Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) solicită guvernului ca până la data de 1 decembrie să elimine discriminările salariale create de interpretarea eronată a prevederilor legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. FSLI solicită, de asemenea, modificarea actualei legi cadru de salarizare, în sensul majorării coeficienţilor de ierarhizare pentru personalul didactic. Sindicaliştii din învăţământ consideră că doar astfel se va reuşi oprirea migrării masive a cadrelor didactice în străinătate. Din cauza plecării personalului calificat, sistemul de educaţie a devenit singurul din Europa în care sunt acceptaţi angajaţi necalificaţi, se mai spune în comunicatul Federaţiei.
„Ca să vă spun în premieră, cred că soluţia spre care ne ducem este să anunţăm populaţia, în funcţie de nivelul de salarizare, unde e mai bine să îşi pună banii. La pilonul I, la pilonul II… Toţi la pilonul I… Nu desfiinţează nimeni pilonul II, nu îl asasinează nimeni, nu îl chinuie, nu îl schingium, dar va fi opţional. Românul va avea un tablou în faţă. Eu cu contribuţia mea atât obţin pe punctul de pensie, dincolo atât obţin ca randament”, a declarat Mihai Tudose, la Digi24.
Declaraţia a fost făcută în contextul scandalului iscat în jurul pilonului II de pensii.
Premierul afirma săptămâna trecută că se va face o analiză pe Pilonul II de pensii.
Mihai Tudose a spus că nu există naţionalizare „sub nicio formă”, aşa cum se vehicula iniţial. Apoi, potrivit unor surse, planurile Guvernului erau de a diminua de la 5,1% la 2,5% contribuţia virată de stat la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), măsură care ar fi afectat dramatic dinamica sumelor acumulate în cele aproape 7 milioane de conturi individuale ale participanţilor la acest sistem.
Pentru a evalua obiectiv opinia medicilor față de intenția Guvernului de a-i scuti de plata impozitului pe venit, Federația „Solidaritatea Sanitară” a comandat un sondaj pe această temă, sinteza concluziilor cercetării fiind următoarea:
Doar 49% dintre doctori consideră că măsura scutirii medicilor de impozitul pe venit este una corectă. Dintre aceștia, cca. 72% cred că aceasta ar trebui aplicată și altor categorii profesionale din sănătate. Aprecierile negative la adresa acestei măsuri sunt determinate de dorința de egalitate între cetățeni, respingerea statutului de privilegiați, inechitatea aplicării măsurii doar la medici, riscul anomiei sociale: 57% dintre medici preferă înlocuirea scutirii de impozitul pe venit a medicilor cu acordarea tuturor drepturile salariale, în timp ce alți cca. 28% consideră că de această scutire ar trebui să beneficieze și alte categorii de salariați. Doar 15% dintre medici cred că de măsura scutirii de impozit ar trebui să beneficieze doar doctorii. Numai 44% dintre medici consideră că scutirea lor de impozit ar avea un efect pozitiv asupra medicilor. 32% dintre aceștia cred că este necesară, totuși, înlocuirea lor cu o salarizare corectă. Respondenții care consideră că măsura ar avea efecte negative asupra medicilor o consideră incorectă și cred că este necesară înlocuirea ei.
Aprecierile negative la adresa acestei măsuri sunt determinate de dorința unei salarizări corecte în loc de privilegii, de teama față de ceea ce ar putea ascunde o astfel de măsură, de respingerea discriminării pe care o aduce cu sine, de refuzul unor pomeni și dorința de beneficia de recompensele meritate, de ruptura pe care o poate introduse față de alte categorii profesionale din Sănătate și față de cetățeni, de dorința de echitate, de refuzul excepțiilor și favorizarea regulilor pentru toți.
Aproape jumătate dintre medici consideră că scutirea lor de impozitul pe venit ar avea efecte negative asupra altor categorii de salariați din Sănătate. Cca. 89% dintre medicii care au considerat incorectă scutirea lor de impozitul pe venit cred că aceasta ar avea un efect negativ asupra altor categorii de personal din Sănătate (posibilă relație cauzală). Cca. 77% dintre medicii care cred că scutirea lor de impozitul pe venit ar avea un efect negativ asupra altor categorii de salariați optează pentru înlocuirea acestei măsuri cu o salarizare echitabilă (ce ar putea fi obținută prin corectarea legii 153/2017) și indică că efecte negative asupra populației corespunzătoare acestei măsuri. Aprecierile negative la adresa acestei măsuri sunt determinate de dorința menținerii echipei medicale (amenințată de o astfel de măsură discriminatorie), de anomia pe care o poate instaura, de dorința respectării unor principii etice în asigurarea salarizării.
Cca. 45% dintre medici consideră că scutirea lor de impozitul pe venit ar avea efecte negative asupra cetățenilor. Efectele negative asupra cetățenilor sunt indicate într-o proporție semnificativ mai mare de medicii care lucrează în sistemul public comparativ cu cei care lucrează în sistemul privat.
Majoritatea medicilor care consideră că această măsură ar avea un impact pozitiv asupra cetățenilor o consideră în același timp una corectă. 81% dintre medicii care cred că această măsură ar avea un impact negativ asupra cetățenilor cred în același timp că ea ar trebui înlocuită de măsuri care să asigure respectarea drepturilor salariale (posibilă relație cauzală). Medicii care cred că această măsură ar avea un impact asupra lor ar avea același impact și asupra cetățenilor. Aprecierile negative la adresa acestei măsuri sunt determinate de reacția negativă din partea populației, de accentuarea unor sentimente de ură, de refuzul statutului de privilegiați, de tensiunile sociale pe care le-ar genera.
Scutirea doctorilor de plata impozitului pe venit este într-o foarte mare măsură apreciată/dorită de medicii din sectorul privat și este privită cu rezerve de marea majoritate a medicilor care lucrează în sectorul public.
Analiza generală indică faptul că această măsură nu se bucură de un sprijin larg în rândul medicilor, ea fiind devansată de dorința medicilor pentru recunoașterea statutului social al profesiei, inclusiv prin intermediul veniturilor acordate pentru munca prestată, și refuzul de a fi considerați o clasă privilegiată.
Camera Deputaților a adoptat, marți, cu 246 voturi pentru, 28 împotrivă și o abținere, OUG 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, stabilind majorări salariale pentru anumite categorii de salariați.
Potrivit unui amendament aprobat de deputați, de la data intrării în vigoare a legii se majorează cu 30% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale conform OUG 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, și anume cel din bibliotecile naționale sau de importanță națională, din cadrul Bibliotecii Academiei Române și din muzeele de importanță națională.
Un alt amendament stipulează majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal: din instituțiile și autoritățile subordonate Ministerului Agriculturii, cu excepția APIA și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” și din instituțiile de cercetare-dezvoltare, din unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului.
De aceste majorări salariale ar urma să beneficieze și personalul medical din cabinetele aparținând structurilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice și cel din instituțiile publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii, precum și direcțiile județene de cultură, respectiv a municipiului București.
Un alt amendament prevede că se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/ soldele de funcție ale următoarelor categorii de personal: din cadrul bibliotecilor centrale universitare, cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din MApN și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii 250/2016, personalul din cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 — 1989.
De asemenea, au fost majorate indemnizațiile de merit pentru academicieni și oameni de cultură și sporurile acordate pentru medicii din oncologie și cei de la Spitalul de Arși.
Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi eliminarea discriminării femeilor în privinţa salarizării s-a aflat din nou în atenţia Comisiei Europene. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european –
Luni, 2 noiembrie, în Uniunea Europeană a fost marcată „Ziua pentru plată egală”, ziua în care s-a atras din nou atenţia că diferenţa de salariu între femei și bărbați este o realitate nedreaptă şi în zilele noastre. Cu acest prilej, 3 oficiali europeni au îndemnat într-un mesaj comun la eliminarea decalajului de salarizare între femei şi bărbaţi atunci când se prestează aceeaşi muncă.
Vice-preşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul pentru forţa de muncă şi afaceri sociale, Marianne Thyssen şi comisarul pentru justiţie şi egalitatea de gen, Věra Jourová, arată în comunicatul comun că „Salariul orar mediu pentru femei în Europa este cu 16,3% mai mic decât al bărbaților. Rezultă că, femeile lucrează 59 de zile fără să fie plătite, în fiecare an.”
Oficialii europeni au mai atras atenţia că diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi este oricum nedreaptă pe termen scurt, dar pe termen lung diferenţele devin şi mai accentuate, astfel că se ajunge la un decalaj între pensii şi mai semnificativ, femeile având pensii cu 39% mai mici decât ale bărbaţilor.
Cei trei comisari au deplâns faptul că legile europene privind egalitatea de salariu nu sunt puse în aplicare în mod satisfăcător de către statele membre. Iar la ritmul foarte lent în care se reduc aceste diferenţe ar mai fi nevoie de 70 de ani pentru a atinge egalitatea.
Principiul în virtutea căruia se acordă remunerație egală pentru muncă egală a fost consacrat în tratatele europene încă din 1957.
În timp, au apărut şi alte norme privind tratamentul egal în materie de încadrare în muncă, combaterea tuturor formelor de discriminare sau eradicarea violenței împotriva femeilor.
Venind mai aproape de zilele noastre, în anul 2010, CE a publicat o strategie pe cinci ani prin care recomanda statelor membre ca, în mod voluntar, să ia măsurile necesare astfel încât să se ajungă la egalitatea de facto între femei și bărbați.
După un an s-a constatat, însă, că numărul femeilor membre în comitetele de conducere a crescut cu doar 1%, motiv pentru care în noiembrie 2012, a fost adoptată o Directivă prin care se cere statelor membre să ajungă la o proporţie de 40% femei în poziții non-executive până în anul 2020.
Oficialii europeni au atras atenţia, în diferite ocazii, că legile europene privind egalitatea de salariu trebuie respectate şi că progresele făcute în aceste domeniu sunt încă insuficiente.
În discursul său rostit la New York, în cadrul Reuniunii mondiale a liderilor privind realizarea egalităţii de gen şi capacitatea femeilor, vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a ţinut să sublinieze:
“niciodată nu m-am gândit că la vârsta mea, sunt tată a doi băieți și două fete- că în această etapă a vieții mele, va trebui în continuare să-mi fac griji dacă fetele mele vor avea aceleași oportunități ca și băieții mei; e inacceptabil!”
Oficialul european a mai subliniat că egalitatea între bărbaţi şi femei reprezintă o chestiune de justiție socială, dar şi o chestiune de moralitate şi a îndemnat la acţiune pentru realizarea acestui deziderat:
“Cred cu tărie asta mai mult decât orice altceva: o conducere politică reală poate face cea mai mare diferență pentru o lume în care bărbații și femeile să își poată conduce viețile așa cum doresc.”
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
