Protecția avertizorilor de integritate: UE protejează persoanele care acționează în interes public

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 aprilie 2019, 12:52

Parlamentul European a aprobat normele care îi protejează pe avertizorii de integritate

În ultimii ani, avertizorii de integritate („whistleblowers”) au jucat un rol important în a face lumină asupra scandalurilor privind evaziunile fiscale (de exemplu Lux Leaks și Panama Papers) sau abuzul de date personale (Cambridge Analytica). Cu toate acestea, multe acte falsificate rămân necunoscute pentru că avertizorii de integritate se tem că, în cazul în care le raportează, și-ar putea pierde locurile de muncă sau mai rău.

Parlamentul European a aprobat, cu 591 de voturi pentru, 29 împotrivă și 33 de abțineri, standarde minime comune de protecție pentru persoanele care raportează încălcări ale legislației UE. Până acum, protecția informatorilor se făcea diferit în statele membre UE și acoperea doar anumite domenii politice.

„Trebuie să protejăm informatorii care apără interesele Europei”, a declarat europarlamentara Virginie ROZIÈRE (S&D, Franța). „Aceștia ne apără pe noi, democrația și binele comun european”.

Principalele aspecte ale legislației

Măsurile provizorii convenite în martie cu Consiliul European au ca scop protejarea potențialilor informatori. Acestea ar oferi informatorilor siguranța de a denunța iregularitățile observate fără a fi pedepsiți.
Normele acoperă mai multe domenii: frauda fiscală, spălarea de bani, achizițiile publice, siguranța produselor și transporturilor, protecția mediului, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția datelor.
Organizațiile publice și private cu peste 50 de angajați vor trebui să creeze canale interne de raportare care să le permită oamenilor să raporteze chiar în cadrul organizației. Autoritățile naționale vor trebui, de asemenea, să creeze canale independente de raportare externă. Informatorii vor fi protejați indiferent dacă decid să raporteze la nivel intern sau extern, la organismele naționale sau europene.

Directiva prevede, de asemenea, posibilitatea de a raporta în mod public, de exemplu către mass-media, în anumite cazuri, cum ar fi absența unui răspuns la raportul inițial, în cazul unui pericol iminent pentru interesul public sau al unui risc de represalii.

Noua legislație a UE interzice explicit represaliile și introduce măsuri de protecție pentru a evita ca persoana care denunţă să fie suspendată, degradată, intimidată sau să se confrunte cu alte forme de represalii.
De asemenea, vor fi protejaţi şi toţi cei care-i asistă pe informatori, cum ar fi intermediarii, colegii și rudele.
Statele membre ar trebui să se asigure că avertizorii de integritate au acces liber la informații complete și independente și la consiliere completă şi independentă privind procedurile și căile de atac disponibile, precum și asistență juridică. În timpul procedurilor judiciare, informatorii pot primi sprijin financiar și psihologic.

Angajamentul Parlamentului privind protecția informatorilor

Parlamentul sprijină de ani de zile introducerea unor norme comune privind protecția informatorilor. Această problemă a fost subliniată în anchetele parlamentare privind scandalurile referitoare la evaziunea fiscală. Într-o rezoluție din februarie 2017, deputații europeni au solicitat Comisiei să propună o lege care să protejeze interesele financiare ale UE. În octombrie 2017, aceștia au reiterat apelul.

Pentru a intra în vigoare, noile norme au nevoie de aprobarea Consiliului. După aceasta, statele UE vor avea la dispoziție doi ani pentru a le implementa în legislația națională.

Colegiul Medicilor solicită Camerei Deputaților să adopte cât mai rapid legea vaccinării, cu responsabilități asumate

Publicat de adinaiftime, 12 decembrie 2017, 11:00

Colegiul Medicilor din România a trimis o adresă Camerei Deputaților prin care solicită adoptarea cât mai curând a legii privind vaccinarea, imunizarea reprezentând măsura profilactică cu cel mai mare succes din istoria medicinei, cu impact major în sănătatea publică prin prevenirea bolilor infecțioase grave, a complicațiilor sau a deceselor produse de acestea.

Potrivit unui comunicat de presă al CMR, vaccinarea a contribuit decisiv la scăderea mortalității și morbidității prin boli infecțioase, a dus la creșterea substanțială a speranței de viață. În fiecare an circa 3 milioane de vieți sunt salvate prin vaccinare.

Totodată, CMR consideră că vaccinarea este un drept al copilului, necesar pentru a obține cea mai bună stare de sănătate posibilă și a nu fi expus în viitor pericolelor reprezentate de unele boli infecțioase grave.

„Din acest motiv, CMR a încurajat o reglementare legală solidă a activității de vaccinare, responsabilizarea clară a celor implicați, începând cu autoritățile, corpul profesional medical dar și reprezentanții legali ai copiilor. Colegiul Medicilor din România iși dorește ca aceste responsabilități să aibă ca rezultat, în primul rând, protejarea vieții copiilor dar și a persoanelor adulte iar, în al doilea rând, reglementările să respecte principiile de bază ale exercitării profesiei medicale consacrate, a drepturilor constituționale dar și a tratatelor și convențiilor internaționale la care România este semnatară”, se arată în comunicat.

CMR afirmă că a urmărit cu atenție etapele parcurse de ‘Legea privind vaccinarea persoanelor din România’ și a transmis puncte de vedere constructive care să ajute la adoptarea unui act normativ coerent, în acord cu principiile fundamentale precizate.

„Aflat în procedură parlamentară la Camera Deputaților, proiectul de lege se află în situația în care numeroase amendamente solicitate pot schimba semnificativ principiile care au stat la baza elaborării acestuia și pot influența negativ modul de aplicare a legii, ceea ce reprezintă o lovitură dată sănătății publice și responsabilității pe care trebuie să o avem cu toții față de sănătatea copiilor noștri”, se mai arată în comunicat.

Potrivit aceleiași surse, adresa trimisă către Camera Deputaților a fost semnată de Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România, Mircea Toma, președintele Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, Rodica Tănăsescu, președintele Societății Naționale de Medicina Familiei, Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, Anca Drăgănescu, președintele Asociației Proimunizare, Marin Burlea, președintele Societății Române de Pediatrie, Dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societății Române de Pneumologie, Victoria Aramă, președintele Societății de Boli Infecțioase și HIV/SIDA și Oana Falup Pecurariu, președintele Societății Naționale Române de Boli Infecțioase Pediatrice.