Musulmanii celebrează anul nou islamic
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 septembrie 2018, 07:54
Anul acesta începutul anului islamic a coincis cu ziua de 11 Septembrie, fiind o dată importantă pentru musulmani reprezintă prima zi din luna Muharrem.
Anul islamic lunar având 354 de zile în loc de 365 ale anului solar, apare un decalaj de aproximativ de 10-11 zile. Prin urmare începutul calendarului religios sau al anului religios islamic(Hicri Takvim) este marcat de migraţia Profetului Muhammed de la Mecca la Medina, migraţie cunoscută sub numele de Hijra. Emigrarea Profetului Muhammed împreună cu adepţii care l-au urmat, reprezintă de fapt părărsirea oraşului Mecca unde se aflau foarte puţini adepţi şi stabilirea în oraşul Medina unde exista o comunitate islamică mai numeroasă. Emigrarea a fost o călătorie sfântă ce a întărit credinţa celor ce au participat la ea. De aceea, după 17 ani adică în anul 637 în timpul Califatului lui Omar s-a hotărât, ca anul migraţiei Profetului de la Mecca la Medina (622) să fie considerat începutul calendarului islamic, iar prima zi a lunii Muharrem să semnifice începutul anului islamic.
Un alt eveniment istoric din luna Muharrem reprezintă martirizarea nepotului profetului Muhammed, Hz. Huseyin, în oraşul Kerbala. De aceea a 10-a zi a lunii Muharrem este o zi cu o însemnătate şi valoare spirituală atât de importantă deoarece are şi multe alte conotaţii.
După sursele vremii sărbătoarea Aşura are semnificaţii precum: In această zi au fost iertate păcatele Profetului Adam(Adem); Este ziua în care s-a născut Profetul Moise(Musa); Tot în această zi a fost iertat Profetul David(Daud); Se spune că în această zi Profetul Muhammed a călătorit de la Meca la Medina In Istoria religiei islamice ziua de Aşura mai are şi o conotaţie politică. În ziua de Aşure a anului 680 a fost martirizat Hussein, în oraşul irakian Kerbala. Pentru şiiţii-credincioşi musulmani ce consideră că se trag din Ali, ginerele Profetului- aceasta este o zi de doliu. Asasinarea lui Huseyin a dus la începutul marii schisme a İslamului, între şiiţi şi suniţi.
O altă semnificaţie a sărbătorii este Mitul potopului lui Noe care este prezent şi în Coran. Împreună cu cei din Arcă au ajuns pe muntele Ararat (muntele se află în Anatolia, Turcia de azi). Cei care erau pe Arcă au plecat în căutarea hranei, iar Noe a rămas şi a făcut o mâncare din resturile care se găseau pe Arcă, grâu, porumb, fasole, etc. Acest fapt reprezintă începuturile Aşura, deoarece acest desert s-a preparat pentru prima dată pe Arca lui Noe. Aşhure este cunoscută şi sub forma de “Budinca lui Noe”. În zilele noastre musulmanii în acestă zi ţin post, fac rugăciuni, femeile pregătind Aşure şorbası(desertul -ciorbă de aşure) alcătuită din cel puţin 9 feluri de cereale, fructe, arpacaş şi zahăr. După care acest desert este împărţit la prietnilor, rudelor, vecinilor.
Anul acesta sărbătoarea Aşura va fi marcată la data de 20 septembrie.
Reţeta de preparare a desertului Aşura:
Ingrediente:
1 kg. de arpacaş, 2 kg. zahăr, ½ kg. năut, ½ kg. fasole, ½ kg. stafide, 1 cană de orez, 1 cană de smochine uscate(tăiate mărunt), 1 cană de caise uscate, ½ kg. prune uscate, porumb fiert, 3 mere tăiate mărunt, nuci (tăiate mărunt sau pisate).
Preparare:
Cu o seară înainte se fierbe arpacaşul, fasolea, năutul şi stafidele se lasa la înmuiat tot cu o seară înainte. Toate ingredintele fierete şi răcite se toarnă întrun vas mare şi se amestecă cu apa şi zahărul. înainte de servire se presară nucile pisate sau tăiate. Poftă bună!
Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa