Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
12 aprilie 2020, 05:00 / actualizat: 3 iulie 2023, 19:08
Ultima duminică din Postul Paştelui a fost numită „ziua florilor”, practicile de propiţiere fiind reper pentru această sărbătoare. În Dacia romană zeiţa Flora era celebrată prin mari sărbători de primăvară.
(varianta radiofonică a rubricii)
Simbolul acestei sărbători prepascale este ramura de salcie, salcia fiind cea care a ajutat-o pe Maica Domnului să treacă râul spre a ajunge la Poarta lui Pilat, unde era răstignit Iisus.
„Maica Domnului, vrând să vadă pe Hristos răstignit, a avut în cale o apă. S-a rugat de toate buruienile ca să o treacă, şi nici una n-a voit, numai salcia a întins o cracă şi a trecut-o dincolo. Maica Domnului a binecuvântat-o, ca să o ducă la biserică, s-o slujească preoţii şi să se încingă oamenii cu ea, ca să nu-i doară mijlocul la seceratul grâului”.[1]
Salcia este investită astfel cu mai multe valori.
Este obiect cu funcţie de prevenire a bolilor: dureri de spate (de aceea se încing oamenii cu ea peste mijloc), dureri de urechi (cu mâţişorii de salcie se ating copiii peste urechi pentru a nu-i durea peste an). Are valoare apotropaică: previne grindinile şi furtunile de peste vară.
În această zi este bine ca oamenii să nu se spele pe cap, pentru a nu le albi părul, „cum sunt pomii înfloriţi”. Când se scutură florile pomilor să se spună: „Câte flori, atâtea mere Dumnezeu ne dă avere”.
Vacile sunt îmbiate să mănânce ramuri de salcie pentru a fi lăptoase şi a avea viţei „florii”.
Cum va fi vremea la Florii, aşa va fi la Paşte. Este sărbătoare şi bine e ca masa să stea toată ziua întinsă (cu bucate pe ea). Se invocă astfel belşugul casei.
Şi în Duminica Floriilor ca în sâmbăta lui Lazăr tinerele fete petrec. „Se strâng la o casă, îşi pun inelele sau cerceii într-o căldare cu apă şi inelul care este scos de trei ori, acea fată rămâne goghie (surata cea mare). A doua zi de Paşti fiecare fată se duce cu colaci la goghie şi ea le pune masa, făcută cu contribuţia tuturor fetelor”.[2]
Este Duminica floriilor sărbătoare care anunţă marea sărbătoare a creştinătăţii şi trebuie întâmpinată cu flori şi bucurie, aşa cum şi Iisus a intrat pentru ultima oară în Ierusalim, întâmpinat cu crengi de palmier. Simbolul rămâne salcia, ca plantă magică şi înflorirea ca act de propiţiere, fără de care destinul (plantei şi, simbolic, al omului) nu s-ar împlini.
Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Ultima duminică din Postul Paştelui a fost numită „ziua florilor”, practicile de propiţiere fiind reper pentru această sărbătoare. În Dacia romană zeiţa Flora era celebrată prin mari sărbători de primăvară.
(varianta audio a rubricii)
Simbolul acestei sărbători prepascale este ramura de salcie, salcia fiind cea care a ajutat-o pe Maica Domnului să treacă râul spre a ajunge la Poarta lui Pilat, unde era răstignit Iisus.
„Maica Domnului, vrând să vadă pe Hristos răstignit, a avut în cale o apă. S-a rugat de toate buruienile ca să o treacă, şi nici una n-a voit, numai salcia a întins o cracă şi a trecut-o dincolo. Maica Domnului a binecuvântat-o, ca să o ducă la biserică, s-o slujească preoţii şi să se încingă oamenii cu ea, ca să nu-i doară mijlocul la seceratul grâului”.[1]
Salcia este investită astfel cu mai multe valori.
Este obiect cu funcţie de prevenire a bolilor: dureri de spate (de aceea se încing oamenii cu ea peste mijloc), dureri de urechi (cu mâţişorii de salcie se ating copiii peste urechi pentru a nu-i durea peste an). Are valoare apotropaică: previne grindinile şi furtunile de peste vară.
În această zi este bine ca oamenii să nu se spele pe cap, pentru a nu le albi părul, „cum sunt pomii înfloriţi”. Când se scutură florile pomilor să se spună: „Câte flori, atâtea mere Dumnezeu ne dă avere”.
Vacile sunt îmbiate să mănânce ramuri de salcie pentru a fi lăptoase şi a avea viţei „florii”.
Cum va fi vremea la Florii, aşa va fi la Paşte. Este sărbătoare şi bine e ca masa să stea toată ziua întinsă (cu bucate pe ea). Se invocă astfel belşugul casei.
Şi în Duminica Floriilor ca în sâmbăta lui Lazăr tinerele fete petrec. „Se strâng la o casă, îşi pun inelele sau cerceii într-o căldare cu apă şi inelul care este scos de trei ori, acea fată rămâne goghie (surata cea mare). A doua zi de Paşti fiecare fată se duce cu colaci la goghie şi ea le pune masa, făcută cu contribuţia tuturor fetelor”.[2]
Este Duminica floriilor sărbătoarea care anunţă marea sărbătoare a creştinătăţii şi trebuie întâmpinată cu flori şi bucurie, aşa cum şi Iisus a intrat pentru ultima oară în Ierusalim, întâmpinat cu crengi de palmier.
Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator Grupul operativ, Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea compozitorului HORIA MOCULESCU
Publicat de Bogdan Dragomir,
18 martie 2017, 07:56 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:30
Aici puteti asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generatii Perene – Horia Moculescu 80 ani – Radio Romania Regional/Bogdan Dragomir.18.03.2017
* * * * *
„Mai dă-mi o speranţă” (Horia Moculescu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu) de pe albumul Best Of – C&P 2008 OVO MUSIC interpretată de Adrian Daminescu.
O zi specială pentru muzica uşoară românească şi pentru un mare artist al României – La mulţi ani, HORIA MOCULESCU – 80 ANI!
Din partea mamei (Nidia Copetti), Moculescu este de origineitaliană, iar din partea tatălui (Nicolae Moculescu, fost ofițer înarmata românăinterbelică) este de origine română. Talent muzical precoce, învață autodidactacordeonulla vârsta de șase ani. Rămâne orfan de mamă în anul 1948. Urmează cursurile medii la Liceul de Băieți (aziColegiul Național Mihai Viteazul) din Turda, pe care le absolvă în anul 1954. Aici se remarcă prinvirtuozitateacu care interpreta piese demuzică ușoarălapianși la acordeon. Din cauza așa-zisei „origini sociale nesănătoase” din timpul regimului comunist, nu a fost admis la Conservatorul din București. Se înscrie la Facultatea de Mine dinPetroșani, unde își pune în evidență talentul de interpret muzical în cadrulorchestreifacultății. În continuare, se dedică exclusiv muzicii, activând ca pianist în localuri de bun renume dinBucureștiși de pelitoralulMării Negre. În această perioadă începe să compună melodii de muzică ușoară. Piesa lui de debut a fostDe-ai fi tu salcie la mal.
„Salcia” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – C&P 1995 Radio România, interpretată de Mihaela Mihai.
Horia Moculescu la RRActualitati
Membru al Uniunii Compozitorilor din România, a compus cca. 500 melodii și a luat peste 200 premii. A fost, între altele, realizatorul emisiunii de televiziune „Atenție, se cântă!” (TVR2 2009 – 2013, 29 iunie).
Ca solist vocal și compozitor, a înregistrat doar două discuri vinil 7 și un singur LP : 1962 – ● Norma Mia ● Cosi Pallida ● Madame ● Ciao, EDC 541, Vinil, Electrecord; 1965 – Al III-lea Festival De Muzică Ușoară Romanească Mamaia – August 1965, EDC 613, Vinil, Electrecord (Fața A Horia Moculescu – Sînt Tînăr, Vara La Mamaia, Iarna La Sinaia/Fața B Constantin Drăghici – Dorule, Să Cîntăm); 1976 – Salcia – Melodii De Horia Moculescu, STM-EDE 01227, Vinil, Electrecord; Compilații : 2005 – The Best Romanian Music, CD 4 din 10 CD Box Set, NC 005, CDS Music.
„Şi dacă” (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian) de pe albumul „Vasile Veselovski – Strada Speranţei” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Horia Moculescu.
Horia-Moculescu (eurovision.ro)
Muzică de film: Mireasma ploilor târzii (1984); Vară sentimentală (1986); Primăvara bobocilor (1987); Maria și marea (1988); Secretul armei… secrete (1988); Miss Litoral (1991); Pistruiatul (1973).
A compus peste 400 melodii, colaborând cu Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Corina Dogaru, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Adrian Daminescu, Gabriel Cotabiță și alții. Dintre melodiile cele mai cunoscute amintim:
„Pentru tot ce-a fost îți mulțumesc”, „Fir de busuioc”, „Inima ta”, „Păi de ce?”, „Primăverii n-ai ce-i face”, „Prima iubire și ultima”, „Până ieri”, „La mulți ani”, „Cere-mi”, „Azi nu voi putea dormi”, „Ce bine e să știi să citești”, „Balanța inimii”, „Anul 2000”, „Fântânile albastre”.
„Eu şi tu (Horia Moculescu/Eugen Rotaru)” de pe albumul „Duete celebre Vol. 2” (C – Electrecord / P – 2010 Roton), interpretată de Corina Chiriac şi Horia Moculescu.
Dintre cele 200 de premii primite de-a lungul timpului, cele mai recente sunt: Premiul Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru anul 2008, Premiul „Compozitorul anului 2012”, acordat de Revista „Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și alături de actrița Alexandra Velniciuc, Premiul APTR 2013 pentru susținerea și promovarea interpretărilor live la Televiziunea Română.
„Concurs de dans” (Horia Moculescu/Corina Brăneanu)” de pe albumul „Cvintetul LUCHIAN” (C&P – Radio România) interpretată de Cvintetul LUCHIAN (Ioan Luchian Mihalea, Bogdan Dragomir, Cristian Caragea, Mircea Cotigă, Mihai Ţiulete). Lansat: 1981.
CompozitorulHoria Moculescua primit Premiul Specialpentru întreaga carieră, laGala Premiilor Muzicale Radio România 2014.
“Eu nu am vârstă … Dacă te gândeşti că am intrat prima dată pe poarta Radioului în ’62, sunt de atunci 53 de ani, sute de înregistrări aici, cred că am şi peste 200 de piese în Cardex, cel puţin o sută de apariţii pe scena Radio, este aşa o mângâiere sufletească să te primească publicul atât de frumos cum m-a primit pe mine… M-a emoţionat!”, a mărturisit Maestrul Moculescu. (Radio România Actualităţi – 23 martie 2015).
„Eu sunt fata ta” (Horia Moculescu/Eugen Rotaru) de pe albumul „THE GOLDEN STAR” (C&P 2001 Fundaţia Culturală PHOENIX), interpretată de Nidia Moculescu, 11 ani în anul 2001.
„‘Salcia’ nu este cea mai bună piesă a mea. Am piese pe care le consider mai elaborate, mai reușite, mai întregi. La ‘Salcia’ a fost impactul foarte mare. Este foarte greu de cântat, dar asta nu înseamnă că este foarte elaborată. Cred că mai bună este melodia pe care o cântă Corina: ‘Inima ta’. Este mai elaborată, este de inspirație folclorică”.
„Inima ta” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul Corina Chiriac (C&P – Radio România/Electrecord) interpretată de Corina Chiriac.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Şapte proiecte privind reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate din tot atâtea comune teleormăne depuse la Administraţia Fondului pentru Mediu din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor au fost aprobate.
Primarii celor şapte comune, respectiv Seaca, Traian, Bragadiru, Salcia, Călineşti, Lisa şi Orbeasca au semnat, ieri, contractele de finanţare pentru proiectele câştigate în cadrul programului, la Consiliul Judeţean Teleorman.
În total, prin aceste proiecte derulate în cadrul “Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului pentru împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţie ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor”, program derulat de Administraţia Fondului pentru Mediu, vor fi împădurite 789 de hectare în Teleorman.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
