Creştinii cinstesc, astăzi, miercuri, 15 august, Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare, sărbătoarea care aminteşte de momentul plecării Sfintei Fecioare Maria din lumea aceasta.
Sute de mii de pelerini se află la mănăstirile închinate Maicii Domnului, în locurile unde se află icoane considerate făcătoare de minuni.
Despre semnificaţia religioasă a sărbătorii de astăzi
Maica Domnului este considerată de creștini o mijlocitoare, blândeţea însăşi, pururea rugătoare, apărătoarea celor mâhniţi, singuri, a celor pe care nu are cine să-i iubească, să-i miluiască şi să le surâdă. Maica Domnului se află permanent în apropierea celor năpăstuiţi, lângă mamele şi copiii agresaţi şi alungaţi, lângă cei care suferă pe pat de spital sau se află în temniţă, lângă cei neputincioşi. Maica Domnului este ocrotitoarea şi ajutătoarea familiei creştine, a unităţii şi armoniei dintre soţi şi dintre părinţi şi copii.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului se bucură de o mare cinstire în rândul credincioşilor, având rânduită o perioadă de două săptămâni de post, înaintea sărbătorii, ca perioadă de pregătire duhovnicească pentru acest eveniment sfânt din viaţa Maicii Domnului. În seara dinaintea sărbătorii se săvârşeşte în toate bisericele Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Prohodului Maicii Domnului. Foarte multe mănăstiri din ţară adună cu prilejul acestui praznic sute şi mii de pelerini în jurul zidurilor lor, aceştia petrecând întreaga noapte în rugăciune, cântare şi priveghere.
Astăzi este sărbătoare legală şi zi liberă pentru toţi românii.
Salariaţii de stat au o mini-vacanţă, întrucât îi aşteaptă 5 zile libere, ca urmare a unei decizii a Guvernului.
Este posibil ca românii să stea acasă și de Vinerea Mare.
Aceasta ar urma să fie zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, după cum prevede o propunere legislativă depusă la Senat.
Documentul a fost inițiat de un grup de 42 de senatori și deputați, actul normativ aflându-se la Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Vinerea Mare ar putea deveni zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează dacă propunerea legislativă va fi adoptată de cele două Camere ale Parlamentului și promulgată de șeful statului.
Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 țări dintre cele 28 ale Uniunii Europene.
Codul Muncii stabilește în prezent următoarele zile ca sărbători legale în care nu se lucrează: 1 și 2 ianuarie; 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române); prima și a doua zi de Paște; 1 Mai, 1 Iunie (Ziua Copilului); prima și a doua zi de Rusalii; 15 august (Adormirea Maicii Domnului); 30 noiembrie (Sfântul Andrei); 1 decembrie (Ziua Națională a României); 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun).
Codul Muncii mai prevede două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.
Vineri, 29 decembrie 2017 este ultima zi de lucru cu publicul în care cetățenii se pot adresa agențiilor Serviciului Public de Impozite și Taxe Constanța și pot accesa serviciile online pe site-ul www.spit-ct.ro.
Zilele de 25, 26 decembrie 2017 și 01, 02 ianuarie 2018 sunt declarate zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Începând cu data de 08 ianuarie 2018 vor fi reluate toate operațiunile fiscale, atât în cadrul agențiilor fiscale, cât și pe site-ul www.spit-ct.ro.
Ziua Internaţională a Muncii, marcată pe 1 Mai în mai multe ţări din lume, printre care şi România.
Labour Day (Ziua Muncii) este cunoscută şi sub denumirea de May Day (Ziua Mai). Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.
Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.
La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Rezultatul a fost acela că circa 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.
Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută în lumea întreagă în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000, iar în urma ciocnirii cu poliţia au rezultat mai multe victime.
În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca în ziua de 1 mai 1890 să aibă loc manifestaţii şi greve, pentru reducerea zilei de muncă de 8 ore. Iar în anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.
La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală.
În alte ţări însă, Ziua Muncii este marcată la nivel internaţional pe 1 mai, după ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
Astfel, în majoritatea ţărilor vest-europene, ziua de 1 mai este zi liberă.
În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.
În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă acum este marcată ca zi liberă de la Stat, sărbătorită prin evenimente organizate în aer liber.
Printre ţările care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 Mai se numără şi Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong etc.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.