La Oravița, judeţul Caraş-Severin, va fi amenajată o sală de clasă într-o salină artificială. Aceasta va fi construită pe o suprafaţă de 800 de metri pătraţi, pe locul unei foste ferme din apropiere de Greoni, lucrările fiind programate să înceapă în câteva săptămâni.
Primarul din Oraviţa, Dumitru Ursu spune că în salină va fi amenajată o sală de clasă, unde, pe rând, timp de o săptămână, vor face ore elevii de clasele zero – IV dar şi micuţii de grădiniţă. Edilul susţine că ideea i-a venit după ce a discutat cu specialişti, care recomandă elevilor o cură anuală într-o salină.
Primăria Oraviţa a alocat, de la bugetul local, pentru proiect peste 400.000 de lei.
Asociația „Învață să înveți” protestează, astăzi, între orele 15.30-17.30 în față sediului societății SalRom, administratorul salinei Slănic Prahova.
Potrivit reprezentantului Asociației, Sorin Ganciu oamenii vor să sensibilizeze conducerea SalRom să repare liftul de acces în salină.
“Vom încerca să-i determinăm, după un an de zile în care nu i-a interesat ce se întâmplă cu transportul turiștilor în salină și în loc să repare liftul au luat decizia cea mai proastă, adică să facă transport cu microbuze în salină, în felul acesta pe culoarele de acces de câțiva kilometri noxele auto deja au început să între ușor, ușor în salină, sunt oameni care se plâng că salinoterapia pe care o făceau până acum și care-i ajută să-și trateze bolile respiratorii nu mai are nici un efect, că începe să miroasă a noxe în salină.
Aici au fost făcute numai improvizații și în loc să pună mâna să repare roata care s-a stricat și să continue cu liftul de acum o mie de ani pe care-l foloseau și până în 2014 ei au încercat să găsească o metodă care este total neecologică, niște microbuze vechi, dărăpănate care fac prăpăd în salină.
Încercăm să-i sensibilizăm pe administratori, pe acești directori care stau prin birouri să nu distrugă turismul.. e păcat că această salină care este un punct de interes pentru bucureșteni și care se zice că are cel mai bun aer de pe Pământ, având în vedere adâncimea la care se află, să fie poluată de ignoranța unor directori”.
O nouă mină a fost deschisă vizitatorilor în Salina Turda
Mina Ghizela a stat închisă multă vreme și nu a fost inclusă în circuitul salinei după ce aceasta a fost modernizată cu fonduri europene, în urmă cu cinci ani.
Administratia salinei a luat decizia deschiderii Minei Ghizela, care a fost supusă în prealabil unor amenajări datorită faptului că în Cluj sunt așteptate zilele acestea peste 250.000 de persoane care participă la Festivalul Untold.
Despre Mina Ghizela se spune că datează de pe vremea romanilor se precizează pe site-ul salinei.
În anul 2008, Salina a intrat într-un amplu proces de modernizare și amenajare în cadrul programului PHARE, în valoare de 6 milioane de euro, fiind redată circuitului turistic la începutul anului 2010.
Salina Turda a fost, în timpul exploatării, una dintre cele mai importante ocne de sare din Transilvania.
După modernizare, salina a devenit unul dintre cele mai importante și mai vizitate obiective turistice din regiune.
Accesul turistilor în Mina Ghizela se va face prin achitarea unui tarif suplimentar biletului de intrare, în grupuri de maxim 15 persoane însotite de ghid.
Salina Turda este o destinaţie unde poate fi îmbinat cu uşurinţă utilul cu plăcutul, şi anume plăcerea de a explora un loc inedit şi de a-ţi trata afecţiunile respiratorii, în acelaşi timp.
Este atestată documentar din anul 1271, dar galeriile descoperite se preconizează că au fost create în vremea romanilor, deşi nu sunt probe pentru a confirma acest lucru. Se exploateză masiv până în 1840, când mina de la Ocna Mureş devine un concurent redutabil. În 1932 Salina Turda îşi încheie activitatea de extragere, dar în timpul războiului devine un loc pentru depozitarea alimentelor şi chiar un adăpost pentru turdeni şi nu numai. Primii turişti îi trec pragul abia în anul 1992, iar investiţiile serioase încep din anul 2008. După o alocare de fonduri uriașă şi o muncă asiduă, în anul 2010 prinde contur forma finală, cea care întâmpină sute de mii de vizitatori anual.
Această prezentare necesită JavaScript.
După coborârea printr-un tunel de legătură, la gura minei, şi străbaterea unei părţi a culoarului ce ne conduce înspre mina Terezia, întâlnim Sala Ecourilor. Aici, dacă liniştea este deplină, o simplă strigătură se poate auzi de mai bine de treisprezece ori. Aceasta este doar una dintre sălile care fac din Salina Turda, un loc unic în lume. Însă puţini dintre turiştii care intră în subteran fără un ghid, află despre existenţa ei; majoritatea se îndreaptă direct către mina Rudolf, o sală imensă, lungă cât un teren de fotbal şi adâncă de aproape 100 de metri. Într-adevăr primul contact îţi taie răsuflarea. Senzaţia de ireal este accentuată de luminile care pun în valoare noile facilităţi, care au pus practic, Salina Turda pe harta turistică mondială. După savurarea unei privelişti de ansamblu, cele 172 de scări din lemn de brad, conservate cu ajutorul sării, ne conduc înspre cele două minunăţii. Cea din urmă enumerată, este cea mai veche mină vizitabilă din complexul turistic Salina Turda. A fost deschisă în anul 1690, are 90 de metri adâncime de la balcon, iar de la suprafaţă până la baza camerei sunt 120 de metri. Mina Rudolf este o cameră tip trapezoidal, o exploatare din secolul al XIX-lea, o cameră laterală a minei Terezia. Are o lungime de 80 de metri, sunt treisprezece etaje care ne conduc la baza camerei de la balcon, pe fiecare etaj pe care îl parcurgem vom vedea inscripţionat în perete, săpat cu dalta de către mineri, anul la care au atins adâncimea respectivă. ( Arpad Nemeş, ghid turistic).
Faptul că publicaţia britanică The Telegraph a clasat Salina Turda pe locul doi în topul celor mai spectaculoase destinaţii turistice, a atras şi mai mulţi vizitatori din toate colţurile lumii. Doamna Kondor Szita ne mărturiseşte că vine de peste graniță, iar datorită fluxului mare de oameni care vorbeşte despre minunăţiile acestei saline, a venit să o viziteze. Pe lângă priveliştea deosebită, turista este interesată şi de istoria controversată a acestei destinaţii.
După o discuţie mai amănunţită cu domnul Vasile Tot, Director general în cadrul acestui complex, aflăm că:
Salina Turda, ca obiectiv touristic, a beneficiat de un proiect amplu, pe fonduri PHARE, de 6 milioane de euro. S-a trecut la modernizarea acestui obiectiv, modernizare care să aducă un plus de farmec, un plus de extraordinar. 2010 a însemnat anul în care s-a trecut la vizitarea acestui obiectiv. Modernizarea a constat în dotarea şi mobilarea acestuia cu lifturi, dintre care unul panoramic, la mina Rudolf, roată panoramică, piste de minigolf, bowling, teren de sport, un amfiteatru amplu cu scaune încălzite, iar în mina Terezia, s-a amenajat, pe lacul existent, un ponton cu 14 bărci. Toate acestea au adus un plus de farmec, un plus de confort al turistului, au adus acea atracţie nemaipomenită pentru un loc anume, catalogat ca fiind unul dintre cele mai frumoase obiective turistice subterane amenajate din lume.
Promovarea turismului cultural este un proiect extrem de important pentru cei de la această salină, aceștia organizând periodic evenimente noi. În anul 2013 a avut loc Festivalul de Teatru intitulat “Teatru pe Drumul Sării”, eveniment ce a deschis porţile spre noi piese de teatru, spectacole de folclor, conferinţe importante şi expoziţii de pictură.
Drumul spre intrarea în mină este împânzit de fotografii în miniatură, care te poartă în timpurile de mult apuse, în care muncitorii specializați coborau în subteran, pe frânghii. Amfiteatrul construit în mina Rudolf a găzduit deja o mulţime de spectacole: Pe lângă “Iona”, am avut şi piese de teatru în amfiteatrul salinei. Evenimentele care aduc foarte mulţi turişti sunt atât cele promovate din timp dar şi cele surpriză au publicul lor.( Gianina Ciobanca, consilier marketing)
Mulţi dintre cei care vin aici o fac pentru efectele terapeutice ale minei de sare. Staţionarul numit Ghizela, o exploatare din anul 1857, oferă vizitatorilor o bază de tratament, unde sunt vindecate toate afecţiunile căilor respiratorii, cum ar fi rinita alergică, astmul bronşic, bronşite sau alergii de tot felul.
Medicii trimit la noi copii de la doi ani, doi ani şi jumătate; mai mici, nu. Vin, practic stau, se joacă, se uită la televizor, este mai comod ca şi jos, aerosolii naturali sunt la fel şi aici. (Camelia Mărincean, terapeut)
Salina Turda este cu siguranţă un loc unic în lume, fapt constatat şi de britanici, care o poziţionează pe al doilea loc în topul celor mai spectaculoase destinaţii turistice. Această statistică a convins sute de persoane să o viziteze, lucru pe care sperăm să îl faceţi şi voi, cei care nu v-aţi bucurat de minunăţia sării.
Pe drumul dinspre Transilvania către Suceava, călătorul este intâmpinat de trei spinări muntoase, culmi mari şi prelungi, împădurite, cu înălțimi de 1.000-1.600 de metri, dominate, din loc în loc, de vârfuri nu prea înalte, ondulate şi împodobite cu flori… Sunt Obcinele Bucovinei!
Acestea, la rândul lor, se desprind în trei mari subunităţi: Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeu şi Obcina Mare.
Deşi se numeşte Obcina Mare, ultima dintre obcine nu este cea mai înaltă, ci cea mai lungă, fiind cuprinsă între graniţa de nord a ţării, de lângă localităţile Straja şi Vicovu de Sus, şi Valea Moldovei în sud, trecând prin Frasin, Gura Humorului şi Păltinoasa.
Cea mai de seamă bogăţie a Obcinei Mari o reprezintă mănăstirile sale istorice: Moldoviţa, Putna, Suceviţa, Voroneţ, Humor, aşezăminte religioase cu valoare de patrimoniu naţional şi universal. Aici, indiferent de anotimp, atmosfera religioasă rămâne imperturbabilă în trecerea necontenită a turiştilor. Credincioşii se roagă, clopotele bat între brazi, iar candelele cu flăcări galbene sfârâie în surdină.
Bogăţia Obcinei Mari cuprinde şi localitatea Cacica, una dintre cele mai importante aşezări bucovinene, amplasarea sa geografică, frumuseţea peisajului şi importanţa resurselor culturale şi ale solului recomandând-o ca o destinaţie turistică reprezentativă pentru această regiune a Bucovinei istorice.
Numele Cacica (poloneză Kaczyka), îşi are originea din limba polonă, cuvântul “kacyka” însemnând “raţă”.
Un reper al acestui aşezământ este fără doar şi poate Salina Cacica, unică prin faptul că galeriile sale au fost săpate de mână, fără niciun utilaj.
La rândul lor, bisericile ocupă un loc de cinste în peisaj. Spre exemplu, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica este un lăcaș de cult construit în anul 1865 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni. Biserica romano-catolică din Cacica este construită în anul 1904 de către comunitatea poloneză din satul Cacica (județul Suceava). În anul 2000, recunoscând importanța pelerinajelor mariane de la această biserică, Papa Ioan Paul al II-lea a acordat acestei biserici titlul de Basilica Minor – aici, în fiecare an la data de 15 august având loc cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova.
Această prezentare necesită JavaScript.
Sare pură
Se spune că pe la anul 1780 s-a descoperit zăcământul de sare, iar în anul 1791 s-a deschis salina, sub conducerea austriacului Paul Hoffman. Atunci au fost aduși mineri și tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic, cei mai mulți fiind de religie romano-catolică.
Zăcământul de sare de la Cacica s-a format cu milioane de ani în urmă. Una dintre cele mai vechi exploatări din Europa de sare recristalizată din saramură, Salina Cacica, este unică prin faptul că galeriile sale au fost săpate de mână, fără niciun utilaj, singura cale de acces în subteran fiind treptele de brad, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn în decursul timpului.
Salina din Cacica, judeţul Suceava cuprinde aproximativ 8200 de galerii armate cu lemn, aflate într-o stare bună, după mai bine de 220 de ani de la deschiderea ei oficială în anul 1791.
Această prezentare necesită JavaScript.
În zilele noastre, printr-o serie de metode moderne se obţine sare cu 99,82% NaCl, aproape pură, fiind, calitativ, cea mai bună sare din România şi singura exploatare unde se produce sare recristalizată.
Saramura de Cacica – o resursă cu calităţi terapeutice extraordinare
Nu doar credincioşii catolici, care vin anual în pelerinaj pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, ci şi bolnavii care caută vindecarea vin la Cacica într-un număr tot mai mare.
Băile cu apă sărată din zonă sunt recomandate pentru tratarea mai multor tipuri de afecţiunie ale coloanei, reumatism precum şi a nevralgiilor sau nevritelor.
În urmă cu câţiva ani, la Cacica, lângă intrarea pentru vizitarea Minei, a fost amenajat un ştrand cu apa sărată adusă din adâncuri. O perioadă destul de îndelungată, acest ştrand a fost singura oportunitate pentru oamenii care veneau aici la tratament şi numai în perioada anotimpului cald.
Mai apoi, în urma unui proiect european s-a înfiinţat “Casa Naţionalităţilor” sau “Baza de Tratament Virgil Săhleanu”. Proiectul a fost de succes, iar în ultimii ani investitorii privaţi au dezvoltat şi diversificat oferta, atât pentru relaxare, cât şi pentru tratament, în prezent ambele paliere fiind deosebit de solicitate.
Cine a cunoscut, deja, aceste crâmpeie de Bucovină, cu siguranţă îşi doreşte să revină! Cine doar a auzit despre frumuseţea şi despre bogăţia “ţării de fagi”, este aşteptat oricând să poposească în satele sale turistice, încărcate de istorie şi va înţelege “pe viu” ce înseamnă să îţi simţi sufletul învăluit în lumină şi bucurie. Acesta este locul în care fiecare român simte nevoia de a mărturisi: “îmi iubesc ţara!”
O anchetă la care participă reprezentanţi ai ISCIR, ai Poliţiei şi ai Protecţiei Consumatorilor este în desfăşurare. Directorul Salinei Slănic, Liviu Soare, a declarat că în momentul de faţă au acces în salină doar persoanele care au bilete de tratament, transportul până în mina făcându-se cu microbuzele.
Astfel, aproximativ 200 de persoane care au astfel de bilete de tratament şi abonamente vor fi transportate zilnic în salina cu mijloace auto, activitatea turistică fiind momentan oprită.
Prefectul de Prahova, Rodica Paraschiv, a declarat, joi dimineaţă, că deocamdată nu se poate discuta despre sancţiuni în urma incidentului care a avut loc la Salina Slănic, în condiţiile în care reprezentanţii mai multor instituţii derulează o anchetă cu privire la situaţia produsă în cursul zilei de miercuri.
„Este o anchetă în curs de desfăşurare la care participă reprezentanţi ai ISCIR, ai OPC şi ai Poliţiei. La finalul acesteia vom vedea dacă se impun anumite sancţiuni. Deocamdată nu putem discuta despre acest aspect”, a precizat prefectul de Prahova, în urma unei discuţii cu factorii implicaţi.
Liftul, care s-a defectat în cursul zilei de miercuri, se afla în funcţiune din anul 1936, a fost expertizat tehnic în aprilie 2013, expertiza având o valabilitate de doi ani, iar la fiecare început de săptămâna acesta este supus unei revizii.
Unul din cele doua lifturi de transport persoane de la Salina Slanic s-a defectat în cursul zilei de ieri. Incidentul s-a produs la coborâre, iar in acel moment, în „colivie” cum este supranumit liftul vechi de aproape 80 de ani, se aflau opt persoane.
Nicio persoana nu a fost rănită grav şi nu a necesitat spitalizare. Peste 300 de persoane se aflau în mina de vizitare atunci când liftul s-a defectat, acestea fiind evacuate cu micobuzele, pe o cale de acces uzinală, în condiţii de siguranţă în aproximativ două ore şi jumătate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
