Sărăcia infantilă a crescut în Europa de Est și Asia Centrală!

Publicat de Andra Radu, 20 octombrie 2022, 16:11

Războiul din Ucraina și creșterea inflației au împins în sărăcie alte patru milioane de copii din Europa de Est și Asia Centrală, înregistrându-se o creștere de 19% față de 2021, potrivit unui nou studiu al UNICEF.

Conform studiului The impact of the war in Ukraine and subsequent economic downturn on child poverty in eastern Europe and Central Asia [Impactul războiului din Ucraina și al recesiunii economice provocate de acesta asupra sărăciei în rândul copiilor din Europa de Est și Asia Centrală] – care include date din 22 de țări din regiune – copiii resimt cel mai mult povara crizei economice cauzate de războiul din Ucraina. Deși constituie 25% din populație, copiii reprezintă aproape 40% din cele 10,4 milioane de persoane care au ajuns în sărăcie în acest an.

Federația Rusă are aproape trei sferturi din creșterea totală a numărului de copii care trăiesc în sărăcie din cauza războiului din Ucraina și a crizei costului vieții din întreaga regiune, în condițiile în care alte 2,8 milioane de copii trăiesc acum în gospodării aflate sub pragul sărăciei. Conform studiului, pe locul doi se situează Ucraina, cu o jumătate de milion de copii care au ajuns să trăiască în sărăcie, fiind urmată de România, cu alți 110.000 de copii.

„Pe lângă ororile evidente ale războiului – uciderea și mutilarea copiilor, strămutarea în masă – consecințele economice ale războiului din Ucraina au un impact devastator asupra copiilor din Europa de Est și Asia Centrală. Copiii din întreaga regiune sunt afectați de consecințele acestui război teribil. Dacă nu oferim acum sprijin acestor copii și familii, creșterea accentuată a sărăciei infantile va duce aproape sigur la pierderi de vieți, la pierderi în educație și la un viitor pierdut”, a declarat directorul regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală Afshan Khan.

Consecințele sărăciei infantile nu afectează doar familiile aflate în dificultate financiară. Potrivit studiului, această creștere bruscă ar putea duce la decesul a altor 4.500 de copii înainte de împlinirea vârstei de un an, iar pierderile din educație ar putea însemna că alți 117.000 de copii vor abandona școala numai în acest an.

Cu cât o familie este mai săracă, cu atât este mai mare ponderea din venitul său pe care o alocă nevoilor de bază, cum ar fi hrana și combustibilul. Potrivit studiului, atunci când costul bunurilor de bază crește vertiginos, scad fondurile disponibile pentru satisfacerea altor nevoi, precum servicii medicale și educație. Din cauza crizei costului vieții, cei mai săraci copii au un acces și mai limitat la serviciile esențiale și sunt mai expuși riscului de violență, exploatare și abuz.

În cazul multora, sărăcia resimțită în copilărie îi urmărește toată viața. Studiul arată că unu din trei copii care s-au născut și au trăit în sărăcie va continua să trăiască în sărăcie ca adult, creându-se astfel un ciclu intergenerațional al greutăților și lipsurilor.

Provocările cu care se confruntă familiile care trăiesc în sărăcie sau sunt la limita sărăciei se adâncesc atunci când guvernele reduc cheltuielile publice, măresc impozitele pe consum sau pun în aplicare măsuri de austeritate în efortul de a stimula economia pe termen scurt, deoarece acest lucru reduce accesul și calitatea serviciilor de sprijin de care depind familiile.

Studiul stabilește un cadru pentru reducerea numărului de copii care trăiesc în sărăcie și pentru prevenirea creșterii numărului de familii care se confruntă cu greutăți financiare:

• Acordarea de ajutoare financiare universale pentru copii și asigurarea unui venit minim.
• Extinderea beneficiilor de asistență socială pentru a ajuta toate familiile cu copii aflați în dificultate, inclusiv refugiații.
• Protejarea cheltuielilor sociale, în special a celor dedicate copiilor și familiilor celor mai vulnerabile.
• Protejarea și sprijinirea acordării de servicii de sănătate, nutriție și asistență socială mamelor însărcinate, copiilor sub un an și preșcolarilor.
• Reglementarea prețurilor la produsele alimentare de bază pentru familii.

UNICEF a încheiat recent un parteneriat cu Comisia Europeană și cu mai multe state membre ale UE în vederea implementării în fază pilot a inițiativei UE „Garanția pentru copii” menite să reducă impactul sărăciei asupra copiilor și să le ofere posibilitatea de a avea o viață prosperă la maturitate. Având în vedere că, în prezent, tot mai mulți copii și din ce în ce mai multe familii ajung în pragul sărăciei, se impune adoptarea unui răspuns consistent la nivelul întregii regiuni.

„Măsurile de austeritate vor afecta cel mai mult copiii – împingând și mai mulți copii în sărăciei și îngreunând viața familiilor aflate deja în dificultate. Trebuie să protejăm și să extindem sprijinul social acordat familiilor vulnerabile înainte ca situația să se înrăutățească”, a declarat Khan.

Unul din doi copii e supus unei forme de abuz!

Publicat de Andra Radu, 1 iunie 2021, 15:55

Unul din doi copii e supus unei forme de abuz şi unul din trei se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Salvaţi Copiii.

„În România, un copil din doi este afectat de analfabetism funcţional, este supus unei forme de violenţă fizică, emoţională şi sexuală, un copil din trei trăieşte în risc de sărăcie şi excluziune socială, şase copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viaţă, 750 de fete sub 15 ani devin mame anual, cel puţin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinţi sau fără unul dintre ei, celor 78.000 de copii cu dizabilităţi nu li se asigură condiţiile necesare integrării socio-educaţionale, iar participarea copiilor la decizii care-i privesc nu reprezintă o preocupare a societăţii de astăzi”, se afirmă în comunicat.

Organizaţia solicită autorităţilor să oprească „starea de neconstituţionalitate în care s-au adâncit an de an programele politice ale partidelor, legile bugetului de stat şi deciziile privind alocările bugetare locale, a căror fundamentare strategică şi aplicativă nu a avut în vedere principiul constituţional al asigurării unui regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor copilului” şi cere Parlamentului şi Guvernului măsuri urgente pentru 10 probleme majore cu care se confruntă copiii în România.

Problemele identificate sunt sărăcia familiilor şi comunităţilor în care trăiesc copii, educaţie echitabilă şi de calitate pentru toţi copiii, violenţa asupra copiilor, asistenţa psihoterapeutică post-pandemie a copiilor, mamele minore, protecţia copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, natalitatea şi mortalitatea infantilă, protecţia copiilor instituţionalizaţi, integrarea în sistemul educaţional a copiilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale şi participarea copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct.

Organizaţia Salvaţi Copiii apreciază, în acest context, că „Garanţia pentru Copil” reprezintă un instrument european esenţial pentru copiii din România.

„Considerăm că implementarea în România a viitoarei „Garanţii pentru Copil”, un instrument al Uniunii Europene care are drept scop prevenirea şi combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor, va constitui direcţia esenţială de garantare a serviciilor esenţiale copiilor vulnerabili.

După adoptarea Garanţiei, preconizată a avea loc în această lună, Parlamentul şi Guvernul României vor fi obligate să adopte măsuri concrete pentru asigurarea accesului eficace şi gratuit la servicii medicale şi de educaţie de calitate, la îngrijire pe perioada copilăriei timpurii, cel puţin o masă sănătoasă în fiecare zi de şcoală pentru toţi copiii, la locuire adecvată şi la o nutriţie corespunzătoare”, se precizează în comunicat.

Instituţiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt cei fără adăpost ori expuşi deprivării locative severe, copiii cu dizabilităţi, copiii afectaţi de migraţie, copiii care aparţin unei minorităţi etnice, copiii din instituţiile de protecţie şi copiii care aparţin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială.

Parlamentul dorește să elimine fenomenul lipsei de adăpost în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 decembrie 2020, 14:24 / actualizat: 25 ianuarie 2021, 14:34

Parlamentul European dorește ca până în 2030 să elimine fenomenul lipsei de adăpost în UE. Iată ce măsuri solicită.
Într-o rezoluție adoptată la 24 noiembrie, europarlamentarii cer UE și statelor sale membre să pună capăt lipsei de adăpost până în 2030. Ei susțin adoptarea unui cadru UE pentru strategii naționale și invită statele membre să dezincrimineze lipsa de adăpost și să mobilizeze fonduri pentru a soluționa problema.

De ce lipsa de adăpost este o problemă importantă
Locuința este un drept fundamental al omului, observă Parlamentul, dar, în fiecare noapte, în Europa, peste 700 000 de persoane dorm pe stradă, ceea ce reprezintă o creștere de 70 % în ultimul deceniu.

În plus, criza cauzată de Covid-19 expune persoanele fără adăpost unui risc și mai mare, din cauza stării precare de sănătate și a lipsei de acces la igienă și asistență medicală cu care se confruntă disproporționat. Având în vedere recesiunea economică actuală și pierderea locurilor de muncă, numărul persoanelor fără adăpost ar putea crește.

Lipsa de adăpost este una dintre cele mai grave forme de sărăcie și privațiune, care trebuie eliminată prin politici focalizate și integrate

Rezoluția Parlamentului European referitoare la combaterea numărului de persoane fără locuință în UE
Persoanele fără locuință sunt deseori ținta unor infracțiuni motivate de ură și a unor acte de violență, suferind inclusiv din cauza stigmatizării sociale. Profilul populației fără adăpost s-a modificat, tot mai mulți copii, imigranți, femei și familii ajung pe stradă.

Soluțiile Parlamentului la lipsa de adăpost
Parlamentul invită țările UE:
• să asigure accesul egal la servicii publice, precum asistența medicală educația și serviciile sociale
• să sprijine integrarea persoanelor fără adăpost pe piața forței de muncă prin programe de ocupare a forței de muncă, formare și programe adaptate
• să asigure acces constant la adăposturile de urgență ca ultimă soluție (pe lângă măsurile de prevenire și de sprijin)
• să lucreze la o definiție comună, la o mai bună colectare a datelor și la indicatori coerenți pentru a putea înțelege și evalua mai bine amploarea problemei.

În plus, Parlamentul invită statele membre ale UE să adopte principiul „locuință înainte de toate”, care a fost deja introdus cu succes de mai multe țări. Spre deosebire de abordările mai „tradiționale”, modelul „locuință înainte de toate” urmărește mutarea persoanelor fără adăpost în locuințe permanente cât mai repede posibil, și apoi tratarea celorlalte aspecte.
Lipsa de locuințe la prețuri accesibile este o problemă din ce în ce mai mare
În ciuda diferențelor substanțiale dintre țările UE, lipsa locuințelor abordabile reprezintă o problemă din ce în ce mai mare, prețurile locuințelor crescând cu 5,2 % în UE-27 în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu același trimestru al anului 2019.

Aceasta este o problemă pentru proprietarii sau chiriașii cu venituri mici: În 2018, aproape 38 % din gospodăriile expuse riscului de sărăcie au cheltuit peste 40 % din venitul lor disponibil pe locuință, comparativ cu 10,2 % din populația generală a UE.

Parlamentul lucrează și la propuneri referitoare la locuințe decente, accesibile ca preț și la piețe ale locuințelor favorabile incluziunii.

Numărul copiilor care trăiesc în familii sărace ar putea să crească până la finalul anului!

Publicat de Andra Radu, 2 iunie 2020, 16:43

Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea duce la creșterea cu 86 de milioane a numărului de copii care vor ajunge să trăiască în sărăcie până la finalul anului 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 15%, conform analizei publicate de Salvați Copiii și UNICEF.

Analiza subliniază faptul că, în lipsa unor măsuri urgente pentru protejarea familiilor față de greutățile financiare provocate de pandemie, numărul total al copiilor care trăiesc sub limita sărăciei, în țările cu venituri mici și medii, ar putea ajunge la 672 de milioane până la finalul anului. Aproape două treimi dintre aceștia trăiesc în Africa Subsahariană și Asia de Sud.

Țările din Europa și Asia Centrală ar putea înregistra cea mai semnificativă creștere, de până la 44% în regiune. America Latină și Caraibe ar putea înregistra o creștere de 22%.

„Pandemia de coronavirus a generat o criză socio-economică fără precedent, care consumă toate resursele familiilor din întreaga lume”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Amploarea și profunzimea greutăților financiare cu care se confruntă familiile ar putea să anuleze progresele realizate de-a lungul anilor pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor și să îi priveze pe aceștia de serviciile esențiale. Fără măsuri concertate, familiile care abia se descurcă ar putea fi împinse în sărăcie, iar cele mai sărace familii s-ar putea confrunta cu privațiuni =nemaiîntâlnite de zeci de ani”.

Salvați Copiii și UNICEF avertizează că impactul crizei economice globale cauzate de pandemie și de politicile de combatere este dublu. Pierderea imediată a veniturilor înseamnă că familiile au mai puține posibilități de a-și asigura nevoile de bază, inclusiv alimente și apă, de a avea acces la asistență medicală sau la educație, iar riscul de căsătorii timpurii, violență, exploatare și abuz la care pot fi expuși copiii crește. Când apare o contracție fiscală, pot scădea atât accesul, cât și calitatea serviciilor de care depind familiile.

Pentru familiile cele mai sărace, lipsa accesului la servicii de asistență socială sau măsuri compensatorii le limitează și mai mult capacitatea de a respecta măsurile de prevenție și distanțare fizică, ceea ce sporește riscul de expunere la infecție a acestora.

„Impactul dur al pandemiei de Covid-19, din punct de vedere al sărăciei, îi va lovi cel mai tare pe copii. Copiii sunt extrem de vulnerabili chiar și la perioade scurte de înfometare și malnutriție, acestea putându-i afecta pentru întreaga viață. Dacă acționăm acum, cu fermitate, putem să prevenim și să limităm pericolul generat de pandemie, cu care se confruntă țările cele mai sărace și unii dintre copiii cei mai vulnerabili. Acest raport ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Sărăcia nu este inevitabilă pentru copii!”, a spus Inger Ashing, Director General Save the Children International.

Înainte de pandemie, la nivel global, două treimi dintre copii nu aveau acces la nicio formă de protecție socială, iar familiile nu puteau să facă față șocurilor de natură financiară, perpetuând astfel cercul vicios al sărăciei intergeneraționale. Numai 16% din copiii din Africa beneficiază de protecție socială.

Sute de milioane de copii suferă de sărăcie multidimensională – asta înseamnă că nu au acces la servicii de sănătate, educație, alimentație corespunzătoare sau o locuință adecvată – ceea ce reflectă, de cele mai multe ori, investițiile inechitabile pe care guvernele le fac pentru serviciile sociale.

Pentru copiii care trăiesc în țări deja afectate de conflicte și violență, impactul acestei crize va spori și mai mult riscul de instabilitate și de sărăcie în familie. Regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, unde trăiesc cei mai mulți copii în dificultate din cauza conflictelor, are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor, în vreme ce aproape jumătate din copiii din regiune trăiesc în sărăcie multidimensională.

Pentru a aborda și diminua impactul COVID-19 asupra copiilor din gospodăriile sărace, Salvați Copiii și UNICEF solicită o extindere rapidă și pe scară largă a sistemelor și programelor de protecție socială, inclusiv transferuri de numerar, hrană la școală și prestații pentru copii – acestea fiind investiții esențiale care răspund nevoilor financiare imediate și asigură țărilor baza necesară pregătirii pentru viitoarele șocuri.

Guvernele trebuie să investească și în alte forme de protecție socială, politici fiscale, intervenții privind ocuparea forței de muncă, precum și intervenții pe piața muncii, menite să sprijine familiile. Aici se include și extinderea accesului universal la asistență de sănătate și alte servicii de calitate, precum și investiții în politici favorabile familiilor, cum ar fi concediul plătit și asigurarea îngrijirii copilului.

De la începutul pandemiei de COVID-19, multe țări și-au extins deja programele de protecție socială. De exemplu:

• În Indonezia, programul Kartu Sembako, care asigură asistență lunară în numerar pentru nevoile de consum de bază ale unei familii, s-a extins până la 20 de milioane de persoane. Asistența lunară în numerar pentru familii a crescut de la 150.000 Rupii la 200.000 Rupii.
• În Mongolia, guvernul, în cadrul Programului financiar pentru copii, a crescut alocația lunară de cinci ori, de la 20.000 tugrik (moneda mongolă) pe lună la 100.000 tugrik, pentru o perioadă de 6 luni.
• În Argentina, Programul universal de alocații pentru copii a asigurat o creștere de 3.100 de pesos argentinieni (47 dolari SUA) pentru beneficiarii actuali.
• Iar în Africa de Sud, o serie de scheme de protecție socială, inclusiv Grantul de sprijin pentru copii, de care beneficiază 12,8 milioane de copii, au fost și ele suplimentate.
• În Georgia, Programul de asistență socială orientată va fi suplimentat temporar pentru a sprijini un plus de 70.000 de familii; de asemenea, va asigura suplimentar 100 de lari georgieni pe lună (31 dolari SUA) pentru 21.000 de familii cu trei sau mai mulți copii, pe o perioadă de 6 luni.
• În Armenia, familiile eligibile înscrise în programul de prestații pentru familii vor primi un spor de 50% din prestația respectivă.
• În Columbia, guvernul a creat Programul de solidaritate a veniturilor, pentru a asigura transferul de numerar către familiile care nu beneficiază de niciunul dintre programele guvernamentale naționale. Începând cu 21 mai, peste 2 milioane de familii vulnerabile au beneficiat de un transfer de 320.000 de pesos (echivalentul a 81 de dolari SUA) în două tranșe egale, pentru martie și mai.
• În Peru, guvernul acordă bonusuri de solidaritate gospodăriilor rurale, lucrătorilor independenți și familiilor vulnerabile, precum și o obligațiune universală nouă pentru 6,8 milioane de gospodării. Trebuie să se acorde o atenție specială celor care locuiesc în zone îndepărtate, populațiilor indigene și migranților.

Diferenţe mari la nivelul UE privind gradul de sărăcie

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 aprilie 2018, 08:20

Există diferenţe mari între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte gradul de deprivare materială severă.

Potrivit datelor Biroului European de Statistică (Eurostat), aferente anului 2017, în timp ce în state precum Suedia, Finlanda, Olanda sau Luxemburg gradul de deprivare materială severă era sub 3%, acest indicator era de 30% în Bulgaria, 21,1% în Grecia, 19,4% în România şi în Ungaria de 14,5%.

Raportul Eurostat indică faptul că la nivelul Uniunii Europene, procentul persoanelor care suferă de deprivare materială extrem de severă a scăzut la 6,7%, ceea ce reprezintă aproximativ 33 de milioane de persoane. În 2016, acest procent era de 7,5% din nivelul populaţiei.

Raportul Eurostat a fost întocmit pe baza unor criterii de bază precum posibilitatea de a plăti facturi, de a încălzi locuinţa, de a suporta cheltuieli neaşteptate, de a asigura hrană permanentă şi de a pleca în vacanţă.

Potrivit Eurostat, în 2012, procentul de deprivare materială severă era de 9,9%, cel mai ridicat nivel înregistrat în Uniunea Europeană.

Nord-vestul Bulgariei rămâne cea mai săracă regiune din Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 martie 2018, 14:11

Cea mai săracă regiune din UE rămâne partea de nord-vest a Bulgariei, cu un PIB pe cap de locuitor de 29% din nivelul mediu al Uniunii, arată datele Eurostat. În urma acestei regiuni se află Mayotte din Franţa (33%), partea de centru-nord şi centru-sud din Bulgaria (câte 34%), precum şi partea de nord-est a României (36%). Dintre toate cele 21 de regiuni cu PIB pe cap de locuitor sub 50% din nivelul mediu pentru UE, cinci se află în Bulgaria. Tot atâtea sunt şi în Polonia, patru sunt în Ungaria, câte trei în România şi Grecia şi o regiune în Franţa. În anul 2016, PIB-ul regional pe cap de locuitor, calculat în funcţie de puterea de cumpărare, a variat de la 29% din nivelul mediu pentru UE în regiunea de nord-vest din Bulgaria la 611% din nivelul mediu pentru UE în zona Londrei de Vest (Marea Britanie). Principalele regiuni ca PIB pe cap de locuitor în anul 2016 după Londra – Vest sunt Marele Ducat de Luxemburg (257% din nivelul mediu pentru UE), Irlanda de Sud şi de Est (217%), Bruxelles-ul belgian şi Hamburg în Germania (sub 200%). În anul 2016, în UE au existat 19 regiuni cu PIB pe cap de locuitor de 50% sau mai mult decât nivelul mediu pentru Uniune. Cinci dintre acestea sunt în Germania, trei în Marea Britanie, două în Austria şi unul în Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franţa, Olanda, Slovacia şi Suedia, precum şi Marele Ducat de Luxemburg.

Dumitru Oprea: „2018 va fi momentul maturizării politice a României“

Publicat de adinaiftime, 1 ianuarie 2018, 18:30

Într-o declaraţie de presă, deputatul PNL Dumitru Oprea arată că există suficiente motive de optimism pentru anul 2018. Parlamentarul ieşean remarcă faptul că, pentru o bună parte a cetăţenilor şi a societăţii civile în ansamblu, „timpul aşteptării impasibile a trecut“. În cazul particular al Iaşului, a devenit tot mai evident că nici unul dintre marile obiective strategice (autostrada, Spitalul Regional de Urgenţe, finalizarea lucrărilor la şoseaua de centură etc.) nu va fi obţinut fără presiune politică şi publică asupra decidenţilor. „Nimic nu este definitiv pierdut atâta vreme cât nu intervin cedarea şi blazarea. Putem folosi în sprijinul nostru paradoxul de a fi parcurs un an amenințat de forţa răului, prin faptul că am învățat să ne opunem cu fermitate și cu mai multă implicare şi conştiinţă civică“, se arată încrezător Dumitru Oprea.

Redăm integral declaraţia deputatului PNL Dumitru Oprea:

„Ne aflăm aproape de finalul unui an care prevesteşte, din păcate, o perioadă complicată pentru România. A fost un an al contradicțiilor, prin prisma unui paradox pe care îl trăim zi de zi. În vreme ce guvernanții declară că avem o economie cu o creştere într-un ritm susţinut, ţara noastră continuă să înregistreze, conform Eurostat, cea mai mare rată a sărăciei din Uniunea Europeană. Actuala putere ne spune că modifică legile justiției pentru a ne apăra de infractori, iar rata infracționalității crește, ba mai mult îi favorizează pe cei certați cu legea.

De asemenea, constatăm că Nord-Estul României rămâne cu lipsurile cele mai mari față de oricare altă regiune a ţării. În fapt, am rămas nu doar un stat centralizat din perspectiva administraţiei publice, dar şi în privinţa distribuţiei teritoriale a prosperităţii. Această realitate trebuie schimbată, altfel urmările vor fi grave asupra tuturor, nu doar a noastră, a ieşenilor.

Există însă suficiente motive de a vedea lucrurile și dintr-o perspectivă pozitivă. Se știe că opoziţia parlamentară, cu toate eforturile făcute, poate să aibă șanse de reușită numai dacă societatea civilă dă dovadă de implicare în deciziile care vizează toţi cetăţenii. Or, în ultimul timp, societatea civilă reuşeşte să asigure informarea și implicarea celor interesaţi și dornici să fie parte în acțiunile democratice ale națiunii. Indiferent că vorbim despre acţiuni de protest în stradă sau despre exprimarea indignării pe reţelele de socializare, toate se traduc, în final, printr-o mai bună educaţie în spiritul unui stat democratic.

Un loc aparte în mişcările civice din acest an îl vor avea ieşenii, tot mai conştienţi de faptul că schimbarea nu va veni de la Centru. Timpul aşteptării impasibile a trecut, nimeni nu va rezolva în locul nostru problemele, iar presiunile conjugate ale societăţii civile şi ale unor reprezentanţi ai sferei politice vor da, în cele din urmă, rezultate în privinţa marilor proiecte ale Iaşului: autostrada, Spitalul Regional de Urgenţe, finalizarea lucrărilor la şoseaua de centură etc. Nu sunt obiective imposibile, dar fără o presiune activă și continuă asupra decidenţilor nu vor putea fi îndeplinite.

Nimic nu este definitiv pierdut atâta vreme cât nu intervin cedarea şi blazarea. Putem folosi în sprijinul nostru paradoxul de a fi parcurs un an amenințat de forţa răului, prin faptul că am învățat să ne opunem cu fermitate și cu mai multă implicare şi conştiinţă civică.

Nu în ultimul rând, un alt motiv de a spera la normalitate îl constituie faptul că românilor nu le va mai fi la fel de indiferent cine îi reprezintă. De aceea, am toată convingerea că anul 2018 va fi mult-așteptatul moment al maturizării noastre politice.“

Peste o treime din populația României, supusă riscului de sărăcie și marginalizare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 octombrie 2017, 11:24

Peste o treime din populația României e supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, arată raportul Oficiului European de Statistică, Eurostat. România este printre statele membre cu cele mai ridicate riscuri, alături de Bulgaria și Grecia.

Anul trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populația României era suspusă riscului de sărăcie și marginalizare socială, un nivel cu peste 15% mai mare comparativ cu media europeană. Singurul stat unde situația este mai gravă din acest punct de vedere e Bulgaria (4 din 10 oameni se confruntă cu această amenințare). Nu departe de România e Grecia, cu 35,6%. Datele Eurostat arată o discrepanță uriașă în interiorul blocului comunitar. Cele mai reduse niveluri de sărăcie și excluziune socială se înregistrează în Cehia (13,3%) și Finlanda, Danemarca și Olanda (sub 17%).

Anul trecut, în statele membre ale Uniunii Europene, în total, 117,5 milioane de persoane se confruntau cu un viitor nesigur, un nivel comparabil cu perioada 2000-2008. În ultimul deceniu, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nu mai puțin de zece țări, cu cele mai mari niveluri în Grecia, Cipru și Spania.  Situația s-a îmbunătățit considerabil în Polonia, Letonia și România. Chiar dacă România rămâne printre cele mai vulnerabile state din acest punct de vedere, în ultimii 10 ani numărul celor expuși riscurilor a scăzut cu peste un milion, mai arată datele Eurostat.

Încrederea cetățenilor europeni în UE şi în Parlamentul European continuă să crească

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 octombrie 2017, 15:16

• Parlametru – Sondajul de opinie privind percepția cetățenilor asupra Uniunii Europene și Parlamentului European
• 64% din cetățenii europeni consideră că țara lor a beneficiat de statutul de țară membră a UE
• Apartenența la UE este un lucru bun, afirmă 57% dintre cetățenii europeni

Ponderea cetățenilor UE care consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană este de 64%, înregistrându-se o creștere cu patru puncte procentuale față de rezultatele din octombrie 2016.

Rezultatele ultimului sondaj al Parlamentului European (Parlametru) arată că o majoritate clară de 57% dintre cetăţenii europeni consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun, un nivel care se apropie de cel înregistrat înainte de criză.

O majoritate apropiată de media europeană, 61% dintre români (-3% faţă de octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE, în timp ce 48% dintre români (-6% faţă de martie 2017) consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră ca acest lucru nu este nici bun nici rău. 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.

În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară.

Antonio Tajani, Președintele Parlamentului European, a declarat: „Rezultatul sondajului este foarte pozitiv și încurajator. Sondajul arată că încrederea în instituțiile și activitatea noastră continuă să crească și că depășim criza din ultimii ani. În mod natural, în anumite domenii, părerile diferă de la un stat membru la altul. Acest lucru trebuie să ne inspire să accelerăm eforturile noastre de a aborda acele aspecte care produc îngrijorare. În general, oamenii văd din ce în ce mai mult în UE un actor principal atunci când vine vorba de abordarea marilor provocări și de protejarea cetățenilor de amenințările comune, cum ar fi terorismul, șomajul sau sărăcia și excluziunea. Pentru noi, ca Parlament al Cetățenilor, aceasta înseamnă că trebuie să producem rezultate şi că vom lucra și mai mult pentru a împlini speranțele și așteptările oamenilor. De asemenea, consider rezultatele sondajului ca pe un mandat pentru ca Parlamentul European să joace un rol-cheie din ce în ce mai important în conturarea viitorului UE. Aici, în Parlamentul European, este cel mai bun forum pentru dezbaterea despre cum ar trebui să arate UE, ce sarcini ar trebui să îndeplinească sau ce competențe ar trebui să aibă”.

Trend pozitiv pentru imaginea Parlamentului European

43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.

Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.

Protecţie împotriva amenințărilor

Sondajul anterior din martie 2017 a arătat că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că UE acționează în interesul lor în domenii pe care ei le consideră prioritare. Pe baza acestei recunoașteri a acțiunii UE, interesul pentru UE rămâne ridicat (57%), înregistrând o creștere constantă în timp.

Cetățenii europeni se așteaptă, de asemenea, ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menţionează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).

Protejarea drepturilor

Cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).

Priorităţi pentru Parlamentul European

Cetățenii se așteaptă ca Parlamentul European să sprijine acțiunile împotriva sărăciei și excluziunii (41% în UE, 45 % în România), terorismului (41% în UE, 29% în România) și șomajului în rândul tinerilor (31% în UE, 36 % în România).

Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la acest link.

Sondajul Parlametru analizează cu atenție punctele de vedere ale cetățenilor despre apartenența la UE și avantajele acesteia, măsura în care aceștia consideră că vocea lor contează în UE și atitudinea față de Parlamentul European, prioritățile, acțiunile și misiunea acestuia. Sondajul confirmă părerea din ce în ce mai favorabilă a cetățenilor cu privire la UE, continuându-se tendința vizibilă înregistrată în sondajele începând din 2016. În cadrul studiului au fost chestionați 27.881 de cetățeni din cele 28 de state membre (1031 în România), în perioada 23.09-02.10.2017.

Proiect european antisărăcie la Lugoj

Publicat de adinaiftime, 4 octombrie 2017, 08:30 / actualizat: 4 octombrie 2017, 11:17

Primăria Lugoj în parteneriat cu mai multe ONG-uri şi Asociaţia de dezvoltare comunitară în mediul rural urmează să demareze un nou proiect european. Obiectivul acestuia este de a crea o structură care să ajute la dezvoltarea unor zone defavorizate.

Intitulat „Dezvoltare locală plasată în responsabilitatea comunităţii din Municipiul Lugoj, printr-o abordare integrată şi multisectorială-strict-Strategie Responsabilitate Comunitate„, proiectul are ca scop reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate ale municipiului Lugoj.

Acest proiect este finanţat de Programul Operaţional Capital Uman şi presupune identificarea unor zone defavorizate din municipiul Lugoj şi implementarea pe acele zone de proiecte de dezvoltare. Zonele identificate într-o primă etapă sunt satul Măguri, colonia Herendeşti-Bocşei şi zona Caştela – Balta Lată.

Grupul de Acţiune Local este deschis oricărei persoane sau organizaţie din teritoriu, precum şi instituţiilor publice de la nivel local cu responsabilităţi în domeniile relevante pentru integrarea comunităţilor marginalizate. Valoarea totală a proiectului este de peste 220 de mii de lei, iar perioada de implementare este de două luni.

Ion Moldovan

Proiect pentru combaterea sărăciei, la Livezeni

Publicat de adinaiftime, 12 septembrie 2017, 09:00

600 de locuitori din Livezeni vor beneficia, în premieră, de anul acesta de sprijin, printr-un proiect european coordonat de Primăria Comunei Livezeni.

Aproape jumătate din beneficiari sunt copii care vor fi ajutați să meargă la școală și vor fi luate măsuri integrate pentru 150 de familii care trăiesc acum sub limita sărăciei.
De asemenea, economia locală va beneficia prin acest proiect de înființarea de întreprinderi și calificarea forței de muncă.

Managerul de proiect, Ciprian Sabău:

Sărăcia este o problemă, încă în anul 2017, a comunităților rurale. Există persoane care trăiesc la limita subzistenței și sunt marginalizate. Proiectul nostru are ca și grup țintă 600 de persoane dintre care 290 de copii. 300 de persoane o să dobândească o calificare în meserii care sunt căutate în județul nostru. O să încurajăm, prin acordarea de subvenții, înființarea a 40 de afaceri în care să fie angajați oameni din comunitate care să susțină economia locală. Se va înființa și un centru comunitar în care vor fi oferite servicii sociale, medicale.”

Proiectul ”Măsuri integrate pentru combaterea sărăciei și a marginalizării în Livezeni” are o valoare de 19 milioane de lei, din care 2% este contribuția primăriei. El se va întinde pe parcursul următorilor 3 ani.

Cristina Bulbescu

Programe din fonduri europene pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor

Publicat de Mihaela Costache, 29 martie 2017, 15:30

Guvernul ia în calcul lansarea unor noi programe din fonduri europene pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor.

În momentul de faţă există un proiect pilot la Bacău prin care minorilor li se asigură un pachet minim de servicii, inclusiv medicale.

Ministrul delegat pentru fonduri europene, Rovana Plumb, a anunţat în exclusivitate la RRA că practica ar putea fi extinsă anul acesta în toată ţara.
Potrivit celui mai recent raport, întocmit de organizaţia „Salvaţi copiii”, peste 26 de milioane de copii europeni se află în prag de sărăcie, adică unul din trei. În România însă, procentul este mai mare.

CESE susține un venit minim pentru fiecare cetăţean, finanţat dintr-un fond european

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 februarie 2016, 09:30

Românii sunt cei mai expuşi din UE la riscul sărăciei şi excluderii sociale, în proporţie de 40,2% din totalul populaţiei României, fiind urmaţi la mică distanţă de bulgari şi de greci, în timp ce la polul opus se află cehii, cu doar 14,8%, potrivit datelor Eurostat pentru 2014.

Cea mai mare scădere a riscului de sărăcie şi excludere socială a avut loc în Polonia şi cea mai mare creştere în Grecia.
Găsirea măsurilor concrete pentru ca regiunile sărace, care întârzie să se dezvolte,să recupereze drumul până la regiunile mai avansate, înseamnă garantarea coeziunii economico-sociale.

Regiunile bogate nu pot să se îmbogăţească pe spatele celor mai sărace; bugetul European, foarte mic din păcate, trebuie să fie consacrat mai ales acestui obiectiv.

Rolul Comitetului Economic şi Social European, organismul care reuneşte reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi societăţii civile la nivelul UE, este să elaboreze propuneri concrete, una dintre acestea fiind instaurarea unui venit minim pentru fiecare cetăţean, finanţat dintr-un fond European. Preşedintele CSEE, Georges Dassis, părintele acestei iniţiative, i-a declarat în exclusivitate colegului nostru de la RRI, Florin Orban: … am plecat de la principiul că în statele civilizate, într-un ansamblu al statelor civilizate, nu putem tolera ca fiinţele umane să moară de frig şi de foame.

Ce va face acest fond European? Va garanta revenirea „minimului de supravieţuire”, cum spun eu, ceea ce nu-I va îmbogăţi pe oameni, pur şi simplu îi va ajuta să supravieţuiască în condiţii foarte dificile.Deci, nu este un venit fix … va fi o fracţiune dintr-o dimensiune economică acceptabilă. De exemplu, putem lua ca referinţă a dimensiunii economice salariul minim, sau salariul mediu, sau altceva. O să ne aşezăm în jurul mesei, cele 28 de state şi vom stabili ca x% din această dimensiune trebuie garantată fiecărui cetăţean. Acest lucru este posibil, este fezabil, se va face.

26 de ţări au un fel de venit minim, unele au un sistem mai bun, altele mai puţin bun; banii pot fi însă cheltuiţi mai bine, la nivel European, de către un fond European. Unele ţări îşi vor îmbunătăţi bugetul, altele, vor mai scădea din buget- cei care n-au nimic vor primi, şi e normal, pentru că solidaritatea este unul din fundamentele Uniunii.

Bugetul Uniunii este foarte limitat, mai puţin de 1% din PIB. Propunerea lui Dassis este ca acest fond European să fie finanţat prin impozitarea tranzacţiilor financiare. Conform estimărilor, Uniunea Europeana ar putea să colecteze 50-55 de miliarde de euro taxând tranzacţii financiare, mai degrabă speculative, după cum le numeşte preşedintele CSEE

Ajutorarea celor mai vulnerabile persoane din Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 5 martie 2015, 09:14

4 milioane de cetăţeni europeni se află într-o situaţie vulnerabilă, la limita sărăciei, fiind considerate persoanele cele mai defavorizate. Ele vor fi susţinute prin programele  operaționale naționale pentru Fondul de ajutor european, principalul instrument de susţinere socială la nivelul Uniunii Europene. Detaliază subiectul Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local- Regional-European, EuranetPlus.

Cetăţenii europeni care au cea mai mare nevoie de sprijin social vor fi susţinuţi în continuare prin programele operaţionale aprobate de Comisia Europeană. Fondul Social European este principalul instrument al Uniunii Europene pentru a combate sărăcia în statele membre şi pentru a ajuta cetăţenii să se integreze social.

6 miliarde de euro sunt  banii alocaţi  până în anul 2020 în programe pentru dezvoltarea oamenilor astfel  încât ei să aibă abilităţi din ce în ce mai bune şi mai multe şanse pe piaţa muncii. Provocările sunt foarte mari acum pentru multe categorii profesionale, însă cei mai expuşi  sunt cetăţenii lipsiţi de educaţie şi cu puţine resurse pentru viaţa lor, în general. Chiar şi aşa, există în 2015 cetăţeni europeni care trăiesc o formă extremă de sărăcie şi la care nu ajung niciodată programele de incluziune socială.

Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă:

 “Sunt 24 de milioane de cetăţeni care nu au un loc de muncă şi aproape 123 de milioane la limita sărăciei. Există riscul ca o parte a generaţiei tinere să devină o generaţie pierdută, fără abilităţi şi fără experienţa în muncă. Nu doar că avem aproape 12 milioane de cetăţeni în întrega Europă  care au fost în şomaj mai mult de 12 luni, dar şomajul pe termen lung devine un fenomen structural. Si acum Europa rămâne mai mult şi mai mult în urmă în realizarea obiectivelor  sale  principale pentru creşterea ratei de angajare în piaţa muncii la 75%  și reducerea numărului de persoane care trăiesc la limita sărăciei și excluziunii sociale cu 20 de milioane până în anul 2020.

 Acestea sunt provocările pe care le avem acum, iar implicarea Comisiei  va fi măsurată prin  capacitatea sa de a le aborda cu succes. Ne- am stabilit ţinte mari. Acesta este un start nou, cu oportunitatea de a privi dintr-o nouă perspectivă ce facem şi felul în care facem lucrurile. Trebuie să depunem toată energia noastră în a genera locuri de muncă, creşterea economică  şi  schimbări democratice.”

Fondul de Ajutor European sprijină statele membre în eforturile lor de a ajuta persoanele cele mai vulnerabile din Europa. Este vorba de persoanele care au fost cel mai grav afectate de criza economică și socială, cei care au rămas fără un loc de muncă şi nu se mai regăsesc în economie şi în societate. Este  foarte posibil ca aceste persoane să nu aibă hrană, adăpost  sau să nu se poată îngriji. Situaţia este cu atât mai complicată atunci când vorbim de familii cu copii.

În aceste condiţii, asistența acordată de Fondul de Ajutor  European poate include alimente, îmbrăcăminte și alte bunuri de  uz personal, dar   și acțiuni care să ajute persoanele şi familiile să se integreze în viaţa economică şi socială.