Îmbunătățirea sănătății publice: măsurile UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 iulie 2019, 11:07

UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.

De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE

Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.

Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.

UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).

Programul de sănătate al UE

Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.

Actualul program de sănătate, „Sănătate pentru creștere”, 2014-2020, cu un buget de 450 de milioane de euro:

• promovează un stil de viață sănătos prin „sănătate în toate politicile”,
• protejează cetățenii UE de amenințări transfrontaliere privind sănătatea,
• facilitează accesul la asistență medicală sigură și de înaltă calitate,
• contribuie la sistemele de sănătate durabile.

Finanțarea în domeniul sănătății va fi integrată în Fondul Social European Plus (FSE+) în următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027).

Alte fonduri pentru probleme de sănătate sunt furnizate de programul de cercetare Orizont 2020, de politica de coeziune a UE și de Fondul european pentru investiții strategice.

Agențiile UE

Agențiile UE specializate pentru o sănătate mai bună și locuri de muncă mai sănătoase și mai sigure:

Agenția Europeană de Mediu (AEM) 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) 

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) 

Medicamente și dispozitivele medicale

UE reglementează autorizarea și clasificarea medicamentelor prin intermediul rețelei europene de reglementare a medicamentelor – un parteneriat între Agenția Europeană pentru Medicamente,autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană. Odată ce acestea ajung pe piață, siguranța produselor autorizate continuă să fie monitorizată.

Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.

În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.

Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.

Locuri de muncă sănătoase

Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.

Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).

Societatea favorabilă incluziunii

Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).

Fondurile de coeziune, o opțiune importantă pentru sănătatea românească

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2018, 13:50

Europarlamentarul român Gabriela Zoană, în calitatea sa de membru al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a găzduit la Bruxelles Conferința europeană cu tema “Rolul politicii de coeziune a Uniunii Europene în politica de sănătate publică a statelor membre. Exemple de bune practici”, conferință care a continuat cu o vizită de lucru la Spitalul CHU Brugmann, cu sprijinul primarului Bruxelles-ului , d-nul Philippe Close. Evenimentul s-a bucurat de participarea Excelenței Sale, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, doamna Ambasador Luminița Teodora Odobescu, a șefului Misiunii României în Belgia, d-nul Dragoș Bănescu, a directorului medical al Spitalului CHU Brugmann din Bruxelles, d-nul Jean Bernard Gillet, europarlamentarului italian Elena Gentile, membră în Comisia de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, manageri de spitale, medici și personal medical din România și Belgia, persoane cu atribuții decizionale și consultative de la nivelul Parlamentului European și Comisiei Europene și personal cu atribuții de decizie din domeniul sănătății din întreaga Uniune Europeană.

Conferința s-a dorit a fi un punct de reper pentru schimbul de experiență între cei care contribuie la crearea legilor la nivelul Uniunii Europene și practicienii din domeniul medical, dar și între medicii și managerii de spitale români și cei europeni. În cadrul dezbaterilor s-a discutat despre finanțarea din bani europeni a sistemelor de sănătate din România, Belgia, Italia și a celorlalte state membre, despre oportunitățile pe care acum tinerii medici le au în România, despre obiectivele de investiții realizate din fonduri europene, despre cele 3 spitale regionale: Iași, Cluj și Craiova, despre cursurile de pregătire și perfecționare profesională a peste 60.000 de medici și personal medical din România. Programul în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 are alocat un buget de 449,4 milioane de euro și 23 de domenii de prioritate.

”Îmi doresc să continuăm astfel de evenimente, iar feedback-ul pe care l-am primit de la participanții la această conferință a fost unul pozitiv. Medicii români sunt extrem de apreciați peste hotare, iar eu una pot spune cu certitudine acest lucru în urma discuțiilor pe care le-am purtat în cadrul conferinței, ceea ce înseamnă că sistemul universitar și sistemul medical românesc creează în continuare profesioniști care pot să activeze oriunde în Uniunea Europeană. Ceea ce ne dorim cu toții este ca medicii noștri să nu mai plece peste hotare, iar pentru aceasta, așa cum am văzut, Guvernul României a luat câteva măsuri care să contribuie la încurajarea tinerilor medici pentru a rămâne în țară – creșterea salariilor în domeniul medical, demararea construirii unor spitale regionale și îmbunătățirea politicilor publice de sănătate”, a declarat europarlamentarul Gabriela Zoană la finalul conferinței de marți.

Vizita la Spitalul Bruggman de miercuri, 23 Mai, a fost una care s-a axat pe bunele practici aplicate de către managerul Francis De Dree în ceea ce privește administrarea spitalului și pe înțelegerea de către oaspeții acestuia a procedurilor administrative și medicale care ajută în oferirea cât mai rapidă și la standarde cât mai înalte a celor mai bune servicii medicale pacienților.
”Construcția de spitale și asigurarea infrastructurii acestora prin echipamente de ultimă generație cu ajutorul fondurilor de coeziune reprezintă o opțiune importantă și o resursă pentru sănătatea românească. Putem oferi servicii la standarde europene și în sistemul medical de stat din România construind spitale noi sau dotând cu echipamente performante și cu tehnologie recentă secțiile spitalelor existente”, a mai adăugat Gabriela Zoană.

În luna iunie va fi lansată etapa a doua pentru proiectele dedicate screening-urilor – aprox. 200 de milioane de euro – pentru diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân, diabet zaharat, boli cardiovasculare, pulmonare, îngrijirea gravidei și copilului, etc.
Programul face parte din campania națională de screening, finanțată din fonduri europene, propusă de Guvernul României, la preluarea mandatului. În cadrul acestei campanii, aprox. 1,5 milioane persoane, adulți și copii, vor beneficia de servicii de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate

Publicat de adinaiftime, 17 decembrie 2017, 20:00

Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate, conform un studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS).

„În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franţa). Într-o declaraţie recentă a Societăţii Naţionale de Medicină de Familie se menţiona că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 prin proiect referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică s-a aflat din răspunsurile parţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700”, relevă un comunicat al ARPS despre rezultatele studiului „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”.

În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară, indică ARPS.

„În România, în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenţilor care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători şi perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării – dezvoltării şi inovării”, relevă comunicatul despre rezultatele studiului.

În ţară lucrau în 2014 circa 120.000 de specialişti IT şi se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net în domeniu era de 5.811 de lei în ianuarie 2017, conform Institutului Naţional de Statistică, faţă de 2.300 de lei salariul mediu net pe economie.

„Specialiştii TIC formaţi în România se pare că lucrează mai ales în statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar şi SUA şi Canada”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, studiul relevă existenţa unor diferenţe în tendinţele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migraţia circulatorie şi mobilitatea sunt mai accentuate datorită reţelelor ştiinţifice, migraţia medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), datorită specificului activităţii şi dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migraţia, cât şi lucrul la distanţă pentru angajatori străini.

„Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cele trei domenii analizate, aşa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialişti au fost, în această ordine, corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocraţia din instituţiile publice, veniturile mici şi lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice”, se arată în comunicat.

Studiul „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor” a fost realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, în cadrul proiectului EMINET – Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Guvern: 14 substanțe stupefiante și psihotrope adăugate pe lista substanțelor interzise în România

Publicat de adinaiftime, 30 noiembrie 2017, 19:37

Guvernul a inclus miercuri pe lista substanțelor stupefiante și psihotrope, cu efect psihoactiv, interzise în România, 14 noi substanțe, în conformitate cu cerințele/ recomandările Organismului Internațional pentru Controlul Stupefiantelor al ONU.

Potrivit unui comunicat al Executivului, remis AGERPRES, se are în vedere înăsprirea măsurilor de prevenire, control și combatere a consumului și comercializării de substanțe stupefiante și psihotrope, în scopul protejării sănătății publice.

În acest sens, Executivul a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope elaborat de Ministerul Sănătății.

Conform actului normativ, lista substanțelor stupefiante și psihotrope interzise în România este actualizată cu încă 14 noi denumiri stabilite în concordanță cu normele internaționale și în funcție de pericolul pe care utilizarea acestora îl reprezintă pentru sănătate.

În cadrul ONU, instituția care se ocupă cu controlul internațional al drogurilor este Comisia Națiunilor Unite privind Stupefiantele. Aceasta reprezintă principalul organism interguvernamental de luare a deciziilor în ceea ce privește legislația și controlul internațional al drogurilor, se precizează în comunicat.

Guvernul menționează că proiectul de lege are rol preventiv, întrucât nu a fost inițiat ca urmare a identificării în țara noastră a substanțelor propuse a fi puse sub control. De asemenea, Ministerul Sănătății nu a fost informat cu privire la existența unor astfel de substanțe pe teritoriul României.

Ocuparea unor posturi vacante din Ministerul Sănătăţii – prin memorandum

Publicat de adinaiftime, 14 septembrie 2017, 12:20

Ministerul Sănătăţii va organiza concursuri sau examene pentru ocuparea unor posturi vacante din cadrul ministerului si a unor instituţii aflate în subordinea sa, potrivit unui memorandum discutat în şedinţa de guvern.

Este vorba despre 21 de posturi din cadrul Ministerului Sănătăţii şi 7 posturi din direcţiile de sănătate publică.

Structura organizatorică a Ministerului Sănătăţii a fost modificată şi adaptată la necesităţile impuse de implementarea politicilor de sănătate şi este necesar, pentru a fi funcţională, ca posturile de conducere nou create şi unele funcţii de execuţie să fie ocupate prin concurs.

De asemenea, direcţiile de sănătate publică din judeţele Caraş-Severin, Ilfov, Iaşi, Neamţ şi Prahova au funcţii publice de conducere vacante.

Ocuparea posturilor vacante se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli. RRA

UE a lansat Corpul Medical European pentru a sprijini mobilizarea de echipe şi echipamente medicale

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 februarie 2016, 09:30

Statele membre cat si alte tari europene care vor sa participe la acest proiect au decis sa constituie echipe medicale specializate pentru a face fata situaţiilor de urgenta.

Corpul medical va include echipaje medicale de urgenta, echipe de experti in sanatate publica si coordonare medicala, laboratoare de biosecuritate mobile, planuri de evacuare şi echipe de sprijin logistic.

Comisarul responsabil pentru ajutor umanitar si gestionarea situatilor de criza, Christos Stylianides spune ca obiectivul acestui corp medical este de a crea un mecanism care sa raspunda mai rapid si mai eficient atunci cand apare o criza la adresa sanatatii oamenilor.

Globalizarea, intensificarea transporturilor, incalzirea globala si milioanele de oameni care traiesc in saracie, fara ingrijire sanitara sau norme de igiena, toate acestea intretin conditii favorabile pentru ca virusurile sa se raspandeasca si sa genereze pandemii, spune si comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara Vytentis Andriukaitis.

El povesteste cum a fost in Sierra Leone in 2o14 impreuna cu comisarul Stylianides si a vazut cum medicii de acolo se luptau sa salveze vietile oamenilor. La intoarcerea in Europa autoritatile comunitare s-au confruntat cu dificultatea de a mobiliza rapid echipaje medicale pregatite sa faca fata situatiei. Dislocarea imediata a echipelor medicale s-a confruntat cu mari probleme, la fel si chestiunile legate de logistica si management care s-au dovedit o mare provocare. Pentru a lupta impotriva unor astfel de crize avem nevoie imediat de echipe multisectoriale, inzestrate cu abilitatile necesare, capabile sa lucreze impreuna, mai spune Andriukaitis.

„Aceasta este una din lectiile de baza pe care am invatat-o din criza Ebola. Necesitatea colaborarii transfrontaliere, transcontinentale si transsectoriale. Ebola ne-a aratat de asemenea ca trebuie ne pregatim sa fim mai bine pregatiti. Dati-mi voie sa va reamintesc doar prezenta pericolului actual al raspandiri pandemice a virusului Zika. Si acest risc trebuie prevenit, amenintarea transmiterii lui intre continente e reala, traim intr-un timp al globalizarii, al calatoriilor intense si transportul oamenilor, animalelor si bunurilor in intreaga lume creeaza conditiile ca virusurile si bacteriile sa calatoreasca si ele cu usurinta”(andriukaitis).

Pentru a face parte din Corpul Medical European trebuie ca echipele sa treaca printr-un proces de certificare care sa asigure indeplinirea unor criterii stricte si sa se pregateasca sa lucreze in cadrul unei operatiuni de reactie internationala. Corpul Medical European este parte din Capacitatea Europeana de Raspuns in Situatii de Urgenta, structura voluntara deja existenta in cadrul Mecanismului European de Protectie Civila.

9 state europene, Belgia, Cehia, Finlanda, Franta, Luxemburg, Germania, Spania, Suedia si Olanda au oferit deja echipaje si echipamente pentru acest proiect.

Mecanismul faciliteaza cooperarea privind capacitatea de reactie in caz de dezastre intre cele 28 de state membre plus Serbia, Macedonia, Muntenegru, Norvegia si Islanda. De asemenea Turcia este in proces de aderare la acest mecanism.

București: Ministerul sănătății va relua programul de fertilizare în vitro

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2015, 09:34

Studiile demografice arata o scadere continua a ratei fertilitatii in Europa si tendinta de a amana conceptia pana ce reproducerea pe cale naturala nu mai este eficienta sau posibila. O rata a natalitatii scazute are consecinte sociale si economice devastatoare pe termen lung, spun specialistii.

Si Parlamentul European a facut apel catre statele membre sa asigure dreptul universal al cuplurilor de a avea acces la tratamente de fertilitate. Rata infertilitatii creste de la 6 la suta la femeile sub 2o de ani la peste 3o la suta din femeile cu varsta cuprinsa intre 35 si 44 de ani, arata studiile.

Stilul de viata modern si agitat, lipsa de informare si subfinantarea investigatiilor si tratamentelor sunt alti factori care agraveaza problema, considerata deja una de sanatate publica