Sute de muncitori de la cele două fabrici de armament din oraşul Cugir au întrerupt din nou activitatea, solicitând creşterea salariilor, care, susţin aceştia, nu le ajung să îşi plătească facturile la electricitate şi căldură.
Mai întâi au oprit lucrul cei de la Uzina Mecanică Cugir, una din cele două fabrici de armament din oraş, care au plecat în marş prin oraş de la fabrică până în centrul oraşului, unde se află sediul administrativ.
Aici, s-au raliat protestului şi cei de la Fabrica de Arme, unitate care funcţionează în centrul oraşului.
„Nu cedăm” şi „Unitate” sunt principalele scandări al protestatarilor, care spun că nu vor renunţa la proteste până când nu le va fi soluţionată revendicarea principală, respectiv creşterea salariilor cu 30%.
Luni, Consiliul de Administraţie al Uzinei Mecanice Cugir le-a oferit acestora o mărire de doar 6,50%.
Tulcenii au la dispoziţie 300 de locuri de muncă sezonieră, la cules de zmeură, în Portugalia, prin intermediul Reţelei EURES.
Contractul se va încheia pe 3 luni, cu un timp de lucru de 40 de ore pe săptămână şi un salariu brut de până la 1.050 de euro, iar data estimată de angajare este finele lunii februarie.
Angajatorul asigură cazare contra cost şi transportul către Portugalia, acesta fiind dedus din primele salarii.
Tulcenii apţi pentru munca la câmp şi cu experienţă în agricultură îşi pot depune dosarele la consilierul EURES din cadrul AJOFM până la finele anului.
Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) și la asigurările sociale (CAS) pentru salariații part-time sunt datorate, începând cu luna august, la nivelul salariului minim pe economie, 1.450 de lei brut. Plata efectivă se face în luna septembrie, pentru veniturile încasate în luna august.
Aşadar, contribuţiile vor fi calculate şi plătite la nivelul de 1.450 de lei, chiar dacă angajatul part-time avea un salariu mai mic.
Potrivit estimărilor autorităţilor, în România sunt înregistrate circa 360.000 de contracte de muncă part-time.
Efectele sociale sunt evidente: unii oameni îşi pierd locurile de muncă.
Vocea mediului de afaceri a fost ignorată din nou, afirmă preşedintele patronatului IMM Constanța, Iulian Gropoşilă.
Iuliana Constantin, expert contabil, a văzut cum s-au adaptat clienții săi la modificările legislative, iar la firma sa a fost nevoită să renunțe la un post ocupat în regim part-time, la fel ca mulți alți antreprenori.
Este foarte adevărat că rețeta angajatului part-time care muncește de fapt poate și 12 ore pe zi este o practică a patronilor necinstiți ca să nu apară cu angajați „la negru“ la controalele Inspecției Muncii, dar și să facă economie la dările datorate bugetului de stat.
Pentru un mai mare control asupra timpului de lucru, s-a introdus obligativitatea ca angajatorii să țină evidența zilnică a timpului de muncă al salariaților, cu precizarea orei de începere a activității și a celei de finalizare. Iar amenzile pe care le pot da inspectorii pentru lipsa acestor evidențe sunt între 1.500 și 3.000 de lei .
„Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”, scrie acum în Codul muncii.
Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, potrivit Codului muncii.
Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de opt ore pe zi timp de cinci zile, cu două zile de repaus. Regula e că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Acestia sunt supăraţi pentru că, de la începutul verii şi până în prezent, nu au primit niciun ban. (47 de salvamari trebuie să primească aproximativ jumătate de milion de lei).
Primarul din Eforie, Ovidiu Brăiloiu, i-a asigurat pe salvamari că saptamana viitoare, când va va avea loc o şedinţă de Consiliu Local, vor primi salariile măcar pe o lună, de la bugetul local, până vor sosi banii de la Guvern.
Potrivit Agerpres, unul dintre ei a rămas internat în spital pentru investigaţii suplimentare.
Reamintim că, cei 18 foşti angajaţi ai combinatului au intrat lunea trecută în greva foamei, această formă de protest fiind reluată după o lună de la întreruperea unei acţiuni similare. Ei au motivat acţiunea prin întârzierea acordării salariilor compensatorii convenite prin contractul încheiat cu patronatul.
La începutul lunii iunie au fost trimişi în şomaj aproximativ 300 din cei 420 de salariaţi de la Amurco.
Omul de afaceri Ioan Niculae, care deţine pachetul de acţiuni la combinatul din Bacău, este acuzat în justiţie în Dosarul ‘Romgaz’, dar şi pentru sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
