milioane lei. Majorarea pensiilor ar fi ridicat considerabil această sumă”, se menționează într-un comunicat al BNS.
Astfel, de la 1 ianuarie 2018, MFP propune ca niciuna dintre instituțiile menționate să nu mai asigure contribuțiile de sănătate pentru persoanele pe care le asistă.
„Având în vedere că de la 1 ianuarie 2018 salariații vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurări de sănătate, ei vor fi cei ce vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, șomeri, asistați sociali, personal monahal, deținuți etc. Nu numai că Guvernul a eliberat angajatorul de toată responsabilitatea finanțării colective a sistemului de securitate socială, acum statul s-a eliberat pe el însuși de obligațiile sociale, a considerat că e prea mult. Și, atunci, le-a transferat cuiva care are prea puțină forță pentru a reacționa față de astfel de decizii. Probabil, în perioada următoare vom primi de la Ministerul Sănătății Publice completarea acestui ‘cadou’, lista prestațiilor medicale ce nu vor mai fi acoperite de asigurarea medicală”, completează BNS.
Contribuțiile sociale vor trece de la angajatori la angajați începând cu 1 ianuarie 2018, se arată într-un proiect de Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicat, joi, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
„Nivelul contribuțiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuții plătite la un salariu brut se vor plăti 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat”, informează ministerul, într-un comunicat.
Potrivit acestuia, în total, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator în numele salariatului, iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale.
Ministerul mai arată că acestea din urma vor fi cuprinse într-o singură contribuție, care se va numi contribuție asiguratorie pentru muncă.
Membrii de sindicat ai BNS au pichetat, astăzi, sediile prefecturilor din 29 de judeţe şi din Bucureşti. Oamenii sunt nemulţumiţi de măsura anunţată de Executiv de transfer al contribuţiilor sociale integral în sarcina salariaţilor, începând de anul viitor.
La protestul de la Pitești, organizat de Federaţia Sindicală Automobilul Românesc, au participat aproximativ 250 de persoane. Constructorii de automobile spun că nu au încredere în calculele guvernului referitoare la trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.
Sindicaliştii au mai declarat că protestul de astăzi reprezintă un semnal de alarmă. Alte două cerinţe ale protestatarilor au fost semnarea unui contract colectiv de muncă pe ramură şi începerea construcţiei autostrăzii Piteşti – Sibiu.
Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) și la asigurările sociale (CAS) pentru salariații part-time sunt datorate, începând cu luna august, la nivelul salariului minim pe economie, 1.450 de lei brut. Plata efectivă se face în luna septembrie, pentru veniturile încasate în luna august.
Aşadar, contribuţiile vor fi calculate şi plătite la nivelul de 1.450 de lei, chiar dacă angajatul part-time avea un salariu mai mic.
Potrivit estimărilor autorităţilor, în România sunt înregistrate circa 360.000 de contracte de muncă part-time.
Efectele sociale sunt evidente: unii oameni îşi pierd locurile de muncă.
Vocea mediului de afaceri a fost ignorată din nou, afirmă preşedintele patronatului IMM Constanța, Iulian Gropoşilă.
Iuliana Constantin, expert contabil, a văzut cum s-au adaptat clienții săi la modificările legislative, iar la firma sa a fost nevoită să renunțe la un post ocupat în regim part-time, la fel ca mulți alți antreprenori.
Este foarte adevărat că rețeta angajatului part-time care muncește de fapt poate și 12 ore pe zi este o practică a patronilor necinstiți ca să nu apară cu angajați „la negru“ la controalele Inspecției Muncii, dar și să facă economie la dările datorate bugetului de stat.
Pentru un mai mare control asupra timpului de lucru, s-a introdus obligativitatea ca angajatorii să țină evidența zilnică a timpului de muncă al salariaților, cu precizarea orei de începere a activității și a celei de finalizare. Iar amenzile pe care le pot da inspectorii pentru lipsa acestor evidențe sunt între 1.500 și 3.000 de lei .
„Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”, scrie acum în Codul muncii.
Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, potrivit Codului muncii.
Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de opt ore pe zi timp de cinci zile, cu două zile de repaus. Regula e că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Din această lună, patronii nu vor mai putea să-şi ţină salariaţii peste program fără să-i plătească, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care completează Codul Muncii.
Măsura este benefică, mai ales că oferă posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfăşoară activitate la locul de muncă, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în Registrul general de evidenţă a salariaţilor.
Tot aşa vor putea fi depistate eventualele ore de muncă lucrate peste program neevindenţiate şi neplătite de angajator.
Prin noua măsură, inspectorii de muncă vor şti cu exactitate câte ore a muncit într-o zi un salariat şi dacă a fost plătit pentru munca suplimentară. (Rador/ FOTO viata-libera.ro)
Guvernul a făcut modificări majore în Codul Muncii, cu scopul de a descuraja angajările la negru.
Actul normativ adoptat de Executiv îi obligă pe patroni să păstreze la locul de muncă o copie a contractelor individuale şi o evidenţă a orelor lucrate zilnic de salariaţi. În acest fel se pot verifica în timp real formele de angajare a celor care activează la o firmă. Pe lângă amenzi, inspectorii de la ITM vor putea chiar să oprească activitatea societăţii, dacă descoperă angajaţi fără acte.
Schimbările intră în vigoare imediat ce ordonanţa Guvernului va fi publicată în Monitorul Oficial, probabil la începutul săptămânii viitoare.
Inspecţia Muncii anunţă că va continua controalele, prin intermediul sucursalelor teritoriale, privind respectarea măsurilor ce se aplică în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă.
Potrivit Inspecţiei, angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii minime pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor: reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, asigurarea apei minerale, câte 2-4 litri de persoană.
Nerespectarea prevederilor se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 2.500 de lei.
Angajatorii vor plăti de marți, 1 august, contribuţiile pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pentru salariaţii cu contracte de muncă cu timp parţial.
Schimbarea Codului Fiscal a fost făcută de Guvern, luna trecută, prin ordonanţă de urgenţă şi ar urmări combaterea muncii la negru.
Decizia a nemulţumit însă atât sindicatele cât şi patronatele, care au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională.
Măsura a fost criticată atât de sindicate cât și de către patronate în primul rând pentru că a fost adoptată fără realizarea unui studiu de impact și fără a respecta prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare, referitoare la modificarea Codului Fiscal. Reprezentanții angajatorilor susțin că noua reglementare îi vor obliga să achite contribuții sociale la nivelul salariul minim brut inclusiv pentru angajații care lipsesc nemotivat de la muncă, în timp ce sindicaliștii spun că patronatele vor face restructurări de personal sau vor reduce drastic numărul orelor contractate prin contractele cu durată parțială de lucru iar pensia angajaților cu astfel de contracte, oricum nu va crește.
Excepție de la aplicarea aceste măsuri fac salariații elevi, studenți, persoane cu dizabilități, pensionari și cei care cumulează venituri cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară.
Noua reglementare vizează reducerea fenomenului de muncă nedeclarată, respectiv situațiile în care contractele cu timp parțial de muncă sunt încheiate numai pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale cu timp normal de lucru.
Modificările fiscale avute în vedere de Guvern nu sunt menite să pună presiune pe mediul de afaceri, a afirmat, joi, 27 iulie, premierul Mihai Tudose.
El a avut o primă discuţie cu reprezentanţi ai sindicatelor şi ai patronatelor cărora le-a spus că schimbările cu privire la plata contribuţiilor sociale pentru contractele part-time au scopul să protejeze aceste categorii de salariaţi, asigurându-le dreptul la pensie şi la servicii medicale în sistemul public.
Prim ministrul a dat din nou asigurări că Guvernul nu va introduce taxarea pe cifra de afaceri, nici taxa de solidaritate, iar contribuţiile la pensii şi sănătate vor fi plătite în continuare de către angajator.
De altfel, în deschiderea şedinţei Executivului, premierul Mihai Tudose a anunţat că Ministerele Muncii şi de Finanţe vor prezenta pe site-urile oficiale „explicaţii foarte clare” despre plata contribuţiilor obligatorii.
Totodată, seful cabinetului s-a arătat nemulţumit de primele măsuri luate în cazul problemelor cu vaccinarea şi a cerut detalii titularului de la agricultură în legătură cu dublul standard la produse alimentare în România.
Numărul mediu de pensionari a scăzut cu 6.000 persoane în ultimul trimestru al anului trecut față de precedentele trei luni, la 5,245 milioane persoane, iar pensia medie lunară a urcat cu 0,7%, la 958 lei, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 9 la 10, cu 5 pensionari la 10 salariați în Municipiul București și 17 pensionari la 10 salariați în județul Teleorman.
Potrivit INS, pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanțe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă depășind 400 de lei (750 lei în județul Giurgiu față de 1.183 lei în Municipiul București).
Pensionarii de asigurări sociale dețin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,2% în totalul celor de asigurări sociale.
Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (75,6%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinși în categoriile de pensii anticipată și anticipată parțial au reprezentat 1,8%.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 931 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit și contribuția de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net a fost de 50,1% (comparativ cu 53,3% în trimestrul precedent).
Indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale și indicele prețurilor de consum a fost de 100,1%.
Numărul total al celor care au beneficiat de pensie socială minim garantată (actual — indemnizație socială), în trimestrul IV 2016, a fost de 570.100 persoane, din care 467.300 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 10% din totalul pensionarilor din această categorie, și 102.800 persoane din rândul pensionarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 25,5% din totalul acestora.
La începutul săptămânii trecute 18 foşti angajaţi au apelat la această formă de protest, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile compensatorii, după ce au fost disponibilizaţi anul trecut.
Până în prezent opt persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale şi au fost transportate la spital cu ambulanţa.
La Amurco, la începutul lunii iunie, au fost trimişi în şomaj aproximativ 300 dintre cei 420 de salariaţi care mai rămăseseră, după disponibilizările de anul trecut, când alţi peste 800 de lucrători au fost concediaţi.
Omul de afaceri Ioan Niculae, care deţine combinatul din Bacău, este acuzat în justiţie în Dosarul ‘Romgaz’, dar şi pentru sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.
Managerul Spitalului Judeţean, Viorel Iliuţă, a solicitat evaluarea psihologica şi, daca se impune, chiar şi psihică a tuturor salariaţilor, după ce, în urmă cu câteva luni, o angajată de la Secţia de Psihiatrie a încercat să se sinucidă.
Reprezentanţii unităţii sanitare au spus că persoanele depistate cu afecţiuni psihice sunt monitorizate, îşi iau tratamentul şi nu prezintă un pericol pentru cei din jur.
Evaluarea medicală a celor peste 2.000 de salariaţi ai Spitalului Judeţean este în curs de desfăşurare şi se face pe tot parcursul anului.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
