Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ziua Drapelului Național a fost sărbătorită miercuri în toată țara, prin ceremonii militare, în locuri cu semnificație pentru acest simbol al României.
În Capitală, festivitățile au avut loc în Piața Tricolorului din fața Palatului Cercului Militar Național, unde drapelul țării a fost înălțat pe catarg în acordurile imnului național.
Ceremonii similare s-au desfășurat în municipiile reședință de județ și în localitățile în care sunt unități militare.
Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 și se sărbătorește în fiecare an la data de 26 iulie.
Aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica, marți, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba de 1.454.410 persoane, dintre care 632.809 de femei şi 821.601 bărbați care poartă numele de Gabriel/Gabriela sau Mihai/Mihaela ori derivate ale acestora.
La bărbați, cele mai întâlnite prenume sunt Mihai – 370.136 şi Gabriel – 319.293. Se mai întâlnesc prenumele Mihail – 60.421, Mihăiţă/Mihaiţă – 29.385, Mihnea – 11.093, Gavril – 17.141, Gavrilă – 6.105, Gabi – 4.122 şi Mihalache – 1.447.
La prenume feminine, cele mai frecvente sunt Mihaela – 367.761 şi Gabriela – 253.517. Conform site-ului Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, la femei se regăsesc şi următoarele prenume: Mihaiela – 6.504, Gabi – 3.431, Mihaila – 793, Mihăiţa/Mihaiţa – 578 sau Găbiţa/Gabiţa – 180.
Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe data de 8 noiembrie.
Ziua Îndrăgostiţilor sau Valentine’s Day este sărbătorită, la 14 februarie, în mod tradiţional în statele occidentale, dar şi în alte ţări din întreaga lume, care au împrumutat această celebrare a dragostei romantice.
Milioane de felicitări sunt trimise în această zi de îndrăgostiţi. Un buchet de flori sau un singur trandafir vor fi însoţite întotdeauna de un mesaj romantic. Sunt extrem de populare şi cadourile care cuprind flori, şampanie, ciocolată și bijuterii.
Unii îndrăgostiţi aleg să sărbătorească această zi luând cina la un restaurant special, mergând la picnic sau pregătind acasă un fel de mâncare savuros. Alţii, pot vizita locuri deosebite sau pot avea diferite activităţi în aer liber. Unele cupluri fac pasul cel mare în această zi şi se căsătoresc sau înaintează o cerere în căsătorie.
Nici astăzi nu se cunosc prea multe detalii despre originea acestei sărbători a iubirii. Unele legende susţin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită Iuno, zeiţa tuturor zeilor, protectoarea femeilor şi căsătoriilor. În următoarea zi avea loc Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii şi fertilităţii, notează aceeaşi sursă.
În cadrul festivalului avea loc şi un alt obicei interesant, care îi aducea împreună pe băieţi şi pe fete, care până în acel moment stăteau separaţi. În ajunul sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăţi de hârtie şi introduse într-un vas, care apoi erau extrase de tineri. Astfel, se formau perechi ce ţineau uneori şi un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau şi se căsătoreau.
În ceea ce-l priveşte pe Valentin, una dintre legende spune că a fost preot în Roma, în secolele II-III, iar în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270 d.Hr.), ar fi ajutat tinerii, creştini sau păgâni, să se căsătorească. Împăratul roman era convins că bărbaţii ar fi soldaţi mult mai buni, dacă nu ar fi avut logodnice sau soţii, de aceea a interzis căsătoriile.
Tânărul preot, dimpotrivă, susţinea că mariajul era parte din planul lui Dumnezeu şi unul dintre scopurile vieţii. Astfel, a continuat să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii. În momentul în care împăratul i-a aflat secretul, Valentin a fost închis şi condamnat la moarte, fapt care s-a petrecut la 14 februarie 269.
Aceeaşi legendă spune că Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o ”De la al tău Valentin”. De aici a rămas obiceiul de a trimite în această zi mesaje de dragoste.
Abia la sfârşitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele şi să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii Lupercaliilor. Sfântul Valentin, oficial cunoscut ca Sfântul Valentin al Romei, a existat ca persoană, fiind comemorat la 14 februarie, în calendarul romano-catolic. Martirul a fost înmormântat într-un cimitir de pe Via Flaminia, în zona de nord a Romei, fiind ridicată, atunci, şi o biserică.
Valentin a devenit, în Evul Mediu, unul dintre cei mai populari sfinţi în zona anglo-saxonă. Se credea, totodată, că ziua de 14 februarie era ziua în care un nou anotimp îşi făcea simţită prezenţa, natura revenind la viaţă, începând sezonul în care păsările îşi căutau perechea. Această credinţă s-a suprapus peste Ziua Sfântului Valentin, care a devenit ”sfântul patron al îndrăgostiţilor”.
Nu se cunoaşte cum a evoluat obiceiul în timp, dar tradiţia modernă a apărut în Statele Unite, pe la începutul anilor 1700, când americanii au început trimiterea de „valentine” scrise de mână. În 1840, britanica Esther A. Howland a început comercializarea primelor felicitări realizate în masă, una dintre acestea aflându-se expusă la British Museum. Felicitările create erau nişte mici opere de artă, acestea fiind realizate din dantelă adevărată, panglici şi imagini colorate.
La 14 februarie, milioane de felicitări sunt trimise de îndrăgostiţi. Un buchet de flori sau un singur trandafir vor fi însoţite întotdeauna de un mesaj romantic. Sunt extrem de populare şi cadourile care cuprind flori, şampanie şi ciocolată. În alte ţări, Valentine’s Day este văzută ca ziua în care membrii familiei îşi arată dragostea unul faţă de celălalt, dar şi faţă de prieteni. Unele tradiţii includ şi cadouri pentru copii, iar altele dovezi de apreciere între prieteni.
Această zi a început să fie marcată şi la noi în ţară, după 1990.
Românii sărbătoresc, la 24 februarie, Dragobetele, care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, fiind patronul dragostei şi al bunei dispoziţii.
Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi Boboteaza. Pe 6 ianuarie, ortodocşii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan. În această zi, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.
În satele și orașele de lângă apă, tinerii se întrec ca să aducă primul la mal crucea aruncată de preot. Tradiția populară zice că acela care se aruncă în apă, în această zi, va fi ferit de toate bolile.
Se mai crede că atunci când preotul aruncă crucea în apă dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuți de oameni, ci doar de lupi.
Tot de Bobotează, nu se spală rufe și se zice că nu e voie să te speli pe cap deoarece se murdărește apa sfințită.
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 decembrie 2021, 10:05 / actualizat: 14 ianuarie 2022, 12:13
Luna decembrie vine în spiritul Crăciunului care înseamnă dăruire în toate sensurile. Sufletul tihnit în curățenia postului, casa îmbodobită, bucate alese, cadouri pentru cei dragi, vise în culorile speranței și planuri pentru un an mai bun.
Pasiunea pentru plante și flori transformată în artă, realizarea cu succes a unor proiecte de anvergură privind aranjamentele florale, abordarea personalizată a amenajărilor, implementarea unor concepte inovatoare în domeniu sunt ceea ce o caracterizează personal și profesional pe invitata noastră Andreea Florișteanu.
Subiectul ales pentru această ediție întâmpină magia sărbătorilor de iarnă pentru că vine cu multe idei creative despre îmbodobitul casei, al mesei, al bradului de Crăciun.
Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013.
Limba română provine din romanizarea populaţiilor antice din bazinul Dunării de Jos care, conform lui Herodot şi celorlalti autori antici, erau traco-dace, iar ulterior a fost influenţată de limbile slave, de greacă, maghiară şi altele.
Cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, este Scrisoarea din 1521, în care Neacşu de Câmpulung îi scria primarului braşovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor româneşti din acea perioadă.
În actul normativ se arată printre altele că „Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.
În anul 2011, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august – Ziua Limbii Române să fie sărbătoarea naţională a acestor comunităţi româneşti, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunităţi. De asemenea, au solicitat şi celorlalte asociaţii şi organizaţii româneşti din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române şi să fie marcată similar.
Şi în 2021, de Ziua Limbii Române, sunt anunţate numeroase evenimente. Astfel, spre exemplu, cea de-a XIII-a ediţie a Maratonului de Poezie şi Jazz, la care şi-au anunţat participarea scriitori din toate generaţiile, se va desfăşura la 31 august, de Ziua Limbii Române, în Grădina Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Consiliul Judeţean Alba şi Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba vor susţine, pe parcursul zilei de 31 august 2021, o campanie online de promovare a limbii şi a literaturii române, campanie ce se va derula pe paginile de Facebook, Youtube, Twitter şi Instagram ale instituţiei.
De asemenea, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi secţiile sale vor celebra această zi prin mai multe manifestări.
Tot cu prilejul Zilei Limbii Române, în perioada 31 august – 3 octombrie 2021, la sala „Gheorghe Focşa” a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti va fi deschisă expoziţia de fotografie „Istroromânii”, dedicată românilor ce trăiesc în Peninsula Istria din Croaţia, evenimentul fiind organizat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) este sărbătorită în acest an la 10 iunie, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti).
Sărbătoarea de astăzi aduce aminte de cea de-a doua venire a Lui Hristos. Prin prezenţa celor doi îngeri pe Muntele Elelonului menţionaţi de textul apostolic şi prin cuvintele lor este anunţată a doua venire a Mântuitorului.
Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.
Pomenirea eroilor români la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Decizia a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001.
Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.
Pomenirea eroilor români se face de altfel în tot cursul anului, la fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în bisericile ortodoxe. Sunt pomeniţi „eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român”.
Publicat de Andra Radu,
1 decembrie 2020, 11:30 / actualizat: 1 decembrie 2020, 16:59
Se împlinesc 102 ani de la momentul creării României Mari. Ziua de 1 decembrie marchează Ziua Naţională a României, o sărbătoare instituită prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990 şi menţionată de Constituţia României din anul 1991, la articolul 12, alineatul 2.
Data de 1 decembrie 1918 a intrat în istoria țării noastre cu ocazia convocării, la Alba Iulia, a Marii Adunări Naţionale a Românilor, lucrările încheindu-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Votată în unanimitate, această hotărâre, care a fost citită de Vasile Goldiș și care proclama unirea tuturor românilor într-un singur stat, a avut loc după ce, pe data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, instituțiile reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei votaseră unirea.
La această Adunare Natională au fost prezenţi peste 1.200 de delegaţi aleşi şi aproximativ 100.000 de români care au venit să susţină decizia de instituire a României Mari.
Luni, 31 august, este marcată Ziua Limbii Române, o sărbătoare instituită prin Legea nr. 53/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013.
În actul normativ se arată printre altele că „Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.
Evenimentul va fi marcat prin expoziţii, recitaluri de muzică şi poezie, cursuri de limba română care vor fi prezentate pe paginile de Facebook ale reprezentanţelor Institutului Cultural Român în colaborare cu ambasadele şi consulatele din străinătate.
Limba română provine din romanizarea populaţiilor antice din bazinul Dunării de Jos care, conform lui Herodot şi celorlalti autori antici, erau traco-dace, iar ulterior a fost influenţată de limbile slave, de greacă, maghiară şi altele.
Cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, este Scrisoarea din 1521, în care Neacşu de Câmpulung îi scria primarului braşovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor româneşti din acea perioadă.
Anual, la data de 1 Mai este sărbătorită, în peste 80 de ţări din întreaga lume, Ziua internaţională a muncii.
Ziua de 1 Mai este, astăzi, în cele mai multe state, între care şi România, zi nelucrătoare. Pe de altă parte, în multe alte ţări, Ziua internaţională a muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele muncitorilor de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.
În România, ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti.
Primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară au avut loc în 1945, la Bucureşti, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971.
După 1990, această zi este sărbătorită prin organizarea de concerte, plimbări cu bicicleta, ieşiri la iarbă verde, diverse activităţi festive, concursuri pentru copii etc.
Târgul de Sfânta Maria la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”
Publicat de Camelia Teodosiu,
7 septembrie 2019, 17:49 / actualizat: 9 septembrie 2019, 10:21
Atmosferă de sărbătoare, spectacole pentru copii, meşteri populari, ateliere de creaţie…, dar mai ales multă bucurie citită pe feţele celor prezenţi la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”. Şi aici, acest sfărşit de săptămână, 7-8 septembrie a fost dedicat sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, denumită popular și Sântă Maria Mică, sărbătoare ce marchează sfârșitul verii și începutul toamnei.
“Târgul de Sfânta Maria” te trimite în atmosfera sărbătorilor de altădată din satul românesc. Renumiți meșteri populari, colecționari și artiști plastici, au venit cu cele mai frumoase creații ale lor, iar în cadrul atelierelor, cu participare gratuită, copii au putut picta sau realiza obiecte din lut sau podoabe populare și păpuşi lipoveneşti.
Opera comică pentru copii i-a invitat pe cei mici, dar şi pe cei mari – părinţi şi bunici într-o călătorie prin cele mai renumite capitale europene – „Nino în vacanţă”.
Concertul „Oraşul cântă!”, cu participarea Corului de copii Cantus Mundi și Simfonia Mundi, în parteneriat cu renumitul Cor Național de Cameră ”Madrigal – Marin Constantin” are loc la Scena Dumitra şi se înscrie în seria manifestărilor organizate cu prilejul Festivalului Internaţional George Enescu.
Dacă nu mai aveţi timp să ajungeţi, vă aşteptăm la următoarele evenimente pe care le puteţi găsi pe site-ul Muzeului din inima Capitalei – http://muzeul-satului.ro/evenimente/.
Aici, fiecare vizitator găseşte cel puţin un motiv de bucurie şi pleacă convins că merită să revină.
În fiecare an, la 15 august, este marcată Adormirea Maicii Domnului, unul din Praznicele Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, ultimul în tradiţia Anului bisericesc, eveniment care comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mântuitorului.
Aceeaşi denumire o poartă ziua şi în calendarul greco-catolic şi romano-catolic, semnificând Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria.
Sărbătoarea poartă denumirea de „adormire” pe de o parte pentru că în biserică nu se poate vorbi despre „moartea” unui sfânt, iar pe de alta pentru că rânduiala bisericească arată că obştescul sfârşit al Fecioarei Maria a fost asemenea unei adormiri.
Este o sărbătoare pregătită printr-un post strict de două săptămâni, cu dezlegare la untdelemn şi vin, sâmbăta şi duminica, cu excepţia Schimbării la Faţă (6 august), când este dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea.
În zilele de peste săptămână din post, se slujeşte ori Paraclisul Mare al Maicii Domnului (slujbă de implorare) ori Al doilea paraclis al Maicii Domnului. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, se dezleagă la peşte.
Atunci când a binevoit Hristos, să ia la Sine pe Maica Sa, cu trei zile mai devreme a făcut-o să cunoască vrerea sa printr-un înger, care i-a vestit mutarea ei de pe pământ la viaţa cerească.
După ce Maica Domnului s-a rugat la Muntele Măslinilor, s-a întors acasă şi a pregatit cele necesare pentru îngropare, şi-a împărţit văduvelor sărace veşmintele sale, şi-a luat iertăciune de la toţi, apoi culcându-se pe pat, s-a rugat pentru lume şi pace, a binecuvântat pe cei de faţă şi şi-a lăsat sufletul în mâinile Fiului şi Dumnezeului ei.
În tradiţia noastră, ziua mai este numită Sfânta Marie Mare, Sântămăria sau Uspenia.
În această zi este marcată şi Ziua Marinei Române, Maica Domnului fiind patroana spirituală a marinarilor. Se fac serbări la malul mării (Constanţa), dar şi în oraşele dunărene.
Peste 2,2 milioane de persoane din ţara noastră poartă numele de Maria, Marian sau derivate ale acestora, deşi nu este pe deplin elucidată data în care sunt sărbătoriţi toţi aceştia: la 15 august, când este marcată Adormirea Maicii Domnului, sau la 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului. Conform statisticilor, peste 1,8 milioane sunt femei şi peste 400.000 sunt bărbaţi
Luna martie este prima lună de primăvară, luna în care natura renaște și razele soarelui încep să ne încălzească sufletele. Ziua de 8 Martie este cunoscută în întreaga lume ca sărbătoarea internațională a femeii. Dacă evenimentul coincide, ca perioadă din an, cu un nou început, semnificaţiile acestuia sunt legate şi de lupta femeilor pentru dobândirea unor drepturi, confundându-se ulterior cu o sărbătoare a mamelor în țările din fostul bloc sovietic.
În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, dar procesul de emanciparea femeii nu a fost încheiat.
Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.
În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie.
Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferințe a Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceiași zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă însă abia în 1913.
Ziua femeii a fost recunoscută ca sărbătoare internațională în 1977, devenind o tradiție în majoritatea țărilor din Europa și în SUA, fiecare sărbătorind-o așa cum o simte. Ziua de 8 Martie este pe plan internaţional Ziua Femeilor Militante, a celor datorită cărora femeile au drept de vot, dreptul la proprietate, dreptul la educație, la divorț, la asistență medicală, la contracepție.
În Anglia, unde pe 8 Martie au loc marșuri și întruniri în memoria acestor Femei. În România în ziua de 8 Martie se sărbătorește Femeia, bucuria vieții și motivația de a trăi. Până în decembrie 1989 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor.
După Revoluția din 1989 noțiunea de ziua mamei este înlocuită cu ziua femeii. Orice femeie așteaptă cu nerăbdare ziua femeii, zi în care îți dorește să fie răsfățată atât de iubit, soț, cât și de copii, rude și chiar colegi. Este ziua în care femeia este sau ar trebui să fie ridicată pe piedestalul unei regine, să primească flori în semn de respect și mulțumire.
Democrația și tranzacția au făcut ca pretențiile să crească. De la flori s-a ajuns la cadouri cât mai costisitoare și mai extravagante: bijuterii, parfumuri, excursii și sejururi în străinătate prin care bărbații încearcă să-și exprime dragostea față de femeia din viata lor. Mai mult, emanciparea și independența financiară a femeilor au impus ca „moda” de ziua femeii, participarea la spectacole de striptease masculin sau la „petreceri între fete”.
8 martie este sărbătoare oficială în țări precum: Afganistan, Angola, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Burkina Faso, Cambodgia, Camerun, China, Croația, Cuba, Georgia, Guinea, Eritrea, Kazakhstan, Kîrgîzstan, Laos, Macedonia, Madagascar, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Rusia, Tajikistan, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam și Zambia, însă este sărbătorită și în alte state, precum Chile, Serbia sau Bulgaria.
Ziua Internaționala a Femeilor în Vest, simbolizează emanciparea femeii, fiind instituită pentru a promova drepturile acestora și egalitatea cu bărbații. Pe de alta parte, sărbătoarea este percepută ca o moștenire comunistă, în estul Europei.
În țările baltice, de 8 martie se pune mai mult accent pe Ziua mamei, sărbătoare marcată prin oferirea de daruri și flori acestora.
Conotația politică din Rusia a dispărut, iar felicitările de 8 martie sunt oferite femeilor din întreaga țară.
În Italia, de 8 martie sunt organizate reuniuni despre afirmarea drepturilor femeilor, a siguranței acestora la locul de muncă, a sănătății.
Bărbații din Italia, oferă de 8 martie femeilor mimoze galbene. Mimozele galbene și ciocolata sunt daruri oferite frecvent și femeilor din Rusia și Albania, în ziua de 8 martie .
În Portugalia și nu numai, femeile sărbătoresc seara zilei de 8 martie în oraș, în grupuri formate numai din femei.
Femeile din Pakistan celebrează în fiecare an, pe data de 8 martie, luptele acestora pentru drepturile femeii și încercările de natură culturală sau religioasă, prin care au trecut acestea.
În România, Ziua Mamei a fost declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.
Ziua mamei se sărbătorea încă de pe vremea zeilor din Olimp, în cadrul festival dedicate zeităţilor pe nume Rhea în Grecia Antică.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită la ediția din acest an a „Zilei Crucii”, numită în popor și Cârstovul Viilor, sărbătoare ce marchează începutul culesului viilor și prepararea mustului. Cu această ocazie, la Muzeul Satului din București au loc o serie de evenimente dedicate atât tradițiilor care înconjoară sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cât și venirii toamnei.
Sâmbătă, 15 septembrie, ansamblul „Tradiții luncavițene” ne încântă cu muzică și dansuri tradiționale dobrogene, în cadrul spectacolului „Bun îi vinul ghiurghiuliu”. În aceeași zi, toamna își face simțită prezența prin cântecele gorjencei Maria Beatrice Băndoiu. Ziua se încheie într-un mod practic, prin ateliere tradiționale susținute de meșteri populari. În limita a 10 locuri pentru fiecare atelier, vizitatorii au ocazia să descopere secretul confecționării podoabelor populare și împletiturilor textile. Participarea la ateliere este gratuită, în limita locurilor disponibile.
Duminică, 16 septembrie, împreună cu actorul Nae Alexandru îl redescoperim pe scriitorul Păstorel Teodoreanu, ale cărui poezii evocă pasiunea pe care marele iubitor de vinuri o avea față de licoarea lui Bacchus. Tot duminică, chitara lui Tudor Niculescu Mizil și vocea Sabrinei Diacov ne propun o călătorie în jurul lumii. Seria de evenimente se încheie cu un ghidaj tematic la instalațiile și instrumentele specifice viticulturii. Plecând de la Platoul Arhondaricului, vizitatorii vor învăța cum se prepara mustul pe vremuri și care erau instrumentele folosite la îngrijirea și culesul viilor.
Pe parcursul celor trei zile ale evenimentului are loc și târgul meșterilor populari, menit să amintească de târgurile ce se desfășurau în preajma marilor sărbători religioase. Pentru participarea la târg este necesară achiziționarea biletului de acces în muzeu.
Publicat de Camelia Teodosiu,
13 august 2018, 11:50 / actualizat: 14 august 2018, 13:54
Ziua internaţională a stângacilor se celebrează anual la 13 august. Marcarea acestei zile are în vedere sensibilizarea opiniei publice cu privire la dificultăţile şi frustrările cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi.
În 1990 s-a constituit Clubul Stângacilor (Left-Handers Club) cu scopul de a menţine o legătură între stângacii din întreaga lume şi de a face cunoscute nevoile şi cerinţele acestora, potrivit www.lefthandersday.com. În 1992, Clubul Stângacilor a iniţiat marcarea Zilei internaţionale a stângacilor, ca un eveniment anual, pentru a creşte gradul de conştientizare publică asupra avantajelor şi dezavantajelor de a fi stângaci.
Până în prezent nu s-a descoperit o explicaţie ştiinţifică pentru folosirea prioritară a mâinii stângi în locul celei drepte, unele teorii susţinând că este o problemă genetică, altele că ar fi determinată de factori externi şi nu de genele moştenite de la părinţi. În zilele noastre, stângacii nu mai sunt priviţi cu suspiciune, teamă sau antipatie, opoziţia dreptaci-stângaci este tot mai puţin un criteriu de discriminare, rămânând un fascinant aspect al diversităţii umane.
Preferinţa pentru utilizarea mâinii drepte sau a celei stângi este o manifestare a unui fenomen natural numit lateralitate – tendinţa fiinţelor vii înzestrate cu simetrie bilaterală de a utiliza predominant o parte sau alta – stânga ori dreapta – a corpului. Deşi manifestarea cea mai evidentă este preferinţa pentru o mână sau alta, tendinţa se manifestă şi în alte aspecte, chiar şi în utilizarea, pentru diferite sarcini, a uneia sau alteia dintre emisferele cerebrale.
Între cei mai cunoscuţi stângaci se află: Pablo Picasso, Isaac Newton, Albert Einstein, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Wolfgang Amadeus Mozart, Charlie Chaplin, Marilyn Monroe, Jimi Hendrix, Robert DeNiro, Martina Navratilova, Phil Collins, Paul McCartney, Hugh Jackman, Ricky Martin, Nicole Kidman, Demi Moore, Morgan Freeman, Tom Cruise, Pierce Brosnan, Jim Carrey, Lady Gaga, Bill Gates, Oprah Winfrey, Justin Bieber, Barack Obama.
– Creștinii ortodocși, greco-catolici și romano-catolici îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, doctor martir, fără arginți.
– La 27 iulie 1794 a avut loc o lovitură de stat în Franța (9 Thermidor), în anul al II-lea al Revoluției, când Robespierre și colaboratorii săi au fost arestați, fapt care a determinat sfârșitul revoluției democratice și începutul guvernării Convenției thermidoriene. La data de 27 iulie 1830 au început cele „Trei zile glorioase” ale Revoluției franceze din 1830, zi când o mare parte a populației pariziene s-a ridicat împotriva domniei lui Carol al X-lea, silindu-l să abdice. În 1862 domnitorul român Alexandru Ioan Cuza semna Decretul nr. 168 privind înfiinţarea Departamentului Trebilor Străine, precursor al Ministerului Afacerilor Externe de astăzi.
– În 27 iulie 1865 România a aderat la Convenția telegrafică internațională de la Paris, iar în anul 1921 cercetătorii de la Universitatea din Toronto, conduși de biochimistul canadian Frederick Banting, anunțau descoperirea insulinei, cu aproape un an după ce omul de știință român, medicul și fiziologul Nicolae Constantin Paulescu a aflat hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.
– La 27 iulie 1922 s-a înființat, la Bruxelles (Belgia), Uniunea Internațională de Geografie, iar în anul 1940 a debutat pe micile ecrane cel mai cunoscut iepure din istoria desenului animat, Bugs Bunny, odată cu apariţia celui dintâi episod intitulat „A Wild Hare” („Un iepure sălbatic”) din seria de desene animate „Looney Tunes”. În spatele vocii lui Bugs Bunny se afla actorul american Mel Blanc, iar fraza care l-a consacrat a fost „What’s up, Doc?” („Care-i treaba, moşule?”).
– În ziua de 27 iulie 1944 Lucreţiu Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş (din partea Partidului Comunist Român), generalii Constantin Sănătescu şi Constantin Vasiliu-Răşcanu (reprezentând Palatul Regal şi, respectiv, Armata), precum şi Grigore Niculescu-Buzeşti (din partea Partidului Național Ţărănesc) au decis, într-o consfătuire secretă, ca mareşalul Ion Antonescu să fie înlăturat de la putere la 15 august, data fiind schimbată ulterior.
– La data de 27 iulie 1953 s-a încheiat „Războiul din Coreea”, prin semnarea, la Panmunjon, a armistiţiului dintre RPD Coreeană şi Coreea de Sud. Războiul a fost declanşat la 25 iunie 1950, prin invadarea Coreei de Sud de către trupele nord-coreene. În 1956 România devenea membru al UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), agenţie specializată a ONU, creată la 16 noiembrie 1945, cu sediul la Paris.
– În ziua de 27 iulie 1990 Parlamentul Belarus a declarat suveranitatea țării. Tot atunci Parlamentul României a hotărât ca data de 1 Decembrie să devină sărbătoare națională. În fine, la 27 iulie 1996 o bombă explodată la Atlanta (SUA), în toiul Jocurilor Olimpice de Vară, a dus la moartea a doi oameni și la rănirea altor 111.
– La 27 iulie s-au născut: matematicianul elvețian Johann Bernoulli (1667); scriitorul francez Alexandre Dumas-fiul (1824); poetul și prozator italian Giosuè Carducci, laureat Nobel (1835); fizician maghiar Ötvös Loránd (1848); fizicianul german Friedrich Ernst Dorn (1848); pianistul, compozitorul și dirijorul spaniol Enrique Grenados (1867); actorul francez Bourvil (1917); lingvistul român Eugen Coșeriu (1921); scriitorul român Gheorghe Scripcă (1930); balerina și coregrafa germană Pina Bausch (1940); regizorul român de teatru Alexandru Tocilescu (1946); poetul român Dan Coman (1975) și actrița australianǎ Indiana Evans (1990).
– În 27 iulie au decedat: matematicianul francez Pierre Louis Maupertuis (1759); poetul, prozatorul și dramaturgul rus Mihail Lermontov (1841); fizicianul și chimistul englez John Dalton, descoperitorul defectului de vedere denumit „daltonism” (1844); chirurgul elvețian Emil Theodor Kocher, laureat al Premiului Nobel (1917); compozitorul și pianistul italian Ferruccio Busoni (1924); scriitoarea americană Gertrude Stein (1946); pictorul român Ion Țuculescu (1962); scriitorul englez Richard Aldington (1962); etnologul român Ion Mușlea (1966) și matematicianul rus Aleksandr Danilovici Aleksandrov (1999).
Creştinii cinstesc astăzi Adormirea Maicii Domnului sau Sfântă Mărie Mare
Publicat de Stefania Grigore,
15 august 2014, 07:00 / actualizat: 16 august 2014, 11:18
Sărbătoarea care aminteşte de momentul plecării Sfintei Fecioare Maria din lumea aceasta. Sute de mii de pelerini se află la mănăstirile închinate Maicii Domnului pentru a participa la sărbătoare în locurile unde se află icoane considerate făcătoare de minuni.
Hunedorenii care, în 15 august, îşi vor sărbători această zi, cu voie bună, muzică şi dans, în cadrul unui eveniment ce va fi găzduit de Teatrul de Artă din Deva.
Cu această ocazie, Consiliul Judeţean Hunedoara şi Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean” oferă publicului „Mărie, dragă Mărie!”, un spectacol de folclor în care vor evolua îndrăgiţi interpreţi ai cântecului popular.
Astfel, vineri de la ora 19.00 artiștii promit două ore de bună dispoziție, cu muzică populară autentică și dansuri tradiționale organizate în cinstea sărbătorii de Sfânta Maria.
Intrarea la spectacol se face pe bază de invitaţii care vor putea fi procurate de la Agenţia Teatrală din Deva.
Zilele Săcelelor este o veche sărbătoare a mocanilor, care se desfasura în fiecare an în alt sat si care are loc în jurul Zilei Sfântului Ilie, dar care are loc în prezent in Poiana Angelescu.
Este foarte legată de viaţa şi munca mocanilor din Săcele, care străbăteau mari distanţe cu turmele lor de oi. Specific acestei sărbători este oferirea de cadouri fetelor cu care urmau să se căsătorească, furci de tors şi tipare pentru caş, crestate cu măiestrie.
După ce îşi duceau turmele în munţi, ei nu mai aveau voie să mai coboare în sat, şi nici să fie vizitaţi de soţii sau de iubite.
Scopul sărbătorii „Sântilia” era de a face schimb de produse şi de cunoaştere a tinerilor în vederea căsătoriei.
Seara de sâmbătă a fost dedicată tinerilor săceleni, care au urmărit un spectacol oferit de Clubul elevilor Săcele îndrumaţi de Florin Spulber iar apoi artista Anna Lesko a susţinut un recital.
Ziua de duminică a fost dedicată folclorului românesc, când diferiţi artişti au încântat publicul cu muzica populară românească. Seara a continuat cu un foc de artificii de la ora 21.30.
Astăzi este ultima zi a Sărbătorii Mocăneşti care se va încheia la Liceul Victor Jinga cu o piesă de teatru religioasă ”Hoţul de Mărgăritare”, oferită de elevii Colegiului ”Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureş, îndrumaţi de instructorul Ilie Cristian Manta.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie.
8 martie este sărbătoare oficială în țări precum: Afganistan, Angola, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Burkina Faso, Cambodgia, Camerun, China, Croația, Cuba, Georgia, Guinea, Eritrea, Kazakhstan, Kîrgîzstan, Laos, Macedonia, Madagascar, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Rusia, Tajikistan, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam și Zambia, însă este sărbătorită și în alte state, precum Chile, Serbia sau Bulgaria.
